U.S.A.M.V.B.

"REGELE MIHAI I AL ROMANIE" DIN

TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI TURISM RURAL
PROGRAMUL DE STUDIU : ,,Management în
alimentație publică și agroturism”

Titular Disciplină:
Prof. dr. Petroman Ioan

DISCIPLINA: Forme alternative de turism

Turismul cultural

STUDENT:
CIURCEA LAURENTIU VASILE
Ciclul : MASTER
Forma de învățământ : IF Anul I 2019/2020
 Cuprins

1. Consideratii teoretice
2. Turismul urban national
3. Monumente si obiective culturale incluse in
patrimoniul UNESCO

3.1 Capodopere ale artei bizantine

4. Destinatii preferate ale turistilor straini in Romania

5. Turismul urban international

5.1. Trenduri principale din punct de vedere al cererii

(in Europa)

5.2. Trenduri principale din punctul de vedere al

ofertei (in Europa)

6. Destinatii culturale in Europa

7. Bibliografie
 1. Consideratii teoretice

Caracteristica cea mai pregnantă a economiei turismului o constituie intensificarea, fără

precedent, a industriei turismului în secolele XX – XXI-lea şi a interdependenţei acesteia cu diferite
sectoare ale economiei unei ţări. Procesul a rezultat ca urmare a dezvoltării călătoriilor efectuate de
diverse categorii de persone, precum şi adâncirea specializării industriei turismului pe categorii de
turişti şi sectoare ale acestei industrii la nivel internaţional, sub impulsul noilor realizări ale tehnicii şi
tehnologiilor. Două forţe principale, dinamice şi oarecum contradictorii conduc acest proces şi anume:
apariţia şi dezvoltarea industriei turismului şi adâncirea acestui proces în funcţie de condiţiile naturale
şi amplasamentul geografic de care dispune o anumită zonă turistică. Industria turismului presupune
prezenţa diverselor categorii de agenţii economici din domeniul turismului ce dispun de licenţă în
domeniu şi care propun spre comercializare clienţilor (turiştilor) un pachet de servicii turistice. În acest
context crearea pachetului de de servicii turistice şi comercializarea acestuia reprezintă etape de bază
în satisfarea clientului, atrăgînd din ce în ce mai mult un segment de piaţă tot mai mare.
Turismul este unul dintre cei mai activi promotori ai relaţiilor economice, culturale şi politice
dintre ţări, astfel circulaţia turistică internaţională se înscrie în sfera circuitului economic şi cultural de
valori, ca parte a comerţului internaţional cu servicii, care determină apariţia şi dezvoltarea pieţei
turistice ca o componentă a pieţei, în general şi a pieţei serviciilor, în particular, ceea ce îi imprimă o
serie de caracteristici, atât generale cât şi particulare care decurg din specificul acestui domeniu de
activitate. Acest curs îşi propune să pună bazele pentru un student de a cunoaşte legislaţia naţională în
domeniul turismului, în evitarea raspunderilor materiale şi morale atît ca turist cît şi ca agent economic
din domeniu turismului. Necesitatea cursului se datorează accentului deosebit pus astăzi pe fenomenul
dezvoltării şi amplificării activităţii turistice, ca fenomen ce conduce la multiplicarea veniturilor într-o
societate prin valorificarea resurselor economice netradiţionale.
Turismul urban presupune petrecerea vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora sau pentru
unul din urmatoarele motive:
- vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice, arheologice, castele, monumente,
edificii religioase, parcuri etc);
- vizitarea muzeelor;
- participarea la evenimente culturale : spectacole de opera, balet, teatru, concerte, festivaluri
culturale, de muzica, sarbatori traditionale, expozitii, targuri etc;
- turism industrial si tehnic: baraje, viaducte, tunele, poduri, ansambluri arhitectonice urbane etc.
Potrivit unor alte opinii, turismul urban include activitati de tipul:
- turism recreativ, legat de aspecte specifice ale zonelor urbane;
- turism de afaceri, legat de mediul economic, social si cultural al oraselor;
- turismul de conferinte, legat de infrastructura disponibila si de imaginea oraselor.
Aproape 80% din populatia Europei locuieste in orase, ceea ce face ca turismul urban in
Europa sa fie de importanta vitala. Aceasta forma de turism a capatat o alta abordare si o importanta
crescuta incepand cu anii 1980. Astfel, nu putem vorbi de un nou tip de turism, ci de o renastere a
turismului urban, ceea ce a condus la o echilibrare a fluxurilor turistice dintre nordul si sudul Europei.
Orasele sunt locurile unde sunt concentrate majoritatea activitatilor sociale, economice si culturale.
Numerosi factori au jucat un rol fundamental in acest sens:necesitatea de a reabilita centrele istorice
ale oraselor, actiunile culturale de mare amploare si diversificate, interesul consumatorilor pentru
trecut si dezvoltarile urbane etc.
Faptul ca oameni intreprind calatorii mai multe, dar de scurta durata si a cresterii generale in
mobilitate au ajutat de asemenea la construirea turismului urban la nivel mondial. Diversificarea
ofertelor este sustinuta de catre fortele de decizie politica, care au interesul de a promova turismul
cultural, deoarece acesta reprezinta un facor cheie in dezvoltarea economica, aducand bunastare si
ocuparea fortei de munca. Astfel, turismul poate fi vazut ca o politica de dezvoltare urbana, care
combina o oferta competitiva, capabila sa satisfaca cerintele turistilor, cu o contributie pozitiva la
dezvoltarea oraselor si bunastarea rezidentilor.
Turismul urban poate fi privit si ca rezultat al mobilitatii populatiei, pentru care orasele au
devenit puncte de posas inevitabile. Este de asemenea rezultatul schimbarilor comportamentale care au
transformat orasele in centre culturale si locuri de relaxare, unde oamenii pot face cumparaturi, manca,
sau petrece timpul in piete si alte locuri publice. In 1990, G.J. Ashworth si J.E. Tunbridge au ajuns la
concluzia ca turismul urban este mai degraba “de incidenta” decat “de intentie”. Aceasta viziune pare
sa fi luat nastere din cresterea frecventei calatoriilor de o zi, a tranzitului si vizitarea cu predilectie de
catre turisti a zonelor care inconjoara orasele.
In timp ce orasele sunt in unele cazuri motivul central al vizitelor, ele au devenit ca element
particular locuri unde oamenii poposesc inainte de a-si continua traseul de vizitare a unei alte regiuni.
Oamenii de afaceri, asemeni acelora care au drept motivatie vacanta, cunt vizitatori “accidentali”, care
isi petrec o parte a timpului in aceste orase.
Turismul istoric, parte a turismului urban, implica vizitarea siturilor istorice sau industriale,
ceea ce poate include canale vechi, gari etc. Scopul general este acela de a valorifica trecutul. De
asemenea, acest tip de turism poate fi atribuit evenimentelor istorice, care au fost dramatizate pentru a
