FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII ORADEA

EVOLUTIA FORMEI URBANE

C.3 ROMA SI IMPERIUL

S.L.DR.ARH ANDREI LUNCAN

ITALIA EXPANSIUNEA TERITORIULUI ROMAN cca. 300 I.C

CONFORM LEGENDEI (ROMULUS SI REMUS) ROMA A LUAT FIINTA IN ANUL 753 I.C. ISTORIA ULTERIOARA A CIVILIZATIEI ROMEI PARCURGE 3 MARI PERIOADE : 1. MONARHIA 753 510 I.C. 2. REPUBLICA 509 27 I.C. 3. IMPERIUL 27 I.C. 330 D.C. INTINDEREA MAXIMA A IMPERIULUI VA FI IN PERIOADA IMPARATULUI TRAIAN INTRE 98 -117 D.C. ACESTA AJUNGE SA CUCEREASCA MESOPOTAMIA SI ASIRIA LA E CA SI DAIA LA N SAU NORDUL AFRICII CA LIMITA DE S A IMPERIULUI , CARE LA VEST AJUNGE PANA IN ACTUALA ANGLIE IN PERIOADA LUI MARC AURELIU 161 -180 D.C. SOARTA IMPERIULUI SE SCHIMBA ROMA INTRAND INTR-O DEFENSIVA PERMANENTA CARE VA CONTINUA CU DECADENTA SI PRABUSIREA IMPERIULUI

PRABUSIREA IMPERIULUI ROMAN

IMPARATUL CONSTANTIN 306-337 D.C. ABANDONEAZA ROMA SI MUTA DEFINITIV CAPITALA IMPERIULUI LA CONSTANTINOPOL , NOUA CAPITALA A ORIENTULUI FUNDATA IN 330 D.C. PE LOCUL VECHIULUI BIZANT

CONSTANTINOPOL
PLAN SCHEMATIC CARE DEMONSTREAZA RELATIA ORASULUI CU CORNUL DE AUR CARE PERMITEA APARAREA DE PE TREI DIRECTII PE APA (MAREA MARMARA ; STRAMTOAREA BOSFOR ;MAREA NEAGRA ) A. EXTINDEREA BIZANTULUI INAINTE DE DISTRUGEREA SA DIN 196 I.C. B. ZIDUL LUI SEPTIMIU SEVER C. FORTIFICATIILE LUI CONSTANTIN D. FORTIFICATIILE LUI ANTEMIO(cunoscut si ca TEODOSIO)

 URME ARHEOLOGICE ROMANE SUPRAPUSE PE TRAMA STRADALA ACTUALA A ISTAMBULULUI CONSTANTINOPOL

IN A TREIA PERIOADA DE DEZVOLTARE (CONSTANTIN) ORASUL AVEA: 1. 14 DISTRICTE DISTINCTE 2. 7 COLINE IN INTERIORUL ZIDURILOR MENITE SA AMINTEASCA DE ROMA IMPERIALA 3. UN SISTEM DE CAI/DRUMURI PRINCIPALE IN FORMA DE Y CARE TRAVERSAU CINCI FORURI IMPORTANTE 4. DINTRE ACESTEA FORUL CIRCULAR,SITUAT IN AXUL DE ACCES AL PORTII LUI SEPTIMIU ERA CEL MAI IMPORTANT 5. IN PERIOADA LUI TRAIAN AU FOST REALIZATE MAI MULTE APEDUCTE CARE ALIMENTAU ORASUL(POZITIA SA GEOGRAFICA FACE CA,SI ASTAZI APA SA FIE UNEORI O PROBLEMA IN ACTUALUL ISTAMBUL) 6. APEDUCTELE SE TERMINAU IN BAZINE DE STOCARE A SI APOI DISTRIBUTIE A APEI DE MARI DIMENSIUNI

IMPERIUL ROMAN (ROMA IMPERIALA) 27 I.C. 330 D.C.

IN TIMPUL EXTINDERII SALE MAXIME IMPARATUL TRAIAN 98-117 D.C.

IMPARATUL TRAIAN 98-117 D.C.

