UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI
TURISM

CETATEA FĂGĂRAȘULUI

Coordonator:
Prof. Univ.: Tămaș Florin-Lucian

Autor:
Studentă: Manea Andra-Elena
Grupa: 8LF182
Specializarea: IMAPA

Brașov,

2020-2021
 CUPRINS

Capitolul I. Introducere ……………………………………………………………………….....3

1.1 Istoric ………………………………………………………………………….…....4
1.2 Plan de încadrare în zonă……………………………………………………….…....7
1.3 Plan de situație…………………………………………………………………….....8

Capitolul II. Funcțiune și formă……………………………………………………………….....9

Capitolul III. Proiectul arhitectural……………………………………………………………...10

Capitolul IV. Construcția și materialele folosite……………………………………………..….17

Capitolul V. Integrarea în comunitate…………………………………………………………...18

Capitolul VI. Procesul de modernizare………………………………………………………….19

Capitolul VII. Prețuri…………………………………………………………………………….20

Curiozități......................................................................................................................................21

Bibliografie……………………………………………………………………………………....23

1
 CAPITOLUL I - INTRODUCERE

Cetatea Făgărașului este situată în chiar centrul municipiului Făgăraș, în județul

Brașov, Transilvania, România. [1]
Horia Pirău, muzeograf în cadrul Muzeului Țării Făgărașului "Valer Literat". "Este
printre singurele cetăți din România care n-au fost cucerite niciodată. A fost asediată de 26 de ori,
însă niciodată nu și-a deschis porțile. A existat o singură excepție. Și-a deschis singură porțile în
fața voievodului român, Mihai Viteazu, în anul 1600”. [3]
Castelul are 66 de camere împărțite pe 5 etaje, cele mai de interes încăperi fiind Sala
Tronului, Camerele de Tortură, Muzeul Țării Făgăraș (“Valer Literat”) care se laudă cu un
patrimoniu vast ce cuprinde peste 20.000 de obiecte, Turnul Roșu, Turnul Temniță și fosta Cramă,
ultimele trei incinte fiind deschise publicului începând cu anul 2017. [3]

Fig. 1 – Fațadă Cetatea Făgărașului [14]

2
 1.1 Istoric

Considerată unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, Cetatea
Făgăraș datează de mai bine de 600 de ani și a fost, de-a lungul timpului, cetate de apărare,
închisoare și loc în care s-au desfășurat balurile puse la cale de doamna Stâncă. [2]
Cetatea Făgăraș are o istorie de peste 600 de ani!
Scopul pentru care a fost construită Cetatea a fost acela de a apăra domeniul feudal al
Făgărașului. “Începând cu anul 1528, Cetatea a devenit castel senioral fortificat, la ordinele
stăpânului domeniului feudal al Făgărașului din acea perioadă”, Ștefan Mailat.
Cetatea a prins rezonanță în istoria României din momentul în care a fost preluată de Mihai
Viteazul. El a donat-o Doamnei Stanca, soția sa, care a locuit la castel vreme de un an. Practic, în
această perioadă, castelul a avut parte de cea mai mare glorie, fiind cea mai căutată locație în care
aveau loc balurile din Transilvania. Balurile de la castel erau cu adevărat grandioase, fiind
frecventate de toți nobilii transilvăneni. Aceștia aveau parte de cele mai îmbelșugate și sofisticate
mese cu preparate gătite de cei mai buni bucătari din regiune. Dansurile de societate, vinul roșu și
purcelul în lapte erau atracțiile principale la petrecerile de la castel. Această perioadă minunată de
baluri și serate muzicale a durat însă doar un an, până la moartea lui Mihai Viteazul, când cetatea
a fost transformată în fortăreață militară, iar soția domnitorului a fost închisă în temnița cetății.
Cetatea Făgărașului a rămas fortăreață militară până în 1948, odată cu restaurarea
comunismului, când aceasta a fost folosită ca închisoare. Istoricii spun că între 1948 și 1960,
incinta cetății a avut circa 1000 de deținuți politici. Dintre aceștia, mulți au fost omorâți și îngropați
în secret, atât în cimitir, cât și în gropi comune. Torturile fizice și psihice prin care treceau deținuții
erau printre cele mai crunte.
Unele dintre ele sunt astăzi redate în Turnul Temniță, unde vizitatorii pot observa inclusiv
carcera de doar 50 de centimetri, unde întemnițații erau obligați să stea chirciți, în apă extrem de
rece care ajungea până la nivelul genunchilor. [2]

