COLEGIUL NAŢIONAL “ALEXANDRU IOAN CUZA”

MUNICIPIUL PLOIEŞTI

Disciplina: CHIMIE
Tema: POLUAREA AERULUI

Elev:
COVALENCU I. Alin Florin Sebastian
Clasa a VII – a A

1
CE ESTE POLUAREA
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu material care interferează cu
sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale,
cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provin din activitățile
umane.
Se disting următoarele categorii:
a. poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă)
b. poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă,
lichidă sau de particule solide)
c. poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).

POLUAREA SOLULUI
Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se formează într-un
proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității plantelor și
esențial pentru toată producția agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuși chimici
toxici, săruri, patogeni, sau materiale radioactive și metale grele care pot afecta viața plantelor și
animalelor.
Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat
poluarea lui și au accelerat eroziunea.
Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum
ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme.
De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de
metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără
discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a
suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la
poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.
Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat
depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n.,
orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de
bogăția recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei
datorate salinității ridicate a solului. Aceeași problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan,
Valea Nilului în Egipt și Valea Imperială din California.

2
ÎN CE CONSTĂ BIODEGRADAREA?
Biodegradarea este un proces de descompunere a substanţelor organice de către enzimele
produse de organism vii, în special bacteria şi ciuperci microscopic, prin care se asigură ciclul
elementelor în natură.
Biodegradarea este un fenomen natural de mare importanță în restabilirea echilibrului
chimic din mediu, perturbat prin introducerea unor substanțe, deșeuri etc. de către om.
Un produs care are proprietatea de a se degrada sub acțiunea unor factori biologici
este biodegradabil. Există și substanțe care nu se supun acestui proces, fenomen denumit
recalcitranță moleculară.
Degradarea sub acțiunea microorganismelor în prezența oxigenului duce la descompunerea
unui component chimic organic în dioxid de carbon, apă iar a celorlalte elemente prezente, în săruri
minerale (proces denumit mineralizare), rezultând apariția unei noi biomase. În absența oxigenului,
descompunerea are ca rezultat dioxid de carbon, metan, săruri minerale și crearea unei noi biomase.
Pentru compușii organici, biodegradabilitatea reprezintă capacitatea de descompunere
aerobă, prin mineralizare până la CO2, H2O și NH3 sau anaerobă, cu produși finali ca H2S, CH4,
CO2 și H2O.
Pentru compușii anorganici, biodegradabilitatea constă în degradarea acestora la compuși
prezenți în ciclul lor natural, ca de exemplu, NH3, NO2-, NO3- și, mai ales, N2.
Biodegradarea solului
În perioada actuală, explozia demografică şi perfecţionarea neîncetată a tehnicii solicită o
creştere tot mai mare a consumului de minerale utile ale solului, elemente ce favorizează
degradarea mediului.
Cauzele degradării solului pot fi: cauze naturale şi cauze datorate activitaţii umane.
Cauze naturale: eroziunea, alunecarea, deflaţia, salinizarea
Cauze umane: exploatările miniere de adâncime care modifică profound peisajul
înconjurător; defrişările pădurilor pentru exploatarea lemnului sau pentru extinderea terenurilor
agricole

SITUAŢII DE POLUARE – EXEMPLE

Principalele surse de poluare a solurilor sunt reziduurile. Dată fiind marea lor heterogenitate
în funcție de gradul de dezvoltare economică și socială a colectivităților, de obiceiurile și tradițiile
populației etc, o clasificare a reziduurilor este dificil de făcut.
Ținând seama de proveniența lor pot fi clasificate astfel:

3
  Reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi localuri
publice, din care fac parte, cele mai diverse resturi alimentare, cenuşa, sticla, ţesături, ambalaje,
cutii de conserve, material plastic, etc.
 Reziduuri industriale, ce provin din diverse tehnologice şi pot fi formate din materii brute,
finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată
 Reziduuri agrozootehnice, ce provin de la creşterea şi îngrijirea animalelor, din agricultură
şi sunt formate din substanţe organice putrescibile, substanţe chimice utilizate în hrana sau
îngrijirea animalelor
 Reziduuri radioactive, formate din diverşi izotopi radioactiv, utilizaţi în activitatea
industrial, agricolă, zootehnică, medical, cercetare ştiinţifică, etc.

