LICEUL TEHNOLOGIC NR.

1
CÂMPULUNG MOLDOVENESC

PROIECT
Pentru obținerea certificatului de calificare profesională
Nivelul IV
Calificarea: Tehnician în Turism
CLASA XII A

ÎNDRUMĂTOR: ELEV:
PROF: BIDU VIRGINIA LUPASCU GABRIELA

SESIUNEA: IUNIE 2021

 TEMA PROIECTULUI:

TRADIȚII ȘI
OBICEIURI
DIN ZONA
TURISTICĂ
BUCOVINA
CUPRINS
ARGUMENT ………….pag 1
CAPITOLUL I : PREZENTAREA JUDEȚULUI SUCEAVA

1.1 Scurt istoric al zonei …………… pag 3

1.2 Așezare și căi de acces …………… pag 4

1.3 Arhitectura zonei ……… ….. pag 5

1.4 Localizare …………..... pag 6

1.5 Hidrografia …………… pag 6

1.6 Climă …………… pag 7

1.7 Vegetație …………… pag 7

1.8 Relief …………. .. pag 7

1.9 Natura protejată ………….. pag 8

1.10 Forme de turism practicate în județul Suceava ………….. pag 12

CAPITOLUL II : TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN BUCOVINA

2.1 Tradiții și obiceiuri din Bucovina ……….. pag 15

2.2 Meșteșuguri ………… pag 18

2.3 Gastronomia ………… pag 21

2.4 Portul popular Bucovinean ………… pag 23

2.5 Etnografie și folclor ………… pag 24

CAPITOLUL III : ELEMENTE DE PROMOVARE TURISTICĂ A BUCOVINEI

3.1 Atracții turistice din Bucovina ……….. pag 25

3.2 Obiective turistice ……….. pag 26

CAPITOLUL IV : STUDIU DE CAZ

4.1 Analiza Swot a Activității Turismului ……………….. pag 30

 ARGUMENT

În cadrul acestui proiect, se tratează regiunea Bucovina, ca fiind o destinație turistică

impresionantă și renumită, prin potențialul turistic ridicat care cuprinde numeroase elemente
naturale, cultural - istorice și economice. Punctul de plecare a acestui proiect îl constituie stabilirea
unor obiective de cercetare: prin ce se caracterizează Bucovina ca fiind o destinație turistică
principalul tip de turism prezent în această zonă, tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile tradiționale
din această zonă, manifestările culturale, analiza SWOT a zonei Bucovina, propuneri de dezvoltare
și promovare a turismului cultural. Prin cadrul natural impresionant, alături de originalitatea
tradițiilor și istoria locurilor încă păstrate, prin numeroasele atracții și obiective turistice, Bucovina
este considerată leagăn de veche civilizație, unde istoria se împletește cu legenda. Este cunoscută
sub aspect turistic în primul rând pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu
UNESCO : Moldovița, Sucevița, Voroneț, Humor. Nu mai puțin importante sub aspect ahitectonic
și istoric sunt mănăstirile Putna, Neamț, Dragomirna.
Bucovina este o zonă cu o mare varietate a formelor de relief și pe lângă acestea deține și un
potențial turistic destul de ridicat, ceea ce o face “unică”. Masivul Rarău, Valea Sucevei, Valea
Moldovei cu afluentul său Valea Moldoviței, Defileul Bistriței Aurii, Codrii seculari de la Slătioara
sunt doar câteva puncte de maxim interes turistic. Arhitectura populară este absolut unică și
originală. Adevaratele broderii în lemn oferă cerdacurile, ușile și ramele ferestrelor, fântânile,
porțile și gardurile. La acestea se adaugă decorațiunile exterioare cu motive geometrice sau florale
stilizate și divers colorate, cu precădere în satele de pe valea Bistriței Aurii, dintre care cel mai
cunoscut este Ciocănești. Arta țesăturilor și a cusăturilor, încondeierea ouălor cu simbolice
miniaturi geometrice, confecționarea costumelor populare cu broderii de mărgele și blană de jder
sunt comori ale artei populare bucovinene.
Locuitorii sunt foarte primitori și dornici de a arăta lucrul lor de zi cu zi, precum și de
obiceiurile păstrate din moși-strămoși.
În această temă se tratează și câteva din problemele care impiedică această zonă să dețină un număr
mai mare de turism, și totodată se aduc și sugestii ce au referire la această problemă, pentru că deși
este o zonă cunoscută, nu este foarte bine valorificată. Cele şapte monumente incluse în patrimoniul
UNESCO, la care se adaugă numeroase alte mănăstiri, biserici, muzee și elemente ale arhitecturii
tradiționale sunt:
- patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldovița, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din
Suceava, Voroneț precum și bisericile Pătrăuți și Arbore;
- alte mănăstiri atractive: Sucevița, Râșca, Slatina, Putna, Slătioara;
- muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, Muzeul
„Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii Populare
Rădăuți, Muzeul „Apelor” Fălticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava.

1
În urma realizării acestei lucrări, am atins următoarele competențe:

1. COMPETENȚE CHEIE:
 Comunicare în limba modernă
 Gândire critică și rezolvare de probleme
 Managementul relațiilor interpersonale
 Utilizarea calculatorului și prelucrarea informației
 Comunicare
 Dezvoltarea carierei profesionale

2. COMPETENȚE GENERALE:
 Inițierea unei afaceri
 Mediul concurențial al afacerii
 Managementul calității

3. COMPETENȚE SPECIALIZATE:
 Tipologia agențiilor de turism
 Oferta de produse și servicii în cadrul agenției de turism
 Organizarea agenției de turism

2
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA JUDEȚULUI SUCEAVA

1.1 SCURT ISTORIC AL ZONEI

 Regiunea istorică a Bucovinei ocupă o porțiune din nord-estul țării, cuprinzând orașele Vatra
Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava, Rădăuți, Siret si Vicovu de Sus
din județul Suceava, dar și așezări de pe teritoriul Ucrainei. Până în a doua jumătate a secolului
al XVIII-lea, Moldova și Bucovina formau un singur principat parte a imperiului habsburgic
până în 1918. În prezent, regiunea este divizată între cele doua state, fiind, de-a lungul timpului,
un loc în care au conviețuit romani, ucraineni, ruși-lipoveni, evrei si polonezi. Deși influențată
de grupurile etnice, zona a rămas un simbol al spiritului romanesc, unde istoria, tradițiile și
meșteșugurile străvechi au fost păstrate cu sfințenie. Aici, viața se rânduiește în continuare după
obiceiurile străbunilor, înfățișând un univers încântător, în care descoperi atmosfera arhaică
autentică.
 Bucovina, cu toate formele ei de relief, este așezată în nord-estul Carpaților Orientali, parte a
vechiului stat feudal Moldova, cu nenumărate bogății, cu rezervații naturale și monumente ale
naturii, cu drumuri comerciale : Cernăuți – Suceava – Câmpulung – Bistrița, mai apoi spre
Maramureș și Neamț cu monumente istorice de artă, cu salba de mănăstiri ctitorii din vremea lui
Alexandru cel Bun și Ștefan cel mare ori de mai târziu, pictate în vremea lui Petru Rareș

HARTA BUCOVINEI

3
 1.2 AȘEZARE ȘI CĂI DE ACCES
 Județul Suceava este al doilea județ ca mărime din țară, după Timiș, având o suprafață de
8553,5 km. Este situată în partea de nord-vest a țării și se învecinează la nord cu Ucraina, la vest
cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, la sud cu județele Mureș, Harghita și Neamț, la sud-
est cu județul Iași, iar la est cu județul Botoșani.