PLANUL TIPIC AL UNUI CASTRU ROMAN

A-C CARDO MAXIMUS AXA N-S (VIA PRAETORIA) B-D DECUMANUS MAXIMUS AXA E-V (VIA PRINCIPALIS)

MANHATATTAN SUA

BARCELONA SPANIA

CHANDIGARH INDIA

TOKYO JAPONIA

ORASE ALE IMPERIULUI ROMAN

CATEVA MARIMI COMPARATE

1. LONDINIUM (LONDRA -EN.) 2. CORINIUM DOBUNNORUM (CIRENCESTER -EN.) 3. CALLEVA ATREBATUM (SILCHESTER -EN) 4. VENTA SILURUM (CAERWENT EN.) 5.VIROCONIUM (WROXETER-EN.) 6.AUGUSTODUNUM (AUTUN- FRANTA) 7.AUGUSTA TREVERORUM(TREVERIS/TRIER GERMANIA) 8.AUGUSTA PRETORIA(AOSTA- ITALIA) 9.THAMUGADI(TIMGAD- ALGERIA )

STANGA LONDRA (CEL MAI MARE ORAS ROMAN) VAZUTA DE LA INALTIMEA DE 67 Km.

(1597 Kmp.si cca.14.500.000 locuitori)

DREAPTA CIRENCESTER (AL DOILEA CA MARIME ORAS ROMAN) VAZUT DE LA INALTIMEA DE 10 Km

(19.000 locuitori)

ROMA
REPREZENTARE SCHEMATICA
COLINELE ROMEI IN PERIOADA DE INCEPUT A ORASULUI LA N CAPITOLIO(locatia triburilor sabinilor) SI OPIANO LA S AVENTINO SI CELIO IN CENTRU PALATINO LOCUL DE OBARSIE AL CETATII ROMA (locatia primilor romani 26 ha. laturi aprox. egale de 450m.) LA V TIBRUL INTRE COLINE TERENURI MLASTINOASE CARE ODATA CU EXPANSIUNEA VOR FI DESECATE

CENTRU PALATINO PORTI DE ACCES: A. PORTA ROMANULA B. PORTA MUGONIA C. ESCALINATA DE CACIO D. POARTA POSIBILA(dupa Lanciani)

ROMA
PLAN SCHEMATIC AL ORASULUI IN MOMENTUL SAU MAXIM DE DEZVOLTARE D. COLISEUL E. PANTEONUL F. TERMELE LUI DIOCLETIAN G. TERMELE LUI CARACALLA H. MAUSOLEUL LUI HADRIAN J. CATEDRALA SFANTUL PETRU (varianta 1506-1626 construita pe amplasamentul anticei BAZILICI SFANTUL PETRU))
COLINELE 1. PALATINO 2. CAPITOLIO 3. CELIO 4. ESQUILINO 5. VIMINAL 6. QUIRINAL 7. AVENTINO CELE 3 PERIMETRE DEFENSIVE A. EL PALATINO amplasat pe conturul primei asezari unde a inceput orasul B. LA MURALLA REPUBLICANA 367-352 I.C. care inconjoara deja toate colinele C. LA MURALLA DE AURELIANO 272-280D.C. reactie defensiva la marea invazie barbara din 271 (hunii) TOTAL SUPRAFATA ..1386 ha. DIN CARE : Drumuri .138 ha. Edificii publice .84 ha Depozite .24 ha. Gradini .98 ha. Campul lui Marte ..60 ha. Raul Tibru 22 ha. Zona rezidentiala (toate clasele sociale) 970 ha. J.C.RUSSELL (LATE ANCIENT AND MEDIAEVAL POPULATION)

ROMA TRASEUL CLOACA MAXIMA

DE LA VEST LA SUD EST TRECAND PRIN NORDUL FORUMULUI ROMAN (centrul ROMEI) SI VARSANDU-SE IN TIBRU ACESTE TRASEE CU TOTUL NOI SI INOVATOARE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC , IMPREUNA CU SISTEMELE DE VIADUCTE , CU CELE DE COLECTARE A APELOR DE SUPRAFATA VOR CONSTITUI MAI TARZIU IMPORTANTE IMPEDIMENTE IN DEZVOLTAREA ORGANICA A ROMEI (la fel cum se va intampla in cazul LONDREI) PENTRU PRIMA DATA IN ISTORIA URBANISMULUI CLOACA MAXIMA (primul mare colector de ape uzate , construit cca.578 I.C.) ADUNA TOATE APELE UZATE DE PE TRASEUL SAU INDIFERENT DE CURBELE DE RELIEF IN 184 I.C. CLOACA MAXIMA SE REFACE CU O STRUCTURA SEMICIRCULARA DIN PIATRA 3 m. DIAMETRU CARE SI ASTAZI FACE PARTE DIN SISTEMUL DE CANALIZAQRE DIN CENTRUL ROMEI TOT AICI PRINTRE ALTE EVENIMENTE IN ISTORIE VOR AVEA LOC PRIMELE INTALNIRI CLANDESTINE ALE CRESTINILOR CA SI ETAPE IMPORTANTE ALE REZISTENTEI ITALIENE IN AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

ALTE CONSTRUCTII ALE IMPERIULUI CARE ADUC INOVATII TEHNOLOGICE MAJORE SI CARE SUNT UTILIZABILE SI ASTAZI

VIA APPIA CONEXIUNE INTRE ROMA SI SUDUL ITALIEI

PORT DU GARD FRANTA APEDUCT ROMAN WORLD HERITAGE SITE

ROMA SISTEMUL DE APEDUCTE

A. COLINA CAPITOLIULUI B. COLINA PALATINA 1. FORUM ROMANUM MAGNUM 2. SEGVENTE DE FORURI IMPERIALE 3. COLISEUL 4. TERMELE LUI CARACALLA 5. TERMELE LUI DIOCLETIAN 6. CARTIERE ALE GARZII PRETORIENE 7. PANTEONUL 8. MAUSOLEUL LUI HADRIAN 9. CIRCUS MAXIMUS MAJORITATEA APEDUCTELOR INTRAU IN ORAS PRIN EST : AQUA APPIA , AQUA MARCIA AQUA TEPULA , AQUA JULIA , ANIO VETUS , AQUA CLAUDIA SI ANIO NOVUS (ultimele 3 sustinute de 11 km. de apeducte in interiorul orasului) PRIN N INTRA AQUA VIRGO IN TIMP CE PRIN VEST AQUA TRAIANA SI AQUA AURELIA

TRASEUL AQUA MARCIA

CEL MAI LUNG DINTRE CELE 11 APEDUCTE ALE ROMEI ANTICE CONSTRUIT 144-140 I.C. DE QUINTUS MARCIUS REX PERMITE EXPANSIUNEA ROMEI SURSA DE APA LANGA ARSOLI SI AGOSTA LA 91 DE km. PE VALEA ANIO PE ACELASI TRASEU (doar in interiorul orasului)IN 1586 PAPA SIXTUS AL V lea (nume de botez FELICE PERRETI) REALIZEAZA AQUA FELICE CARE DEVINE AL 11 lea APEDUCT SI ESTE FUNCTIONAL SI ASTAZI SURSA IZVOARELE PANTANO BORGHESE LUNGIMEA 15 mile din care subteran 8 mile PRIMUL CANAL AQUA ALEXANDRINA URMAT DE AQUA CLAUDIA SI AQUA MARCIA LUNGI DE 7 mile SE TERMINA IN FANTANA LUI MOISE DE LA QUIRINAL

AQUA MARCIA
PLAN GENERAL AL APEDUCTULUI IN INTERIORUL ROMEI

AQUA MARCIA
PLAN IN ZONA DE SUD A FORUMULUI

APEDUCTE ROMANE

OSTIA PORT AL ROMEI ANTICE

OSTIA
PORT AL ROMEI
PORTUL ARTIFICIAL AL ROMEI BAZINUL (RADA PORTUARA)CLAUDIO CONSTRUITA INTRE 42-54 I.C. BAZINUL (RADA PORTUARA) TRAIAN CONSTRUITA INTRE 100-106 (PERIOADA RAZBOAIELOR DACICE) CONSTRUCTIA LOR MENITA SA IMPIEDICE EROZIUNEA NATURALA A PORTULUI SI TAMULUI IN ZONA OSTIA CLAUDIO REGULARIZA TIBRUL FERIND ORASUL DE INUNDATIILE FREGVENTE TRAIAN CARE EXISTA SI ASTAZI ARE FORMA HEXAGONALA CU UN PERIMETRU DE PESTE 2 km. SI O ADANCIME CONSTANTA SI AZI A APEI DE cca. 3 m. CANALUL CARE COMUNICA CU PORTUL ESTE SI ASTAZI SINGURA CALE NAVIGABILA DE ACCES LA TIBRU J.H.PARKER
THE ARCHITECTURAL HISTORY OF THE CITY OF ROME

OSTIA
PLAN GENERAL AL PORTULUI CU ZONA DE CONTACT INTRE CURSUL VECHI (dreapta) SI CURSUL NOU (centru sus) AL TIBRULUI CARE OCOLESTE CELE DOUA RADE CASTRUL PRIM SE INTINDEA DE LA ACESTA INFLEXIUNE , DE UNDE PORNEA CARDO. SE POATE OBSERVA DECUMANUS (E-V) SI FORUMUL

ROMA FORUMUL

DATE STATISTICE PRIVIND EVOLUTIA ISTORICA A POPULATIEI ROMEI

Year 350 BC 250 BC 44 BC 120 330 410 530 650 1000 1400 1526 1528 Population 30,000 150,000 1,000,000 1,000,000 800,000 700-800,000 90-150,000 70,000 20,000 20,000 50,00060,000 20,000

PERIOADA MEDIEVALA
Year 1600 1750 1800 1820 1850 1853 1858 1861 1871 1881 1901 1911 Population

100,000 156,000 163,000 139,900 175,000 175,800 182,600 194,500 212,432 273,952 422,411 518,917

SECOLUL XX
Year 1921 1931 1936 1951 Population 660,235 930,926 1,150,589 1,651,754

1961
1971 1981 1991 2001 2007

2,188,160
2,781,993 2,840,259 2,775,250 2,663,182 2,718,768

FORUMUL IMPERIAL
FORUMURILE IMPERIALE SUNT EDIFICIILE SI SPATIILE FORUMULUI ROMAN SI ALE COLINEI PALATINE A CAPITOLIULUI IN SUCCESIUNEA LOR ISTORICA DE REALIZARE 1. FORUM ROMANUM MAGNUM 2. BASILICA JULIA 3. CASA VESTALELOR VIRGINE 4. TEMPLUL LUI VENUS SI AL ROMEI 5. COLISEUL BASILICA LUI CONSTANTIN 6. FORUMUL LUI VESPASIAN 7. FORUMUL NERVEI 8. FORUMUL LUI NERVA 9. FORUMUL LUI AUGUSTUS 10. FORUMUL LUI TRAIAN (COLUMNA) 11. FORUMUL LUI CEZAR

FORUM ROMANUM MAGNUM PLAN DE DETALIU

PIATA LUI TRAIAN SI FORUMUL LUI TRAIAN

VIA BIBERATICA

PIATA (HALELE LUI TRAIAN)

FORUMUL LUI TRAIAN PRIVIT DINSPRE HALE

FORUMUL LUI TRAIAN

COLISEUMUL

COLINA PALATINA STADIONUL

CIRCUS MAXIMUS

TERMELE LUI CARACALLA

ROMA
TERMELE LUI CARACALLA

CONSTRUITE INTRE 211-217 IN CENTRUL ORASULUI AVEA O CAPACITATE DE 1600 DE VILEGIATURISTI ALIMENTAREA DE LA AQUA MARCIA IN REZERVOARE SPECIALE
FRIGIDARIUM (BAI RECI) TEPIDARIUM (MASAJ SI GIMNASTICA) CALIDARIUM (BAI RECI) PATIO SI PORTICURI IN AER LIBER SALI DE LECTURA , BIBLIOTECI, GRADINI SI SPATII DE ODIHNA ACCES UNIC CONTROLAT

A. B. C. D. E. F.

AOSTA NORDUL ITALIEI

AOSTA (AUGUSTA PRAETORIA )

SUPRAPUNERE A PLANULUI EPOCII MEDIEVALE PESTE CASTRUL ROMAN INITIAL 6 CAI PRINCIPALE LONGITUDINALE DIVIZAU ORASUL IN 16 GRUPARI RETICULARE ACESTEA LA RANDUL LOR ERAU SUBDIVIZATE IN INSULE DE 82m. X 64m. ARENA ISI AVEA LOCUL IN PRIMA GRUPARE PE DIAGONALA DE N-E

AOSTA APEDUCTUL ROMAN

AOSTA
RUINE ALE TEATRULUI ROMAN

AOSTA
POD ROMAN

POMPEI
PLAN GENERAL AL ORASULUI CARE RELEVA SAPATURILE DEJA FACUTE (LINII CONTINUE) CAT SI CELE IN CURS (LINIILE PUNCTATE) A. FORUMUL PRINCIPAL B. FORUMUL TRIUNGHIULAR C. AMPLASAMANTUL CELOR DOUA TEATRE D. ARENA

POMPEI
PLAN DE DETALIU AL FORUMULUI SI AL EDIFICIILOR CARE II COMPUN FRONTURILE FORUMUL ESTE DEJA O INTERVENTIE REALIZATA IN UNGHIURI DE 90 DE GRADE INTR-UN TESUT URBAN DIVERS CELE DOUA CAI SUDICE PIETONALE , DESI IMPORTANTE NU TRAVERSAU FORUMUL VII. TEMPLUL LUI JUPITER(IN AXUL FORUMULUI) IX. TEMPLUL LUI APOLO (N FORUMULUI) XVI. SPATII SANITARE PUBLICE (LATRINE) XVII. PIATA LIBERA/DESCOPERITA XVIII. BASILICA CENTRU AL VIETII COMERCIALE A POMPEIULUI (OFRANDE) XIX TREI EDIFICII PUBLICE (LATURA DE VEST) CEL CENTRAL PROBABIL TABULARIUM/ARHIVELE ADMINISTRATIEI XX. COMITIUM LOCUL DE CELEBRARE AL ALEGERILOR PUBLICE XXI. EDIFICIUL EUMACHIA AL DOILEA CA IMPORTANTA DUPA BASILICA XXII. TEMPLUL LUI LARES XXIII. PIATA ACOPERITA

VEZUVIUL VIATA SAU MOARTE PENTRU POMPEI

POMPEI

POMPEI
PLANUL CASEI LUI SALUSTIO IN SECTORUL DE N-E AL ORASULUI UNUA DIN CELE MAI BINE PASTRATE CASE INCLUZAND PICTURILE INTERIOARE EXEMLUL DE CASA DE NEGUSTOR BOGAT LA STRADA DE S DRUM DE CARE CU TROTUARE PE AMBELE LATURI ACCES PRINCIPAL S AVAND PE AMBELE LATURI (STANGA/DREAPTA PRAVALII) CURTE PRINCIPALA NEGOT? EST BAIE PRIVATA CU TOATE FACILITATILE (APA CALDA/RECE/MASAJ/GIMNASTICA LOCUIREA PE ZONA DE NORD/EST /VEST CU COMUNICARI FACILE CU PATIOUL CENTRAL

CASA LUI SALUSTIO ATRIUM SI GRADINA

CASA LUI SALUSTIO PATIO SI ZONA BAZIN

DETALII CASA LUI SALUSTIO

PERISTILUL CASEI LUI SALUSTIO

1972 PINK FLOYD LIVE AT POMPEII

POMPEI - VEZUVIUL VAZUT DIN ORAS

POMPEI VIA MERCURIO

POMPEI CURTEA GLADIATORILOR

QUADROPORTICO SCOALA GLADIATORILOR

TEATRUL

TERME BAI

BRUTARIE

POMPEI LUPANARUL

LUPANARUL

CALEA /STRADA ABUNDENTEI

SE REMARCA TROTUARELE PE AMBELE LATURI , DRUMUL DE CARE PAVAT ACCESELE DE PIETONI (2 CARE POT TRECE CU ROTILE UNUL PR LANGA CELALALT) CHIAR CAND STADA E INUNDATA , FANTANA PUBLICA

MAGAZIN/ PRAVALIE/
CASSA DE PLATIT

TIMGAD ALGERIA

TIMGAD ALGERIA

TIMGAD
PLAN GENERAL AL SAPATURILOR REALIZATE DE GUVERNUL ALGERIAN PROBABIL CEL MAI BUN SI BINE CONSERVAT EXEMPLU DE ORAS ROMAN RETICULAR SE REMARCA ATAT MODULAREA INSULELOR CAT SI POZITIA CENTRALA LA INTERSECTIA CARDO CU DECUMANUS A FORUMULUI SI A TEATRULUI PORNIND DE LA PERIMETRUL INITIAL SE POATE APRECIA MODUL IN CARE ACESTA A GENERAT APOI CRESTEREA ORGANICA A ORASULUI

LATRINA PUBLICA

LATRINA PUBLICA

ARCUL LUI TRAIAN

ARC TRAIAN CCA 1880

CAPITOLIUL

TEATRUL

AUGUSTA TREVERORUM TRIER/GERMANIA

GRANITA DE NORD A IMPERIULUI

AUGUSTA TREVERORUM TREVERIS/TRIER

STRUCTURA INSULARA BAZATA PE CARDO SI DECUMANUS FORUM CENTRAL 2 INCINTE DIFERITE PRESUPUSE A FI PENTRU LOCALNICI SI GARNIZOZNA (DREAPTA) ATRACTIA SI LEGATURA ARENA SI TEATRUL 1. TERMELE 2. PALATUL IMPERIAL/CONSTANTIN? 3. ARENA SE REMARCA PREZENTA APEDUCTELOR

AMFITEATRUL

TERMELE imparatului constantin ?

STATUIA IMPARATULUI CONSTANTIN REPRODUCERE PICIOR LUNGIME 2 m.

KARL MARX CONCURENT AL RUINELOR ROMANE

AVENTICUM /AVENCHES ELVETIA

AVENTICUM/AVENCHES ELVETIA

CEL MAI MARE ORAS ROMAN IN ELVETIA CAPITALA A TERITORIULUI DE REMARCAT CONTRASTUL INTRE EPOCA ROMANA BAZATA PE ORDINEA RECTANGULARA SI CRESTEREA ORGANICA ULTERIOARA

TEATRUL

AMFITEATRUL

FESTIVALUL DE OPERA DIN ANVENCHES

INTRARE IN AMFITEATRU

TERME

POARTA DE EST

BARCINO/ BARCELONA SPANIA

PENINSULA IBERICA ASEZARI ROMANE

LOCATIA ALEASA LA INTERSECTIA UNOR DRUMURI DE ACCES SPRE SI DINSPRE MARE CARE LEGAU SI INCA MAI LEAGA TERITORIUL USCATULUI CU MAREA

LEGATURILE (IPOTETICE ALE ZONEI PORTULUI CU TERITORIILE

BARCINO/BARCELONA

SUPRAPUNERE IPOTETICA A ORASULUI ROMAN PE ACTUALA STRUCTURA A BARCELONEI

CARDO MAXIMUS SI DECUMANUS MAXIMUS (UTILIZAREA GROMEI INSTRUMENTUL DE TRASARE )

EMPORIAE/AMPURIAS

EMPORIAE
PLANUL FORUMULUI

EMPORIAE

ITALICA/SANTIPOCE

ITALICA

BAIE PRIVATA

TERMELE PUBLICE

AMFITEATRUL

TEATRUL

MOZAIC
IN SPATII PUBLICE SI CASE

NUCLEE ROMANE IN TREI ORASE SPANIOLE TARRAGONA ZARAGOZA MERIDA

BRITANIA ROMANA

CAMULODUNUM/COLCHESTER
CEL MAI VECHI ORAS DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD MENTIONAT DE PLINIU CEL BATRAN IN 77 D.C. IN CULTURA CELTICA CAMULOS = ZEUL RAZBOIULUI BRITANIA CUCERITA DE ROMANI IN 43 D.C. ARE PRIMA CAPITALA LA CAMULODUNUM

LONDINIUM

BARBICAN FRAGMENTE DIN ZIDUL ROMAN

CALLEVA ATREBATUM/SILCESTER

SILCESTER

AMFITEATRUL

VENTA SILURUM/CAERWENT

ZIDURI ALE CETATII

PRAVALII ATELIERE ARTIZANI CASE

FORUMUL SI BAZILICA

LINDUM/LINCOLN

VERULAVIUM/ST.ALBANS

CONSTANTINOPOLA

CONSTANTINOPOLA