FACTORII POLUANŢI DIN ZONA ÎN CARE LOCUIESC

Lista neagră a celor mai mari surse de poluare din Prahova
 Asigurarea parţială şi necorespunzătoare a sistemelor de canalizare si epurare ape uzate in
aglomerari urbane – Ploiesti, Sinaia, Busteni ,Azuga, Comarnic
 Poluarea apei râurilor Prahova şi Teleajen generată de epurarea incompletă a apelor uzate
menajere si funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare industrial
 Poluarea atmosferei datorită compuşilor organici volatili proveniţi atât de la agenţi
economici din industria petrolieră, cât şi de agenţi economici ce desfăşoară activităţi de fabricare a
detergenţilor
 Poluarea mediului generată de materialele greu biodegradabile necolectate selectiv în
vederea reciclării
 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a  deşeurilor menajere în judeţul
Prahova

4
  Poluarea solului si apelor subterane  datorită  activităţilor din industria de extracţie a
ţiţeiului
 Poluarea remanentă a solului şi a apelor subterane în urma închiderii depozitelor de deşeuri
urbane şi rurale
 Lipsa sistemului de monitorizare şi de evaluare a evoluţiei  sănătăţii umane în raport cu
calitatea mediului
 Slaba educaţie ecologică a comunităţii privind necesitatea colectării selective a deşeurilor
 Slaba educaţie a publicului privind protejarea şi conservarea biodiversităţii locale
 Poluarea apei generată de epurarea incompletă a apelor uzate menajere generate in
Municipiul Ploieşti datorită dotării necorespunzătoare a staţiei de epurare si capacitatii reduse de
epurare
 Degradarea zonelor unde au fost identificate specii de floră şi faună   sălbatică protejate prin
convenţii internaţionale – SCI Ciucas.

Ploieștiul nu se află pe harta celor mai poluate orașe din România, deși este singurul cu trei
rafinării active. Numai ieri s-au înregistrat depășiri uriașe la benzen și toluen la două stații de
monitorizare a calității aerului din Ploiești și Brazi.
Rafinariile ce înconjoară Ploieştiul, Petrotel - Lukoil S.A., OMV Petrom - Rafinăria
Petrobrazi şi S.C. Rompetrol Rafinare S.A. - Rafinaria Vega Ploieşti, îşi văd în continuare
nestingherite, de "programul" zilnic de intoxicare a locuitorilor Ploieştiului şi a zonelor adiacente,
cu niveluri din ce în ce mai mari de noxe ce conţin gaze de rafinărie. Trebuie adăugată în listă şi
unitatea de productie UNILEVER ROMÂNIA S.A. PLOIEŞTI, precum şi alte surse  de poluare
industrială.

5
 Datorita modificarilor conditiilor meteo specifice sezonului rece, si-a facut simtita prezenta
smogul care reprezinta o concentrație marită a poluanților din aer in zonele dens populate.
Mirosul de hidrogen sulfurat, oxizi ai sulfului, azotului si hidrocarburi aromatice in
amestec, persita de zile intregi cu efecte nocive asupra starii de sanatate. La statia de monitorizare
PH-2 (centrul Ploiestiului) pentru benzen, în cea mai mare parte se inregistreaza valori maxime de
51.77 mcg/m3, toluen peste 6 mcg/m3, etilbenzen aproape 2  mcg/m3 in aerul respirat.