3
 Fig. 2– Cetatea Făgărașului [2]

Cetatea a fost atestată pentru prima dată documentar în 1456, dar cel mai probabil Cetatea
de piatră datează din secolul al XIV-lea. Istoria clădirii este strâns legată de localitatea Făgăraș
amintită în 1428. Cetatea din Făgăraș era cea mai mare din provincie, iar istoria regiunii s-a legat
de această cetate care domina împrejurimile.
Mihai Viteazul a fost primul care, pe timpul domniei sale scurte, și-a făcut sediul regal la
Făgăraș. După moartea lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca avea să ajungă prizonieră între zidurile
cetății.Cetatea a intrat în posesia lui Csáky István, care, peste un an, a renunțat la aceasta în
schimbul celei de la Nagykálló, astfel Cetatea a ajuns la generalul Basta, care a realizat o
garnizoană ocupată de sute de oameni, și l-a numit drept căpitan pe criminalul lui Mihai, pe
Jacques Beaury. La data de 9 iulie 1605, cetatea a fost predată lui Bocskai István. Din 1615,
Făgăraşul devine domeniu fiscal care în 1628 intră în posesia soţiei Principelui Transilvaniei.

Inițial, fațadele castelului interior au fost pictate. De aici și denumirea turnurilor bastionare,
Turnul Roșu, Turnul Pestriț, Turnul Negru. Din picturi s-a mai păstrat ornamentul alb-roșu din

4
aproprierea Turnului Pestriț, aflat desupra primului etaj al aripii de nord. În 1637, cetatea era
acoperită cu țiglă, pe partea de sus cu șindrilă.

Între zidul exterior și camere se aflau mici cămăruțe, de unde se alimentau sobele. Curtea
Cetății era pavată cu piatră, iar în această curte se afla o fântână zidită din piatră, care avea două
găleți și scripete de aramă. Cea mai atractivă parte a Cetății este loggia renascentistă (perioada
târzie) din aripa de sud. Aceasta datează de pe timpul lui Baltazar Bathory, fapt amintit și de
blazoanele familiei Bathory. Atunci când numărul membrilor Dietei a crescut, adunările s-au ținut
în cea mai mare încăpere a cetății, în Sala Tronului, aflată la etaj. Dintre turnurile bastionare, cel
mai înalt este Turnul Roșu aflat în partea de sud-nord, a cărui bază este circulară, dar ultimele două
etaje au devenit poligonale. În 1632, acest turn era denumit ”depozit auriu”, cel mai probabil
fiindcă avea o culoare aurie. Până în mijlocul secolului al XVII-lea, în turn erau, cel mai probabil,
două scări. Una conținea mai multe runde, aceasta nu s-a mai păstrat după 1656, iar cealaltă era o
scară spirală și, conform inventarului din 1632, se deschidea din spatele unei uși secrete (aceasta
a fost, de asemenea, demolată). În 1767, în turn funcționa un orologiu. Acesta era acoperit de un
glob de aramă aurită și o giruetă în formă de cocoș. Din decorațiile de stucatură s-a păstrat doar o
parte, acesta fiind situat la nivelul al treilea.

5
1.2 Plan de încadrare în zonă

Fig. 3 – Plan de încadrare în zonă [17]

6
 1.3 Plan de situație

Fig. 4 – Plan de situație [17]

7
 CAPITOLUL II – FUNCȚIUNE ȘI FORMĂ
Cetatea Făgărașului a fost în lumina datelor oferite de inventarele de armament din sec. al
XVII-lea, una dintre cele mai sigure fortificații ale Transilvaniei, care a reușit să își împlinească
rol defensiv.
Poziția strategică a Cetății (de-a lungul drumului comercial ce lega Brașovul de Sibiu și în
vecinătatea Țării Românești), împreună cu amplasamentul acesteia (într-o zonă mlăștinoasă care
nu permitea minarea), cu armamentul greu (6-7 piese de artilerie pe fiecare bastion, iar în cazemate
câte două mortiere), cortinele groase de 6-8 metri și șanțul care înconjura Cetatea, au contribuit la
respingerea asediilor la care a fost supusă, Cetatea nefiind cucerită prin forța armelor. [6]
Majoritatea sunt în stilul Vauban, în formă de stea, însă Cetatea Făgărașului are forma unui
patrulater neregulat, cea mai lungă latură fiind în nord-vest. La capătul acestei părți, se află Turul
Temniței. Din vârful acestui turn, se putea observa orice mișcare, la 360 de grade. De câte ori se
pregătea un atac, cei din Cetate știau și făceau pregătirile defensive. Apoi, Sala Tronului, aflată la
etajul al doilea. Aici se află tronul și simbolul orașului Făgăraș, reprezentat de doi pești. Apoi,
avem Sala Dietei. Aici se poate vedea mobilierul de secol al XVII-lea. Este reconstituit, având în
vedere că,, în perioada anilor 1948 – 1962, Cetatea a fost transformată în închisoare politică
comunistă. În urma acestei etape, nu s-au mai găsit multe obiecte”. [3]

