Analiza SWOT a pieței turistice

din România
Academia de Studii Economice București

Nume: Turnea Alexandru-Ionuț

Facultatea de Marketing
Seria B,Grupa 1746
Anul III

România, aşa cum s-a arătat până acum, poate reprezenta o destinaţie turistică
deosebită prin atracţiile naturale importante de care dispune, prin marile avantaje istorice şi
culturale şi diferitele facilităţi pentru diverse evenimente care pot avea loc aici. Cu toate
acestea, turismul românesc nu se găseşte, tocmai, într-o fază înfloritoare a cilclului său de
viaţă, iar piaţa turistică din România nu se înalţă la standardele celorlalte pieţe turistice
europene. După ce s-a studiat în capitolele anterioare situaţia turismului românesc şi a
pieţei turistice din România, observând că există acele treceri bruşte de la o perioadă
înfloritoare a turismului la una de declin, se consideră a fi necesară efectuarea unei
analize , în vederea găsirii de noi soluţii pentru îmbunătăţirea sa.
Pentru a identifica şi pune în evidenţă obiectivele şi strategiile care trebuie aplicate
şi pentru a înţelege constrângerile din mediu, concurenţa, oportunităţile şi ameninţările se
efectuează o analiză, numită analiza SWOT. Analiza SWOT reprezintă punctul de pornire
în identificarea şi stabilirea priorităţilor pentru măsurile care trebuie luate. Cu ajutorul ei se
pot analiza pe rând punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile / ameninţările,
ca mai apoi concluziile să poate constitui baza stabilirii obiectivelor pentru planul de
acţiune care va orienta şi va îndruma spre o activitate de dezvoltare mai puternică. Planul
de acţiune trebuie să fie suficient de detaliat pentru a putea monitoriza progresul şi decide
unde trebuie actionat.

PUNCTE TARI
Unul din aspectele favorabile ale pieţei turistice românesti este tocmai potenţialul
turistic natural: peisajul natural, Delta Dunării, munţii, peşterile, cheile şi râurile, lacurile
parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale protejate, staţiunile balneoclimaterice. Toate
acestea sunt zone bogate în resurse naturale, animale sălbatice şi fondurile piscicole din
diferitele râuri şi lacuri, pe care piaţa turistică din România le poate promova cu mare
succes.
Un alt avantaj este climatul ţării: ierni mai lungi pentru iubitorii de schi la altitudini
ridicate şi perioadele de vară care pot fi petrecute în diferitele zone situate la malul mării.
Patrimoniul cultural şi istoric poate oferi multe atracţii turistice. Muzeele, castelele
şi citadelele, ruinele, siturile arheologice şi zonele cu tradiţii şi cutume specifice prezintă
toate anumite avantaje turistice. Oraşele mai vechi cu arhitectură specială care pot atrage
interesul multor turişti în efectuarea şi promovarea lor de către tour-operatori pe piaţa
turistică prin diferite circuite culturale. Alte evenimente valoroase pot fi festivalurile
locale, naţionale sau internaţionale (festivaluri ale vinului, festivaluri de teatru naţionale
sau internaţionale, festivaluri medievale etc.).
Piaţa turistică poate veni în întâmpinarea acelor turişti interesaţi cu o ofertă variată
de atracţii religioase, care pot include: catredale, mănăstiri, pelerinaje, locuri sfinte.
Turismul etnic, poate contribui în mod semnificativ la dezvoltarea pieţei turistice
româneşti prin regiuni cum ar fi Harghita şi Covasna, Banatul sau Sibiu şi alte localităţi
similare.
Piaţa turistică din România poate veni cu încredere în întâmpinarea turiştilor
iubitori de sport şi exploatare, prin traseele pentru ciclism montan, drumeţii, pescuit, schi,
vânătoare, excursii cu caiacul, canoea sau pluta, escalade sau alte activităţi în aer liber.
Printre punctele cele mai importante se numără şi staţiunile balneoclimaterice,
care joacă un rol pozitiv pentru dezvoltarea turismului în România.
Un lucru , de asemenea, pozitiv pentru piaţa turistică este şi numărul relativ mare a
agenţiilor de turism, care în ultimii ani au luat amploare. Însă, la monentul oportun, vom
vedea de ce aceste agenţii se pot înscrie şi în rândul elementelor “negative”, slabe ale
piaţei.
PUNCTE SLABE
Punctele slabe din cadrul sistemului trebuie remediate pentru a obţine un impact
ecomonic ridicat.
Punctul slab cu cea mai mare importanţă îl reprezintă infrastuctura turismului
românesc. Infrastura (drumuri, poduri, aeroporturi etc.), moştenite din perioada comunistă,
este un mare handicap în dezvoltarea turismului românesc, o problemă care însă persistă şi
în zilele noastre şi care se va păstra mulţi ani de acum înainte. Acest punct slab se face şi
mai bine simţit prin accesul la cea mai mare parte a obiectivelor turistice, datorită
drumurilor inadecvate şi prost întreţinute. Multe mănăstiri se află în zone mai îndepărtate
la care accesul pe şosea este limitat.
Un alt factor negativ îl reprezintă lipsa parcărilor, absenţa grupurilor sanitare şi a
punctelor de informare turistică.
Amenajarea parcurilor constituie de asemenea o mare problemă, la fel ca şi lipsa
indicatoarelor, ceea ce face ca accesul turiştilor la diferite obiective şi zone turistice să fie
dificil.
Lipsa unei organizaţii de marketing oficiale şi existenţa unui mecamism de
finanţare pe termen lung, constituie, de asemenea, o barieră în dezvoltarea turismului
românesc.
Dintre toate obiectivele turistice din România ”Delta Dunării” este unul special, dar
cu un potenţial turistic neexploatat. Neexistând interes în promovarea acestei zone, piaţa
turistică din România are mult de pierdut. Din păcate, în ultimii ani, se observă tot mai
mult că Guvernul României pare mult preocupat de o promovare politică acestei regiuni,
transformând-o dintr-o rezervaţie naturală într-o moşie a liderilor unei anume parţi.
De asemenea, lipsesc total sau sunt insuficiente capacităţile turistice în vecinătatea
parcurilor naturale, naţionale sau ale altor arii protejate care sunt legifiate fără o dezvoltare
cantitativă şi calitativă optimă a structurilor turistice de cazare, de alimentaţie şi de
agrement, resursele turistice naturale neputând fii valorificate.
Referitor la structurile de cazare turistică, care constituie o problemă de esenţă a
turismului românesc, se poate adauga că deşi, în ultimi ani se simte o modernizare a
acestora, ea nu este suficientă, numărul structurilor de primire turistică vechi şi nerenovate
fiind încă mare.
Printre elementele slabe se numără şi pregătirea precară a ghizilor şi a lipsei unor
mijloace de transport specifice domeniului turistic. O problemă foarte mare din această
perspectivă pe care o întâmpină agențiile de turism ce activează pe segmentul de turism
școlar este lipsa unor animatori socio-educativi calificați.
În această categorie, cea a punctelor slabe, putem menționa și lipsa unor cunoștințe
legate de standardele de cazare și agrement din perspectiva consumatorilor de pachete
turistice, ceea ce face posibilă achiziționarea unor pachete turistice la prețuri ridicate cu
servicii de bază și auxiliare slab calitative în comparație cu alte țări. Dacă consumatorul
român ar dispune de aceste informații serviciile turistice ar cunoaște o evoluție din punct
de vedere calitativ.
 OPORTUNITATI (AVANTAJE)
Piaţa turistică românească poate ajunge foarte uşor la standarde înalte şi mult
asteptate în economie dacă se ia în consideraţie potenţialul existent al României. România
oferă multe posibilităţi pentru a excela în activitatea de marketing turistic ca sursă de
dezvoltare economică la nivel naţional.
Piaţa turistică românească are un avantaj în plus comparativ cu alte pieţe turistice
ale altor ţări, prin faptul că România deţine în patrimoniul său anumite regiuni cu atracţii
naturale ridicate şi care dau constituie o posibilitate de a atrage turiştii în toate anotimpurile
datorită faptului că teritoriul României include aproape toate formele de relief existente.
Un alt avantaj îl reprezintă accesul la resurse financiare durabile pe termen lung
deja existente. Această sursă financiară este reprezentată de taxa pe pat autorizată prin
legislaţia românească şi care permite instituţionalizarea la nivel local a unei taxe care poate
varia între 0,5% şi 5% din preţul afişat per loc de cazare în scopul dezvoltării şi promovării
turistice.
Tot din rândul avantajelor putem afirma că face parte şi modernizarea infrastucturii,
care aşa cum s-a văzut în cadrul elementelor slabe este şi un “handicap”. Infrastuctura de
transport naţională este într-un proces de modernizare total, după cum urmează:
s-a finalizat autostrada Bucureşti – Constanţa, a început construcţia la autostrada care va
lega Bucureştiul de Budapesta prin localitatea Braşov, principalele drumuri naţionale au
fost aduse la un nivel corespunzător ,transportul feroviar pentru persoane între principalele
oraşe din România se realizează cu câteva trenuri moderne, cu un grad ridicat de confort.
Trebuie facută observaţia că dezvoltarea la nivelul transporturilor feroviare are un demers
destul de lent, aeroportul Henry Coanda (fost Otopeni) a fost de asemenea dezvoltat şi
modernizat, în porturile românesti au început să acosteze nave cu turişti străini.
Un alt fapt care ne arată că turismul românesc se îndreaptă spre dezvoltare este şi
modernizarea lentă ce-i drept capacităţilor de cazare turistică în funcţiune a structurilor de
primire turistică cu funcţiuni de cazare.
O oportunitate majoră din punctul meu de vedere, este turismul cultural care va
cunoaște în următorii ani o creștere considerabilă. Pot fi menționate de altfel numeroasele
festivaluri din timpul verii (Untold, Neversea, Electric Castle) care aduc o mulțime de
turiști tineri dar nu numai. În perioadele în care are loc festivalul Untold, populația orașului
Cluj se dublează, iar fluxul monetar ajunge undeva pe la 12 milioane de euro.
RISCURI / AMENINTARI
Lipsa agrementului şi posibilitatea de a practica alte activităţi în timpul liber ar
putea limita durata de şedere a turiştilor într-o zonă anume, limitând, astfel şi potenţialul de
generare a veniturilor din activitatea turistică.
În momentul actual, un risc îl reprezintă şi veniturile populaţiei în comparaţie cu
preţurile.
Lipsa fondurilor pentru dezvoltarea turismului rural precum şi accesul greoi la ele,
precum şi lipsa informaţiei care au condus la apariţia corupţiei.
O ameninţare pentru turismul românesc este şi incapacitatea de a implica întreg
sectorul turistic în sprijinul unui program de marketing care vizează întreaga comunitate.
Incapacitatea de a demara un întreg proces masiv de ridicare a standardelor de cazare
necesare pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională ar putea limita substanţial
creşterea sectorului turistic din România.
Pentru obţinerea unor rezultate cât mai mari, pe lângă anliza SWOT, mai trebuie
avute în vedere şi analizate preţurile de cazare din România, care cei drept în prezent se
pot clasifica pe două grupe:
 preţuri acceptabile şi rezonabile, pentru turiştii cu un venit ridicat şi, pentru o cotă mai
mică a populaţiei cu venituri medii;
 preţuri mari, pe de o parte din punctul de vedere al turiştilor cu venituri medii şi mici,
iar pe de altă parte dacă avem în vedere calitatea scăzută a câtorva servicii de care
turistul are parte în unele zone, regiuni turistice.
De asemenea, agenţiile de turism şi organizatorii de vacanţe trebuie să aibe o bază
de date despre turişti bine pusă la punct şi despre durata medie a şederii acestora.
EVOLUȚII
În prezent, pe piaţa turistică mondială se înregistrează o concurenţă acerbă, atât
între firmele de turism, cât şi între diferitele destinaţii turistice. Confruntaţi cu o libertate
mai largă de alegere, cu o ofertă mai diversificată, clienţii devin mai exigenţi şi mai dificil
de satisfăcut. Ei cer un nivel înalt de calitate a serviciilor, valoare ridicată şi preţuri cât mai
reduse. Segmentarea pieţei turistice va deveni din ce în ce mai detaliată, astfel încât
produsele să fie strict adaptate dorinţelor specifice fiecărui segment. Deşi în prezent
interesele speciale legate de călătoriile turistice (de exemplu, hobbiuri, sport, atracţii
culturale) constituie segmente reduse de piaţă, în viitor se aşteaptă să cunoască o creştere
rapidă. Pe planul turismului cultural România va cunoaște o evoluție în următorii ani
datorită potențialului de care dispune pentru satisfacerea acestui segment și datorită
investițiilor și planurilor de acțiune ale Parlamentului European în cadrul industriei
turismului. Această formă formă de turism poate fi legată cu alte forme specifice tuismului
(turismul de sănătate/ turismul de aventură) pentru a raspunde cât mai bine nevoilor
specifice segmentelor de piață și pentru a crea mai multe sub segmente diferențiate din
punct de vedere al nevoilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Balaure,V., Cătoiu,I. si Veghe,C. „Marketing Turistic”, Uranus, 2005

2. Sara Dolnicar, Amata Ring1(2014)”Tourism marketing research: Past,

present and future”,Annals of Tourism Research[revistă de specialitate în
format electronic]47:31-47. Disponibil prin Science Direct(bază de
date)<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160738314000358>
3. Schorand - Tourismus, Roth, Munchen, 1993
4. Stăncioiu,A.,F. “Planificarea de marketing în turism. Concepte și
aplicații”,Editura Economică , 2005