URMĂRILE POLUĂRII
Principala problemă în ceea ce privește poluarea o reprezintă calitatea aerului, care a scăzut
considerabil în special în zonele urbane. Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a
Sănătății, peste șapte milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării atmosferice. Organizația a
atras atenția că o problemă reală pentru sănătate o constituie și poluarea aerului din locuințe.
Lipsa aerului curat poate avea efecte negative asupra întregului organism, pornind de la
tulburări ale somnului până la dezvoltarea unor tumori canceroase. Potrivit specialiștilor din
domeniu, particulele care contaminează aerul și temperaturile ridicate afectează inima, sistemul
nervos central și funcția respiratorie, efect care mărește riscul apariției unor boli vasculare și
atacului cerebral. Aerul poluat poate cauza și diverse alergii, care pot degenera în astm bronșic.
Expunerea la diverse tipuri de poluanți, inclusiv parfumuri și solvenți, poate genera sensibilitatea
chimică multiplă, cunoscută și ca boala de mediu, care se manifestă asemănător reacțiilor alergice.

IMPLICAREA CHIMIEI ÎN POLUARE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Chimia poate fi şi un poluator, dar şi un salvator.
Poate fi poluator al aerului cu gaze toxice dacă nu-şi ia măsuri de siguranţă şi nu îşi
instalează filtre de calitate. De asemenea, poate polua solul şi apa prin deversări de substanţe toxice
(accidentale sau intenţionate). În acest sens, trebuie să se doteze cu bazine sau rezervoare speciale
pentru stocarea substanţelor nocive.
Însă, chimia poate fi si un salvator. Prin analize chimice ale aerului, solului şi apei poate
detecta mai repede cauza poluării şi, astfel se poate interveni mult mai repede reducând pagubele.

MĂSURI LUATE PENTRU DIMINUAREA POLUĂRII

1. Masuri de combatere a poluarii cu monoxid de carbon
Principala masura care trebuie luata in privinta eliminarii emisiilor de monoxid de carbon se
refera la folosirea benzinei fara plumb,iar pentru autovehicule care folosesc benzina cu plumb
utilarea cu un echipament special,instalat pe conducta de esapament. Acest echipament consta

6
dintr-un catalizator si o sonda lambda. Prin folosirea acestui echipament se poate ajunge la o
reducere a nocivitatiii gazelor eliminate de pana la 90%.
    In cazul in care monoxidul de carbon rezulta din diverse procese industriale 232h78c,
emisiile pot fi stopate printr-un control atent al arderii,iar in unele cazuri trebuie introduse
echipamente de depoluare.
2. Masuri de combatere a poluarii cu dioxid de carbon - gaze cu efect de sera
     Reducerea emisiilor de gaze care au efect de sera este extrem de dificila si trebuie sa se
realizeze la nivel global. Daca pentru un stat dezvoltat inlocuirea unei tehnologii poluante cu alta
mai putin poluanta este uneori numai o problema de timp,dar pentru cele slab dezvoltate sau in curs
de dezvoltare acest lucru este aproape imposibil. Astfel in SUA se emite annual o cantitate de circa
5t dioxid de carbon pentru fiecare locuitor in timp ce in China 0.4t dioxid de carbon. Dezvoltarea
economica a statelor slab sarace impune cresterea emisiilor de CO2 astfel ca pentru atingerea unui
produs national brut pe locuitor de numai 15% din cel al SUA in China ar trebui sa se consume o
cantitate de combustibili fosili egala cu cea din SUA.
     In concluzie atat timp cat populatia este in continua crestere, cat se incearca reducerea
emisiilor numai la nivel local, iar statele dezvoltate nu iau in considerare imbunatatirea si inlocuirea
tehnologiilor si in tarile saraca nu se va putea elimina riscul schimbarilor climatice.
       CO2 recuperat, eventual, din gazele de ardere ar putea fi folosit la sinteza unor materii
prime secundare ca formaldehida si metanolul.
3. Masuri de combatere a poluarii cu oxizi ai azotului
Masuri de eliminare si reducerea poluarii cu oxizi de azot sunt diferite in functie de natura
sursei. Astfel in cazul in care oxizii de azot provin de la autovehicule reducerea emisiilor se
realizeaza in mod similar ca cele de monoxid de carbon, respectiv cu ajutorul catalizatorilor.
In cazul surselor stationare numai reducerea cantitatii de carburanti  folositi, modificarea
unor procese tehnologice industriale ar putea rezolva partial micsorarea poluarii cu oxizi de azot.
Epurarea gazelor de oxizii de azot poate fi realizata prin intermediul carbunelui activ. Oxizii
de azot pot fi transformati prin reducere catalitica in azot molecular, gaz ce nu are actiune toxica.
Drept catalizatori se folosesc aliajele metalelor din grupa platinei (Pd,Ru,Pt,Rn), iar ca reducatori
se utilizeaza metanul, hidrogenul, monoxidul de carbon, amoniacul. De asemenea, oxizii de azot
pot fi indepartati prin reactie cu compusi bazici in faza lichida (absortie).
4. Masuri de combatere a poluarii cu dioxid de sulf - depunerile acide
Printre masurile principale de reducere a ploilor acide se inscriu micsorare emisiilor nocive
la sursa,prin metode in cea mai mare parte cunoscute. Astfel, pentru reducerea emisiilor de dioxid
de sulf la centralele termoelectrice cu carbuni se folosesc scrubele sau se inlocuiesc carbunii cu
continut mare de sulf, iar uneori prin metode cunoscute se realizeaza spalarea sulfului.