atrage mai multi turisti. Un exemplu in acest sens ar putea fi considerat un tur al unui oras ,tur cu
tema “stafii” sau “vikingi”.
O alta forma este reprezentata de calatoriile religioase sau pelerinajele. Multi catolici din
intreaga lume calatoresc la Vatican, un numar semnificativ de evrei au vizitat Ierusalimul si/sau au
emigrat acolo. Ati turisti viziteaza situri care aduc in prim plan Holocaustul, altii merg la Mecca.
Insa cea mai insemnata parte a turismului urban este detinuta de turismul cultural. Turismul
cultural este o particularitate a turismului urban, care abordeaza cultura unei regiuni, in special valorile
ei artistice. Turismul cultural include turismul in regiunile urbane, in special orase mari, istorice si
obiective culturale (muzee si teatre). Poate uneori include turismul in zonele rurale ; este cazul
festivalelor in aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut
trimitere in literature. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural
cheltuiesc in medie mai mult decat turistii “standard”.
Tendintele majore care au fost observate in ceea ce priveste turismul cultural sunt:
- interactiunea intre cultura si turism isi are radacinile in perioada de inceput a turismului si in prezent
castiga din ce in ce mai multa insemnatate;
- turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile intreculturale;
- mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei, traditiilor si
civilizatiei.
Turismul cultural atrage un numar din ce in ce mai mare de turisti. Potrivit unui studiu al
Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivatie culturala, in timp ce 60% dintre
turistii europeni sunt intr-adevar interesati in descoperirea culturala in timpul calatoriei lor.
In afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale, atat interna cat si internationala, care
cuprinde toate tipurile de destinatii, exista si alti factori care explica acest trend:
- turistul modern este sofisticat, in cautarea de diferite experiente culturale;
- autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice.
Turismul cultural reprezinta o piata in plina dezvoltare. OMT estimeaza o crestere anuala de
10-15% a calatoriilor de interes cultural, in contextul unei cresteri medii totale de 4-5% a industriei
turistice in general. De vreme ce atractiile istorice se afla cu precadere in orase, turismul cultural este
in mod firesc asociat cu turismul urban. Investitiile competitive in dotarile culturale si in infrastructura
necesara gazduirii turistilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei si induc o
imbunatatire a nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban reprezinta un factor care determină
valoarea orasului care se adauga altor factori locali (accesibilitate,climat fiscal, capital uman,
stabilitate), care determina competitivitatea orasului in economia globala.
Organizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu infrastructura ( hoteluri,
mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a
turismului cultural.
Sectorul cultural al unui oras consta in:
• caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala;
• dotarile culturale in cel mai larg sens, incluzand aici evenimentele, expozitiile, institutiile si
infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librariile, dotarile recreative si comertul cu arta.
Jansen-Verbeke face referire la un produs cultural „derivat” (acele activitati care exploateaza
atractia culturala a orasului, cum ar fi magazinele de suveniruri si sectorul de servicii) si la un produs
“aditional” care este infrastructura necesara pentru a face accesibil produsul propriu-zis, cum ar fi
mijloacele de transport sau parcarile.
In timp ce produsele propriu-zise sunt (relativ) imobile datorita naturii lor partial
nereproductibile, in asa-zisele „destinatii istorice” activitatile complementare pot fi localizate liber in
vasta „regiune turistica”. In orase ca Venetia, Bruges, Salzburg se poate observa ca o mare parte din
activitatile economice sunt alocate prioritar utilizatorilor orasului si, in particular, turistilor, in
detrimentul rezidentilor urbei respective. Restaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la cele de
lux pana la cele de suveniruri ieftine, galerii de arta, case de schimb, toate sunt concentrate in jurul
centrului de atractie si intra in legatura cu functia rezidentiala a orasului. Altele, din care o mare parte
sunt localizate in aceleasi zone centrale, dar in zone mai dispersate, sunt acele servicii care raspund
atat necesitatilor turistilor, cat si ale rezidentilor: spalatorii, magazine de haine, ateliere de
mestesugarie, catering (preparare si distributie de hrana la domiciliul clientului), saloane de coafura,
magazine alimentare.
- Teoria „ciclului de viata al destinatiilor turistice”
Specialistii in domeniu au aratat ca orice locatie turistica are o cale de dezvoltare care
urmeaza un model ciclic. Enuntul initial al schemei „duratei de viata” introdusa de catre Butler in
1980 foloseste drept indicator numarul absolut de vizitatori. In primele etape ale dezvoltarii
turismului, orasul atrage turisti care pot fi considerati „pionieri”. Atentia pentru un anumit oras s-ar
putea sa nu atinga niciodata un nivel de interes turistic, dar daca ar atinge acest nivel, vor aparea
numeroase investitii in infrastructura, servicii si promovare. Orasul ar putea intra intr-o etapa de
dezvoltare; in acest moment beneficiile materiale şi nemateriale dobandite in urma activitatii turistice
vor creste in mod surprinzator, iar economia locala va cunoaste o evolutie ascendenta. In urmatorul
stadiu al dezvoltarii, industria locala se consolideaza si apar investitori straini. Odata cu cresterea
numarului de turisti se ajunge la atingerea pragului capacitatii de gazduire, urmeaza o suprapopulare si
o stagnare sau chiar un declin turistic in conditiile in care caracteristicile de mediu ale zonei turistice
respective sunt afectate negativ. Astfel, turistii se vor indrepta spre alte zone.
Modelul ciclului de viata promoveaza un management turistic activ, care sa netezeasca
fluctuatiile prevazute de vizitatori si care sa duca la evitarea declinului printr-o strategie de
„reintinerire” a zonei respective. Oricum, aceasta schema pur descriptiva vine cu indrumari prea putine
in ceea ce priveste politica turistica. Valoarea normativa si cea predictiva a schemei ciclului de viata a
fost criticata din mai multe puncte de vedere. Chiar daca schema este precisa din punct de vedere
descriptiv, o analiza normativa presupune ca economia la baza mecanismului ciclului de viata este
adaptata conjuncturii turistice.
2) Turismul urban national

