FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII ORADEA

EVOLUTIA FORMEI URBANE

ORASELE MEDIEVALE
S.L DR. ARH. ANDREI LUNCAN

HARTA EUROPEI
EXEMPLIFICAND CELE SASE CATEGORII DE NOI ORASE PLANIFICATE CARE EXISTA IN EVUL MEDIU EUROPEAN secolele XI - XV
1. ORASELE BASTION FRANCEZE 2. ORASELE BASTION GALEZE 3. ORASELE DIN ZONA ZAHRINGEN ( sau ZAHRINGER) 4. ORASELE DIN GERMANIA ORIENTALA SI POLONIA (LA EST DE RAUL ELBA) 5. ORASELE REPUBLICII FLORENTINE PE VALEA ARN-ului 6. ORASELE DIN BOEMIA MERIDIONALA (CEHIA SI SLOVACIA)

CATEGORII DE ORASE MEDIEVALE EUROPENE BAZATE PE ORIGINILE ACESTORA

1. a. ORASELE CU ORIGINI ROMANE CUPRINZAND DOUA SUBCATEGORII : ORASELE ROMANE CARE AU REUSIT SA ISI MENTINA STATUTUL DE-A LUNGUL EVULUI MEDIU SI AU EVOLUAT CICLIC SAU CONTINUU ORASELE ROMANE CARE SI-AU PIERDUT TREPTAT ROLUL O DATA CU DECLINUL IMPERIULUI ROMAN SI APOI CU PRABUSIREA SA , AU FOST SAU NU COMPLECT ABANDONATE. IN TIMPUL EVULUI MEDIU AU FOST RECREEATE PE LOCUL ORIGINAL AL FOSTELOR ORASE ROMANE 2. BURGURILE (BOROUGH ,BURK BOURG ,BURGO ) CREATE INITIAL CU FUNCTIUNEA EXCLUSIVA DE BASTIOANE MILITARE SI CARE ULTERIOR VOR INCEPE SA AIBA SI FUNCTIUNI COMERCIALE ELE APAR CA REZULTAT FIRESC AL NOILOR FORTE IN SPECIAL MILITARE CARE AU MIGRAT CATRE EUROPA CENTRALA IN SPECIAL DIN ESTUL EUROPEI SI DIN ZONA ASIEI OCUPAND VECHILE TERITORII ROMANE SI CELE ALE POPULATIILOR NATIVE (DACII , TRACII, ELIRII)

b.

CATEGORII DE ORASE MEDIEVALE EUROPENE BAZATE PE ORIGINILE ACESTORA

3. ORASELE DE CRESTERE ORGANICA PORNIND IN MAJORITATEA CAZURILOR DE LA FORMA ORIGINALA DE SATE SI CARE AU AVUT FIE CONDITII NATURALE DEOSEBITE (DESCOPERIRI DE MINEREURI SUPRAPRODUCTIE AGRICOLA , INTERSECTII SAU DOAR DRUMURI COMERCIALE etc.), FIE EVOLUTII SPECTACULOASE BAZATE PE APTITUDINI RAZBOINICE , PRODUCTIVE SAU COMERCIALE ACEASTA CATEGORIE ESTE CONSIDERATA IN GENERAL CA FIIND CEA A ORASELOR NOI ELE AU APARUT OFICIAL INTRUN MOMENT ANUME AL EVULUI MEDIU FUNCTIE DE CONDITIILE SI OPORTUNITATILE AVUTE SI EXPLOATATE AU FOST SAU NU REZULTATUL UNUI PROCES DE PLANIFICARE URBANA ANTERIOR APARITIEI LOR