Fig. 5 – Cetatea Făgărașului văzută din dronă [5]

8
 CAPITOLUL III – PROIECT ARHITECTURAL

Arhitectura Cetății este de tip renascentist italian, planimetria este un pic mai diferită decât
a celorlalte cetăți din Transilvania. [6]
Planul exterior al Cetății:
Bastionul Szabo – aici se aflau șase tunuri pe roți, fiecare cu ghiulele, linguri pentru praf
de pușcă și bare pentru încărcat tunurile, iar la colț se afla o gheretă de observație și o căsuță pentru
drabanți (soldați). [6]

La 1632 se găseau tunuri cu blazonul lui Rudolf al II-lea (din timpul lui Mihai Viteazul),
cu stema Moldovei, dar și unul cu stema Sibiului. [6]

Fig. 6 – Fațadă Cetatea Făgărașului [6]

Turnul Roșu – este cel dintâi turn ridicat, datând din a doua jumătate a secolului al XIV-
lea, cu zidul gros de 3 metri și un diametru pe interior de 9 metri, fiind și cel mai înalt.

Pe parcursul timpului a avut mai multe destinații, printre care: pivniță (nivelul 1), cameră
de tezaur (nivelul 2), locuință a principilor (nivelul 3), birouri de vară ale principilor (nivelurile 4
și 5), punct de observație (nivelul 6).

În 1617, la ordinul lui Gabriel Bethlen, a fost montat un ceas cu mecanism și clopot. [6]
9
 Fig. 7 - Cetatea Făgărașului [6]

Latura de nord – pe zidul nordic, inventarele din sec.al XVII-lea menționează existența
unei case de pulbere, construită în umplutura dintre cele două ziduri, cu 51 butoaie de pulbere.
Turnul Pestriț – a fost construit la cererea lui Ștefan Mailat, care a condus Cetatea între
1528 – 1541. Forma sa este de dreptunghi cu două colțuri teșite. Se pare că destinația sa inițială
era de capelă a Cetății. În sec. al XVII-lea a preluat funcția de locuință a principeselor Transilvaniei
(nivelurile II și III). [6]

Fig. 8 – Turnul Pestrit [14]

10
 Curtinele – au o grosime de 6-8 metri și sunt realizate din două ziduri, aproximativ
paralele, cu umplutură de pământ între acestea, lungimea lor variind între 50 și 70 metri. Grosimea
mare a curtinelor a permis amenajarea unor încăperi, ce au avut numeroase destinații. [6]
Turnul Temniță – construit în sec. al XVI-lea, a avut încă de la începuturile sale destinația
de temniță a Cetății (nivelul 1), depozit de provizii (nivelul II) și depozit de armament (nivelul III),
iar între anii 1948-1960 a fost destinat în întregime închisorii politice comuniste – carceră și celule
de detenție. [6]

Fig. 9 - Cetatea Făgărașului lateral [6]

Podul și poarta – accesul în Cetate se făcea, în sec.al XVII-lea, pe două poduri. cu

structură, podea și balustradă din lemn, unul principal, pe latura de est, ce avea trei porți ridicătoare
consecutive și altul secundar (pietonal), ce ducea la o mică poartă ridicătoare aflată pe latura de
nord. [6]

Șanțul de apărare era alimentat printr-un canal, cu apă din râul Olt, iar din 1676 și din
„lacul superior”. Apare menționat încă din 1637 ca fiind pietruit, curat și lipsit de vegetație.
Pietruirea pe maluri era realizată vertical, iar din secolul al XVIII-lea oblic. [6]