Piata turistica din Romania va inregistra, in intervalul 2007-2016, o rata anuala de crestere de
7,9%. Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de Muntenegru, China si India. In
urmatorii zece ani, turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa, se arata intr-un studiu
realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC). Sectorul turistic romanesc si de calatorii va
genera in acest an activitati economice cu incasari totale de circa sapte miliarde de dolari. Industria de
calatorii va avansa cu 9,2% in 2006, si cu 7,9% pe an in intervalul 2007-2016.
Aceasta piata, impreuna cu zonele conexe cu impact direct sau indirect, va avea o contributie
de 4,8% din PIB si va reprezenta 5,8% din forta de munca raportata la nivel national, respectiv
458.000 de locuri. Raportat la piata mondiala, economia turistica din Romania ocupa, potrivit WTTC,
locul 65 in termeni absoluti, 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul economiei si locul patru
pe termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale, dintr-un total de 174 de tari studiate.
"Sectorul turistic mondial inregistreaza noi recorduri de crestere, dar interesant este modul in
care tari mici, aflate in curs de dezvoltare, precum Muntenegru, Romania, Namibia si Brunei, reusesc
sa foloseasca industria turistica si de calatorii ca instrumente de dezvoltare a economiei in general.
Aceste tari au ajuns sa perceapa importanta pe care o au vizitatorii straini si au luat decizii strategice la
cel mai inalt nivel pentru a profita de potentialul economic", este de parere presedintele WTTC, Jean-
Claude Baumgarten. Potrivit topului realizat de WTTC, patru state central si est- europene - Romania,
Croatia, Letonia si Albania - au ajuns in premiera intre primele zece plasate.

Capacitate de cazare existenta (locuri) Capacitatea de cazare in functiune (mii-locuri zile)

3. Monumente si obiective culturale incluse in patrimoniul UNESCO

Sapte sunt tipurile de monumente si obiective culturale din Romania incluse in patrimoniul
UNESCO, incepand cu bisericile din nordul Moldovei (8 obiective), bisericile de lemn din Maramures
(8 obiective), satele sasesti (7 obiective), cetatile dacice din Orastie (5 obiective), biserici oltenesti (1
obiectiv), cetati medievale (1 obiectiv) si Rezervatia Naturala Delta Dunarii.

- Satesc sasesc
 „Fortificatii satesti“ era eticheta sub care, pentru a disimila specificul etnic, propaganda
comunista nominaliza obiectivele turistice din Transilvania pentru a trece sub tacere realitati din istoria
recenta a zonei, concretizata prin depopularea acestor localitati dupa cel de-al doilea razboi mondial
prin deportarea in Rusia, imediat dupa razboi, a unei parti insemnate a populatiei de origine germana,
pe de o parte, si prin emigrarea in Germania in anii '80 pe de alta parte. Oricum ar fi, „fortificatii
satesti“ sau „fortificatii sasesti“, ele reprezinta doua tipuri in stransa relatie una cu cealalta: biserici
fortificate si sate fortificate. Chiar si in cazurile in care intreaga localitate este incercuita de ziduri,
biserica locala, avand dimensiuni impresionante, dominand intreeaga zona si vizibila de la foarte mare
distanta, este la randul sau fortificata si reprezinta citadela micii cetati.
Asemenea sate sunt specifice primelor secole ale mileniului II, fiind ridicate de colonistii
veniti din Saxonia in aceasta zona montana si piemontana, care era pe atunci zona de granita. Avand in
istorie numeroase asedii, datorate predominant invaziilor turce sau tatare, dar si numeroaselor razboaie
civile sau religioase, siturile sasesti reprezinta si monumente de arhitectura, unicat in Europa prin
polivalenta lor religioasa, militara si civil-laica, prin utilitate, dimensiuni si specific. Desi numarul
acestora se ridica la peste o suta, lista UNESCO cuprinde un numar de sapte obiective: Biertan,
Calnic, Darjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor si Viscri, grupate toate in judetele Brasov, Sibiu,
Harghita si Alba.
Biserica fortificata din Biertan a fost construita intre 1492 si 1515 in stilul gotic tarziu, cu
elemente renascentiste, avand ca puncte de foarte mare valoare sculptura in piatra, altarul poliptic si
usa sacristiei. Localitatea beneficiaza in ultimul deceniu de o popularitate crescuta si turismul este
incipient, reprezentat printr-un mic hotel (care nu se afla in Ghidul oficial al Romaniei) si 6 pensiuni
agroturistice cu un numar de 5-12 locuri de cazare fiecare.
Cetatea Calnic impresioneaza prin planul sau rotund de constructie a carui geometrie este
subliniata de un donjon puternic, atestat inca din 1290, numit astazi turnul Siegfried. Cetatea
taraneasca, fosta domeniu nobiliar si cumparata de comunitatea locala, a fost amenajata in secolele al
XV-lea si al XVI-lea. Pentru cazarea turistilor acestui obiectiv, exista o singura pensiune agroturistica
si posibilitatea locuirii la unul dintre hotelurile aflate in Alba-Iulia sau in Sibiu, la circa 2 ore distanta
pe sosea. Este vizitata indeosebi de turisti pe cont-propriu cu masini personale si, rar, de grupuri de
turisti straini, aduse in tur de agentiile de turism.
Localitatea Darjiu, din Harghita, este importanta prin biserica unitariana din secolele al XIV-
lea sau al XV-lea, fortificata in secolul al XVI-lea, si prin picturile murale interioare pe care aceasta le
detine. Nu exista pensiuni agroturistice recunoscute si cazarea vizitatorilor acestui obiectiv se poate
face doar in alte localitati din Harghita sau Brasov.
Prejmer este cea mai cunoscuta fortificatie saseasca in Romania, fiind si cea mai puternica
dintre ele. Biserica evanghelica, realizata intr-un stil gotic timpuriu cu influente cisterniciene, a fost
ridicata la 1250. Localitatea are mai multe pensiuni agroturistice si beneficiaza de apropierea
Brasovului. |n Saschiz, biserica evanghelica a fost construita intre 1493 si 1496 si a fost remarcata
pentru tehnicile de constructie si fortificare folosite. Localitatea beneficiaza de relativa apropiere fata
de Sighisoara, iar in apropiere se afla si un hotel de 3 stele, la Albesti. Printul Charles al Marii Britanii
a anuntat ca intentioneaza sa investeasca in proiecte turistice si de conservare in zona Saschiz-
Sighisoara.
Valea Viilor detine biserica Sf. Petru, constructie de secol al XIII-lea, in timp ce Viscri, una
dintre cele mai cunoscute, s-a impus prin incinta dubla a bisericii evanghelice in stil gotic, care dateaza
din secolul al XVI-lea, dar a suferit numeroase modificari in timp. Ca si in cazul celorlalte localitati, si
acestea din urma ofera ca posibilitati de cazare doar pensiuni agroturistice si, la circa 50 km distanta,
hoteluri de doua sau trei stele.

