Academia de Studii Economice

Valorificarea potentialului turistic al judetului Olt in perioada 2001-2005

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Situat în sudul României, între Dunăre şi Podişul Getic, străbătut de de la nord la sud de
valea largă a râului Olt, importantă arteră de comunicaţie între Dunăre şi interiorul arcului
carpatic, Judeţul Olt se întinde pe o suprafaţă de 5507 km², măsurând 138 km de la nord la sud şi
78 km pe direcţia est-vest. Ca poziţie istorico-geografică, judeţul face trecerea între vechile
provincii istorice Oltenia şi Muntenia, având o legătură permanentă cu restul ţării, cu Banatul
prin valea Dunării, cu Transilvania prin valea Oltului, iar prin portul dunărean Corabia, are ieşire
la Marea Neagră. Pozitia geografică şi relieful determină, în mare măsură şi manifestarea
elementelor climatice, pe întinderea judeţului, clima, ca şi în întreaga ţară fiind temperat
continentală, manifestându-se prin ierni aspre şi veri uscate.
Judeţul Olt este unul dintre cele 41 de judeţe în care este împărţit teritoriul României,
fiind condus de către prefect şi organizat în 112 unităţi administrativ-teritoriale, din care două
municipii (Slatina şi Caracal), 6 oraşe (Balş, Corabia, Scorniceşti, Potcoava, Drăgăneşti-Olt,
Piatra-Olt) şi 104 comune cu 377 sate, ocupând o suprafaţă de 5.498 km² din teritoriul României.
Accesul in judetul Olt se face pe drumul national E70, prin nord, dinspre Pitesti care
strabate judetul trecand prin Slatina si Bals, ajungand in Craiova, judetul Dolj. Un alt drum
judetean important este 6A care porneste de la Dragasani, trecand prin Piatra Olt si prin Caracal
si intersecteaza la un moment E70, si se termina in Corabia, in sudul judetului. Din partea de
vest, din Craiova, strabate judetul Olt drumul judetean 6 care trece prin Caracal si ajunge pana la
Rosiori, in estul judetului. Din punct de vedere feroviar sunt linii importante care strabat judetul
si cea mai importanta este: Craiova-Bals-Slatina-Pitesti-Bucuresti. Nod feroviar exista la Piatra-
Olt.
Economia in judetul Olt a cunoscut o crestere inca din secolul XIX prin moara
“Olteanca” si S.C. Aluta S.A. Slatina care isi desfasurau activitatea pe baza materiei prime, S.C.
Carpatina S.A. Slatina. Ulterior au fost create unitati industriale modern, dupa revolutia din
decembrie 1989, industria si economia a cautat noi forme de organizatie. In municipiul Slatina
sunt: S.C. Alro S.A. (fosta intreprindere de aluminiu), S.C. Alprom S.A. (intreprinderea de
prelucrare). S.C. Elcaro S.A. (cabluri electrice), S.C. Electrocarbon S.A. (carbonoase), Utalim,
Arcin, Altor si in prezent o noua companie multinationala: Pirelli. Principalele ramuri ale
economiei judetului Olt sunt: metalurgie, construcţii maşini, construcţii civile şi industriale,
industria energetic, petrol, industria alimentară, industria textilă, agricultura.
Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 437.845 ha, în context naţional fiind pe
locul şapte, din care: plantatii viticole – 7.523ha – locul 11 pe ţară; plantatii pomicole – 7.023ha
– locul 14 pe ţară; păşuni – 30.128 ha – locul 37 pe ţară; fâneţe – 343 ha – locul 34 pe ţară;
suprafata arabilă – 392.828 ha – locul 6 pe ţară.
 Academia de Studii Economice

Castigul salarial mediu lunar net in judetul Olt este de 707, dintre care: agricultura,
vanatoare(495), industrie extractive(1355), industria prelucratoare(693), energie electriva si
termica(979), constructii(599), comert(407), hoteluri(393), transporturi si comunicatii(783),
intermedieri financiare(1655), tranzactii imobiliare(579), administratie publica si aparare(888),
invatamant(889), sanatate si asistenta sociala(629) si alte activitati(381).
Numarul somerilor si rata somajului. Totalul este de 13.292 dintre care femeile
reprezinta 4.843 si restul sunt absolventi ai inv. primar, gimnazial si profesional, 11.139.

2. Potentialul turistic al zonei

Populaţia judeţului Olt la 1 iulie 2005 era de 488.176 locuitori, fiind comasată în mediul
urban 197286 locuitori şi în mediul rural 290.890 locuitori. Structura populaţiei ocupată civilă la
nivelul judeţului se prezintă pe domenii de activitate astfel:
Agricultură, vânătoare, silvicultură: 49,5%; Industrie: 20,9 %; Construcţii: 3,7 %; Comerţ:
6,6%; Sănătate şi asistenţă socială: 3,8%; Invăţământ: 4,6%; Administraţie publică: 2,3 %; Alte
domenii: 8,6%.
Structura populaţiei pe sexe evidenţiază că, de-a lungul timpului, deşi diferenţele sunt
relativ mici, persoanele de sex feminin sunt majoritare in judeţul nostru. Structura populatiei pe
grupe de vârstă relevă un proces mai intens de imbătrânire demografică, concentrat in mediul
rural, unde ponderea populatiei vârstnice de 60 ani şi peste, a atins cifra de 28%, la polul opus
situându-se populatia din municipii si orase unde populatia tânară si adultă de până la 44 ani,
ajunge la 70,9%.
Valea Dunării, cu ostroavele şi plajele sale, oferă valoroase imagini estetice, cu funcţii
recreative, Valea Oltului, apare ca o salbă de lacuri ca urmare a amenajărilor hidroenergetice în
exploatare, atractive prin frumuseţea imaginilor create de întinsele oglinzi de apă, pădurile,
caracterizate de diversitatea esenţelor, fapt ce contribuie la realizarea unor peisaje deosebite în
toată perioada lor de vegetaţie.
Turismul de croazieră si de agrement este specific judeţului nostru, zonele cu astfel de
potenţial aflându-se în preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arceşti,
Strejeşti, Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru-Rusăneşti. O altă formă a turismului o reprezinta
turismul pentru vânatoare si pescuit. Pe toată suprafaţa judeţului, Direcţia Silvică Slatina
gestionează 13 fonduri de vânătoare cu o suprafaţă totală de 111.391 hectare, din care productivă
cinegetic 107.296 hectare.
De asemenea, judeţul nostru deţine resurse turistice antropice cu potenţial culturalistoric
printre care: Situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Fărcăsele,
Slătioara şi Bugiuleşti, urme ale culturii neolitice Vădastra, la Vădastra şi Sălcuţa, vestigiile
geto-dacice de la Sucidava (satul Celei) şi Acidava, vestigiile romane de la Sucidava şi Romula
(actualul sat Reşca). Monumente istorice şi de artă de factură religioasă: chiar în oraşul Slatina
este situată Mănăstirea Clocociov (1645), în a cărei incintă se găseşte un muzeu ce deţine o
importantă colecţie de artă veche românească: icoane, piese de artă decorativă din argint,
broderii, ţesături şi sculpturi în lemn, cărţi cu ilustraţii gravate în lemn. Biserica "Sf. Gheorghe"
 Academia de Studii Economice