Acest șanț era mai larg decât este astăzi și avea o adâncime de aproximativ 2 metri. În
partea nordică a șanțului existau, la 1667 și 1676, două „case de pulbere” pe piloni de lemn. Tot

11
deasupra apei, în dreptul celei de-a doua porți, se afla un pavilion de judecată- „chioșc de facere a
dreptății”. [6]

Fig. 10 - Cetatea Făgărașului [13]

În 1656, în șanț, se afla o barcă și șase lebede, care aveau ca rație zilnică de hrană o pâine
de secară, urmând ca, în 1676, numărul acestora să crească la nouă, cu patru pui. [6]

Fig. 11 - Cetatea Făgărașului lateral [6]

12
De vizitat în interior:

Parter: Casa Temnicerului, Turnul Temniță, Sala de Tortură, Turnul Negru, Pivnița cea
Mare, Pivnița mică – Turnul Thomory. [6]
Casa Temnicerului: încăperea este amintită drept casa exterioară a bastionului temniță, iar
în 1676 este menționată drept casa temnicerului, unde se păstrau cătușe pentru picioare, cătușe
pentru mâini, paloș cu teaca de călău, butuci mari. [6]
În Sala de tortură se poate vedea și temutul instrument de tortură – Fecioara de Fier, o
cușcă de metal, ce are în interior un sistem cu mai multe cuțite. În momentul în care cușca era
închisă, țepușele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. [6]

Cum scopul era ca victima să sufere cât mai mult, sistemul de cuțite era construit în așa fel
încât să nu ucidă instantaneu. Lamele ascuțite străpungeau picioarele, mâinile, pieptul și chiar ochii
condamnatului. Legenda spune că poate dura și două zile până când cel rănit își găsea sfârșitul,
după chinuri groaznice. [6]

Fig. 12 - Obiecte de tortură [6]

Etajul I: Turnul Thomory – Expoziție temporară, Expoziție Arheologie, Expo Istorie

Medievală, Expo Bresle, Expo Istorie Modernă, Expo Port Popular și Interior Țărănesc, Turnul
Roșu, Expo Arta Religioasă, Dormitorul Principesei – Turnul Negru, Turnul Temniță. [6]

13
 Fig. 13 – Buzdugan din secolul al XVI-lea [6]

Etajul II: Turnul Thomory, Casa Drabantilor, Sala Tronului – Marele Palat, Salonul
Principelui, Casa Doamnei – Dormitorul Principesei, Turnul Temniței. [6]
Sala Țării - este menționată pentru prima dată în 1581 sub numele de ”Sala Țării”, sau
”Sala Dietei”, fiind decorată cu fresce și inscripții, pentru ca în 1621 să apară cu denumirea de
„Sala Mare”. [6]

Probabil funcțiunea de Sală a Dietei fiind deja transferată la nivelul III al castelului (în Sala
Tronului), a făcut ca la inventarul din anul 1632 să se menționeze că era împărțită în trei încăperi.

Două decenii mai târziu, în 1676, apare cu denumirea de „Biserica cu ușă neagră”, fiind
indicată o fereastră și deasupra amvonului. [6]

După transformarea Cetății în garnizoană militară de către austrieci, apare cu denumirea

de „Capela romano-catolică” (1726).

Sala Tronului sau Marele Palat – ridicată la final de sec.XVI, în stil renascentist, Marea
Sală a Tronului a străbătut veacurile și a dat Cetății Făgărașului însemnătatea unui edificiu
grandios, respectat și admirat de generații de principi, domnitori, sau călători. [6]

14
 Fig. 14 – Sala Tronului [6]

În această impresionantă sală, denumită în documente și Marele Palat, au fost primite

soliile din Țara Românească și din Moldova, ale marelui hatman al Poloniei, ori ale Porții. Tot aici
și-a desfășurat lucrările Dieta Transilvaniei și a fost acceptată Diploma Leopodină, care a servit
drept Constituție a Transilvaniei până la 1848. [6]

