ZĂRNEŞTI, PIATRA CRAIULUI – LOCURILE ÎN CARE TIMPUL PARE CĂ S-A

OPRIT

Prof. Benea Leliana

L.T.A.S. “ Victor Slăvescu” Ploieşti

Zona Zărneşti – Piatra Craiului, o oază de linişte cu un peisaj superb, a primit de

curând titlul de zonă ecoturistică europeană. Şi asta datorită miilor de turişti veniţi să admire
frumuseţea locurilor: impunătoarul masiv al Piatrei Craiului, Parcul Naţional Piatra Craiului şi
Rezervaţia de urşi bruni Libearty, care este unică în Europa.
Oraşul Zărneşti se află în partea de sud-vest a Braşovului, la 25 de kilometri distanţă de
reşedinţa judeţului. Deşi a fost declarat oraş abia în 1951, Zărneştiul a fost locuit din timpuri
mult mai vechi. Prima sa atestare documentară datează din 1373, vreme în care era cunoscut sub
numele de Zârna.
Înainte de 1989, oraşul nu era nici măcar considerat o zonă turistică; singurul “obiectiv”
important din localitate era fabrica de armament. Cu timpul însă, Zărneştiul a dovedit că se poate
reinventa: prin anul 2000 au apărut primele pensiuni agroturistice, care au inceput să atragă tot
mai mulţi turişti, fascinaţi de peisaj. La ora actuală zona mizează foarte mult pe dezvoltarea ei ca
una dintre cele mai frumoase destinaţii ecoturistice din ţară. La recensământul din 2011 oraşul
avea o populaţie de aproximativ 21 600 locuitori.
Zărneştiul este situat la altitudinea de 722 de metri, chiar la poalele unuia dintre cei mai
frumoşi munţi pe care îi are ţara noastră, Piatra Craiului. Situată în nord-vestul Culoarului Rucar-
Bran, impunatoarea creastă a Pietrei Craiului domină depresiunea Tara Bârsei la nord-est,
Culoarul Rucar-Bran la sud şi est şi Culoarul Tămaşului (Rucăr-Zărneşti) la nord şi vest.
Piatra Craiului este delimitata la nord de Valea Bârsei, la vest de Dâmboviţa, pe latura de
est de Vlăduşca şi Râul Mare, pe o parte, şi pe de altă parte de Valea Seacă a Pietrelor-Brusturet
-Dâmbovicioara, în timp ce la sud descreşte treptat până în văile râurilor Dâmboviţa şi
Dâmbovicioara. Din punct de vedere petrografic, masivul se deosebește geologic și
geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, fiind o “lamă” tăioasă și abruptă
de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26
km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6-8 km, pe direcțiile
perpendiculare corespunzătoare.
Masivul Piatra Craiului poate fi împărţit în trei subunităţi: Piatra Craiului Mare, Piatra
Craiului Mica şi Pietricica.
Prin lungimea, altitudinea şi
diversitatea peisajului, Piatra Craiului
Mare este cea mai căutată,întinzându-
se pe circa 22 km între Curmătura
Pietrei Craiului şi Şaua Funduri, fiind o
adevarată provocare pentru turişti. Aici
se află şi cel mai înalt vârf din masiv:
La Om sau Piscul Baciului - 2237 m.
Abrupturile ce străjuiesc creasta pe de
o parte au o mare căutare în rândul
alpiniştilor şi nu numai. Între Vârful
Turnu şi Umerii Pietrei Craiului
întâlnim abruptul nord-vestic care este brăzdat de numeroase văi torenţiale, şi încins de brâne
care formează adevărate grădini suspendate şi totodată trasee preferate de turiştii cu experienţă.
Abruptul vestic, deşi are o întindere mai mică, este la fel de sălbatic, dar mai îndepărtat
de localităţi şi cabane, fiind cuprins între Umerii Pietrei Craiului şi Valea Urzicii. Văile se
conturează abia de la baza pereţilor şi dispar complet în zona marilor acumulări de grohotiş.
Abruptul estic este ceva mai puţin sălbatic, având pante mai domoale, unele acoperite cu păşuni
întinse care sunt întrerupte de mici insule de stâncării, ţancuri, muchii şi pereţi de mică înalţime.
Parcul Naţional Piatra Craiului adăposteşte mai multe tipuri de habitate şi specii de
interes european. Dintre acestea menţionam: tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron
myrtifolium, pajişti alpine şi subalpine pe substrat calcaros, grohotişuri calcaroase din etajul
montan până în cel alpin, fâneţe montane, păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum, păduri
acidofile montane de molid etc. Pe teritoriul parcului au fost identificate 1 183 de specii şi
subspecii de plante superioare. Dintre acestea cele
mai cunoscute sunt: Dianthus callizonus (garofiţa
Pietrei Craiului), endemic strict local care reprezină
în acelaşi timp şi simbolul floristic al masivului,
Leontopodium alpinum (floarea de colţ), Papaver
alpinum ssp. corona-sancti-stefani (macul galben),
Nigritella nigra, N. Rubra (sângele voinicului),
Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Trollius
europaeus (bulbuci), Gentiana lutea (ghinţura
galbenă) etc. Dintre speciile de interes european
întâlnite aici amintim: Ursus arctos (ursul brun), Canis lupus (lupul), Lynx lynx (râsul), Tetrao
urogallus (cocoşul de munte), Bubo bubo (bufniţa), Dryocopus martius (ciocănitoarea
neagră).Un element de noutate mai puțin cunoscut de turiști este faptul că Parcul Național Piatra
Craiului adăpostește un număr de 41 de specii de orhidee de munte.
Şi nu în ultimul rând, satele de munte cu gospodăriile risipite, unde localnicii au păstrat
încă tradiţiile seculare, în armonie cu natura, se alătura obiectivelor turistice care nu trebuie
ratate la vizitarea Parcului Naţional Piatra Craiului.
Extrem de sugestive pentru descrierea zonei ni se par cuvintele cu care un fiu al locurilor,
Ioan Lepădatu, îşi începe monografia “Vechi aşezări bârsene – Oraşul Zărneşti”, tipărită în 1998.
“Călătorule, opreşte-te pentru o clipă în pragul aşezării de la poalele Pietrei Craiului.
Aruncă-ţi privirea iscoditoare asupra peisajului şi vei descoperi locuri de neuitat, plaiuri de
legendă ce urcă şi coboară pe spinări de dealuri şi de munte, şerpuind prin pajişti şi păduri
parfumate zvâcnind spre stânci, ocolindu-le, ţintind apoi spre crestele maiestuoase, spre acea
mult râvnită promenadă a cutezătorilor. Aici sunt locuri de visare, locuri binecuvântate cu tot ce
are natura mai frumos, mai plăcut şi mai atrăgător.”

Bibliografie
Cristea, E. (1984), Piatra Craiului, Editura Sport-Turism Bucuresti.
Constantinescu, T. (1996), Masivul Piatra Craiului. Particularităţile reliefului, Ocrotirea Naturii şi a Mediului
Înconjurător, Edit. Academiei Române, Bucureşti, pag.35-46.
Lepădatu, I. (1998), Vechi așezări bârsene. Orașul Zărnești, Editura Transilvania Expres, Brașov.
Michalevich-Velcea, Valeria (1961), Masivul Piarta Craiului. Studiu geomorfologic, Editura Academiei Rrepublicii
Populare România, Bucureşti.
Mitroiu, A. (1958), Piatra Craiului, Editura Tinieretului, Cultură, Fizică și Sport, București.