- Judetul care straluceste prin lemn

 Maramures este locul de unde a pornit un nou stil arhitectural, unic in lume, dar din ce in ce
mai raspandit in Romania, nu doar in Transilvania, ci si in Regat. Cateva dintre cele mai vechi si mai
valoroase asemenea constructii, toate din judetul Maramures, au fost integrate in 1999 in patrimoniul
mondial. Lista cuprinde bisericile din Barsana (1720, hram Intrarea Maicii Domnului in Biserica),
Budesti-Josani (1643, hram Sf. Nicolae), Desesti (1770, hram Cuvioasa Paraschiva; continua o
constructie mentionata la 1360, si are o importanta colectie de icoane pe lemn si pe sticla); Ieud (1717,
hram Nasterea Maicii Domnului), Plopis (hram Sf. Arhanghel), Poienile Izei (hram Sf. Paraschiva),
Rogoz (hram Sf. Arhanghel) si Surdesti (hram Sf. Arhanghel), toate datand din secolele al XVII-lea si
al XVIII-lea.
Experimentand in lemn solutii arhitecturale specifice pietrei, combinand o maiestrie artizanala
specifica acestei zone si prezentand un important caracter de autenticitate, bisericile maramuresene au
fost selectate pentru a reprezenta mai multe stiluri de constructie si decorare.
Posibilitatile turistice ale zonei sunt reprezentate indeosebi prin pensiunile agroturistice,
Maramuresul fiind, alaturi de zona Moeciu-Bran, una deosebit de bine reprezentata la acest capitol.
Pentru clientii care prefera totusi formele clasice de turism, oferta hoteliera este destul de
limitata si cuprinde doar 6 hoteluri, majoritatea de 2 stele si o stea, din Baia-Mare si Borsa.

- Capodopere ale artei bizantine

Catalogate de UNESCO in 1993, bisericile cu fresce exterioare din nordul Moldovei sunt
considerate de acest for printre capodoperele artei bizantine, unice in Europa. Complexitatea si
numarul picturilor si temelor care acopera atat peretii interiori, cat si pe cei exteriori ai acestor biserici,
eleganta personajelor si armonia culorilor (dintre care „albastrul de Voronet“ este o culoare care n-a
iesit decat de pe paleta pictorilor moldoveni), integrarea deosebita in peisaj, toate acestea au adus
multe elogii pentru zona bucovineana si se constituie intr-un mare punct de interes pentru turistii din
Romania si din strainatate. Sub presiunea acestora, in zona s-a dezvoltat o retea destul de complexa de
vile si gospodarii agroturistice, iar Suceava (si statiunea Vatra Dornei) ofera un numar de 18 hoteluri
de 1, 2, 3 si chiar 4 stele, precum si vile si cabane, ceea ce reprezinta un nivel bun pentru traficul
mediu de turisti inregistrat, care este totusi sub posibilitatile pe care le poate oferi zona, una deosebit
de complexa peisagistic.
Bisericile din lista UNESCO sunt cele de la Arbore (1503, pictura din 1514, hram Taierea
Capului Sf. Ioan Botezatorul), Humor (1530, hram Adormirea Maicii Domnului; pictura exterioara are
ca tema centrala Asediul Constantinopolului), Moldovita (datorata lui Petru Rares, hram Buna Vestire;
pictura exterioara prezinta aceeasi tema ca si la Humor)

,
Patrauti (ridicata de stefan cel Mare la 1487, hram Sf. Cruce; o solutie arhitectonica unica in
lume numita „bolta moldoveneasca“), Probota (1530, hram Sf. Nicolae; pictura exterioara este
distrusa, dar manastirea este reprezentativa pentru arhitectura moldoveneasca din timpul lui Petru
Rares)