15
 CAPITOLUL IV – CONSTRUCȚIA ȘI MATERIALELE FOLOSITE

Cetatea Făgăraş a fost iniţial folosită pentru apărare. „În secolul al XV-lea, Cetatea din
piatră şi cărămidă de la Făgăraş era o cetate militară, avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri
bastioane la colţuri şi un turn de avanpost, de tip barbacană, pe latura de est. [4]
Între anii 1528-1541, Ştefan Mailat, stăpânul domeniului feudal al Făgăraşului, transformă Cetatea
militară de apărare într-un castel senioral fortificat. Zidurile exterioare de pe latura de nord şi de
sud sunt dublate, prin interior, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutura de pământ, realizându-
se astfel ziduri de 8 metri grosime“, explică Gheorghe Dragotă, directorul Muzeului „Ţării
Făgăraşului“.[7]
În patrimoniul Arhivelor Statului din Cluj-Napoca se păstrează un bogat fond de
conscripţii urbariale. O parte din acestea cuprind materiale cu referinţă la Ţara Făgăraşului, unitate
administrativă bine definită pe eşichierul economic şi politic al Transilvaniei medievale. [7]
Acest domeniu feudal, care a făcut mai mult timp parte din Ţara Românească, apreciat de David
Prodan ca „cel mai mare domeniu feudal din Transilvania”, acest fief cu statute proprii, stăpânit
mai apoi de principii ardeleni, a beneficiat de o atenţie sporită în literatura de specialitate, pe
măsura valorii sale. Din bogata bibliografie de referinţă a problemei se detaşează lucrările lui
Ştefan Meteş, fie cele direct legate de conscripţiile urbariale, fie cele aflate în conexiune cu bogatul
material oferit de aceste domenii; Ştefan Paşca, Bujor Surdu şi David Prodan. [8]
Materialele menţionate, definite sub numele „generic” de urbarii, cuprind o mare
diversitate de probleme, cu un spectru deosebit de larg, ce scot în lumină, nu numai raporturile
feudale prin prisma economicului, socialului şi politicului, fie şi momente ale spiritualului sau
mărturii evocatoare despre mentalităţile epocii. În plus, pentru domeniul istoriei artelor plastice,
se deschide un câmp nou de cercetare şi de informare care particularizează date referitoare la
arhitectura, sculptura, pictura sau artele minore din Evul Mediu transilvan. [8]

16
 CAPITOLUL V – INTEGRAREA ÎN COMUNITATE

Construcția Cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn
din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era eminamente strategic, mai precis pentru
apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor. În 1526, devenit voievod
al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier din regiune, a intrat în posesia Făgărașului și a
domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a Cetății într-o adevărată cetate întărită.
Zidurile de apărare au fost dublate în grosime pornind din interior. Noi spații au fost amenajate în
încăperi și săli boltite. În 1541, otomanii conduși de Mustafa Pașa au atacat fortăreața. Mailat a
căzut în cursă și a fost ținut prizonier în închisoarea din Cetatea celor Șapte Turnuri (Edikule), la
Constantinopol, unde a murit 10 ani mai târziu. (Articol principal: Ștefan Mailat) [10].

În 1599, Mihai Viteazul a ocupat Cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună
cu domeniul, și, devenind Principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc,
câțiva ani mai târziu. În 1617, au fost înălțate ultimele două nivele ale turnului de sud-vest
(donjon), cunoscut și sub denumirea de Turnul Roșu, care are cinci nivele. În cursul secolului al
XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania,
Cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit aici în
unsprezece rânduri. În 1630, șanțul de apărare care înconjoară Cetatea a fost lărgit și legat printr-
un canal secret de râul Olt. Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivnițele au fost
reamenajate în temnițe unde erau închiși șerbii care se revoltau. După trecerea Transilvaniei în
stăpânirea habsburgică, în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci și a devenit
cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară.

În 1721, Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică),

reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu
Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-
Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, de la Făgăraș la Blaj, în
1737. Nicolae Iorga a vizitat Cetatea în anul 1903 și a găsit-o aproape de ruină. Între 1948 și 1960,
Cetatea a servit de închisoare pentru oponenții sistemului comunist din Țara Făgărașului, deținuți
politici, Făgărașul devenind una din închisorile din sistemul Gulagului românesc. În anii care au
urmat (1965-1977) au fost făcute lucrări de reparații, restaurare și conservare.[10]

17
 CAPITOLUL VI – PROCESUL DE MODERNIZARE

Lucrările la canalizarea curții exterioare, care se desfășoară sub supraveghere arheologică

(în cadrul proiectului de restaurare), au dus la o descoperire importantă pentru istoria Cetății
Făgăraș, și anume un blazon de piatră, ce a aparținut principelui Gabriel Bethlen (1613-1629).[9]
Blazonul (dimensiuni 100 cm x70 cm) are central, în scut, două păsări de baltă străpunse de o
săgeată, iar de o parte și alta doi lei ce susțin o coroană. Pe marginea acestui blazon, este un
dragon.[9]
În Cetate, se mai păstrează încă un blazon al Principelui Bethlen din anul 1627, de mici
dimensiuni, lucrat în stucatură, pe ușa de la loggia de la etajul I (dar într-o formă simplificată –
doar cele două păsări de baltă străpunse de săgeată). Totodată, inventarele generale ale Cetății
(1632, 1637, 1656 și 1676) amintesc, în Castel, încăperi cu blazonul principelui, situate la etajul
al II-lea, dar care, la acest vast moment, nu se mai păstrează în zilele noastre.
Potrivit reprezentanților Cetății, inventarul acestuia din 1632 (realizat la trei ani după moartea
principelui) menționa că pe bastionul de sud-est (al Toboșarului), era depozitat blazonul de piatră
al „răposatului nostru domn, în câteva bucăți pentru bastion”.[9] Desigur, nu pentru cel pe care se
găsea (deoarece a fost construit de Bathorești), ci, se pare, pentru cel de nord-est care are o
inscripție cu numele provizorului Cetății la acea dată – Rethi – și un an – 1625. Anul menționat nu
înseamnă anul finalizării bastionului, ci nivelul la care s-a ajuns în acel an și este de presupus că,
nefinalizându-se acest bastion, blazonul nu s-a mai dorit a fi pus la acel moment.
Acest al treilea bastion, singurul fără urechi, este ultimul construit de Gabriel Bethlen și este de
presupus că aici dorea principele să pună blazonul. [9]
Amintim că, în 1623, Principele întocmește un plan de modernizare a fortificațiilor
exterioare ale Cetății Făgăraș, în treizeci și șase de puncte, care prevedea, printre altele, și
construirea a trei bastioane (unul dintre acestea – cel de sud-est– fusesese construit de către familia
Bathory). [9]

18
 CAPITOLUL VII – PREȚURI

Program:
1 iunie – 30 septembrie
luni- închis
marți – vineri- 8:00-19:00
sâmbătă – duminică- 10:00-18:00
1 octombrie – 31 mai
luni- închis
marți-vineri - 8:00-17:00
sâmbătă –duminică - 9:00-17:00
Taxe de vizitare:
Taxă bilet adulți – 15 lei
Taxă bilet elevi, studenți, pensionari – 7 lei
Se asigură ghidaj individual pe circuit expozițional grupurilor organizate, de minimum 15
persoane.
ultima intrare - cu o oră înainte de închidere.

Fig. 15 – Plan al Cetății Făgărașului [4]

Întreaga cetate de vizitat va intra într-un proces complex de reabilitare prin proiectul
finanțat cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Astfel, la finele anului trecut,
Primăria a lansat licitația în vederea derulării lucrărilor, care sunt estimate la suma de 17.098.559
lei, fără TVA (din care 500.000 de lei va costa doar partea de proiectare), respectiv de 20,34
milioane de lei cu tot cu TVA. [11]
19
 Curiozități
Știați că..

Este considerată al doilea cel mai frumos castel din lume?

1. În ultimii ani, o serie de încăperi ale Cetății au fost repuse în valoare după ce au fost reno-
vate. Închisă timp de 50 de ani, Sala Tronului, cea mai importantă încăpere a Cetății Făgăraș, a
fost redeschisă în luna iunie 2015. În această încăpere, denumită în documente și „Marele Palat”,
au fost primite soliile din Țara Românească și din Moldova sau ale Înaltei Porți. Tot aici, susțin
istoricii, s-au desfășurat lucrările Dietei Transilvaniei, dar au fost primiți și soli ai regelui Franței,
Ludovic al XIV-lea, sau ai împăratului austriac, Leopold I. Între anii 1948-1960, Sala a făcut parte
din închisoarea comunistă de la Făgăraș, apoi a fost închisă. Sala a și fost mobilată cu piese speci-
fice secolelor XV-XVIII. Tot acum doi ani, a fost reabilitat și Salonul Principelui, de lângă Turnul
Roșu,cel mai vechi al Cetății, precum și o fostă sală de mese din Turnul Thomory. Totodată, în
perioada 2013-2014, a fost reabilitat primul etaj al Cetății. Cetatea Făgăraşului este considerată al
doilea cel mai frumos castel din lume, fiind devansată de Castelul Neuschwanstein din Germania,
în stil romantic-renascentist, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării
călătoriilor şi prezentat de publicaţia Huffington Post. [15]