CATEGORII DE ORASE MEDIEVALE EUROPENE BAZATE PE ORIGINILE ACESTORA

4. ORASELE BASTION APARUTE IN PRINCIPAL IN FRANTA , ANGLIA SI TARA GALILOR REPREZENTAU APROAPE INTOTDEAUNA EXPRESII ALE PUTERII UNUI CLAN DOMINANT , BOGAT ,IN GENERAL RAZBOINIC SI CUCERITOR A CARUI FORTA FINANCIARA SE BAZEAZA PE EXPLOATAREA CRUNTA A CELOR SARACI (CHIAR DACA TEORETIC FORMELE DE SCLAVIE SUNT INLOCUITE CU ALTELE (IOBAGI ,SERBI etc.) 5. ORASELE NOILOR MA NUFACTURI CARE APAR SI SE DEZVOLTA PE TOT TERITORIUL EUROPEI AVAND LA BAZA EXCLUSIV LOCATIILE PROPICE PENTRU MUNCA ORGANIZATA CU RESURSE CAT MAI APROPIATE DE ZONA IN CARE SE PRODUCE ARTIZANAL (DE LA BRANZETURI LA VINURI , PRELUCRAREA METALELOR , PRODUCTIA DE STOFE DE IN SI CANEPA etc.)

CLASIFICAREA ANTERIOARA SE BAZEAZA PE ORDINEA CRONOLOGICA A EVENIMENTELOR ANTERIOARE SI PE SUCCESIUNI DE ETAPE

INAINTE DE PERIOADA IMPERIULUI ROMAN , GRECII REUSEAU SA CREEZE COLONII DAR ACESTEA ERAU NEINDESTULATOARE CA NUMAR SI INTINDERE SI DEPARTATE UNELE DE ALTELE DECI INEFICIENTE MULTE DINTRE ACESTEA AU FOST OCUPATE DE ROMANI CARE LE TRANSFORMA SI LE URBANIZEAZA PLANIFICAT DUPA CADEREA IMPERIULUI ROMAN (in sec. V.) VIATA URBANA IN EUROPA VA FI EXTREM DE MULT REDUSA (IN MAREA BRITANIE DE EXEMPLU ACEASTA, LA NIVELUL ORASELOR DISPARE APROAPE COMPLECT) Sec. X XI ADUC STABILITATE POLITICA CARE VA GENERA RENASTEREA COMERTULUI SI VA ADUCE ARTZANATUL CATRE PRODUCTIA MANUFACTURIERA

 RENASC ACUM MULTE DINTRE ORASELE ROMANE , SE TRANSFORMA BURGURI IN ZONE ORIENTATE SPRE COMERT ,SE SCHIMBA DIN NOU INFORMATII SI SE TRANSMIT CUNOSTINTE INCEPE UN PROCES LENT PRIN CARE UN ANUMIT NUMAR DE SATE SE VOR TRANSFORMA IN ORASE INDICELE MAXIM DE DEZVOLTARE DE NOI ORASE IN PEROADA ,ARE LOC IN sec. XIII PERIOADA VA AVEA CONTRASTE BIDIMENSIONALE IMPORTANTE INTRE FORMELE DE CRESTERE ORGANICA SI CELE DE PLANIFICARE ORDONATA

INCEPE PERIOADA DEZVOLTARILOR VARIATE SI DIFERITE CARE VA GENERA VARIANTE MULTIPLE PORNIND DE LA ACELASI MODEL PENTRU EUROPA ESTE INCEPUTUL ADEVARATEI DEZVOLTARI SI EXPANSIUNI URBANE ORASELE ROMANE CARE AU SUPRAVIETUIT SAU CARE AU FOST RECREATE PE ACELEASI AMPLASAMENTE VOR CONTINUA CU CRESTERI ORGANICE MULTE ORASE NOI CARE APAR IN ACEASTA PERIOADA PORNIND DE LA PLANURI PREDETERMINATE (EXEMPLE DE PLANIFICARE URBANA)VOR CONTINUA CU DEZVOLTARI SI CRESTERI HAOTICE

AGRICULTURA ESTE CEA CARE ASIGURA TRANZITIA SI SUBZISTENTA DE LA IMPERIUL R OMAN LA FEUDALISM ROLUL BISERICII ESTE DIN CE IN CE MAI IMPORTANT NU DOAR IN VIATA SPIRITUALA CI SI IN CONTINUITATEA SI DEZVOLTAREA ECONOMICA IN GERMANIA DIN 120 DE ORASE IDENTIFICATE IN SEC. XI , 40 ERAU PE TERITORIILE UNOR SEDII EPISCOPALE , 20 ERAU CONSTRUITE IN IMEDIATA VECINATATE A UNOR MANASTIRI , 60 SE DEZVOLTAU IN JURUL UNOR ASEZARI ROMANE IAR DIN ACESTEA 12 ERAU ASEZARI REGALE ORGANIZAREA PRIMARA A BISERICII PREIA APROAPE IN INTREGIME FORMELE DE ORGANIZARE IN CIRCUSCRIPTII ALE IMPERIULUI

DIOCEZELE VOR ECHIVALA TERITORIAL CU CIVITASURILE IAR ULTERIOR CIVITASUL DEVINE DIN SEC. VI. CENTRUL (ORASUL) EPISCOPAL CENTRU AL DIOCEZEI ACESTE CENTRE VOR AVEA INITIAL ROLURI EXCLUSIV RELIGIOASE , DE PELERINAJ SI MAJORITATEA VOR GENERA ACTIVITATI COMERCIALE CARE VOR ATRAGE DEZVOLTARE IN SEC. XII COMERTUL REUSESTE SA ASIGURE DEZVOLTAREA ECONOMICA DESCATUSANDU-L PE OM DE RELATIA PRIMARA CU PAMANTUL CA SURSA DE TRAI SI HRANA SI INCEPAND SA ASIGURE GERMENII MOBILITATII EXPANSIUNEA URBANA CONTINUA ACCELERAT IN SEC XII SI XIII CHIAR SI EPIDEMIA DE CIUMA NEAGRA CARE INTRE 1348 1378 A REDUS LA O TREIME POPULATIA EUROPEI ARE DOAR ROLUL UNUI REGRES TRANZITORIU

 DESI GRECII SI ROMANII INCETATENISERA IDEEA VIETII FERICITE DOAR IN MEDIUL URBAN ACEST CONCEPT SE PIERDE INITIAL IN EVUL MEDIU CARE ERA RURAL SI NU URBAN UNITATEA DE MASURA A VALORII ERA CURTEA SI STAPANUL TERENURILOR NU MAI EXISTA NICI BUNA GUVERNARE NECESARA UNEI VIETI URBANE ORDONATE NICI COMERTUL CARE SA FACILITEZE SI SA SUSTINA , LA ORAS VIATA MARII MASE DE OAMENI

IN SEC. XII XIII FEUDALISMUL ERA IN TOATA EUROPA BAZA GUVERNARII LOCALE , A LEGISLATIEI SI JUSTITIEI , AL EXERCITARII SI AL PUTERII EXECUTIVE PAMANTUL ERA IN STAPANIREA REGILOR CARE IL DAU IN ARENDA PENTRU A PRODUCE EPISCOPI , ABATI , DEMNITARI ECLESIASTICI DUCI , CONTI , BARONI,SAU SIMPLI CAVALERI TOTI ERAU OBLIGATI SA OFERE SERVICII VARIATE IN SCHIMBUL PAMANTURILOR PRIMITE

FORMA URBANA MEDIEVALA

COMPONENTE : 1. ZIDUL CU TURNURILE SI PORTILE SALE 2. CAILE DE CIRCULATIE IMPREUNA CU SPATIILE AFERENTE ACESTORA 3. PIATA DE OBICEI SITUATA INTR-UN SPATIU INCHIS AVAND ANEXELE COMERCIALE NECESARE BUNEI FUNCTIONARI

4. BISERICA ,DOMINAND ZONELE CENTRALE SI AVAND PROPRIA PIATA DEVINE IN ACELASI TIMP CEA CARE VA GENERA SI CREEA SILUETA URBANA CARE CRESTE IN INALTIME DE LA PERIFERII SPRE CENTRU , DAR NICIODATA NU DEPASESTE INALTIMEA BISERICII

