Bucovina

Bucovina este considerată una din cele mai atractive şi vizitate zone turistice din
România.Acest lucru se datorează şi multisecularelor monumente de arhitectură cu
fresce interioare şi exterioare, motiv pentru care acest colţ de ţară a fost trecut de
UNESCO în lista monumentelor de artă universală.
Leagăn de veche civilizaţie, unde istoria se împleteşte cu legenda, Bucovina
păstrează mărturii ale prezenţei omului din cele mai îndepărtate vremuri.Descoperirile de
la Siliştea Scheii, Suceava, Bosanci, Probota sau Dolhestii-Mari atestă existenţa unor
aşezări traco-getice şi dacice bine conturate.
Meleagurile bucovinene au fost martorii închegării şi dezvoltării în secolul XIV,
a statului feudal independent al Moldovei.
Aşezări precum Baia, Siret, Suceava, Rădăuţi păstrează până în zilele noastre
construcţii din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localităţi precum Putna, unde
în 1871 festivităţile prilejuite de împlinirea a 400 ani de la zidirea ctitoriei lui Ştefan cel
mare s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu , Mihai Slavici, Ciprian
Porumbescu şi a altor tineri veniţi din toate provinciile istorice româneşti, într-o
impunătoare manifestare a cunoştinţei de neam şi ţară a românilor de pretutindeni, evocă
sugestiv rolul activ pe care locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena
istoriei.
Bucovina a dezvoltat un turism accesibil tuturor, de la cei dornici de o aventură
romantică sub cerul liber pâna la cei aflaţi în cautarea unor culturi vechi şi păstrate cu
sfinţenie, sau la cei dornici de aventură în apele învolburate ale râurilor de munte sau în
zborul cu parapanta deasupra crestelor de peste 1500 de metri.
Cu toate acestea, este cunoscută sub aspect turistic în primul rând pentru
renumitele biserici cu fresce exterioare: Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ, Humor. Nu mai
puţin importante sub aspect arhitectonic şi istoric sunt mănastirile Putna, Neamţului,
Dragomirna.
Aceste mănăstiri sunt principala atracţie a Bucovinei. Acestea ilustrează scene
biblice şi alte scene religioase şi sunt realizate într-un stil asemănător cu cel al benzilor

2
desenate, adică pe segmente. Ele aveau rolul de a stârni imaginaţia localnicilor şi de a-i
educa în spirit ortodox.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se încadrează perfect într-un cadru natural de
excepţie. Masivul Rarău, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul său, valea
Moldoviţei, Defileul Bistriţei Aurii, Codrii seculari de la Slătioara sunt doar câteva
punctetari.
Arhitectura populară este absolut unică şi originală. Adevarate broderii în lemn
oferă cerdacurile, uşile şi ramele ferestrelor, fântânile, porţile şi gardurile. La acestea se
adaugă decoraţiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate şi divers
colorate, cu precădere în satele de pe valea Bistriţei Aurii, dintre care cel mai cunoscut
este Ciocăneşti.
Arta ţesăturilor şi a cusăturilor, încondeierea ouălor cu splendide miniaturi
geometrice, confecţionarea costumelor populare cu broderii de mărgele şi blana de jder
sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. 
Oferta gastronomică este deosebită, prin bucătăria „bucovineană”, de un specific
aparte: placinte „poale în brâu”, ciorba „radăuţeană”, „ochiuri în smântână”, ciupercuţe
(hribi) cu smântână, cobza de păstrăv, balmos etc.

Pentru toate acestea merita sa vizitati Bucovina! 

3
4