2. Cetatea Făgăraș este una dintre cele mai mari și mai bine conservate Cetăți medievale din Eu-
ropa de Sud-Est, fiind clasată de o revistă americană pe locul doi în registrul celor mai frumoase
castele din lume. Din 1500 și pînă la mijlocul sec. XIX, Cetatea a fost asediată de 15 ori, însă
niciodată n-a fost cucerită cu forța armelor. De aceea, poate fi numită, pe bună dreptate, Cetatea
Invincibilă.

3. Anterior Cetății de Piatră de la Făgăraș, în sec. XII–XIII, a existat o fortificație din lemn, cu val
de pământ. Vestigiile fortificației din lemn, păstrate în Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”,
demonstrează că aceasta a fost distrusă violent în urma imixtiunii tătare din 1241. [16]

4. Primele izvoare scrise referitoare la Cetatea de Piatră datează din anul 1455, fiind menționat un
„castelan”. Investigațiile arheologice demonstrează însă existența Cetății de Piatră la sfârșitul sec.
XIV. [16]

5. Din a doua jumătate a sec. XVI, Cetatea Făgăraș devine reședință nobiliară și princiară im-
portantă. Voievozii și Principii Transilvaniei (Ștefan Mailat și Gașpar Becheș) au utilizat-o ca
obiectiv strategic de luptă pentru tron. Mihai Viteazul a considerat-o „cetate de scaun”. [16]

20
6. În sec. XVII, grație unor activități de muncă intensă și cu străduința unor conducători pricepuți,
s-au conturat dimensiunile și formele actuale ale Cetății, care dispunea de 85 de încăperi. În baza
obligațiilor de „muncă la cetate”, iobagii domeniului Făgăraș au fost repartizați în trei schimburi,
a câte 50 de oameni, ce prestau muncă câte o săptămână. Unii cu hârlețul și sapa, iar alții cu brațele.

7. Între 1670 și 1691, în monumentul de la Făgăraș s-au ținut 11 Diete ale Transilvaniei (instituție
constituțională și politică pre-parlamentară), 18 delegații (reuniuni mai strânse) și au fost primite
peste 50 de școli străine. [16]

8. Cetatea a fost, pe rând, garnizoană militară austriacă (1696–1867), maghiară (1867–1918) și

românească (1918–1948). Din 1948 și până în 1960 a fost închisoare comunistă. Între septembrie
1950 și aprilie 1960, aici au fost închiși circa 4.000 de foști angajați ai Serviciilor de Informații, ai
Siguranței Statului, magistrați militari și diplomați. Specific pentru acest penitenciar, în care au
murit 166 de oameni, era faptul că deținuții erau „lagăriști”, adică întemnițați fără procese și fără
condamnări. După 1960 a fost dezafectată și s-au început lucrări de restaurare pentru a-i reda
înfățișarea din perioada de apogeu – sec. XVII. În urma unei decizii din 1976, în Cetate au fost
înființate ateliere de covoare, tricotaje și confecții, centre comerciale și de alimentație publică, un
hotel, un muzeu și biblioteca municipală. În prezent, funcționează doar ultimele două instituții
culturale. Cetatea este deschisă contra unei taxe vizitatorilor și celor care doresc utilizarea tempo-
rară a spațiilor din incinta Cetății. [16]

9. Fortificația poate fi numită și Cetatea Torturii. Potrivit unor legende și mistere, în Cetate ar fi
existat mașina de tortură „Fecioara de Fier”. Condamnatul la moarte, trimis la „fecioară” pentru
rugăciunea de sărut a icoanei Maicii Domnului, în loc de iertare, găsea în brațele ei o moarte
cumplită. Persoana era străpunsă de pumnale, apoi se deschidea o trampă și corpul cădea într-un
mecanism de săbii, care „toca carnea”. Într-un canal aflat la o înălțime de 8 m, apa evacua resturile
în râul Olt, nelăsând nicio urmă de crimă. O altă „Fecioara de Fier” reprezenta un sarcofag cu cuie
în care era închis condamnatul. Cuiele îi străpungeau tot corpul, cu excepția organelor vitale. În
urma pierderii de sânge, persoana murea în chinuri groaznice. În Cetate se pot vedea și în prezent
temnițele medievale, unele având săli de tortură. [16]