7
 Uneori absorbtia dioxidului de sulf se realizeaz in solutie apoasa, dupa care are loc oxidarea
ulterioara a acestuia utilizandu-se carbunele activ drept catalizator obtinundu-se in final acid
sulfuric diluat (15%).
Reducerea efectelor negative ale ploilor acide este dificila si costisitoare. In unele tari cum
ar fi Suedia de exemplu, pentru reducerea aciditatii pentru un numar mai mare de 3000 de lacuri, s-
a recurs la alcalinizarea apei, folosindu-se in acest scop varul care, de altfel, a fost utilizat si in
cazul solurilor poluate cu depuneri acide.
5. Masuri de combatere a smogului fotochimic
Un control riguros al substantelor de baza ale formarii smogului contribuie la buna protejare
a mediului. Pentru aceasta s-a realizat constructia de autovehicule cu motoare ale caror emisii
nocive sunt extrem de reduse.
In privinta emisiilor rezultate din sursele staionare mari, cum ar fi de exemplu cele
provenite de la fabricile chimice, rafinarii de petrol, controlul este mai usor. Dificil este controlul
surselor mici unde procesul este de multe ori intermitent.sezonier si dependent de materia prima.

CONCLUZII
COMBATEREA POLUARII
Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui sa
lucreze alaturi de statele in curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul ca economiile acestor tari nu
contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar trebui sa se
gandeasca mai degraba la sustinerea programelor de reducere a poluarii decat la o extindere cat mai
mare a industrializarii. Strategiile de conservare a mediului ar trebui sa fie acceptate pe scara
mondiala, si oamenii ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la reducerea considerabila a consumului
energetic fara a se sacrifica insa confortul. Cu alte cuvinte, avand la dispozitie tehnologia actuala,
distrugerea globala a mediului inconjurator ar putea fi stopata.
COMBATEREA POLUARII ATMOSFERICE
Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc,
colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere
ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de
conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii
sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la
imbunatatirea calitatii aerului urban.
Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de
combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice
includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit,

8
sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea produsului
finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute.
Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este
posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea
gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente
putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in
filtre, precipitatori electrostatici.
CUM AM PUTEA CONTRIBUI PENTRU COMBATEREA POLUARII
Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile
pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:
 Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
 Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a
confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
 Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi,
repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de
reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea
o alta folosinta.
 Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat
pentru a pastra caldura casei.
 Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi
aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un
consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
 Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un
robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.
 Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le
determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.

Bibliografie
1. Simionescu, Claudia, Maria; Stănescu, Rodica; Szabolos, Lanyi; Poluarea şi protecţia
mediului, Editura Printech, Bucureşti, 2002
2. Dumitru, M.; Impactul ploilor acide asupra mediului ambiant, Editura Covsi,
Bucuresti,1992
*** https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare