Cuprins

Argument……………………………………………………………. 2

Capitolul I Descrierea Regiunii Bucovina…………………………. 3

CapitolulII: Cele mai frumoase atractii turistice din Bucovina….. 5

2.1. Mănăstirea Voroneț .......................................................................................

5

2.2. .Mănăstirea Humor ....................................................................................... 5

2.3. Casa cu linguri.................................................................................................. 6

2.4.MuzeulOului din Vama................................................................................... 6

2.5.Muzeul Satului Bucovinean și Cetatea de Scaun a Sucevei .......................... 7

2.6.Cetatea de scaun a Sucevei............................................................................... 7

2.7.Mănăstirea Putna ............................................................................................. 8

2.8. Mănăstirea Sucevița.......................................................................................... 8

CapitolulIII. Traditii si obiceiuri................................................................... 11

Concluzii.................................................................................................................. 15
.

Bibliografie.............................................................................................................. 16

Anexe......................................................................................................................... 17

1
 Argument

Cand rostesti Bucovina, gandul iti zboara la meleagurile pline de o frumusete rara,
la ,,dulcea Bucovina cu pomi roditori si mandrii feciori,, la manastirile ridicate de voievozii
vremii, la cadrul secular al Slatioarei, la Obcinele domoale, la semetia Raraului si Pietrele
Doamnei, la Cetatea de Scaun si la muzeele incarcate de istorie ale vremurilor de slava ale
acestor tinuturi pitoresti.
Bucovina este una dintre zonele Romaniei care se deosebeste printr-o cultura populara
impresionanta si inca vie, materializata in arhitectura populara, port, mestesuguri traditionale,
numeroase obiceiuri calendaristice si obiceiuri din ciclul vietii. Bucovina inseamna o larga si
pretioasa paleta de bogatii naturale ce simuleaza potentialul de creativitate, inseamna
frumusetea plaiurilor si ospitalitatea gospodariilor, diversitatea cinegetica adapostita de
patrimoniul forestier ce acopera peste 52% din acest minunat colt al tarii.
Istoria acestui tinut porneste de pe timpul dacilor, insa la jumatatea secolului XVI-lea
Bogdan Voievod este recunoscut ,,intemeietor si legiuitor al tarii,,. In 1775 devine parte a
Imperiului Austro-Ungar in a carui componenta ramane pana in 1918 cand a avut loc Marea
Unire. Numele de Bucovina i-a ramas din perioada ocupatiei Imperiului Austro-Ungar cand i-
a fost atribuita denumirea de Tara Fagilor.
Zona este presarata pe toata intinderea ei de manastiri si biserici, cele cu o valoare
deosebita fiind construite in timpul domniilor voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares,
intre sec. XV-XVI. Aflate in patrimoniul UNESCO si premiate cu Marul de Aur in anul 1975
de catre Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism, manastirile cu fresce
interioare si exterioare- Voronet, Humor, Moldovita, Sucevita, Arbore, constituie principala
atractie turistica pentru aceasta zona.
Prin Obcinele Bucovinei se defineste o unitate geografica al carui specific este dat de o
succesiune de culmi paralele, prelungi, putin inalte, impadurite, separate de vai largi, de
pajisti intinse si intens urbanizate.
La originea acestei denumiri geografice sta totusi toponimul de obcina, frecvent folosit
si astazi de populatia locala si care prin generalizare geografica a fost extins ulterior in
intreaga regiune din N-E Carpatilor Orientali.

2
 Capitolul I Descrierea Regiunii

Bucovina (în germană Buchenland =Țara fagilor), devenită DucatulBucovinei in Im-

periul Austriac (germană Herzogtum Bukowina), este o regiune istorică ce cuprinde un
teritoriu de 10.441 km² care acoperă zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra
Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe
Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.
Bucovina a căpătat o identitate distinctă de Moldova după ce zona a fost anexată
de Monarhia Habsburgică în 1774.
Denumirea ca nume propriu a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea de
către Imperiul Habsburgic. Alte nume folosite pentru o scurta perioadă au
fost Arboroasa, Plonina sau Cordun.  Numele de "Bukowina" provine din cuvântul slav
pentru fag („buk”) și a sufixelor slave "-ov" și "-ina", astfel termenul „Bucovina” se poate
traduce prin „Țara fagilor”. Termenul bucovina ca nume comun, în sensul de pădure de fagi,
apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat, la 30 martie
1392, prin care dăruiește lui Ionaș Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului, „în sus până
la bucovina cea mare, pe unde se arată drumul de la Dobrinăuți...” 
Bucovina, este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României , cunoscută în toată
lumea pentru mănăstirile pictate . Dar nu numai acestea alcătuiesc frumusețea acestei zone
binecuvântate de Dumnezeu , ci și peisajele naturale  pe care le întâlnești aici , Munții
Rarăului și dealurile (obcinele) împădurite ce o înconjoară  . Să admiri fațadele pictate ale
mănăstirilor , să urci  Pietrele Doamnei , să vizitezi Cetatea de scaun a Sucevei și Satul
Bucovinean , să admiri frumusețea lingurilor din muzeul ce se află în Câmpulung sau ouălele
din Muzeul  din satul Vatra sunt doar câteva dintre deosebitele obiective turistice pe care poți
să le vizitezi dacă ajungi în Bucovina .
Am vizitat majoritatea mănăstirilor, am admirat frumusețea picturilor, am asistat la
câteva slujbe religioase ale călugărilor trecând pragul sfioși și cu respect pentru a nu deranja
pe cei ce se roagă . Am văzut oameni care își aduc copiii în fața lui Dumnezeu , aceasta fiind
ultima speranță că aceștia vor fi vindecați . Liniștea acestor locuri era întreruptă doar de toaca
care cheamă călugării la rugăciune . A bate toaca este o tradiție ce a început odată cu
asedierea Moldovei , turcii interzicând bătutul clopotelor . După fiecare victorie domnitorii
Moldovei au construit câte o biserică , astăzi păstrându-se doar o parte dintre ele . Voronețul ,

3
Moldovița , Sucevița , Humor , Pătrăuți sunt doar câteva dintre mănăstirile care strălucesc
prin frumusețea lor .
Vă prezint în continuare cele mai frumoase trasee pe care le putem realiza prin Bucovina
Mănăstirea Râșca – Mănăstirea Voroneț ,
Mănăstirea Humor – Muzeul Lingurilor – Muzeul Oului – Mănăstirea Arbore -Muzeul
Satului Bucovinean – Cetatea Sucevei
Mănăstirea Dragomirna – Mănăstirea Pătrăuți – Mănăstirea Putna – Chilia Danil
Sihastru – Olărit negru de la Marginea – Moldovița – Mocănița
Transrarău – Cabana Rarău – Pietrele Doamnei – Vatra Dornei
Venind dinspre ținuturile Neamțului , am ajuns în satul Râșca , comuna Bogdănești  ,
unde se află Mănăstirea Râșca un loc în care plutește liniștea , în care aleile pline cu flori te
conduc până la intrarea în biserică . Complexul monahal a fost construit în anul 1542  în
timpul domniei lui Petru Rareș și a fost locuit încă din secolul al XIV-lea .
Am vizitat majoritatea mănăstirilor, am admirat frumusețea picturilor, am asistat la
câteva slujbe religioase ale călugărilor trecând pragul sfioși și cu respect pentru a nu deranja
pe cei ce se roagă . Am văzut oameni care își aduc copiii în fața lui Dumnezeu , aceasta fiind
ultima speranță că aceștia vor fi vindecați . Liniștea acestor locuri era întreruptă doar de toaca
care cheamă călugării la rugăciune . A bate toaca este o tradiție ce a început odată cu
asedierea Moldovei , turcii interzicând bătutul clopotelor . După fiecare victorie domnitorii
Moldovei au construit câte o biserică , astăzi păstrându-se doar o parte dintre ele . Voronețul ,
Moldovița , Sucevița , Humor , Pătrăuți sunt doar câteva dintre mănăstirile care strălucesc
prin frumusețea lor . Vă prezint în continure traseul pe care l-am realizat prin Bucovina .
Mănăstirea Râșca – Mănăstirea Voroneț ,
Mănăstirea Humor – Muzeul Lingurilor – Muzeul Oului – Mănăstirea Arbore -Muzeul
Satului Bucovinean – Cetatea Sucevei
Mănăstirea Dragomirna – Mănăstirea Pătrăuți – Mănăstirea Putna – Chilia Danil
Sihastru – Olărit negru de la Marginea – Moldovița – Mocănița
Transrarău – Cabana Rarău – Pietrele Doamnei – Vatra Dornei
Venind dinspre ținuturile Neamțului , am ajuns în satul Râșca , comuna Bogdănești  ,
unde se află Mănăstirea Râșca un loc în care plutește liniștea , în care aleile pline cu flori te
conduc până la intrarea în biserică . Complexul monahal a fost construit în anul 1542  în
timpul domniei lui Petru Rareș și a fost locuit încă din secolul al XIV-lea .

4
 CapitolulII: Celemaifrumoaseatractiituristice din Bucovina

2.1. Mănăstirea Voroneț 

„La ceas de seara când razele soarelui cădeau peste fațade , făcând și mai strălucitoare
culoarea albastră”. Această culoare, specială a frescelor de pe exteriorul  mănăstirii , este
cunoscută în toată lumea ca albastrul de Voroneț . Este una dintre cele mai valoroase
mănăstiri ale Bucovinei și am așteptat cu nerăbdare să vizităm această perla numită , „Capela
sixtină a estului ”. A fost ctitorită în timpul lui Ștefan cel Mare  după victoria lui împotriva
turcilor și construită în anul 1488 . Durata acestei construcții a fost de aproximativ patru luni
fiind mănăstirea ridicată în cel mai scurt timp . Prin construcția acestei mănăstiri a fost
îndeplinită dorința lui Danil Sihastru , care a îndemnat pe Ștefan cel Mare să lupte împotriva
dușmanilor , când acesta nu mai avea nici o speranță ca va birui . Interiorul strălucește prin
frumusețea picturilor murale ce datează din timpul voievodului , anul 1496 . Frescele
reprezintă scene monumentale  biblice : Cina cea de taină , Spălatul picioarelor , Patimile lui
Hristos , Împărtășirea apostolilor . În naos se află pictura lui Ștefan cel Mare . Pictura
exterioară datează din timpul lui Petru Rareș și cea mai impresionantă este cea de pe fațada
de vest cu scena Judecății Finale .
2.2. Mănăstirea Humor este un alt monument istoric al Bucovinei aflat în apropiere .
A fost construită în anul 1530 de marele logofăt Toader Bubuiog , după aceea fiind restaurată
. Trei lucruri o fac deosebită față de celelalte mănăstiri : nuanța culorii roșii a frescelor de pe
fațade , lipsesc turlele și prezența pridvorului deschis cu arcade din care intri în pronaos .
Pictura interioară a fost realizată de Toma , zugrav din Suceava în anul 1535 și
reprezintă scene biblice . În interior se află icoanele vechi , bizantine , din secolul al XVI-lea ,
portrete ale ctitorilor și pietrele lor funerare . Naosul este pictat cu sfinți , Răstignirea și
Învierea , iar bolta înfățișează imaginea glorioasă a lui Hristos . Pe peretele vestic al naosului
îți atrage atenția pictura domnitorului Petru Rareș și a familiei sale . De o frumusețe deosebită
este altarul a cărui boltă este împodobită cu figura Fecioarei Maria ce ține pruncul în brațe
înconjurată de sfinți și Cina cea de taină . Pictura exterioară reprezintă frescele cele mai vechi
ale Bucovinei . Judecata de apoi este pictată pe peretele sudic  , un adevărat tezaur al
mănăstirii . De-a lungul timpului frescele de pe peretele nordic au fost șterse . În curtea
mănăstirii , îngrijită cu flori ce răspândesc în aer un miros plăcut , se află turnul lui Vasile
Lupu  ce avea rol de apărare , iar în încăperile de la etaj se ascundeau . Acest turn poartă

5
numele celui care l-a construit în anul 1641 . Intrarea în ansamblul monahal se face pe sub
Turnul Clopotniță construit  în secolul al XIX-lea . Lăsăm mănăstirile  de o parte și ne
îndreptăm spre două muzee deosebit de importante , așezate la mică distanță între ele . Și
fiindcă Muzeul Oului era închis deoarece era dimineața și deschidea la ora 10 vizităm Muzeul
lingurilor ce se află situat în Câmpulung Moldovenesc .
2.3. Casa cu linguri la ferestre este o colecție de linguri cu peste 6000 de exemplare ,
adunate de profesorul Ion Țugui și îngrijită în prezent de descendenții săi . Un muzeu privat
înființat în anul 1945 , unic în România în care ghidul te poartă prin istoria lingurilor de lemn
așezate armonios la  parter și etaj , pe casa scării , pe tavan sau la ferestre .  Fiecare lingură
are istoria sa ; pe unele dintre acestea fiind pictate personaje istorice . Alte linguri au fost
folosite la diferite obiceiuri sau activități din viața omului : lingura mirilor , a logodnicilor sau
linguri pentru pictatul ouălelor. Sunt linguri lucrate cu măiestrie de diferiți meșteșugari
români și străini , adevărate exemple ale artei populare , decorate cu motive vegetale ,
sculptate cu coada împletite  , linguri cu verigă , linguri cu clopoței date bărbaților  ale căror
femei sunt cicălitoare .Au fost realizate cu multă migală , din diferite specii de lemn , de la
cele mai obișnuite făcute din lemn de  plop , tei , cireș până la cele mai exotice din lemn de 
lămâi sau smochin . Un colț deosebit al muzeului este alcătuit din lingurile donate de
vizitatorii străini , linguri din toate colțurile lumii .
2.4. Muzeul Oului din Vama adună o colecție de ouă , cea mai mare din România.
Colecția de ouă pictate aparține artistei Letiția Orșivischi .
Ouălele sunt așezate pe rafturi în vitrine , fiecare pe categoria lor , iar vizitarea
muzeului se face cu ajutorul unui audio-ghid . Frumos muzeu ! Am rămas minute în șir
privind uimită frumusețea acestor bijuterii de artă ! Veți întâlni aici ouă  bucovinene , unele
dintre ele având o vechime de aproximativ 100 de ani , ouă din România cu motive florale ,
ouă din străinătate așezate pe diferite teme . Ouă de toate felurile de la cel mai mic la cel mai
mare , ouă sculptate cu motive florale , ouă în al căror interior sunt împodobite cu diferite
decorații , ouă din toate colțurile lumii , ouă din lemn , porțelan , sticlă sau piatră , ouă
adevărate , formează această uimitoare colecție . Cu adevărat este o încântare să privești
rafturile acestui muzeu . Intrarea costă 10 lei plus taxa de fotografiere alți 10 lei . La plecare
bine înțeles că am luat o amintire , ouă pictate din Bucovina și am făcut și o fotografie .  Dacă
ajungeți în Bucovina vizitați aceste muzee !
Și ne întoarcem din nou la mănăstiri , Mănăstirea Arbore fiind mai puțin vizitată dar
valoroasă prin istoria ei și  poartă numele celui ce a construit-o , Luca Arbore . Este unica
biserică ce nu a fost construită de un principe . În pronaus se află mormântul acestuia , ce a

6
fost ucis din porunca lui Ștefan cel Mare în anul 1523 . Chivotul mormântului este considerat
cel mai valoros însemn funerar din Bucovina . Este renumită prin pictura murală ce
împodobește atât interiorul cât și exteriorul și a fost  realizată de Dragoș Coman din Iași .
Unele dintre aceste fresce sunt deteriorate,și înfățișează scene  biblice și pe familia ctitorului
bisericii .
2.5.Muzeul Satului bucovinean și Cetatea de Scaun a Sucevei . În curtea muzeului
se afla multă lume , aici având loc un festival de muzică populară . Casele  tradiționale din
lemn ,  din toate satele Bucovinei , formează acest muzeu , unele dintre acestea de o
frumusețe deosebită . Coliba din Câmpulung Moldovenesc se află la intrare și este locul de
unde se cumpără biletele , Gospodăria tradițională din Straja , Celarul din Moldovița, Casa de
locuit din Ostra , Casa de locuit din Holohoșca sunt doar câteva dintre casele ce sunt
prezentate aici.
Atelierele meșteșugărești ilustrează ocupațiile, meseriile și meșteșugurile zonei și
modul de viață al locuitorilor din Bucovina. Pe malul pârâului ce străbate satul se află moara
Mănăstirea Humorului , piua de sumane, daracul pentru prelucrarea lânii . Interiorul caselor
este împodobit cu obiecte vechi tradiționale și întâlnim aici cuptoarele și sobe în variate tipuri
, mobilier vechi , îmbrăcăminte populară, acestea prezentând imaginea civilizației populare
bucovinene .
Sunt prezentate scene din viața cotidiană a satului , nașterea , nunta și înmormântarea ,
o scenă interesantă este cea a cererii în căsătorie . În centrul satului se află biserica al cărui
interior este de o frumusețe deosebită  și clopotnița Vama, crâșma Șaru Dornei și școala
Securiceni .
2.6.Cetatea de scaun a Sucevei,se afla langa muzeu, o cetate medievală ce se află
situată în afara orașului și ce a fost reședința domnitorilor Moldovei timp de 200 de ani . A
fost construită în secolul al XIV-lea în timpul lui Petru I și extinsă în timpul lui Ștefan cel
Mare și făcea parte din sistemul de fortificații , construit pentru apărarea zonei de otomani .
Se intră în cetate pe un pod din lemn ce se ridica în caz de pericol iar cetatea este
înconjurată de șanțuri și ziduri  .
Odată ajuns în interior te surprinde frumusețea curții interioare , pavată cu piatră ce se
află în centrul cetății . Se poate vizita închisoarea , capela , baia cu aburi sau camerele
străjerilor . De pe ziduri poți admira întreaga vale a Sucevei , această cetate fiind așezată în
partea mai înaltă a zonei .

7
 Frumusețea Mănăstirii Dragomirna am admirat-o din exterior. Ajungând dis de
dimineața în interior avea loc slujba religioasă , am privit  curtea interioară și zidurile mari ce
înconjoară mănăstirea  și am plecat mai departe .
În satul Pătrăuți se află cea mai veche mănăstire ctitorită de Ștefan cel Mare , la anul
1487 , ce păstrează forma ei originară . Vizitarea Mănăstirii Pătrăuți se face însoțiți de ghid ,
a fost singura mănăstire unde preotul îți prezintă istoria acesteia , probabil că aici nu au loc
slujbe religioase . Pictura exterioară a fost acoperită de un strat de tencuială , iar în urma
lucrărilor de restaurare a ieșit  la iveală frumusețea  acestor fresce . Biserica a fost pictată
doar pe partea dinspre apus , iar la intrare se află pictată scena Judecății de cercetare iar
preotul prezintă fiecare figură în parte . Pictura interioară , de o mare calitate artistică ,
datează din timpul lui Ștefan cel Mare , fiind restaurată între anii 2003-2010 deoarece
frescele au fost acoperite de fum . Printre mulțimea de fresce ce au teme religioase veți întâlni
scena Învierii , ce este considerată una dintre cele mai vechi picturi murale din România .
2.7. Mănăstirea Putna , situată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este
cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Aici se află înmormântat  marele voievod şi
familia sa . Eminescu este cel care a supranumit Mănăstirea Putna  , „Ierusalimul Neamului
Românesc” . Intrarea în incinta Mănăstirii Putna se face pe sub arcul boltit al unui turn
compus din parter si etaj , pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată cu anul
1471 . Curtea , de o frumusețe deosebită , este bine îngrijită , cu alei care te duc prin toate
colțurile complexului monahal . La intrare se află cele două clopote ale mănăstirii .
Mănăstirea a fost un important centru cultural ; aici se află și un muzeu în interiorul
căruia se află un adevărat tezaur  de manuscrise , obiecte de cult , broderii sau icoane pictate ,
obiecte vechi din timpul lui Stefan cel Mare . Este considerat unul dintre cele mai bogate și
valoroase muzee din România . Două turnuri îți atrag atenția , Turnul lui Eminescu și Turnul
Clopotniței construit pe latura de est în anul 1882 . La Marea serbare de la Putna ce a avut loc
în anul 1871 , Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici si cu alti participanți au dormit  la
etajul clădirii,  fapt ce a făcut ca această construcție să se numească „Turnul Eminescu”. La
un kilometru distanță de Mănăstirea Putna se află Chilia lui Danil Sihastru , un pustnic
ortodox român , sfetnic  al domnitorului Ștefan cel Mare . Acesta se retrage în acest loc situat
pe valea pârâului Vițău să se roage , loc înconjurat de liniște și frumusețea naturii . În
interiorul ei se află un călugăr care se roagă , iar în prezent acesta a devenit loc de pelerinaj
al turiștilor ce ajung aici din țară și străinătate . Următoarea oprire o facem la Marginea ce
este cunoscută prin ceramica neagră ce se produce aici . Pământul este modelat în diferite
forme specifice , culoarea neagră rezultă în urma procesului de ardere a acesteia .