(1877), "Sf. Arhangheli" (1512), Catedrala „Ionaşcu” - municipiul Slatina, şi "Sf. Treime",
Biserica domnească (1598) - din Caracal, "Adormirea Maicii Domnului" (1839), şi biserica de
lemn de la Leleasca, "Cuvioasa Paraschiva" (sec. al XVI-lea)-comuna Iancu Jianu, sunt doar
câteva dintre lăcaşurile de cult de pe teritoriul judeţului Olt. Muzeul Judeţean Olt, fondat în 1952
prezintă un patrimoniu bogat în colecţii, cele peste 25.000 piese fiind specifice pentru cultura şi
civilizaţia Oltului, multe din acestea unicate, aparţinând patrimoniului naţional cultural.
Mănăstirea Brâncoveni – Comuna Brâncoveni, vast şi important ansamblu monastic, rezidită şi
fortificată de Matei Basarab, în anul 1640 a fost terminată de către Constantin Brâncoveanu.
Valoarea acestei ctitorii este sporită de bogăţia decorului pictat cât şi frumuseţea sculpturilor din
piatră.
Centrul Cultural «OLTUL» îşi propune conservarea tradiţiilor folclorice şi a artei
populare în judeţul Olt, deţinând ansamblul profesionist «Plaiurile Oltului», ansamblu recunoscut
în mediul artistic, laureat a numeroase premii naţionale şi cu participări numeroase la festivaluri
folclorice internţionale. Festivalurile naţionale ale datinilor şi obiceiurilor, sărbătorile populare,
obiceiurile, evenimentele locale care se desfăşoară in judeţul Olt sunt:
- Festivalul Naţional «Căluşul Romănesc» - Slatina, Caracal, Vîlcele, Dobrun
- Festivalul Naţional «Sărbătoarea Pâinii» - Scorniceşti
- Festivalul Naţional «Pomul Vieţii», festival concurs adresat ceramiştilor populari,
- Festivalul Concurs de Doine şi Balade «De la Drăgăneşti la Vale»,
- Festivalul Concurs de Umor «Oltenii şi…Restul Lumii»,
- Festivalul Naţional de Muzică Folk şi Poezie «Ion Minulescu»,
- Festivalul Concurs de Muzică Uşoară şi Populară «Corabia de Aur»
In concluzie putem afirma ca judetul Olt are un potential turistic dar pentru o categorie
anume de turisti. Aici domina obiceiuri populare si majoritatea obiectivelor sunt manastiri, dar
sunt de asemenea si locuri importante pentru vanatoare si pescuit care au potential si trebuiesc
dezvoltate in viitor. Sunt numeroase locuri pe raul Olt, pe lacurile din vestul Oltului sau pe
iazurile naturale (crapul, somnul, plătica, ştiuca, caracuda, roşioara, bibanul), destul de
numeroase în judeţ: Giucov, Sâiu, Potolu, Clocociov, Piscani şi Rusciov, care au un potential
ridicat pentru pescuit si care vor fi valorificate in viitor. De asemenea numeroasele manastiri pe
care multa lume le viziteaza, din motive religioase sau din curiozitate, au un potential ridicat.
 Academia de Studii Economice

3. Analiza echipamentelor

Tabelul nr.1

Unitati de cazare turistica in judetul OLT

-numar-

2001 2002 2003 2004 2005

Total din care: 10 10 11 11 10

-hoteluri 7 7 8 7 6

-pensiuni urbane 0 1 1 2 2

-tabere de elevi si 2 2 2 2 2
prescolari

= indicele mediu de evolutie = sporul cu baza fixa

Indicele mediu pe toata perioada pentru numarul de unitati de cazare turistica este de
1, deci inseamna ca a ramas constant pe parcursul acestor ani si sporul cu baza fixa este 1.
Observam ca numarul total de unitati de cazare turistica au cunoscut o valoare mai mare in anul
2003 si 2004.

Analiza unitatilor de cazare in procente, in anii:

2005 2001

In perioada 2001-2005 observam ca numarul pensiunilor a crescut foarte mult. Numarul

holtelurilor si taberelor a ramas la fel.
 Academia de Studii Economice

Tabelul nr.2

Capacitate de cazare existenta

- locuri -

2003 2004 2005

Total din care: 725 724 668

-hoteluri 484 459 403

-pensiuni urbane 16 40 40

-tabere de elevi si prescolari 225 225 225

Pentru capacitatea de cazare indicele mediu este 0,95 iar sporul cu baza fixa este 0,92.
In ambele cazuri observam o reducere, cu 5% si resperctiv cu 8%.

Tabelul nr.3

CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICÃ ÎN

FUNCŢIUNE

- loc zi -

2003 2004 2005

Total din care: 140081 150166 153257

-hoteluri 131141 1444278 143033

-pensiuni urbane 5840 5888 10224

-tabere de elevi si prescolari 3100 0 0

 Academia de Studii Economice

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Tabel nr.4

NUMÃRUL TURIŞTILOR CAZAŢI ÎN UNITÃŢILE

DE CAZARE TURISTICÃ ŞI NUMÃRUL ÎNNOPTÃRILOR

– mii persoane–

Ani 2003 2004 2005

Turişti cazaţi - total - din care: 15,8 18,6 19,8

- în hoteluri 15,6 18,2 18,8

Turişti din ţarã – din care: 13,9 16,8 18,1

- în hoteluri 13,7 16,5 17,2

Înnoptãri 35,9 39,7 44,4

Durata medie a sejurului 2,27 2,13 2,24

Sursa pentru tabele: http://www.olt.insse.ro

Observam ca sporul pentru persoanele care au inoptat in perioada 2003-2005 este de

1,23, deci a crescut cu 23% fata de 2003. Calculand durata media a sejurului pentru 3 ani
observam ca aceasta este aproximativ asemanatoare si nu exista mare diferenta. In urma
previzionarii s-a constatat mentinerea tendintei de crestere a numarului de turisti in structurile de
cazare din judet.
 Academia de Studii Economice

Tabel nr.5

Ajustare cu Ajustare cu metoda

Turisti totali metoda sporului indicelui mediu
Anul Metoda trendului
ỹi = y1 + ∆̃ ti ỹi = yi + Ĩ

2003 15,8 15,8 15,8 16,06

2004 18,6 13,8 17,68 18,06

2005 19,8 11,8 19,78 20,06

2006 9,8 22,16 22,06

2007 7,8 24,8 24,06

2008 5,8 27,76 26,06

Total
87,04 0,8468 0,4268
∑( yi – ỹi )²

Metoda de ajustare si extrapolare pe urmatorii 3 ani

=(yn-y1)/n-1 =4/2 =2 ∑( yi – ỹi )² =87,04

=1,1194 ∑( yi – ỹi )²=0,8468
y¯=18,06

<30%

<30%
 Academia de Studii Economice

Observam ca previziune prin metoda indicelui mediu prezinta cea mai mare valoare in anul
2008, dar coeficientul ce variatie inregistreaza cea mai mica valoare in cazul previziunii privind
metoda trendului si anume 2%.
Metoda trendului:
Tabel nr.6

Anii Turisti Xi X2 XY Yi (Yi-yi)2

2003 15,8 -1 1 -15,8 16,06 0,0676

2004 18,6 0 0 0 18,06 0,2916

2005 19,8 1 1 19,8 20,06 0,0676

2006 2 22,06

2007 3 24,06

2008 4 26,06

∑XY= 4 A=∑XY/∑X =4/2=2 B= ∑Y/n=18,06

∑(Yi-yi)2 =0,4268

 =0,3770=0,38
n=0,02
Ỹi = a x+ b ,

< 30%
 Academia de Studii Economice

5. Program de promovare si propuneri de valorificare

Datorita faptului ca Autoritatea Nationala pentru Turism a incheiat un protocol de
colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe pentru promovarea comuna a turismului romanesc
pe pietele externe, acesta va fi motorul de promovare a Judetului Olt si a intregii zone a raului
Olt in afara tarii.
O alta masura de promovare a turismului autohton este pusa in practica de Autoritatea
Nationala pentru Turism ( ANT ) care va promova Romania, ca destinatie turistica, la Berlin,
Munchen si Frankfurt, in cadrul unei actiuni promotionale a carei valoare este estimata de
oficialii ANT la zeci de mii de euro. Modalitatile de promovare utilizate in aceasta campanie
sunt de tip outdoor, pe mijloace de transport in comun urbane si periurbane si prin intermediul
diferitelor tipuri de panouri publicitare.
Sunt de asemenea firme care asigura transportul in diferite locatii din judetul Olt si sunt
firme specialiazate in pescuit, vanatoare, agreement. Valorificarea potentialului turistic poate
incepe prin modernizarea portului din Corabia si utilizarea acestuia cu mai mult succes. In
judetul Olt relatiile externe pot fi dezvoltate foarte mult pe viitor datorita marilor campanii ca
ALRO Slatina si Pirelli care au inregistrat o cifra de afaceri foarte buna in decursul ultimilor doi
ani.
Autostrada Craiova-Bals-Slatina-Pitesti este cel mai important drum care trece prin
judetul Olt si de asemenea mentinerea in stare buna a acestui drum este foarte importanta. In
anumiti ani s-au facut reparatii majore la acest drum si asta a ingreunat transporturile. Actiune
neprofitabila pentru anumite firme.
Valorificare turismului trebuie sa se desfasoare in conditii de confort sporit, preturi
scazute si calitatea cat mai ridicata a serviciilor oferite.
Bibliografie:
1. JUDETELE PATRIEI – JUDETUL OLT – de Petre V. Cotet si Vaselina Urucu, Editura
Academiei RSR, Bucuresti, 1975;
2. MONIGRAFIE – JUDETUL OLT, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980;
3. JUDETUL OLT – de Constantin Gherghe, Valeriu Boteanu, Iuliu Curta, Editura de Consiliu
Judetean Olt al PCR;
4. MIC INDREPTAR TURISTIC – Slatina de N. Petre, M. Butoi, Editura Meridiane, Bucuresti
1968;
5. http://www.olt.insse.ro

Anexe: Harta judetului OLT

Academia de Studii Economice