, Suceava (1514-1586, hram Sf. Gheorghe, pictura murala remarcabila), Sucevita (1583-1586, cea mai
noua dintre bisericile pictate bucovinene, ridicata de fratii Movila) si Voronet (ctitorie a lui stefan cel
Mare la 1488 cu hramul Sf. Gheorghe; tema centrala a picturii este Judecata de Apoi).
- Cei mai viteji si mai necunoscuti dintre traci
Includerea in 1999 a cetatilor din Orastie in lista patrimoniului mondial reprezinta unul dintre
primii pasi pentru aducerea in atentie a unei civilizatii, cea geto-daca, practic necunoscuta pe plan
mondial in afara mediilor de stricta specialitate.
Trei au fost argumentele pentru care forul mondial s-a dovedit sensibil la acest patrimoniu
romanesc, care altcandva infierbantau imaginatia si faceau sa se vorbeasca despre civilizatia pelasga,
al carui centru ar fi fost teritoriul Romaniei si care ar fi functionat ca o paleo-civilizatie pan-europeana.
Primul dintre motivele retinute de specialistii din intreaga lume a fost combinatia de tehnici si
concepte ale arhitecturii militare (cu o certa influenta clasica) si principii ale arhitecturii religioase,
fuziune care a dat nastere unui stil unic. Cea de-a doua ratiune priveste valoarea istorica a getodacilor
ale caror regate din mileniul I i.C. au atins un nivel cultural si socio-economic extrem de ridicat,
„simbolizat“ de aceste fortarete, dupa cum spune argumentatia UNESCO. |n fine, cel de-al treilea
criteriu tine de specificul arhitecturii militare: colina fortificata si succesorul sau, opidiumul, erau
caracteristice sfarsitului epocii fierului in Europa, iar fortaretele dacice sunt exemple remarcabile
pentru acest tip de fortificatii.
Toate aceste cetati sunt amplasate in muntii Orastiei (Sebesului) si reprezinta cetatile care s-au
opus cu cel mai mare succes cuceririi romane. Sarmizegetusa Regia (Gradistea de Munte), ultima
capitala a statului dac, era si cea mai importanta cetate de refugiu din Transilvania. Aleea sacra
(pavata) si cele doua sanctuare, al caror mister este inca insuficient lamurit, sunt imaginile cele mai
cunoscute. Costesti-Blidaru este o alta cetate dacica bine cunoscuta. Ea a fost construita in secolul al
II-lea i.C. si a fost distrusa in 106, dupa ce, in timp, a fost resedinta permanenta a regelui Burebista.
Capalna este o localitate mai cunoscuta pentru folclor decat pentru dava dacica de aici, totusi,
pe dealul La Cetate, la o altitudine de 610 metri, se gasesc ruinele unei cetati importante in sistemul de
aparare al lui Decebal, monument UNESCO azi. Costesti se mai inscrie cu fortificatia de pe Dealul
Cetatuia (561 metri altitudine), iar Luncani-Piatra Rosie completeaza grupul cetatilor antice din
Orastie, cu o fortificatie de piatra cu cinci turnuri ale carei ruine sunt modeste dupa ce a fost distrusa in
106, in urma razboiului cu Roma.
 Inainte de a se pune problema cazarii in aceasta zona alpina a Hunedoarei, cel mai mare
impediment pentru vizitatorii acestor monumente este accesul care se face pe o sosea nemodernizata,
apoi pe jos. |n ceea ce priveste cazarea, oferta agroturistica este limitata, ca si numarul de turisti, in
ciuda faptului ca se incearca de mai multi ani construirea unei asemenea ramuri economice ca
alternativa la minerit, zona fiind una monoindustriala. Valea Jiului, cu Petrosani si Lupeni, orase
miniere, este zona cea mai apropiata unde turistii pot locui, dar hotelurile de aici au o oferta inca
limitata. Astfel, putinii turisti care ajung la cele cinci cetati dacice sunt aproape in totalitate grupuri in
circuit, traseul urmand spre Hunedoara, Alba-Iulia sau Targu Jiu.

- Sighisoara

Constructia unui Dracula Park la Sighisoara a esuat datorita opozitiei nationale si

internationale, care avea la baza tocmai statutul de monument mondial al cetatii de aici. Importanta
acestui sit e data de faptul ca este singura cetate medievala inca locuita din Europa si de gradul de
conservare a ansamblului medieval (90%), mult mai mare decat in cazul oraselor Brasov, Sibiu sau
Medias, de care o leaga atat istoria, cat si edilii, dar unde gradul de conservare variaza intre doar 30 si
40%.
Turistii, mai putin sensibili la aspectul tehnic, apreciaza frumusetea si romantismul vechiului
oras, istoria si povestile sale, eleganta donjonului, inaltimea zidurilor, crenelurile, panorama asupra
orasului modern si depresiunii Tarnavelor, scoala, biserica si cimitirul de pe culme, pasajul scarilor.
Sighisoara raspunde notorietatii sale printr-o oferta turistica mai degraba variata decat bogata.
|n discutie intra hotelurile din orasul modern, la poalele cetatii, cazarea intr-una dintre casele
medievale care functioneaza ca pensiuni, la acestea adaugandu-se un han in centrul orasului vechi
(Casa Dracula, in care s-a nascut tepes), precum si hotelurile din relativa apropiere a orasului: Albesti,
Medias, Sibiu sau Targu Mures. Cea mai buna calitate care poate fi gasita nu depaseste astfel 3 stele,
decat atunci cand in discutie intra si Sibiul.

- Manastirea Horezu

Manastirea Horezu este situata in judetul Valcea, la jumatatea distantei intre Ramnicu Valcea
si Targu Jiu. Pe langa oferta turistica a acestor orase resedinta de judet (mai bogata pe Valea Oltului,
unde orasului Ramnicu Valcea i se adauga statinile Calimanesti, Olanesti si Govora), Horezu
beneficiaza si de o retea articulata de pensiuni agroturistice si moteluri, localitatea fiind si un
important centru de arta populara, remarcabila indeosebi prin olarit. Manastirea Horezu este singurul
monument din patrimoniul mondial situat in tara Romaneasca. Edilul sau a fost Constantin
Brancoveanu, iar biserica manastirii este considerata reprezentativa pentru stilul arhitectonic
brancovenesc, care consta intr-o sinteza de elemente bizantine si renascentiste, dar cuprinde si
elemente decorative de arta orientala, persana indeosebi.

- Delta Dunarii

Cel mai nou pamant al Europei, Delta Dunarii, este de asemenea monument mondial. Climatul
specific, baltile, canalele si mlastinile constituie o biodiversitate de o mare bogatie, indeosebi prin
pasari si vegetatie. Oferta turistica straluceste si aici mai mult prin diversitate. Hotelurilor din Tulcea li
se adauga pensiuni la Crisani si Mila 23, hoteluri la Sulina si Uzlina, campinguri, moteluri, dar si
hoteluri plutitoare. Bazele turistice existente sunt in curs de modernizare si oferta la standarde
europene este inca una limitata. Cu toate acestea, ultimii doi ani au dus la o crestere semnificativa a
numarului de turisti, astfel incat se poate vorbi despre o relansare. Fluxul turistic ramane insa unul
mic, mult sub potential, in ciuda cresterilor inregistrate. Eforturile pe termen lung par insa a fi
amenintate de constructia canalului Chilia-Bistroe, la granita Romaniei si in delta ucraineana, al carui
impact ecologic inca nu a fost apreciat cu exactitate.

- Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007

Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007 este cel mai important proiect cultural
organizat şi derulat în România, prin dimensiune, perioada de desfãşurare, impact de comunicare
publicã. Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007 este un program prioritar al Ministerului
Culturii şi Cultelor, pentru a cãrui bunã organizare MCC a propus guvernului desemnarea prin
Hotãrârea de Guvern 77/2005 a unor structuri operaţionale care sã asigure promovarea, planificarea şi
sprijinirea activitãţilor culturale şi conexe ale Sibiului în 2007.
Dat fiind semnificaţia specialã a anului 2007 pentru integrarea României în UE, sprijinirea
Asociaţiei Sibiu - capitalã culturalã europeanã 2007 şi a municipalitãţii Sibiului pentru organizarea şi
desfãşurarea în bune condiţiuni şi cu rezultate deosebite a programului cultural al anului 2007 este un
obiectiv pe care Ministerul Culturii şi Cultelor îl considerã onorant şi care trebuie sã devinã un
program de importanţã naţionalã.În bugetul MCC pe anul 2005 sunt alocaţi 71 Mld lei (2 Mil. Euro)
pentru cheltuieli materiale aferente pregãtirii programului Sibiu 2007.
Capitalele culturale europene sunt organizate începând cu 1985 şi din 2007 ele vor cupla câte
un oraş din ţãrile Europei occidentale cu câte un oraş din ţãrile central şi est europene. România, prin
desemnarea Sibiului în 2007, este prima ţarã care participa astfel la o înfrãţire culturalã europeanã.
Bulgaria, partenerul nostru de aderare, este programatã pentru 2017.
 Din constatãrile de pânã acum, impactul organizãrii capitalei culturale europene este pentru
promovarea oraşului superior celui obţinut prin gãzduirea unui campionat european sau a unei
expoziţii mondiale.
Bugetele alocate programului cultural se situeazã între cca. 6 şi 60 Mil. Euro reprezentând în
medie 2/3 din bugetele de operare ale anului Capitalei culturale europene, ce se ridica în medie la cca.
32 Mil. Euro. Bugetele totale ale lucrãrilor de infrastructurã culturalã şi edilitarã, a dotãrilor şi
activitãţilor conexe, au depãşit pentru majoritatea capitalelor culturale europene cifra de 50 Mil. de
Euro, cu o medie de 70 de milioane de euro.
Sursele de alimentare a bugetelor capitalelor culturale europene sunt în majoritate publice (cu
o medie de 78% din bugetele totale), guvernele contribuind în medie cu 56%, regiunile cu 11%, oraşul
cu 20% iar UE cu doar 1,5%. Sursele private de finantare conteazã pentru cca 13% din bugetele de
operare ale capitalei culturale.
Organizarea capitalei culturale aduce un numãr important de vizitatori oraşului: între 1 Mil.
(Luxemburg) şi 7 Mil. de vizitatori (Copenhaga), cu o menţinere crescutã a gradului de vizitare şi în
anii urmãtori.

4. Destinatii preferate ale turistilor straini in Romania

Destinatii favorite in Romania : castele si cetati medievale (Brasov, Sighisoara, Sibiu, Sinaia si
Bran); Bucuresti( Muzeul Taranului Roman si Palatul Parlamentului); Manastirile din Bucovina si
Delta Dunarii
- Japonezii : Maramures,Manastirile din Bucovina,Sighisoara,Brasov,Bucuresti
- Americanii : orasele medievale din Transilvania,Bucuresti,turism rural,manastirile din
Bucovina,Dracula Park.
- Nemtii : Litoralul ,turism balnear
- Italienii : Nordul Moldovei - Bucovina,Bucuresti,Marea Neagra,Delta Dunarii si Valea
- Prahovei.Italienii prefera programele turistice cu plecare din Bucuresti.
- Suedezii,Norvegienii si Danezii : Litoral,statiuni balneare.
- Polonezii : Litoral,statiuni de schi,Bucovina
- Ungurii : Litoral
- Olandezii : turism balnear
- Israel : turism balnear

- Motivatii:

- Turistii americani :divertisment , turism rural

- Turistii japonezi :divertisment , turism rural
- Turistii germani :litoral,turism cultural ( castelele din Transilvania),tratament balnear la Eforie Nord
(Efosan)
- Vanatoare : 50 % din turistii spanioli vin in Romania pentru vanatoare ; 30 % germanii si austriecii ;
20 % italienii si 5 % Scandinavia .

5. Turismul urban international

5.1 Trenduri principale din punct de vedere al cererii (in Europa)

- Corespunzator ETM (European Travel Monitor), turismul urban detine o cota de piata de 18%, si
este in continua crestere in ceea ce priveste preferintele turistilor
- Acest trend este specific Europei, care tinde sa creasca mult mai repede decat alte tipuri de turism.
- Perioade de sejur (de ramanere intr-un anumit oras) este scurta dar aceasta durata tinde sa creasca in
ultimii ani
- Europenii realizeaza mai multe vacante intr-un an si aleg turismul urban pentru ca sunt familiarizati
cu aceasta forma de turism
- Europa tinde sa se asemene cu o retea din ce in ce mai mare de orase.
- Din ce in ce mai mult europenii isi impart vacanta lor astfel incat sa poata beneficia atat de
evenimentele culturale cat si de cumparaturi sau pur si simplu de plimbari.
- Acestea asociate cu schimbarile socio-demografice ( cresterea perioadei de viata, scaderea
numarului de ore de munca, cresteea continua a veniturilor), ajuta la crearea unui mix complex al
profilului turistului
- Turistii cauta tot mai mult diversitate si flexibilitate, iar in zilele lor de vacanta doresc sa combine:
activitati sportive, activitati culturale, evenimente diverse, activitati sociale si participarea la anumite
activitati cu tema.
- Turismul cultural in orase este un fenomen de masa care a rezultat din cererea continua a turistilor
pentru activitati culturale, iar in principal acestea sunt concentrate in marile orase

5.2 Trenduri principale din punctul de vedere al ofertei (in Europa)

- Strategiilor multor orase pentru dezvoltarea economiei lor a fost dezvoltarea unor produse turistice
bazate pe patrimoniul istoric si contemporan: istorie, gastronomie, arta si cultura, arta populara,
evenimente si atractii care se pot combina pentru a oferii turistilor o gama larga (complexa) de atractii.
- Infrastructura combinata cu reducerile de preturi si permanentele oferte promotionale sunt printre
factorii ce impulsioneaza cresterea turismului urban.
- De cand orasele nu mai sunt centre industriale, turismul este privit ca factor cheie in reabilitarea
socio-economica a acestor orase, si deseori este o strategie prioritara in reabilitarea si dezvoltarea lor .
- Turismul joaca un rol imporant in politicile de dezvoltare locale, regionale, si europene,
- Turismul urban devine inevitabil un important element de politica ce necesita o implicare mai mare
din partea autoritatilor; datorita implicatiilor in economie si societate pe care acesta forma de turism le
presupune, si de asemenea investitii mari(de regula publice) in infrastructura, facilitati, etc.
- Acest fapt este reflectat de incercarile de a face aceste facilitati multi-functionale si in intreaga
Europa prin:

 Centre de conferinta conectate la hoteluri, oferind astfel standarde de calitate, cu

camere mari care pot fi adaptate la evenimente sportive sau comerciale
 Vaste activitati de relaxare (parcuri de relaxare, parcuri tematice, piscine tropicale)
Intr-un context destul de competitiv, orasele lucreaza la strategii de diferentiere a imaginii lor; pentru a
mai castiga un procent din piata, mijloacele de comunicatie sunt din ce in ce mai sofisticate si si pune
baza unei imagini demne de mandria rezidentilor.

6. Destinatii culturale in Europa

Germania - Kölnul adaposteste cea mai mare catedrala a Germaniei (Domul din Köln) a carei
contructie a durat 600 de ani, peste 30 de muzee excelente, cladiri ce ilustreaza arhitectura medievala
alaturi de cladiri moderne precum cel mai mare mall acoperit din Germania. Rhinul este cunoscut
pentru catedralele sale, pentru padurile,viile si traseele pentru hiking si a inspirat numerosi scriitor si
muzicieni germani.Adaposteste in fiecare an festivalul “Rhinul in flacari” ca combina muzica si
artificiile. Heidelberg este recunoscut ca oras universitar, gazduind cea mai veche universitate
germana – Universitatea Karl Ruprecht.Orasul este de asemenea recunoscut pentru arhitectura
medievala, strazile pavate cu piatra cubica, cafenelele sale, fantinile si monumentele si un castel de
piatra aflat in ruina ce adapostest cel mai mare butoi pentru vin din lume.
Italia – inima culturala a Europei are multe de oferit turistilor in care si unele dintre cele mai
frumoase orase din lume cu o bogata istorie si un vast patrimoniu cultural. Venetia supranumita si
“Regina Adriaticii” este un oras impresionant construit pe 117 mici insule si include 150 de canale si
409 de poduri. Printre obiectivele turistice se numara bisericile, cladirile istorice si podurile venetiene.
Florenta este capitala provinciei italiene Toscana si un important centru al renasterii europene. Acest
orasa fost condus de familia de Medici caror emblema poate si astazi fii vazuta pe monumentele
orasului. Istoria acestui oras este ilustrata de numele celor doua aeroporturi – Ameriggo Vespucci si
Galileo Galilei. Milano reprezinta capitala modei internationale, si totodata un centru cultural (teatru,
cinema, arte ).Roma supranumita si “Orasul etern” este o uimitoare galerie locuita de arta adapostmai
multe atractii turistice decat orice alt oras din lume printre care Colosseumul, Palatine Hill si Forum,
Piata Spaniei si orasul sfant- Vaticanul.Reperele culturale ale orasului precum Piata Poporului, fantana
Trevi si raul Tiber sunt bogate in istorie si legenda. Pisa cunoscuta datorita celebrului turn inclinat ce
reprezinta de fapt clopotnita catedralei din apropriere. Acesta este situat intr-o zona cunoscuta sub
denumirea de Campul Miracolelor ce include si alte monumente medievale cu o arhitectura uimitoare.
Franta – Parisul -considerat cel mai romantic oras din lume- are multe de oferit turistilor:
Turnul Effel, Champs Elysees, Arcul de Triumf si catedrala Notre Dame, comorile de arta din Luvru,
vinuri fine si parfumuri frantuzesti. Una dintre capitalele modei international, Parisul este sinonim
pentru eleganta.
Anglia – aceasta tara reprezinta o combinatie inedita de traditie si modernism cu o gama larga
de obiective turistice de la monumentul preistoric de la Stonehenge la centrul istoric al Londrei si
cladirile moderne de-a lungul Tamisei, de la stancile de calcar de la Dover si observatorul din
Greenwich la orasele universitare precum Oxford si Cambridge. Londra dispune de nenumarate
monumente istorice precum Turnul Londrei, London Bridge, Westminster Abbey, Big Ben.
Belgia – Printre destinatiile culturale cele mai importante se numara Brussels, Antwerp,
Bruges si Ardennes datorita arhitecturii elegante dar si muzeelor ce detin importante comori de arta.
Brussels este recunoscut pentru cultura cosmopolita si vechiul sau sarm dar si pentru muzee, mancarea
de fructe de mare, bere si ciocolata. Intre ansamblurile arhitecturale remarcabile trebuie mentionata
cladirea Parlamentului Belgian.
Olanda - Mori de vant, canale, branza olandeza, campuri cu lalele-veti intalni toate acestea si
multe altele in Olanda. Amestec de traditie si modernitate,capitala Olandei, Amsterdam este un oras
pitoresc cu o arhitectura impozanta. Se remaca prezenta a numeroase muzee intre care cele mai
importante sunt Rijksmuseum, Stedelikj ( arta moderna) si muzeul Van Gogh.
Austria – Viena este recunoscuta pentru arhitectura diversa, stilul arhitectural variind de la
gotic la Art-Nouveau. Strauss, Brahms, Beethoven, Schubert si Mozart care au locuit in Viena redau
importanta muzicii pentru acest oras ce ofera si cateva experiente interesante in ceea ce priveste
muzeele.Alte orase de importanta pentru turismul cultural sunt Salzburg si Baden.
O vacanta in oras (“citybreak”) este o vacanta scurta cu o durata de una pana la patru zile.
Piata vacantelor la oras se concentreaza la momentul actual pe un numar relativ restrans de
destinatii si este o piata foarte competitiva. Parisul si Amsterdamul sunt cele mai apreciate destinatii.
Acestora li se adauga Brussels, Roma, Barcelona, Venetia, Praga, Londra, Dublin precum si
Edinburgh si Glasgow. Destinatiile situate la mare distanta atrag de asemenea un numar in crestere de
vizitatori. New York este de departe cea mai populara destinatie pentru calatoriile la mare distanta. In
Marea Britanie Londra este cea mai apreciata destinatie, urmata de Edinburgh.
 Piata vacantelor petrecute in orase a cunoscut o dezvoltare rapida incepand cu 1980. De
exemplu, Cresta si Travelscene ofera in prezent excursii in mai mult de 100 de orase, din care marea
majoritatea sunt din Europa. Aceasta crestere nu a inregistrat fluctuatii spre deosebire de celelalte
componente ale industriei turistice. Trendul general a fost realizat pentru pesoanele care isi petrec o
mica vacanta in orase ca un supliment al vacantei principale, realizate de cele mai multe ori in afara
granitelor.
De exemplu, cifrele pentru 1999 arata ca cetatenii Marii Britanii au realizat 12.1 milioane de
vacante in orase atat din tara cat si din strainatate. Valoarea economica a acestor mini-vacante (ce
presupun una pana la trei innoptari) a fost de £1.6 miliarde. Cercetarile de piata realizate de compania
Mintel indica o tendinta de crestere la nivelul acestei piete specifice. Acest fapt se datoreaza tendintei
de fragmentare a traditionalei vacante de vara in mai multe vacante cu o durata mai scurta. Mintel se
asteapta la o crestere de pana la 20% in perioada 2000-2004.
Cu toate acestea este de asteptat ca principalele destinatii nu vor fii singurele care vor vor avea
de profitat datorita cresterii preconizate. Cele mai vizitate orase, precum New York, Amsterdam si
Paris, incep sa fie afectate de probleme legate de lispa de capacitate. Operatorii de turism incep sa
promoveze destinatii alternative, precum Lile sau Nice in Franta, Tallin in Estonia, Dubrovnik in
Croatia, si Krakow (Cracovia)
in Polonia. De asemenea Ryanair, care zboara acum catre aproximativ 50 de destinatii in Europa au
inrestrat o crestere anuala, in ceea ce priveste numarul de pasageri, de la 2 milioane de pasageri in
1995 la 11.1 milioane anul acesta, devenind astfel cel de-al saptelea transportator din Europa.
Companiiler aeriene ce practica preturi reduse (”low cost airlines”), precum Ryanair si Easyjet au avut
un impact deosebit de ridicat asupra cresterii popularitatii si accesibilitatii oraselor.
Intrucat tendintele sociale si de calatorie raman favorabile pentru vacantele in orase se
intareste in continuare potentialul de dezvoltare. Deoarece vacantele in orase sunt accesibile, sunt mai
putin dependente de evolutia economiei globale. Cresterea intervalului de timp petrecut la munca,
nesustinuta si de cresterea timpului liber pe masura, duce la cautarea unor noi metode antistres.
Cumparaturile, mancarea, bautura si agrementul sunt cerintele fundamentale ale celor mai multi turisti
si acestea sunt cel mai usor de gasit in mediul urban. Acest lucru determina cresterea popularitatii
turismului urban.
Estimarile referitoare la populatie arata o tendinta de crestere a numarului de locuitori cu 2%
in perioada 2000-2004. Este previzionata o scadere a populatiei cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de
ani si o crestere a numarului de persoane cu varsta intre 15 si 24 cu o medie de 6% si a numarului de
persoane cu varste intre 55 si 64 cu o medie de 13%. Daca se tine cont de aceste evolutii, prin
eforturile de marketing se poate asigura o crestere continua a turismului urban.
Orasul New York este vizitat anual de peste 40 de milioane de turisti si este cel mai vizitat
oras din SUA, cu incasari de aproximativ 220 milioane $ pe parcursul anului 2004 din taxe de la
hoteluri. Cheltuielile directe ale turistilor se ridica la aproape 15.1 mld. $. Per total, industria
turismului aduce in economia orasului 23 mld $ si asigura peste 250 000 de locuri de munca.
Turismul international reprezinta 13.3% din totalul vizitatorilor din New York si 40% din incasari
sunt generate de ei.
Turismul este o mare afacere si pentru Hong Kong. In luna octombrie a anului 2005 orasul a
fost vizitat de 2.1 milioane de turisti, din care aproape jumatate au provenit din alte tari decat China.
Vizitatorii care au petrecut cel putin o noapte in oras au cheltuit peste 7.9 milioane $.
Industria turismului este acea parte a economiei, alcătuită dintr-o sumă de activităţi sau mai multe
ramuri, a căror funcţie comună este satisfacerea nevoilor turiştilor. Din industria turistică fac parte
sectoarele: - locuinţă şi alimentaţie (în conformitate cu structurile consacrate „Hoteluri şi restaurante”)
hoteluri, moteluri, case de oaspeţi, ferme, vase de croazieră, castele campinguri, restaurante, baruri,
cafenele, etc.; 7 - transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, căi ferate,
autocare, firme de închirieri maşini, etc. - organizatorii de călătorii: agenţii de voiaj şi touroperatori; -
atracţii-agrement: elemente naturale (forme de relief, grădini, parcuri, etc.) şi construite – catedrale,
monumente, castele, galerii de artă, teatre, parcuri de distracţie, facilităţi sportive, cazinouri, festivaluri
şi evenimente cultural-artistice, etc.; - organizatorii/administratorii destinaţiilor: oficii de turism
naţionale, regionale, locale.
Turismul internaţional reprezintă în opinia majorităţii specialiştilor componenta cea mai
dinamic a circulaţiei turistice. O asemenea evoluţie îşi are explicaţia pe deoparte în experienţa turistică
acumulată, iar pe de altă parte a conjuncturii mondiale favorabile.
 Bibliografie

1. Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editra Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2005

2. Oscar Snak, Petre Baron, Neacșu Nicolae, Economia turismului, Editura

Expert 2003

3. Cristina Dionisie, Managementul turismului- Structuri de concepţie şi

organizare, Editura Junimea Iaşi, 2002, p.18,

4. Economia Turismului, O. Snak, N. Neacşu, P. Baron, Ed. Expert,

Bucureşti, 2001, 600 pag.

5. Ovidiu Drâmbă, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol II, Editura Vestala,

Bucureşti, 2003

6. FORIŞ, T., DIMA, D. (coord.) – Manual de formare managerială în turism,

Editura Psihomedia, Sibiu, 2001.

7. Pompei Cocean: Geografia turismului, Editura Focul Viu, 2004

8. Douglass and Raento, 2004 W. Douglass and P. Raento, The Tradition of

Invention: Conceiving Las Veg

9.=https://www.academia.edu/16271209/Turismul_cultural_ca_mijloc_de_valor
ificare_a_patrimoniului_cultural_3%AEn_vederea_regener%C4%83rii_econom
ice_a_fostelor_zone_miniere

10. MILLER, N., ROBINSON, D., The Leisure Age.lts Challenge to Recreation,
Woedsworth Publ. Comp., Blemont Calif., 1963, p.497, op. cit.de Ioan
Cosmescu, Turismul, fenomen complex contemporan, Ed. Ecomonică.
Bucureşti, 1998 p.16