8
 2.8.Mănăstirea Sucevița
Printre munți și văi apare ca o citadelă Mănăstirea Sucevița , numită și bijuteria verde a
Bucovinei , este un „ testament al artei vechi moldovenesti” (Paul Henry). Zidul de piatră
care înconjoară mănăstirea  a servit ca protector al picturilor de pe fațada bisericii . Cum
pășești pe sub arcul de la intrare te impresionează frumusețea complexului monahal și al
curții frumos îngrijite . Sucevița a fost ultima biserica din Bucovina zugravită pe fatade , în
anul 1596 și reprezintă monumentul cu cel mai mare număr de  imagini religioase din țară .
Mănăstirea a fost fondată în anul 1581 de către Gheorghe Movilă și mărită de fratele său
Ieremia Movilă principele Moldovei .,,
Tradiția si istoria se împletesc original si pitoresc într-o desfășurare multicoloră
dominată de verdele de culoarea smaraldului sau a ierbii proaspete după ploaie . Biserica este
împodobită cu un clopot mare  în formă de stea . Pictura exterioară s-a păstrat perfect de-a
lungul istoriei . Pe latura de nord este reprezentată scena „ Scara virtuților „, cea mai
impresionantă scenă , prin amploarea și contrastul dintre ordinea îngerilor si haosul iadului .
Îngeri cu aripi roșii aliniați pe șiruri ordonate așezați pe o scară ce urcă spre cer . Păcătoșii
cad pe scări și sunt conduși de demoni în infern . Fatada sudică este decorată cu „ Arborele
lui Iesei”, având la bază filosofii antici , Acatistul Maicii Domnului , Rugul în flăcări .
Peretele exterior din  vest nu a fost pictat , se spune că zugravul a căzut de pe schela
Mănăstirii Suceviței si a murit .
Pridvorul te întâmpină , ca de obicei , cu  fresca Judecății  de Apoi . Unică în pictură
este iconografia reprezentată prin Viața lui Moise , iar pe bolta altarului  Maica Domnului
apare înconjurată cu flori de nimb în mijlocul unui peisaj montan . Naosul cuprinde un
mozaic miniatural de întâmplări din Viața lui Isus , trei imagini ale Genezei unde natura si
peisajul ies în prim plan , fiind tratate cu generozitate .
O altă bijuterie monumentală a Bucovinei este Moldovița , monument UNESCO ,
vizitată de sute de mii de turiști . Această mănăstire se află în satul Vatra Moldoviței și a fost
construită în anul 1532 , în timpul domnitorului Petru Rareș . Picturile exterioare sunt de o
frumusețe deosebită și au fost realizate în anul 1537 de mari artiști moldoveni , iar aici
predomină culoarea specifică , galbenul auriu .
Atât exteriorul cât și interiorul prezintă scene biblice , frumos ilustrate . Pe faţada
sudică se află reprezentat cântecul religios ,Acatistul . Cele 24 de strofe ale imnului acoperă
patru catastifuri . Primele sunt cele 12 strofe istorice care relatează naşterea lui Hristos: Buna
Vestire, Zămislirea, Fecioara Maria o cunoaşte pe Sfânta Elizabeta, Îndoiala lui Iosif ,
Naşterea lui Isus , Calea celor trei magi la Bethleem , Adorarea Magilor, Întoarcerea

9
Magilor , Fuga în Egipt şi Aducerea lui Isus la templu . Sub streşini fiecare dintre cele  105
nişe are un înger pictat . Pictura interioară nu se abate de la tradiție , Răstignirea din naos 
reprezintă  cea mai valoroasă temă a mănăstirilor bucoviniene . În absida altarului scena Cina
cea de Taina îl are pe Isus în centru . Bogăția elementelor figurative si decorative sunt
impresionante la cele de pe  bolta pronaosului si la Maica Domnului  din timpanul portalului .
Tot în interior se află o colecție veche de mobilă  sculptată din vremea lui Petru Rareș ,
secolul al XVI-lea , este cea mai valoroasă operă de acest gen din Moldova și  broderiile
dăruite de Voievodul Ștefan cel Mare din secolul al XV-lea.
Cei iubitori de natură pot să admire frumusețea obcinei Bucovinei din vagoanele
mocăniței pe Valea Moldoviței , pe  traseul Moldovița – Argel . Locomotiva veche cu aburi a
fost construită la Reșita în anul 1950 . Traseul durează aproximativ 3 ore dus-întors , iar
biletele sunt puțin scumpe , dar merită , 250 lei adulții și 150 lei copii .
Transrarău este ce de-al treilea traseu spectaculos montan din România și este șoseaua
din Munții Moldovei ce leagă Valea Bistriței de Valea Moldovei . Această șosea te duce sus
la Cabana Rarău , traseu ce este cunoscut ca Drumul Comorii . Rarăul este unul dintre
locurile cele mai pitorești ale tării nostre . De la Cabana Rarău plecăm spre Pietrele
Doamnei , ținut de poveste și legendă , un loc spectaculos ce atrage prin frumusețea lui mii de
turiști .
Un cadru de poveste ce îți amintește de legenda care circulă de demult prin această
zonă . Se zice că Doamna Elena , soția lui Petru Rareș , s- a adăpostit în acest loc împreună
cu o parte din avere . Urmăriți de tătari , ea  împreună cu fiul său , s-au rugat pentru a fi
apărați, astfel că stâncile s-au desprins și au căzut peste avere și îngropându-i pe cotropitori .
Principalul punct de atracție al traseului sunt cele două pietre mari care străbat văzduhul cu
frumusețea lor . De sus de pe platformă poți să vezi peisajului și Cabana Rarău .
Și terminăm călătoria noastră la Vatra Dornei , ce este numită Perla Bucovinei , situată
la o altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor . Este cunoscută ca o stațiune balneară unde
mii de vizitatori vin pentru tratament , aici aflându-se  izvoare cu apă carbogazoasă , apă
termală sau nămol . Vatra Dornei  este un loc ideal pentru  iubitorilor sportului alb : schi ,
sanie . Orașul este înconjurat de peisaje naturale spectaculoase , iar de aici se fac trasee
montane , pe jos, cu bicicleta sau caii prin munții Giumalău sau ai Suhardului .
Excursia noastră prin Bucovina a fost una plăcută dar puțin obositoare . Ce m-a impresionat
pe mine și recomand vizitarea lor : Muzeul Oului de la Vatra , Mănăstirea Voroneț , Sucevița
sau Mănăstirea Moldovița .

10
 CapitolulIII. Traditiisiobiceiuri

Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare,

începând cu ziua de marți până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu
pensula, fie împistritul, folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la
nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însă, și
excepții când familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile
supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul
împistritului și care își învață cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor.
De Paște, în Bucovina
Se spune că iernile sunt cele mai frumoase aici, în Bucovina. Însă bucuria adevăratei
Sărbători este, aici, Paștele. Sărbătorirea Sfintelor Paști este prilej de mare bucurie pentru
bucovineni și începe cu mult înainte, o dată cu Duminica Floriilor. Sărbătoarea Floriilor este
cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din această zi
sunt interpretate ca prevestiri pentru anul în curs. Se spune că după cum va fi timpul în ziua
de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti, iar dacă de Florii ies broaştele, atunci vara va fi
frumoasă.
În toate aşezările din Bucovina, obiceiurile şi îndeletnicirile legate de Sfintele Sărbători
de Paşti definesc cu precădere personalitatea bucovineanului, un om liber şi puternic, gata să
se elibereze de „balastul” pe care îl simte aproape.
În Duminica Floriilor se sfinţesc la Biserică ramurile de sălcii, ”mâţâşorii”, care încep a
înmuguri. Această ramură este dusă acasă şi aşezată la icoane pentru spor în gospodărie, dar
şi pentru fete pentru spor în dragoste. De asemenea ele se folosesc şi în caz de boală,
punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătăţirea vederii.
Obiceiuri de Florii – Obiceiul Lazariţelor şi ramurile de salcie

11
 Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazar. Învierea lui Lazăr este
simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr,
fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiţiei, într-o
sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lasând-o pe mama-sa să facă plăcinte. Urcând într-
un copac să ia muguri pentru animale, îşi aduce aminte de plăcinte. Se grăbeşte să coboare,
cade şi moare.Potrivit legendei ca Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, există obiceiul ca în
această sâmbătă, femeile de la ţară să facă ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte
de post. În ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserică, pentru a-L întâmpina
tainic pe Hristos. Ele sunt sfinţite şi puse la icoane. Se credea că nu e bine să renunţi la aceste
ramuri dacă nu au venit celelalte Florii. Oamenii le puneau şi pe pomii fructiferi, pentru a-i
ajuta să rodească. Exista credinţa ca abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu
se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceştia să nu ramâna fără rod.
În ziua de Florii, stupii erau împodobiţi cu ramurile de salcie sfinţite, ca albinele să se
bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâţişorii erau aruncaţi în curte cand începea
să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de
duhurile necurate. Ramura de salcie sfinţită era utilizată şi în scopuri terapeutice. Oamenii
înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriţi de diferite boli. Bătrânele se
încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele. Exista şi obiceiul ca părinţii să-şi loveasca
copiii cu nuieluşa de salcie, când veneau de la biserica. Credeau că aşa  vor creşte sănătoşi şi
înţelepţi.
Sărbători de iarnă în Bucovina
Ultima lună a anului, denumită popular Undrea, este plină de evenimente religioase, de
datini şi obiceiuri de iarnă din vechime, care au rezistat scurgerii timpului, fiind preluate ca
atare sau adaptate vremurilor moderne. De Crăciun şi Anul Nou parcurgem un întreg ritual de
asemenea tradiţii, între care se detaşează colindele, cântecele de stea, diversele urături şi
strigături de Pluguşor, care variază de la o regiune la alta, ba chiar de la un sat la altul. În
Bucovina s-au păstrat, probabil, cele mai multe manifestări legate de Sărbătorile hibernale.
În pitoreştile comune Vama, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova, Voroneţ, Iacobeni,
Mestecăniş ş.a., dar şi în oraşele Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Rădăuţi – cele mai
bogate în obiceiuri tradiţionale – Naşterea Domnului este vestită prin colinde deosebite, de o
mare varietate, unele de sorginte creştină, referitoare strict la Naşterea Pruncului („O, ce veste
minunată/În Betleem ni se-arată/Că a născut Prunc/Prunc din Duhul Sfânt/Fecioara curată”;
„Astăzi s-a născut Hristos/Mesia, chip luminos/Lăudaţi şi cântaţi/Şi vă bucuraţi”), altele laice,
vizând anumite categorii socio-profesionale (preoţi, păstori, pescari, vânători, soldaţi, flăcăi şi

12
fete de măritat etc.), majoritatea acestora fiind oarecum comice, legate de preocupările şi
îndeletnicirile oamenilor. Unele colinde de acest tip sunt „asezonate” cu scenete de teatru
popular jucate pe la casele gospodarilor, la uşi şi ferestre dar şi în interiorul locuinţelor, în
faţa mesei încărcate de colaci, mere, nuci şi alte bunătăţi care se dăruiesc apoi interpreţilor.
Toate aceste colinde constituie o chintesenţă a spiritualităţii creştine a neamului, expresii
foarte sugestive ale ethosului arhaic românesc, şi ele poartă diverse denumiri în funcţie de
zonele ţării: moş-ajun, colindiş, piţărăi, cucuţat, cântece de stea.Cele mai multe obiceiuri de
iarnă se referă, fireşte, la Pluguşor, principalul „ingredient” al Sărbătorilor, denumit şi
Buhaiul, Plugul, Urătură etc., în funcţie de zonele etnografice. Cetele de urători merg la
casele oamenilor pentru a le ura sănătate, rodnicie şi belşug al semănăturilor, spor şi noroc în
viaţa personală, acompaniindu-şi toate aceste mesaje de bice, clopoţei, buhaiuri, mânaţi de
liderul alaiului, denumit vătaf. În satele cu tradiţie, urătorii sunt costumaţi după specificul
local (iţari, cămăşi brodate, brâie şi chimire, sumane, cojoace ornamentate), însoţiţi de
muzicanţi populari care merg pe lângă Plugul tras de boi sau cai.
Din ansamblul manifestărilor tradiţionale de iarnă nu lipsesc jocurile de măşti, obicei
răspândit pe tot teritoriul ţării dar făcând faima Bucovinei, majoritatea pierzându-şi caracterul
ritualic de odinioară şi devenind laice, cu personaje animaliere sau umane: capra, ursul, calul,
ţapul, moşii, babele, soldaţii, ţiganii, doctorul, vânzătorul etc.
Capra este o manifestare arhaică legată de fecunditate şi fertilitate. Denumită Ţurcă,
Brezaie sau Cerb, capra este o mască al cărei cap se confecţionează din lemn, cu maxilarul de
jos mobil pentru a clămpăni. Este înfăşată în piei, blănuri, cârpe sau panglici multicolore, ba
chiar cu cergi şi scoarţe sau covoare, împodobită cu mărgele, ciucuri, beteală şi alte accesorii.
Spectacolul oferit de capră se referă la moartea şi reînvierea ei, în timp ce însoţitorii dansează
şi mimează elementele relatate în scenariu.
Ursul este iarăşi un spectacol popular mascat foarte răspândit în satele bucovinene, a
cărui semnificaţie simbolizează moartea şi reînvierea naturii. Masca este confecţionată din
blana şi capul animalului care este investit cu virtuţi magice, terapeutice, relevate sub
comanda unui conducător denumit „ursar”, care îndeamnă animalul să dănţuiască în ritmul
tobelor.
Căluţii sau căiuţii reprezintă un joc mascat des întâlnit de Sărbătorile hibernale, legat de evocarea
veşnicei tinereţi şi a puterii fertilităţii simbolizate de animalele respective, considerate sacre în
mitologia populară. În rolurile căluţilor, flăcăii satelor sunt costumaţi adecvat, cu harnaşamente de
curele care susţin îmbrăcămintea, dănţuind în acompaniament de tobe.

13
„Urâţii” constituie un alt obicei popular foarte pitoresc, format din personaje care fac şotii şi
ghiduşii, înviorând ambianţa sărbătorească, însoţind celelalte alaiuri mascate. Ei poartă
diverse măşti comice de babe, moşi, ţigani, negustori care sunt astfel caricaturizaţi în
imaginarul rural.
Pe lângă aceste obiceiuri laicizate şi adaptate folclorului contemporan s-au păstrat oarecum
nealterate momentele Irozilor şi ale Viflaimului (Vicleimului), un gen de teatru popular
religios celebrând într-un mod popular Naşterea Domnului, cu personaje ca Mesia, magii,
arhanghelii, împăratul Irod, soldaţi, cavaleri, care şi ele diferă de la un sat la altul.
După Anul Nou, cele mai practicate obiceiuri de iarnă sunt Sorcova, Chiraleisa şi Lăsarea
crucii la apă de Bobotează. Sorcova sau Semănatul este un obicei străvechi practicat în prima
zi a Noului An, de Sf. Vasile, când copiii merg la vecini şi rude cu ramuri din flori artificiale,
împodobite cu panglici colorate, sau, în lipsa unei asemenea vergele, înarmaţi cu grâu, orez,
arpacaş, fasole sau alte boabe pe care le aruncă la uşa gospodarului. Chiraleisa se practică în
ajunul Bobotezei, când grupurile de fete şi băieţi colindă „Chiraleisa! Chiraleisa!
Chiraleisa!”, vers adaptat din formula religioasă „Chirie Eleison!”. De Bobotează, după
oficieera slujbei religioase din biserică, se merge în procesiune la „sfinţitul apei”, când
preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar un flăcău se repede să o scoată. Acest obicei al
lăsării crucii la apă încheie, practic, şirul Sărbătorilor de iarnă.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute obiceiuri de iarnă la bucovineni, care se
practică în perioada Sărbătorilor, reprezentând un univers aparte, mitic-folcloric, aşteptate cu
sufletul la gură de tineri şi vârstnici, pentru a înfrumuseţa ambianţa hibernală.

14
 Concluzii

Descoperind frumusetile Bucovinei vei avea senzatia ca tara noastra este atat de
frumoasa incat ar putea concura cu Franta, Italia sau Spania la capitolul turism. Situata in
partea de nord a Moldovei, Bucovina este o regiune istorica care acopera zona adiacenta
localitatilor Gura Humorului, Suceava, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Frasin,
Solca, Siret, Radauti, Cajvana, Milisauti si Vicovu de Sus.
Cu siguranta, ai tot auzit ca este una dintre cele mai vizitate si laudate regiuni din
Romania. Daca ai vizitat-o, atunci esti si tu convins de asta. Daca nu, iti recomandam cu toata
caldura sa o vizitezi cu prima ocazie, deoarece adaposteste o sumedenie de locuri
incantatoare, unele unice pe Pamant.
O calatorie in Bucovina trebuie  sa treaca neaparat prin Suceava,faimoasa in primul
rand datorita cetatii de scaun,fosta capitala a Moldovei.Construita pe la sfarsitul veacului al
XIV-lea, cetatea este intr-o stare de conservare aproape perfecta,gratie muncii de restaurare a
arheologilor si da vizitatorilor sai o perspectiva exceptionala asupra vremurilor cand Stefan
era domnul atotputernic al Moldovei.
 Cum scopul calatoriei este vizitatarea a macar patru dintre cele mai cunoscute
manastiri pictate,continua-ti drumul catre Campulung Moldovenesc.Cele mai la indemana
sunt Manastirea Humorului si Voronet.La o azvarlitura de bat de Gura Humorului se afla si
Voronetul.Cu albastrul sau misterios,manastirea atrage ca un magnet o multime de turisti
straini si romani,deopotriva,tranformandu-se zi de zi intr-un Turnul Babel al nationalitatilor si

15
limbilor.A fost ctitorita in naul 1488 de Stefan Cel Mare,iar pictura sa exterioara este unica in
lume.
 Prima asezare care iti va iesi in cale este Moldovita,construita in 1532.Te va incanta cu
picturile ei murale si minunatia de flori care zambesc de la balcoanele chiliilor.In fine,odata
ajunsa in Sucevita,intr-un peisaj de vis la poalele muntilor,vei avea ocazia sa descoperi
Icoana Maicii Domnului,veche de la 1585, despre care se spune ca e facatoare de minuni.

Bibliografie

1.Legende istorice din Bucovina, SimionFlorea Marian, Paul Leu, EdituraJunimea, 1981

2. Traditiipoporaneromâne din Bucovina, SimionFlorea Marian, EdituraImprimeriaStatului,

1895

3. https://referatulmeu.eu/proiecte/atestat-turism/traditie-aventura-bucovina

4. Bucovina literara,MihaelaGradinariu,IoanMateiciuc,Publicatieintemeiata la Cernauti, 1942

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina

6. http://delabucovina.ro/bucovina/traditii-si-obiceiuri/

16
 ANEXE

Un petic de cer numit Bucovina

17
Mănăstirea Râșca

Mănăstirea Voroneț

18
Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor

19
Casa cu linguri la ferestre

Casa cu linguri la ferestre

20
Casa cu linguri la ferestre

Muzeul Oului din Vama

21
Muzeul Oului din Vama

22
Muzeul Satului bucovinean și Cetatea de Scaun a Sucevei

Muzeul Satului bucovinean și Cetatea de Scaun a Sucevei

Muzeul Satului bucovinean și Cetatea de Scaun a Sucevei

23
 Cetatea de scaun a Sucevei

Frumusețea Mănăstirii Dragomirna

24
 Mănăstirea Putna

Chilia lui Danil Sihastru

25
Mănăstirea Sucevița

Pietrele Doamnei

26