FORMA URBANA MEDIEVALA

5. MAREA MASA DE EDIFICII ALE ORASULUI 6. SPATIILE GRADINILOR PRIVTE IN GENERAL CARE SUNT CONEXE CLADIRILOR DESTINATE CELOR BOGATI SAU CONSTRUCTIILOR RELIGIOASE
1. ZIDUL DEVINE ELEMENT DE
PROTECTIE , PAZA ,ASIGURARE SI MAI ALES DE APARARE STRATEGICA SI MILITARA ,AVAND UN ROL TOT MAI IMPORTANT IN DOMINATIA ORASELOR CARE SE LUPTA APROAPE CONTINUU PENTRU FRONTIERE (INCLUSIV CELE ALE DIOCEZELOR) SI PENTRU PRIVILEGII FEUDALE CAT MAI MARI ; TREPTAT BRESLELE VOR INTERVENI SI VOR CONTRIBUI LA SISTEMUL DEFENSIV ARATANDU-SI IN ACELASI TIMP PUTEREA ; EL DEVINE DEJA SURSA DE PROFIT PRIN TAXELE PERCEPUTE ATAT PENTRU NEGUSTORI CAT SI PENTRU CALATORI

KOBLENZ GRAVURA SEC XVII

ZIDURILE MEDIEVALE CU TURNURI DEFENSIVE SUNT DUBLATE DE FORTIFICATII RENASCENTISTE

PLAN AL FLORENTEI MEDIEVALE

DOUA RANDURI DE ZIDURI INCONJOARA NUCLEUL ROMAN

1. CATEDRALA SI NUCLEUL ROMAN 2. PONTE VECCHIO 3. SANTA CROCE 4. SAN MARCO 5. SAN LORENZO 6. SANTA MARIA NOVELLA C.12 FORTIFICATII DE SECOL XII C.14 FORTIFICATII DE SECOL XIV

SAN LORENZO

PONTE SANTA TRINITA SI PONTE VECCHIO

PONTE VECCHIO

SANTA MARIA NOVELLA

FORMA URBANA MEDIEVALA

2. DRUMURILE ERAU IN PRINCIPAL

DESTINATE ASIGURARII LEGATURILOR FUNCTIONALE CARE SUSTINEAU SI DEFINEAU VIATA ORTASULUI ; PIATA DEVENIND ELEMENTUL CENTRAL ; ORASELE MEDIEVALE ERAU APROAPE IN INTREGINE SPATII ALE COMERTULUI ; COMERTUL SE DESFASURA PESTE TOT , IN SPATII PUBLICE SAU PRIVATE, PE STRAZI SAU IN SPATII ACOPERITE ; IN CONSECINTA PRINCIPALUL SCOP AL DRUMURILOR ERA SA ASIGURE LEGATURI PENTRU COMERT , COMERCIANTI ,CUMPARATORI CELE MAI IMPORTANTE ERAU CELE CARE LEGAU PORTILE ORASULUI CU CENTRUL CEI CE AVEAU FATADA COMERCIALA SPRE ACESTE CAI DEVIN FAVORIZATII CAILE PRINCIPALE ERAU LEGATE DE CELE SECUNDARE PRIN PASAJE (STRAZI DE MICI DIMENSIUNI) IREGULATE CA FORMA DAR CONSTITUIND EXTINDERI ALE PIETELOR

CIRCULATIA IN GENERAL SE DESFASURA PE JOS (PEDESTRU) ABIA SPRE SFARSITUL PERIOADEI TRAFICUL CALARE SI CU TRASURI SE CONTUREAZA CA PREZENTA EVUL MEDIU E DOMINAT DE CARELE LENTE CU BOI SAU ASINI(CATARI) DIN ACEASTA CAUZA ABIAS DIN SECOLUL XII INCEP LUCRARI DE PAVARE MAJORE LA NIVEL DE ORASE : PARIS 1185 ; FLORENTA 1235 ; LUBECK - 1310 ABIA IN 1339 DUPA PESTE 100 ANI DE LA INCEPERE FLORENTA VA FI PAVATA INTEGRAL IN INTREGUL EV MEDIU SE MANIFESTA O TENDINTA ACCENTUATA DE INVAZIE A CONSTRUCTIILOR IMPOTRIVA DRUMURILOR (INCLUZAND AICI SI PODURILE PONTE VECCHIO FIIND UNUL DIN CELE MAI ELOCVENTE EXEMPLE) CELE DOUA ALTERNATIVE DE PERCEPTIE SUNT: O.M. AMBIANTA TRADITIONALA INTIMA ,ROMANTICA IN GENERAL ,AVAND IN PERMANENTA SURPRIZE VIZUALE O.M.DEZORDONAT SI SUPRAPOPULAT ,PLACUT ARHITECTONIC DATORITA VALORILOR INDIVIDUALE DAR INSALUBRU

PLANUL ORASULUI WINCESTER IN EVUL MEDIU

SE REMARCA TRASEELE ORIGINALE ROMANE CARE AU GENERAT OSTRUCTURA REGULATA PUTIN CARACTERISTICA PENTRU ANGLIA IN EPOCA

A. CASTELUL B. PIATA

ZIDUL SI TURN DE ACCES

CATEDRALA

CASTELUL REGELUI ARTHUR

MASA REGELUI ARTHUR

EXETER GRAVURA 1587

ZIDURILE SUNT BINE CONTURATE ;TRASEELE DRUMURILOR CLARE ; FUNCTIUNILE PRECIS DEFINITE ; NU SUNT SEMNALE DE SUPRAPOPULARE

CHEIUL

CASTELUL

VEURNE/ FURNES/BELGIA
GRAVURA 1590
DESI TRASEELE NU SUNT ATAT DE ORDONATE SI DE RECTANGULARE CA ALE ORASELOR ROMANE ORGANIZAREA EDIFICIILOR ESTE EXTREM DE EFICACE ,PUTAND FI CONSIDERATA UN ORAS GRADINA DE ORIGINE URBANISTICA FRANCEZA CONTEMPORANA
Sir PETER ABERCROMBIE

Place du marche

FORMA URBANA MEDIEVALA

3. PIATA COMERCIALIZAREA PRODUSELOR
LA RAISON DETRE A ORASELOR MEDIEVALE SE DESFASURA IN VARIANTE UNEORI FUNDAMENTAL DIFERITE a. PIATA OCUPA UN SPATIU AVAND ACEASTA DESTINATIE UNICA b. PIATA CA SI BUZUNAR (ZONA ADIACENTA SAU TANGENTA)CAII PRINCIPALE DE CIRCULATIE AMPLIFICARE UNEORI SIMETRICA FATA DE AXUL CAII PRINCIPALE PIATA DE LA POARTA (SAU PORTILE )DE INTRARE IN ORAS (EXRAPOLAND VARIANTA RECOMANDATA IN UNELE ZONE ASTAZI DE AMPLASARE A ZONELOR COMERCIALE DE TIP HYPERMARKET) d.

e.

RAR IN UNELE SITUATII PIATA SE POATE DESFASURA IN JURUL (DAR IN INCINTA FORTIFICATA) CASTELULUI SENIORULUI SITUAT DE REGULA PE O CULME NATURALA PROTEJATA IN PUTINE CAZURI POATE PRELUA SPATIUL FOSTELOR FORUMURI DIN PERIOADA ROMANA
INSASI NUMELE PIETEI ESTE VARIAT , DEFININD PIATA , HALA , LOCUL COMERCIAL ,SPATIUL DE AFACERI SAU DE SCHIMBURI IN SITUATII DIFERITE CLADIREA SE POATE INVECINA CU CATEDRALA, PALATUL , ADMINISTRATIA etc.

f.

c.

MUNCHEN
PLAN MEDIEVAL AL ORASULUI CU MARIENPLATZ

PIATA A FOST REALIZATA PRIN LARGIREA CAII DE ACCES PRINCIPALE CARE REIA TRASEELE ROMANE LARGIREA DOAR PE O SINGURA PARTE

FRAUENCHIRCHE

KARLSPLATZ

ISARTOR

EXEMPLE DE PIETE URBANE UNELE REMODELATE IN PERIOADA RENASTERII

a. LUCCA O SUCCESIUNE DE SPATII URBANE (PIETE) CARE SE CONSTITUIE INTR-UN ANSAMBLU URBAN REALIZAT IN ETAPE DIFERITE DAR TOTUSI UNITAR DIN URMATOARELE PIETE : PIAZZA GRANDE (NAPOLEONE), PIAZZA DEL GIGLIO , PIAZZA SAN GIOVANNI ,PIAZZA SAN MARTINO , PIAZZA ANTELMINELLI b. BRUGGES PIATA GRAND SI PIATA PRIMARIEI DOUA SPATII URBANE CARE REZULTA PRIN INSERTIA A DOUA CLADIRI MAJORE PENTRU ORAS CARE PERMIT PRIN PORTICURI PUBLICE COMUNICAREA INTRE ELE c. ROTHENBURG PIATA ACOPERITA COMERCIALA MAJORA AVAND IN FRONTUL OPUS CLADIREA PRIMARIEI d. NUREMBERG PIATA ACOPERITA (HAUPTMARKT) AVAND IN FATA BISERICA (FRAUENKIRCHE) e. ARRAS PIATA MICA SI PIATA MARE COMUNICAND INTRE ELE f. PERRUGIA g. TODI PIATA SI CATEDRALA COMPONENTELE MAJORE ALE ANSAMBLULUI URBAN SITUATE IN CELE DOUA EXTREME ALE COMPOZITIEI

PIATA SAN MARTINO

PIATA GRANDE (NAPOLEONE)

PIATA SAN GIOVANNI

PIATA SAN MICHELLE

PIATA DEL CAMPO

CHICHESTER REGATUL MARII BRITANII

PLAN CHICHESTER IN EVUL MEDIU

FONDAT INITIAL SUB NUMELE DE NOVIOMAGUS REGENSIUM SE CREDE CA A FOST ABANDONAT O LUNGA PERIOADA DE TIMP DUPA RETRAGEREA ROMANA SE OBSERVA CU USURINTA CUM CARDO SI DECUMANUS AU GENERAT TRASEELE URBANE CARE AU REFACUT ORASULCELELALTE CAI MINORE DE ACCES SE ADAPTEAZA ACESTORA CHIAR DACA NU MAI PASTREAZA RIGOAREA ROMANA A TRAIECTULUI LINEAR

DECUMANUS MAXIMUS ASTAZI

INTERSECTIA CARDO DECUMANUS ASTAZI

REGENSBURG

REGENSBURG
TREI FAZE DE DEZVOLTARE URBANA ALE ORASULUI PORNIND DE LA CASTRUL ROMAN DE FRONTIERA LA MARGINEA MERIDIONALA A IMPERIULUI ANUL 350 CASTRUL ROMAN TIPIC 1100 ORASUL NU ESTE ABANDONAT DEFINITIV NICIODATA ,CHIAR DUPA PLECAREA LEGIUNILOR SE REGASESC IN EL VESTIGII ALE TRASEELOR ROMANE INITIALE 1700 DEMONSTREAZA CA, (IN SITUATII CA ACEASTA IN CARE UN ORAS SITUAT STRATEGIC , AVAND O CRESTERE ORGANICA ) FORTIFICATIILE SUNT UNUL DIN FACTORII DETERMINANTI AI FORMEI URBANE,

MAGDEBURG
DOUA FAZE DE DEZVOLTARE A UNUI CENTRU POLINUCLEAR
A. ANUL 1000 AMPLASAMENTUL CASTELULUI CAROLINGIAN SI MANASTIREA ST. MORITZ B. CATEDRALA SI ORASUL SAU PRIMITIV C. ORASUL PLANIFICAT SA CONTINUE DEZVOLTAREA B SI SA ADUCA IN PLUS COMERTUL D. ORASUL CONTELUI (SENIOR AL LOCULUI) ANUL 1250 E. ORASUL NOU PLANIFICAT SE EXTINDE INCONJURAND CATEDRALA F. ZONELE DE TERENURI APARTINAND DIOCEZEI G. TERENURI MANASTIRESTI H. TERENURI REZERVATE URBANIZARII FOLOSITE IN SEC. XI XII J. TERENURI OCUPATE DE CONSTRUCTII SI EDIFICII RELIGIOASE INCEPAND CU SEC. XIII. K. CRESTERE ORGANICA INTRE 1152-1192 L. NOI ZONE DE DEZVOLTARE PLANIFICATA 12131236 M. URBANIZARE IN ZONA RAULUI SEC. XII-XIII

ANGLIA
ETAPE DE EXTINDERE A COLONIZARII ANGLO SAXONE ANII : 550 ; 600 650; 800 LINIA DISCONTINUA A A REPREZINTA DANELAW ZONA DANEZA DE CUCERIRE

ILUSTRARI SCHEMATICE IPOTETICE

ALE TRANSFORMARII UNUI SAT IN ORAS MEDIEVAL COMERCIAL

JOS : SATUL ACTIVITATI AGRICOLE SUS : ORASUL CU ZONE DE COMERT C. CAMPURI AGRICOLE P. PASUNI ZONA SITUATA IN APROPIEREA UNOR PASUNI IMPORTANTE PRODUCE SUFICIENT PENTRU A CREA SURPLUS APARE STAPANUL (CASTELANUL) ,BISERICA,CRESTE NUMARUL DE LOCUINTE ZONA CENTRALA CAPATA CARACTER COMERCIAL SI OCUPA VECHILE SPATII PUBLICE RURALE APARE ZIDUL DE PROTECTIE IN TIMP CE LOCALITATEA SE EXTINDE IN DETRIMENTUL PASUNILOR
CECIL STEWART A PROSPECT OF CITIES

BLANCHLAND

WARKWORTH

OXFORD

OXFORD

EXTINDERE IPOTETICA PORNIND DE LA ORDINEA URBANA MODERNA DIN ORAS

OXFORDUL IN 1250 CU CASTELUL NORMAND SI PERIMETRUL PROTEJAT DE FORTIFICATII

OXFORD UNIVERSITAR
SECOLUL XII APAR PRIMII STUDENTI ACESTIA INVATA SI TRAIESC IN CASA TUTORELUI LOR NU EXISTAU COLEGII INDEPENDENTE CU TOTII ERAU MEMBRII AI UNIVERSITATII MANASTIRILE INFLUENTEAZA AICI CA SI LA CAMBRIDGE NU DOAR MODUL DE VIATA CI SI ARHITECTURA CLADIRILOR APARITIA COLEGIILOR ATRAGE EXPANSIUNE SI SCHIMBAREA RADICALA DE FUNCTIUNI INCEP DEMOLARILE MASIVE DIN INTERIORUL INCINTEI MEDIEVALE NEW COLLEGE OCUPA AMPLASAMENTUL A 30 DE CASE DOAR GRADINA MERTON COLLEGE OCUPA TERENUL A ZECE CASE INTRE 1249-1263 APAR PRIMELE COLEGII : EXETER COLLEGE (G) ORIEL COLLEGE (Q) QUEENS COLLEGE(L) URMATE DE : MERTON COLLEGE (O) ; BALLIOL COLLEGE (D) ; SI UNIVERSITY COLLEGE (N)

CAMBRIDGE

CAMBRIDGE
SITUATII SIMILARE CU OXFORDUL UNIVERSITATILE ACAPAREAZA TERENURILE DIN ZONA VESTIC CENTRALA SE CREEAZA GRADINILE UNIVERSITARE DE PE MALUL APEI (BACKS) APARE CENTURA VERDE A ORASULUI PRIMA UNIVERSITATE PETERHOUSE COLLEGE (P) 1284 MICHAELHOUSE COLLEGE (E) 1324 SE VA TRANSFORMA IN TRINITY COLLEGE CA NOUA FUNDATIE A LUI HENRIC AL VIII le