PRINCIPALELE CĂI DE ACCES ÎN JUDEȚ SUNT:

 CĂI RUTIERE:
 Aflata în nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene de toate
colturile României. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si la 325 km de Cluj
Napoca. Drumul national DN 2 – E 85, Bucuresti – Bacau – Falticeni – Suceava – Siret uneste
capitala Bucuresti de Suceava, distanta putând fi parcursa în aproximativ 6 ore. DN 17 A face
legatura între Siret– Radauti– Sucevita– Câmpulung Moldovenesc iar drumul national DN18
leaga Iacobeni – Ciocanesti – Borsa, ducând mai departe în Maramures. Drumul national DN 17
trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore transport auto) si
peste pasul Tihuta, ajungând în Transilvania.

 CĂI FEROVIARE:
 Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti–Bacau–
Suceava-Vicsani, cu ramificatiile Suceava–Radauti-Putna si Suceava–Gura–Humorului-
Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Sîngeorz Bai–Nasaud-Beclean, ramificatii care fac
legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-Câmpulung-Dorna. Trasportul cu trenul dinspre si
spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-Iasi si face legatura cele mai importante
orase din vestul tarii : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej trecând în Bucovina peste munti, urmând
apoi traseul Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava.

 CĂI AERIENE:
 Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Câmpulung Moldovenesc
(aproximativ 50 minute transport auto si 1¼ ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei
(aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar
traficul intern de persoane.

4
1.3 ARHITECTURA ZONEI
 Dincolo de bogăția sa naturală, istorică și culturală, Bucovina de Sud păstrează o arhitectură
rurală tradițională singulară, multe sate bucovinene fiind, de fapt, adevărate muzee locuite. Zona
Bucovinei este una dintre principalele atractii turistice ale tarii din mai multe motive, de la
frumusetea peisajelor, la arta populara, obiceiuri si celebrele manastiri. Nu in ultimul rand
imaginea zonei este data de pitorescul satelor de aici. Nu numai in manastirile monument, ci si
simplele locuinte traditionale ramase prezinta interes in aceasta zona. Unele au fost pastrate
datorita grijii proprietarilor, altele au fost salvate si restaurate de pasionati, iar unele sunt
conservate pentru a fi valorificate turistic. In orice caz, au ramas destule modele de case din
Bucovina pe care le putem admira in prezent. Ca trasaturi generale, casele bucovinene au un
aspect masiv, acoperis in patru ape cu streasina foarte larga, temelie inalta din piatra, pereti din
lemn, prispa pe trei laturi, uneori si un cerdac, stalpi sculptati ca niste “coloane ale infinitului”.
In interior, au de cele mai multe ori o tinda, folosita ca spatiu de trecere, alaturi de odaile de
locuit.
 Remarcăm faptul că majoritate construcţiilor din teritoriul în studiu au fost făcute din lemn,
material prin excelenţă primordial acestor locuri, material investit de-a lungul anilor, în dialogul
permanentdintre om şi pădure, cu multiple valenţe şi simboluri specifice. Poate datorită atâtor
virtuţi atribuitelemnului, casa de lemn s-a constituit din totdeauna ca un ax fundamental al vieţii
omului, un adevăratcentru al Universului, un „axis mundi” în jurul căruia gravitau fel de fel de
practici şi obiceiuri,aparţinând unui creştinism de factură populară. Toate practicile de sorginte
magică săvârşite în perimetrul casei aveau menirea de a întreţine un dialog permanent între
pământean şi divinitatea din cer sau spiritele din văzduh
 Arhitectura din lemn din această provincie românească este justificată în primul rând de bogăţia
masei lemnoase, de unde şi zicerea că „de nu eşti atent îţi creşte bradul în pălărie”. Aici
materialul deconstrucţie a fost cândva la îndemâna oricui, mai ales într-o societate tradiţională
de tip autarhic, în timp ce în zonele joase de câmpie apare un alt model constructiv, folosindu-se
materiale mai puţin durabile în faţa intemperiilor (nuiele, lut, stuf, paie sau chirpici din pământ)

5
 1.4 LOCALIZARE
 Bucovina este situată în partea de nord a țării, iar regiunile cu care se învecinează sunt:
Maramureș la vest, Transilvania la sud-vest și Moldova la sud-est și la est. În partea de nord e
granița cu Ucraina, acolo unde Bucovina își extinde teritoriul și nu doar pe suprafata județului
Suceava. Regiunea Bucovina are o istorie aparte. Numele de Bucovina, care de fapt provine din
cuvântul Buk care înseamnă fag, iar Bucovina înseamnă “Țara Fagilor”, apare pentru prima dată
abia spre sfârșitul sec. XVIII, când Imperiul Habsburgic cucerește această zonă care devine
Ducatul Bucovinei pentru ca mai târziu să se unească cu România. Cu toate că istoria acestui loc
nu este foarte lungă, cu mult mai lungă și mai interesantă este fascinația turistică a zonei. Din
punct de vedere al turismului, Bucovina este de departe unul dintre cele mai atractive locuri din
România și chiar din Europa pentru că este cunoscută pentru peisajele de o frumusețe rară, dar
mai ales pentru turismul religios care aici este un punct forte datorită mănăstirilor unice pictate
în exterior cu diferite scene religioase, lucru nemaiîntâlnit nicăieri în lume. Natura a creat în
Bucovina peisaje care-ți taie răsuflarea, relieful fiind unul spectaculos. Cea mai mare parte este
acoperită cu partea de nord a Carpaților Orientali reprezentați de Munții Suhard, Munţii
Călimani, Munţii Bistriţei, Munţii Stânişoarei, Munţii Rarău, Obcinele Bucovinei, Obcina
Feredeu, Obcina Mestecăniş şi Obcina Mare. La baza acestora se întinde frumosul Podiș al
Moldovei cu înălțimi mai reduse, dar care oferă turistului aceeași spectaculozitate fiind brăzdat
de văi adânci și lunci.

1.5 HIDROGRAFIA
 Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de
0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă ce
străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) și afluenţii săi, râurile Suceava, Șomuzu Mare,
Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului
Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele
mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în
regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează
prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează
Bistriţa (circa 30% din suprafaţă) și râul Suceava.

6
 1.6 CLIMA
 Clima în Bucovina este mai rece decât media României și asta datorită poziției sale, având
influențe venite dinspre Siberia cu vânturi reci și temperaturi scăzute, dar și din cauza altitudinii
ridicate. Aici, verile sunt calde, uneori răcoroase, fiind anotimpul propice vizitelor, iar iernile
sunt mai lungi și mai aspre cu frecvente temperaturi de sub 0° C. Precipitațiile variază și ele,
maximele ajungând la 1.200-1.300 mm pe an . Particularitatile  climatice  sunt determinate de
cele doua trepte majore de relief, muntii si podisul de  orientarea nord-sud a principalelor
culmi si de influenta scandinavo-baltica ce afecteaza indeosebi partile mai joase.

1.7 VEGETAŢIA
 În împrejurimile municipiului se găseşte atât vegetaţie specifică zonei dealurilor, cât şi cea
caracteristică zonei de luncă. Suceava şi teritoriul înconjurător aparţin în întregime zonei
pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu.
în prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna şi dealul Ciungilor
(Ilişeşti). Vegetaţia de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita,
plopul, arinul) şi ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului etc). Pe teritoriul
municipiului şi în împrejurimi se găsesc şi plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite
de lege. Astfel, la circa nouă kilometri de oraş şi la un kilometru lateral de şoseaua E 20
vizitatorii întîlnesc rezervaţia floristică Ponoare unde există dediţei (Pulsatilla patens şi
Pulsatilla montană), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), frasinei (Dictamnus albuş),
stânjenei (Iris coespitosa şi Iris sibirica), bulbuci (Trolius euro-pueus)… În perimetrul oraşului,
în parcul central, lângă Muzeul de ştiinţele naturii, se află un exemplar de fag roşu (Fagus
silvatica v. antropurpurea), iar lîngă cinematograful „Modern” trăieşte un castan comestibil
(Castanea vesca). Pătura erbacee specifică zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae)
şi iarba grasă (Por-tulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiţii bune de dezvoltare
cerealele, plantele tehnice, legumele, în lunca Sucevei serele ocupând şi ele un loc destul de
însemnat. Livezile de pomi fructiferi acoperă versanţii însoriţi ai dealurilor din împrejurimi,
fiind vestite pentru speciile lor variate şi pentru productiile mari obţinute.

1.8 RELIEFUL
 Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum si a resurselor
naturale. Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km2, iar zona de
podis și dealuri sub-carpatice 2.960 de kilometri pătrați. Raportat la marile unităţi geografice ale
ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podisului Sucevei. De la vest
către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în
fâșii cu direcţie nord-sud și în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu
deosebire în regiunea montană. În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante
unităţi de relief:
 regiunea montană – 65,4% munţi cu înălțimi între 800 si 2.100 de metri;
 regiunea de podis – 34,6% podis si dealuri subcarpatice.

7
 1.9 NATURA PROTEJATĂ

 Munții Rarău - Giumalău constituie o zonă turistică de

mare importanță fiind formată din două masive strâns
legate. Muntii Rarău-Giumalău fac parte din Munții
Bucovinei fiind situați în nordul Carpaților Orientali în
bazinele hidrografice superioare ale Moldovei și Bistriței.

 Codrul secular Slătioara este o arie protejată de

interes național, situată pe versantul sud-estic al
masivului Rarău, în județul Suceava, comuna
Stulpicani, pe teritoriul satului Slătioara.

 Codrul secular Giumalău este o arie protejată de

interes național (rezervație naturală de tip forestier)
situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al
comunei Pojorâta.

 Codrul secular Loben este o arie protejată de

interes național (rezervație naturală de tip forestier)
situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ
al comunei Moldovița.

 Cheile Zugrenilor este o arie protejată de interes

național și este situată în partea de nord a Munților
Bistriței între localitățile Sunători și Chiril.

 Cheile Lucavei alcătuiesc o arie protejată de interes

național şi este situată în județul Suceava, pe
teritoriul administrativ al comunei Moldova-Sulița.

8
  Fânațele montane Todirescu alcătuiesc o arie
protejată de interes național (rezervație naturală de tip
floristic) situată în județul Suceava, pe teritoriul
administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc.

 Fânațele seculare Ponoare alcătuiesc o arie

protejată de interes național (rezervație naturală de
tip floristic), situată în județul Suceava, pe teritoriul
administrativ al comunei Bosanci.

 Făgetul Dragomirna este o arie protejată de interes

național (rezervație naturală de tip forestier), situată în
județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei
Mitocu Dragomirnei.

 Fânețele seculare (rezervaţie naturală de tip

floristic) situată în judeţul Suceava, pe teritoriul
administrativ al comunei Moara, satul Frumoasa.

 Parcul Național Călimani este o arie protejată de interes

național (parc național, zonă specială de conservare),
situat în partea central-nordică a României, pe teritoriul
administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și
Bistrița-Năsăud.

 Rezervația Bila-Lala este o arie protejată de

interes național (rezervație naturală de tip mixt),
situată în județul Suceava, pe teritoriul
administrativ al comunei Poiana Stampei.

9
  Rezervația Pietrele Doamnei (rezervație naturală
de tip mixt), se află în versantul nordic al Munților
Rarău situată în județul Suceava, pe teritoriul
administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc.

 Pădurea Voivodeasa este o arie protejată de interes

național (rezervație naturală de tip forestier) situată în
județul Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei
Sucevița.

 Piatra Pinului și Piatra Șoimului alcătuiesc o arie

protejată de interes național (rezervație naturală de
tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în
județul Suceava, pe teritoriul administrativ al
orașului Gura Humorului.

 Peștera Liliecilor din Masivul Rarău, se află pe

masivul Hăghimiș de pe Rarău, chiar pe raza comunei
Pojorâta.

 Piatra Buhei este o arie protejată de interes

național situată în județul Suceava, pe teritoriul
administrativ al orașului Câmpulung
Moldovenesc.

 Tinovul Poiana Stampei este o arie protejată de

interes național situată în județul Suceava, pe
teritoriul administarativ al comunei Poiana
Stampei.