10. Profesorul făgărășean, Florentin Olteanu, a denumit Cetatea Făgărașului drept Cetatea Princi-
peselor, înregistrând această sintagmă ca brand. Într-adevăr, Cetatea a fost domeniu al princi-
peselor, care prin statut i-au menținut fortificației poziția hegemonică. Una dintre cele mai cu-
noscute Doamne a fost Stanca, soția lui Mihai Viteazul. În 1599, Mihai Viteazul a cucerit „Cetatea
tare a Făgărașului”, pe care în 1600 a dăruit-o Doamnei Stanca. După înfrângerea lui Mihai Vitea-
zul, familia sa a fost arestată. Din inițiativa lui Nicolae Iorga, în 1938, făgărășenii au edificat statuia

21
Principesei Stanca, pe epitaful căruia este notat: „Aici a suferit toate umilințele și toate
amenințările, pentru dreptul neamului său, chinuită și apoi veșnic nemângâiată soția lui Mihai Vi-
teazul, Doamna Stanca”. [16]

Fig. 16 – Mihai Viteazul alături de soția sa, Stanca

22
 Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_F%C4%83g%C4%83ra%C8%99ului
2. https://blog.travelminit.ro/istoria-cetatii-fagaras/
3. https://www.rri.ro/ro_ro/cetatea_fagarasului-2611345
4. http://www.info-fagaras.ro/cetatea-fagarasului.php
5. https://ghidlocal.com/brasov/articole/cetatea-fagaras/
6. https://umblu-teleleu.ro/cetatea-fagarasului/
7. https://adevarul.ro/locale/brasov/foto-video-cetatea-fagaras-doua-topul-celormai-frumoase-castele-
lume-1_53b3dd000d133766a8129a2d/index.html
8. https://www.cetati.medievistica.ro/pagini/Castelani/texte/Fagaras/Fagaras.htm
9. https://fagarasultau.ro/2020/07/16/descoperire-arheologica-importanta-in-cetatea-fagarasului/
10. http://haipelanoi.ro/obiectiv/cetatea-fagarasului-93
11. https://www.bizbrasov.ro/2018/01/05/renovarea-cetatii-fagarasului-al-doilea-cel-mai-frumos-castel-
din-lume-costa-peste-20-de-milioane-de-lei-ofertele-constructorilor-sunt-asteptate-pana-la-finele-lunii/
12.https://www.google.com/search?q=cetatea+fagarasului&safe=active&sxsrf=ALeKk01PFR8Q6AjmPm
5iKYIzvzC2VjdACw:1603866044417&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiVwODO0tbsA
hUEmYsKHaQICQ4Q_AUoAXoECCcQAw&biw=1536&bih=722#imgrc=E7JFpC6bP7Xgmm

13.https://www.google.com/search?q=cetatea+fagarasului&safe=active&sxsrf=ALeKk01PFR8Q6AjmPm
5iKYIzvzC2VjdACw:1603866044417&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiVwODO0tbsA
hUEmYsKHaQICQ4Q_AUoAXoECCcQAw&biw=1536&bih=722#imgrc=G9OQ5cqUPY99LM

14.https://www.google.com/search?q=turnul+pestrit+cetatea+fagarasului&safe=active&sxsrf=ALeKk00J
Kl5nvjg3Vx0UpUAaqRrkRBxWgQ:1605620647047&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjb
nb6C24ntAhUQ_CoKHZGYA7AQ_AUoAXoECCMQAw&biw=1536&bih=722#imgrc=BqFakxCUDrJ
DFM

15. https://www.bizbrasov.ro/2018/01/05/renovarea-cetatii-fagarasului-al-doilea-cel-mai-frumos-castel-
din-lume-costa-peste-20-de-milioane-de-lei-ofertele-constructorilor-sunt-asteptate-pana-la-finele-lunii/

16. http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-cetatea-fagaras_15369

17.https://www.google.com/maps/place/Cetatea+F%C4%83g%C4%83ra%C8%99/@45.8452535,24.973
7964,15z/data=!4m5!3m4!1s0x0:0x2b97cb31cca4b2df!8m2!3d45.8452535!4d24.9737964

23