10
  Piatra Țibăului (monument al naturii) este o arie
protejată de interes național (rezervație naturală de
tip geologic și paleontologic), situat în județul
Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei
Cârlibaba.

 Cheile Moara Dracului (monument al naturii) este o

arie protejată de interes național (rezervație naturală de
tip geologic), situată în județul Suceava, pe teritoriul
administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc.

 Doisprezece Apostoli (monument al naturii), este o

arie protejată de interes național, (rezervație naturală,
tip geologic), situată în județul Suceava pe teritoriul
administrativ al comunei Dorna Candrenilor.

11
 1.10 FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

 Turismul cultural
 Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate
turistică obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea
Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25
de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de
excepţie, unicat în România, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de Ştiinţe Naturale
din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului,
Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra
Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”,
„Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la
Solca etc. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor
străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă –
ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Bucovina este
renumită pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi,
Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi
pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru
meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă,
Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava,
Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri,
Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie); nu în ultimul rând, prelucrarea lemnului se
regăseşte în toate zonele menţionate. Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din
tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene,
prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor,
de datini şi obiceiuri.

 Turismul de afaceri
 Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă.
Unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi
training-uri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei, beneficiarii au parte de un întreg
pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat,
servicii de traducere simultană, vizite pentru participanţi, programe de divertisment şi mese festive

 Turismul religios ( turism de pelerinaj )

12
 Componentă a turismului cultural, turismul religios se cuvine a fi tratat în mod distinct, ca urmare a
priorităţii pe care acesta o ocupă în rândul vizitatorilor judeţului Suceava. Formă de turism care
există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis,
turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi
diversificare, păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. Existenţa celor opt
mănăstiri şi biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO: Moldoviţa, Sucevița, Voroneţ,
Humor, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din
Suceava, precum şi a celorlalte lăcaşe de cult, precum Putna, Suceviţa, Dragomirna, Slatina,
Râşca, Bogdana, Bălineşti, Baia, determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite
la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor
mănăstirilor şi bisericilor.

 Turismul balnear
 Fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii,
turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat. Judeţul Suceava
dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind
fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate
sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale
de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana
Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de
coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic,
stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de aeroioni negativi constituie materia primă
pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de tratament. La nivelul judeţului Suceava, se
remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, care este
inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-
vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli
ale sistemului nervos etc. Tot în această staţiune găsim izvoare speciale pentru cura internă cu apă
minerală.

 Turismul montan
 Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul
estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent,
stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea
seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi
Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru
practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pecsuit, mountain bike,
via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.

13
 Ecoturismul
 Ecoturismul este acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi
aprecierea naturii. Acţiunile turistice conduc în mod obligatoriu la conservarea şi protejarea
naturii şi au un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural . Ecoturismul
înseamnă o atitudine responsabilă faţă de valorile naturale şi culturale ale unei zone, atât din
partea vizitatorilor cât şi din partea celor care organizează şi desfăşoară această activitate
economică. Dincolo de atitudine, ecoturismul reprezintă o modalitate efectivă de a conserva
natura în general, peisajul şi în special acele areale fragile sau cu o valoare deosebită, ce
reprezintă de fapt resursa de bază pentru această activitate economică. Protecţia şi conservarea
acestei resurse reprezintă nu doar o necesitate pentru dezvoltarea prezentă şi viitoare a zonei ci
şi o activitate ce necesită resurse financiare şi umane, înţelegere şi suport public.

CAPITOLUL II

14
 TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN BUCOVINA

2.1 TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN BUCOVINA

 OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAȘTE :
Sărbătorirea Învierii s-a făcut de-a lungul vremii cu tradiţii specifice, izvorâte din
spiritualitatea populară, pentru a ritualiza momentul în mod cât mai solemn şi semnificativ. Datinile
pascale au un farmec aparte. Întâlnite pretutindeni, cu trăsături în general asemănătoare, datinile de
Paşti au un ceremonial păstrat neschimbat de multă vreme, un rol important în acest sens avându-l
şi cultul bisericesc, care a întreţinut mereu atmosfera celebrării pascale în viaţa credincioşilor.
Datinile Paştilor încep din duminica premergătoare a Floriilor, care vesteşte apropierea marii
sărbători, şi se continuă până în săptămâna de după Paşti, iar unele tradiţii se prelungesc chiar până
la Înălţare. În Săptămâna Mare sau a Patimilor, se crede că dacă moare cineva, sufletul lui este dus
în Iad, căci Raiul este închis. Această săptămână este ţinută prin post strict. În bucovina se păstrează
tradiţia de a merge la biserică pentru a sfinţii coşul plin de bucate, sosind acasă, de la Înviere, se pun
cu toții la masă, gustând întâi din pască, și apoi ciocnesc ouă roșii. Când încep a mânca, de Paști,
încep întâi cu oul, și ciocnesc mai întâi bărbatul cu femeia, apoi părinții cu copiii, zicând la ciocnit
„Hristos a Înviat!”, „Adevărat a înviat”. Se crede că cel ce strică oul celuilalt, e mai tare.

 OBICEIURI DE FLORII:
Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar
semnele din această zi sunt interpretate, în regiune, ca prevestiri pentru anul în curs. Se spune, de
pildă, că, dacă de Florii ies broaștele, atunci vara va fi frumoasă. În Duminica Floriilor se sfinţesc la
biserică ramuri de salcie. Acestea sunt duse acasă și asezate la icoane pentru spor în casă, dar și
pentru ca fetele să aibă noroc în dragoste. De asemenea, ele se folosesc și în caz de boală, punându-se
sub perna celui suferind. La ţară, se pune o ramură şi în adăpostul animalelor pentru a le feri de
boli. Bucovinencele spun că ramurile se păstreză tot timpul anului şi nu trebuiesc aruncate ci arse,
pentru a face loc celor care sunt aduse în anul următor.

 OBICEIURI DE CRĂCIUN:

Ultima lună a anului, denumită popular Undrea, este plină de evenimente religioase, de datini şi
obiceiuri de iarnă din vechime, care au rezistat scurgerii timpului, fiind preluate ca atare sau adaptate

15
 vremurilor moderne. De Crăciun şi Anul Nou parcurgem un întreg ritual de asemenea tradiţii, între care
se detaşează colindele, cântecele de stea, diversele urături şi strigături de Pluguşor, care variază de la o
regiune la alta, ba chiar de la un sat la altul. Lista de obiceiuri de Crăciun din Bucovina include
organizarea vetrelor folclorice și a caselor, repetiția sfintelor colinde, pregătirea portului popular, ritualul
sacrificării porcului, organizarea mesei de Crăciun, primirea colindătorilor și mersul cu steaua. Desigur,
tradițiile nu se opresc aici, ele continuând până după trecerea în noul an calendaristic: uratul cu
plugușorul, jocul căiuților, al ursului și al caprei.

 Ignatul. Este obiceiul de a sacrifica porcul de Craciun. Desi foarte multi romani au ajuns sa
sacrifice porcii in alte zile decat cea de ignat, in mod normal, sacrificiul trebuie sa aiba loc in 20
decembrie. 

 Preparatele culinare. Ca și în restul țării, creștinii postesc până de Crăciun. În Ajun,  preotul
vizitează gospodăriile și sfințește bucatele gătite de gospodine. Abia în ziua de Crăciun oamenii se
pot delecta cu mancarea “de fruct”. La masă sunt poftiți colindătorii din familie sau prietenii
apropiați. Musafirii sunt serviți cu vin de casă sau țuică. Meniul de sărbători include aperitive cu
cârnați afumați, chișcă, slănină afumată, tobă și diverse alte preparate realizate din purcelul proaspăt
tăiat.  
 Mersul cu colindul. Încă mai există sate în Bucovina unde copiii se îmbracă în costumuri
tradiționale și merg în grupuri la colindat. Aceștia primesc de la gazde mere, nuci, colaci, prăjituri
sau bani.  Colindele de Crăciun din Bucovina sunt vechi, învățate și transmise prin viu grai din
generație în generație. Una din cele mai comune colinde de Crăciun, adesea cântată de copii, este
următoarea .
 Tradiții de Anul Nou. Odată cu apropierea Noului An se practică mersul cu plugul și cu uratul.
Băieții se maschează în personaje precum ursul, capra, doctori, polițiști, țigani, etc. 

 OBICEIURI DE NUNTA:

Casatoria este unul dintre evenimentele cele mai importante din viata omului, fiind insotita
de obiceiuri care ii sporesc caracterul festiv. In satele din Bucovina, la nunta participa intreaga

16
comunitate, astfel ca formarea noii familii devine o sarbatoare colectiva. Inainte de toate, baiatul
trebuie sa o peteasca pe fata; impreuna cu parintii, merge la casa tinerei pentru a o cere in casatorie.
Daca familia fetei este de acord, in aceeasi zi se stabilesc zestrea, data nuntii, cavalerii (vatajeii) si
domnisoarele de onoare (drustele). Vestea nuntii este anuntata cu trei saptamani inainte de catre
preot, in biserica; astfel, pot fi anuntate din timp motivele care ar impiedica unirea celor doi.In
timpul cununiei religioase se impart invitatilor bomboane, in semn de belsug. La iesirea din Biserica
toti nuntasii se prind intr-o hora mare, dansul miresei. Petrecerea de nunta bucovineana incepe cu o
taraneasca lunga, si nu lipsesc horile precum ciobanasul, polobocul. În bucovina a existat
dintotdeauna obiceiul furatului miresei, care se facea la miezul noptii.

17
 2.2MEȘTEȘUGURI
2.3 Bucovina este cunoscută pentru costumele sale populare, mobila, olăritul, tapiserie şi
covoare. Fiecare detaliu al acestor meşteşuguri reflectă istoria şi moştenirea culturală a regiunii,
fiind în acelaşi timp îndeletniciri unice care pot fi transmise de la o generaţie la alta. În plus,
lucrările complexe de artă, cum ar fi ouăle încondeiate de Paşte, pâinea împletită, măştile populare
şi costumele tradiţionale sunt realizate pentru a celebra anumite sărbători religioase. Tinuturile
Bucovinei, incarcate de peisaje patriarhale, pagini de istorie, monumente unice, obiceiuri stravechi,
manastiri si biserici renumite pentru picturile exterioare si interioare, bucura sufletul oricarui
trecator si formeaza conturul unei lumi aparte. Aceasta zona a Romaniei, este cunoscuta de turisti
pentru mestesugurile care reflecta mostenirea culturala a regiunii: costume populare, olarit, covoare
si tapiserie, oua incondeiate de Paste, paine impletita si nu in ultimul rand pictura icoanelor pe sticla
si pe lemn.

EXEMPLE DE MEȘTEȘUGURI:
 OLĂRITUL
Prin forma, proportii, decor si culoare vasele de orice tip au intrunit pe langa rosturile practice
si virtuti artistice decurgand din stiinta, inventivitatea si imaginatia mesterului popular, din stapanirea
tehnicilor si a mestesugului. Din punct de vedere turistic, comuna suceveană Marginea este cunoscută
pe plan naţional şi mai ales internaţional prin păstrarea şi perpetuarea într-o formă autentică a
străvechilor îndeletniciri de modelare manuală a lutului argilos în scopul fabricării vaselor cu
întrebuinţare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui şi diverse alte forme or namentale.

18
  PRELUCRAREA LEMNULUI

Meşteşugul prelucrării lemnului în Bucovina diferă de la o zonă la alta. În prezent se poate

vorbi de o adevărată civilizaţie a lemnului în Bucovina, atât prin varietatea tehnicilor folosite la
prelucrare, dar şi prin importanţa pe care o aveau obiectele confecţionate din lemn în gospodăria
bucovineană. Îmbinând utilul cu frumosul, din lemn se făceau casele, şura, grajdul, poarta şi
gardul, mobilierul din interiorul caselor(lada de zestre, masa, patul, laviţa, blidarul), coveţi,
poloboace, lingurele, războiul de ţesut, roata, fusul şi furca pentru tors. În prelucrarea lemnului s-
au specializat dulgherii în construcţia caselor, şurelor, grajdului, tâmplarii care făceau uşi, ferestre
şi mobilier, dogarii care confecţionau poloboace, ciubere.De remarcat sunt decoraţiunile de pe
toate aceste obiecte având diverse forme geometrice sau florale.

 ÎNCONDEIEREA OUĂLOR
Tradiţia încondeierii ouălor în Bucovina este o artă moştenită din moşi strămoşi şi se practică
în Joia Mare de dinaintea Paştelui. Mai mult, încondeierea ouălor este o artă pe care oamenii din
Bucovina o respectă cu sfinţenie, fiind inspirată din costumele populare, din motivele tradiţionale şi
din natură. In traditia populara romaneasca, ouale de Paste sunt considerate un simbol al regenerarii
si al purificarii, ce protejaza animalele din gospodarie. Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate
se diferentiaza in functie de localitate ce se prezinta in mai multe variante. In prezent sunt folosite
mai multe culori la incondeierea oualor, fiecare din ele avand un anume simbol si anume: albul este
simbol al puritatii, rosul semnifica viata (culoarea sangelui), albastrul este culoarea cerului si a apei,
iar negrul reprezinta fertilitatea, galbenul reprezinta soarele si aurul, insa liniile pictate pe oua
simbolizeaza eternitatea.

 ŢESUTUL
Ţesutul ocupă un loc aparte în arta tradiţională meşteşugărească. Țesutul şi cusutul se făceau
în familie şi reprezentau parte din îndeletnicirile de bază ale femeii, fiind şi astăzi o realitate în satul
bucovinean.

 PICTURA ICOANELOR
In tinutul manastirilor, picturile icoanelor pe lemn si pe sticla, sunt adevarate opera de arta si
ocupa un loc fruntas in creatia populara romaneasca. In aceasta arie a picturilor, sunt preluate
scene din frescele manastirilor bucovinene, gravuri vechi, replici dupa icoane traditionale si
imagini din obiceiurile si ocupatiile specifice zonei. Icoanele pe lemn si sticla din Bucovina, din
punct de vedere artistic sunt considerate de 19 o rara frumusete, evidentiindu-se prin cromatica
utilizata, de la tensiunea Albastrului de Voronet si pana la nuantele aureolelor. In spectrul de
unicitate al picturilor pe lemn si sticla, intra faptul ca sunt lucrate in foita de aur. Traditia
icoanelor pe lemn si sticla s-a pastrat aceeasi, timp de sute de ani, tehnica si modul de lucru
  MĂȘTILE POPULARE

Măştile populare sunt folosite în ultimii ani, în special de tineri, pentru a mai scoate un ban de
Sărbători. Puţini sunt cei care mai ştiu că există o tradiţie în confecţionarea măştilor şi un ritual pentru
fiecare sezon al anului, care se păstrează din perioada de dinainte de creştinism. Mestesugul
confectionarii mastilor populare este legat in mod special de sarbatorile de iarna. Masca populara a
aparut cu scopul de a apara omul de fortele nevazute. Masca reprezinta personaje din lumea reala sau
imaginara din mitologia populara, din folclor. Fie ca sunt babe, mosi, capre sau ursi mastile trezesc
rasul, dar si frica. Mastile create sunt scoase la iveala pe la casele oamenilor cu ocazia colindelor de
Craciun si de Anul Nou pentru a alunga spiritele rele si pentru a aduce aminte oamenilor ca viata e
trecatoare.

20
2.3 GASTRONOMIA

Bucovina îmbină tradiţii culinare diverse: poloneze, ruseşti, turceşti, germane şi austriece –
dar este cunoscută ca “patria smântânii”. În Bucovina, totul se mănâncă folosind smântâna,
ingredientul care se regăseşte în aproape toate produsele culinare bucovinene. Patrie a manastirilor,
Bucovina are mancaruri manastiresti si de post specifice: carnatul de legume de la Putna,
sarmalutele cu urda de la Sucevita, placinta cu ciuperci de la Dragomirna. Alte specialitati culinare
pe care turistul le poate gasi si savura doar in Bucovina sunt: Harzobii de pastrav afumat sau
pastravi la cobza, raciturile de porc sau de peste, Knedeli din cartofi, Cartofii cu chimen, Invartita
cu mac ori cozonacul bucovinean.

BUCATE TRADIȚIONALE BUCOVINENE:

Rețetele bucatelor bucovinene sunt păstrate bine în fiecare familie și se transmit urmașilor
cu mare grijă, ca și cum împărtășirea lor altor persoane ar duce la degradarea lor, la pierderea
calității mâncărurilor. Și chiar dacă, odată cu trecerea timpului, bucătăria națională a adăugat între
rețetele ei și mâncăruri din alte țări, bucătăria bucovineană a rămas fidelă ingredientelor naturale și
rețetelor străbune care au consacrat-o.

Hribi cu smântână. Sunt o mâncare atât de simplu de

preparat și atât de rafinată. Este o rețetă specific
bucovineană deoarece aici găsim hribii cu cea mai bună
calitate. Hribii cu smântână se fac în multe moduri, cu făină,
gălbenuș, cu sau fără ceapă sau usturoi.

Sarmalele cu hribi bucovinene. Pentru aceste delicioase

sărmăluțe, ușor uscate și înmiresmate de gustul profund al
hribilor avem nevoie de ingrediente simple și neapărat de o
oală de lut.

Zacusca. Cred că cel mai îndrăgit “ceva bun” de 4

conservat pentru iarnă în Bucovina este zacusca.
Preparata din ardei, vinete, roșii, ciuperci, chiar fasole
sau peste, zacusca este unul dintre cele mai populare
preparate ale toamnei, în bucătărie.

Cozonacii. Sărbătorile de iarnă nu au farmec dacă nu simți în

casă mirosul cozonacilor. Gospodinele se întrec în aceasta
perioadă în rețete de tot felul, iar cozonacii bucovineni se
numără printre cele mai râvnite preparate tradiționale de acest
tip.
21
 Ciorba Rădăuțeană cu piept de pui este o ciorbă foarte
gustoasă pregătită din carne de pui, legume și dreasă cu
smântână. Asemănătoare cu această supă de pui cu smântână
și usturoi este ciorba de burtă.

Ciorba de perișoare este un preparat clasic

romanesc, foarte gustos și apreciat. Carnea
tocată, combinată cu verdețuri proaspete,
piper și cimbru va da o savoare specială
acestei ciorbe.

Poale-n’brâu. Nu se poate să trăiești în Bucovina și să

nu te fi bucurat în copilărie, și nu numai, de celebrele
poale-n brâu sau brânzoaice. Aceste plăcinte simple și

Papanașii prăjiți. De origine moldovenească, sunt replica

papanașilor fierți de familie austro-ungurească. Papanașii
sunt gogoși pufoase, de regulă prăjite, dar se fac și fierte sau
la cuptor, care au și o biluță moț peste care se revarsă
apetisantă smântâna și dulceața preferată.

Cobza de păstrăv afumat. Devenită astăzi una

dintre emblemele culinare a Bucovinei este
compusă din câțiva păstrăvi afumați în anume fel și
legați împreună apoi, într-un manșon de cetină
proaspătă de brad.

Drobul de miel. Unul dintre cele mai apreciate

mâncăruri tradiționale, existând o serie de variații ale
rețetei.

 BĂUTURI
 La capitolul băuturi, gazdele se pot lauda cu o gamă largă de aperitive alcoolice realizate
din fructe: vișinată, cireșată, afinată, cornată, zmeurată. Băutură tradițională este țuica
dublu distilată sau pălinca. O băutură apreciată este și berea de casă pe care gospodinele o
2.5din
prepară PORTUL POPULAR
hamei și boabe de porumb.BUCOVINEAN

22
 2.4 PORTUL POPULAR BUCOVINEAN
 În Bucovina din cele mai vechi timpuri, portul popular pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea
pentru frumos a locuitorilor acestor zone. În zilele de sărbătoare oamenii mergeau la biserică
îmbrăcaţi în costume naţionale. Femeile din “Ţara Fagilor” lucrau   costumele naţionale manual
folosind motive folclorice: spicul, soarele, frunza şi nu în ultimul rând, crucea simbolizând
credinţa în Dumnezeu. . Frumuseţea portului popular din Bucovina a făcut înconjurul lumii cu
diverse ocazii, peste tot fiind admirat şi premiat. Portul popular din Bucovina reușește să scoată
în evidență simplitatea și afinitatea pentru frumos a locuitorilor de aici. Portul popular din
Bucovina se remarcă prin croiul simplu, ce oferă corpului o linie „zveltă”. Iile sau cămășile sunt
produse din bumbac sau cânepă, croite din 4 foi ce se strâng în jurul gâtului prin creți. Se
ornamentează cu diverse culori, fire de aur și argint, mărgele. Iile din Bucovina sunt cu altiță și
nu au guleraș, precum în alte zone. Altițele, mânecile și piepții sunt brodate în diverse motive:
geometrice, florale, în imagini de păsări sau animale colorate. Portul popular din Bucovina nu
este complet dacă nu se completează cu o basma purtată pe cap. Aceasta este de regulă neagră
sau roșie și se termină cu franjuri. Pe vremea rece se poartă bundiță peste ie. Piesele comune ale
portului masculin și feminin sunt bundița, cojocul și sumanul.

PORTUL FEMEIESC: 
 Este format dintr-o cămaşă frumos colorată cusută cu mărgele, o catrinţa ţesută cu fir auriu, care
este legată în talie cu brâu colorat, iar în picioare se poartă opinci. Iarna, femeile poartă bundiţe,
ciorapi şi baticuri din lână.

PORTUL BĂRBĂTESC: 
 Este format dintr-o cămaşă mai lungă, legată la mijloc cu o curea, sau bârneţ, iţari din lâna, pe
cap o căciulă din   miel, iar în picioare opinci. Peste cămaşă, se pune o bundiţă frumoasă, din
blană de oaie.

2.5 ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR

23
 Folclorul, meşteşugurile, artizanatul, transmise din generaţii şi păstrate cu sfinţenie, dar şi cu
mare plăcere de către bucovineni, fac ca acest ţinut sa fie atât de autentic şi atât de vizitat. Fondul
etnografic din Bucovina pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor
acestei zone. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă şi aici, se mai păstrează şi astăzi,
vechile ocupaţii si obiceiuri, precum si un port popular autentic, lucrat cu o neîntrecută măiestrie
artistică, exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor.

MUZEE DIN BUCOVINA:  

 Muzeul de etnografie şi folclor, Rădăuţi;
 Muzeul de etnografie, Gura Humorului;
 Muzeul Satului Bucovinean, Suceava;
 Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra
Dornei;
 Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia
Ioneț” din Rădăuți;
 Muzeul Arta Lemnului Câmpulung
Moldovenesc;
 Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate
Ciocănești;
 Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea
din Moldovița;
 Muzeul Oului Vama.
CAPITOLUL III

ELEMENTE DE PROMOVARE
TURISTICĂ A BUCOVINEI

3.1 ATRACȚII TURISTICE

DIN BUCOVINA
 Bucovina , numită și „ Țara codrilor de
fag ”, este una dintre cele mai frumoase
regiuni ale României , cunoscută în toată
lumea pentru mănăstirile pictate . Dar nu
numai acestea alcătuiesc frumusețea
acestei zone binecuvântate de Dumnezeu , ci și peisajele naturale pe care le întâlnești aici ,
Munții Rarăului și dealurile (obcinele) împădurite ce o înconjoară. Bucovina este o regiune
istorică a României extrem de bogată cultural, istoric și din punct de vedere al tradițiilor. De
asemenea, regiunea se bucură de peisaje naturale excepționale și zone cu obiective turistice
apreciate de turiștii de pretutindeni. Motive pentru a vizita Bucovina ai dacă eşti amator de
istorie, cultură, îţi place mâncarea bună şi vrei să te relaxezi în mijlocul naturii, în mijlocul unor
peisaje dosebite. Din fericire, sunt multe alte locuri din România cu aceste puncte forte, dar
Bucovina are, “doar ale ei”, mănăstirile şi bisericile care au făcut-o celebră în toată lumea. În
Bucovina, istoria se îmbină.

24
 3.2 OBIECTIVE TURISTICE

 Bucovina este un loc sfant pentru ca aici se gasesc cele mai multe manastiri si biserici din tara
noastra. Fiecare manastire are un farmec aparte, o legenda aparte, dar putem spune ca seamana
foarte mult una cu alta.

 Dintre acestea, opt au fost incluse in patrimoniul mondial UNESCO: Arbore, Humor,
Moldovita, Patrauti, Probota, Suceava, Sucevita, Voronet. Lacasurile de cult din nordul
Moldovei isi continua si astazi menirea, primind credinciosi si iubitori de arta veniti sa se
convinga de frumusetea lor. Gradina Raiului este diferita in imaginatia fiecaruia. Pentru
locuitorii din Bucovina, Gradina Raiului este inconjurata de paduri verzi, pajisti inverzite si sate
cu oameni ospitalieri unde s-au pastrat obiceiurile si mestesugurile stravechi. Departati-va putin
de agitatia vietii cotidiene pentru a regasi linistea pe care v-o ofera aceste impresionante
biserici.

25
 Manastirile aveau si un important rol cultural. Aici se pastrau manuscrise vechi, cronici sau
picturi. Totodata, ele erau si importante centre de alfabetizare, unde nestiutorii de carte invatau
si limbile clasice, precum slavona, latina sau greaca veche.

 Manastirile si bisericile din aceasta zona imbina elemente gotice, bizantine si regionale,
caracterizandu-se printr-un stil moldovenesc specific.

 Frescele, realizate la initiativa lui Petru Rares, initial pe peretii interiori si extinse apoi la
exterior, impresioneaza prin accentul pus pe detalii si cromatica bogata.

 Unicitatea si valoarea lor artistica este data de integrarea in peisajul rural a vestitelor culori
albastru de Voronet, rosu de Humor, verde de Sucevita si galben de Moldovita.

CETATEA DE SCAUN A
RARĂU SKI RESORT
SUCEVEI

LACUL IEZER
MUNŢII RARĂU
26
 PASUL PALMA SALINA CACICA

MOCĂNIŢA MOLDOVIŢA TIROLIANA LA PALMA

27
 MĂNĂSTIRI:

 Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări

călugărești, cu un important și glorios trecut istoric,
situată în comuna Vatra Moldoviței din județul
Suceava, la o distanță de circa 15 km de comuna
Vama.

 Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un

complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi localitate
componentă a orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km
de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura
Humorului.

 Mănăstirea Dragomirna este un complex mănăstiresc fortificat din

România, construit în perioada 1602-1609 în satul Mitocu
Dragomirnei din comuna omonimă de către mitropolitul Anastasie
Crimca al Moldovei. Ea este situată în apropierea pădurii
Dragomirna, la o distanță de 12 km nord de orașul Suceava. 

 Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România,

construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna
omonină, la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți. 

 Mănăstirea Humor este o mănăstire ortodoxă din România, construită

în anul 1530 în satul Mănăstirea Humorului. Biserica mănăstirii are
hramurile Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe.

28
 Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe
valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil
Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna.

 Mănăstirea Bogdana este o mănăstire ortodoxă de călugări situată în

municipiul Rădăuți

 Mănăstirea Slatina este o mănăstire ortodoxă din

România, construită între anii 1553-1564 în satul
Slatina, județul Suceava.

 Mănăstirea Sihăstria Rarăului este o mănăstire ortodoxă din România

situată în orașul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava.

 Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai
importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost
supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc”. Mănăstirea se află la
33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava.

29
 CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
3.1 ANALIZA SWOT A ACTIVITĂȚII TURISMULUI
În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor,previziunea şi reacţia la
mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă deacţiunile şi de capacitatea de a proiecta
strategiile şi procesele organizaţionale, sepoate realiza printr-o investigaţie bazată pe analiza
SWOT. SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses,Opportunities and Threats,
adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe,slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi riscuri.Ca
urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului dinjudeţul Suceava, s-au identificat
următoarele:

S – Puncte tari

 La ce suntem cei mai buni?

 Ce resurse unice deținem?
 De ce resurse financiare dispunem?

W – Puncte slabe

 La ce suntem cei mai slabi?

 Ce nu facem bine?
 Ce ar trebui sa fie îmbunătățit?

O – Oportunități

 Ce schimbări ale mediului extern putem exploata?

 Care sunt punctele slabe ale competitorilor, dacă acestea există?
 Unde se poate identifica, sau cum se poate crea, un avantaj concurențial?

T – Amenințări

 Există deja pe piață o competiție bine închegată?

 Ce ar putea face concurența în detrimentul nostru?

30
 PUNCTE TARI
 Peisaje naturale atractive;
 Zona naturala deosebita;
 Resurse naturale;
 Ecosistem, rezervatii naturale;
 Existenta arealelor turistice (zone) deosebite;
 Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism
pe toata perioada anului (in toate anotimpurile);
 Existenta monumentelor istorice (manastirile din
Bucovina);
 Existenta „celor  1000 de biserici”;
 Existenta muzeelor;
 Existenta caselor memoriale;
 Drumul european E85;
 Aeroportul Suceava – Salcea;
 Crearea capacitatilor de cazare,
 Posibilitatea de a crea capacitati de productie care
sa produca si sa valorifice produsele ecologice;
 Productia agricola;
 Ospitalitatea traditionala a proprietarilor si a
personalului care desfasoara activitati in domeniul
turismului.
OPORTUNITĂȚI
 Susţinerea proiectelor care introduc valoare
turistică, obiective şi evenimente culturale şi
spirituale din Bucovina;
 Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism
(de exemplu turism ştiinţific, de aventură);
 Constituirea Parcului National Regional al
Manastirilor din Bucovina;
  Restaurarea monumentelor istorice, manastiri si
refacerea unor obiective turistice de mare interes
(Cazinoul de la Vatra Dornei);
 Modernizarea infrastructurii aeriene;
  Modernizarea, extinderea si refacerea
infrastructurii de transport rutier;
 Valorificarea potentialului silvic si cinegetic de
care dispune judetul.
31
PUNCTE SLABE
 Insuficienta valorificare si dezvoltare
potentialului turistic de care dispune judetul;
 Insuficienta pregătire de specialitate a unor
lucratori din industria ospitalitatii;
 Promovarea insuficienta a unor obiective
turistice;
 Lipsa organizarii evenimentelor care sa puna in
evidenta traditiile si obiceiurile din regiune;
 Masuri insuficiente luate pentru pastrarea
monumentelor istorice si culturale;
 Oferta de agrement insuficienta
 infrastructura pentru drumetii  nesemnalizate si
neintretinute corespunzator
 Ponderea ridicata a populatiei concentrate in
mediul rural;
 Colaborarea deficitara intre actorii de pe piata
turistica;
AMENINȚĂRI
 Condiţiile meteo aspre (verile reci şiploioase,
iernile geroase cu precipitaţii abundente);
 Lipsa investițiilor în infrastructura de bază
poate avea efecte negative asupra atractivității
zonei;
 Posibilitati de dezvoltare turistica datorita
potentialului ridicat al patrimoniului natural si
cultural al zonei;
 Degradarea monumentelor de arta si
arhitectura;
 Nepregatirea si neutilizarea corespunzatoare a
fortei de munca prin programe de integrare pe
piata muncii;
  Migratia fortei de munca calificate spre alte
zone sau alte state;
 Existenta unor zone predispuse la dezastre
naturale (alunecari de teren, inundatii) si lipsa
 hartilor de risc a localitatilor.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.tarancutaurbana.ro/in-bucovina-incondeierea-oualor-de-pasti-s-a-transformat-in-arta/
2. https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/ouale-incondeiate---o-traditie-straveche-romaneasca-163
3. https://www.revista-ferma.ro/articole/traditie/marginea-cel-mai-mare-centru-de-ceramica-neagra-
din-bucovina
4. https://hailadorna.ro/descopera-portul-popular-din-bucovina/
5. https://taradornelor.ro/despre-noi/ecoturism-in-tara-dornelor/
6. https://www.discoverbucovina.info/gusta/retete-culinare/
7. https://caietdecalatorii.blog/2017/11/20/turul-bucovinei/
8. https://www.observatorulph.ro/lifestyle/81977-cele-mai-frumoase-locuri-de-vizitat-in-bucovina
9. http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina
10. http://www.qdidactic.com/bani-cariera/economie/analiza-swot-a-turismului-din-judetul-
suceava218.php
11. https://www.bzi.ro/rezervatia-naturala-fanetele-seculare-frumoasa-judetul-suceava-1159186

32