Ţara Oaşului – paradisul obiectivelor turistice şi al traseelor

montane

Ţara Oaşului este o depresiune întinsă, închisă de lanţurile Munţilor Gutâi şi Munţii Oaşului spre
Nord-Est şi Sud, de dealuri spre Vest, iar spre Sud-Est are ieşire la câmpie. Are o întindere de
614 km pătraţi şi cuprinde în acest spaţiu comunele cu satele aparţinătoare: Oraşu Nou (Prilog,
Racşa, Remeţi, Oraşu Nou – Vii); Vama (Vama Băi), Călineşti (Lechinţa, Coca, Dumbrava);
Certeze (Huta, Moişeni); Trip Băi, Boineşti, Bixad, Târşolt (Aliceni); Cămărzana şi oraşul
Negreşti-Oaş; în total 22 de aşezări.
Primul document care face referire la acest ţinut datează din 1270, când regele Ungariei dona
unui nobil câteva sate din hotarul sud-vestic al Ţării Oaşului. În acel document, Ţara Oaşului e
pomenită ca „Terra Awas”. Unii istorici susţin că originea termenului de Oaş ar fi din termenul
de Awas (Ovas), care înseamnă runc (despădurire, „curătură”, „luminiş”). Ţara Oaşului e
consemnată şi-n Cronica lui Grigore Ureche. Oşenii, locuitorii acestui ţinut, oameni dârji şi
interiorizaţi, ca fire sunt oameni iuţi, inventivi, cunoscuţi în ţară, căci din vremuri trecute plecau
de acasă în căutare de lucru. Din Oaş aveau loc plecări sezoniere de amploare la munci
forestiere, fiind iscusiţi fasonatori de lemn, pricepuţi în construcţii si la munci agricole.
Trăsăturile psihice ale oşanului îşi găsesc, în mare măsură, reflectarea în port. El este simplu dar
nu lipsit de măreţie.
Portul popular se confundă cu identitatea oşanului
Mai mult decât în orice împrejurare, oşenii poartă costumul lor popular la horă, la biserică, la
sărbători tradiţionale şi ocazii folclorice. Portul oşenesc se distinge prin originalitate, colorit şi
ornamentaţii.
Nelipsite oşanului sunt clopul împodobit cu mărgele sau pene şi straiţa ornamentată într-o
policromie deosebită cu motive geometrice sau vegetale. Pantalonii largi de vară sau cioarecii
strâmţi şi gubele miţoase, negre sau albe, purtate iarna, se păstrează din vremea dacilor. Portul
femeiesc este caracterizat prin aceeaşi prospeţime, vioiciune şi originalitate: cămaşa viu colorată
este lucrată în ornamente geometrice sau florale, iar şorţul înflorat, de obicei pe fond galben sau
roşu. Deosebite sunt împletitura şi cununa de mărgele purtate de mirese. Casa oşenească
străveche este construită din lemn, cu acoperiş de şindrilă sau paie, înalt şi ţuguiat cu “târnaţul”
(pridvorul) sprijinit pe “suliţi” şi cu “vraniţa” (poartă mare de la curte) sculptată artistic în lemn
de stejar.
Una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania
Situat la circa 50 km de municipiul Satu Mare, Negreştiul este una dintre cele mai frumoase zone
din Transilvania, care impresionează prin tradiţie, cultură şi privelişti pitoreşti. Nu poţi trece prin
zonă fara sa fi vizitat Muzeul Ţării Oaşului cu ale lui exponate de port popular, ceramică, obiecte
de uz casnic, cioplituri în lemn, Casa-muzeu specifică zonei, colecţia de artă populară oşenească
şi fotografiile aparţinând lui Ioniţă Andron.
De asemenea, oraşul Negreşti-Oaş este punct de plecare într-o serie de sate, renumite pentru
bogăţia portului, arhitecturii populare şi a obiceiurilor şi tradiţiilor: Certeze (5 km), Huta-Certeze
(9 km), Racşa (16 km), Tur (1 km), Bixad (5 km), Trip (6 km), Târşolţ, Cămărzana (20 km), dar
şi într-o serie de zone de agrement renumite pe plan local datorită apelor termale şi a apelor
minerale ( apa minerala Poptileni, Certeze şi Bixad).Totodată, în zonă există posibilităţi de
pescuit şi vânătoare, dar şi trasee marcate pentru drumeţii prin munţi.

Cele mai spectaculoase trasee turistice

Una dintre cele mai cunoscute şi atractive zone de interes turistic din ţară este aceea a Ţării
Oaşului, în care peisajul montan înconjoară şi străjuieşte vasta arie depresionară. Aici găsim
câteva trasee montane de mare frumuseţe.
Sâmbra Oilor – vârful Bradului (1 093 m):
Prin punctul cel mai înalt al pasului Huta trece şoseaua Satu Mare – Sighetu Marmaţiei. În acest
punct se află graniţa Munţilor Oaşului cu Munţii Gutâi si a depresiunii Ţării Oaşului cu
Depresiunea Maramureşului. Aici este organizat anual, în luna mai, festivalul folcloric Sâmbra
Oilor. De aici porneşte o cărare spre est către vârful Bradului. Timpul necesar dus-întors: 3 ore.
Împrejurimile pasului Huta sunt folosite în perioada de iarnă ca loc pentru practicarea schiului.
Valea Râului Mare – Şelătruc:
Punct de plecare din localitatea Huta-Certeze, în amonte, pe un drum pietruit ce înaintează
paralel cu valea pârâului. Se observă succesiunea defileelor cu depresiuni mărunte. Pe alocuri
sunt stânci abrupte, iar în albia pârâului cataracte. La capătul drumului se află cabana forestieră
Şelătruc. Lângă cabană este amenajat un mic lac. De aici se pot efectua drumeţii pe vârful
Buianului (1.147m), care se află la vest (timp necesar 1 oră) şi pe vârful Rotunzilor (1.241m). La
est, zona vârfului Rotunzilor, formează cumpăna apelor între afluenţii Turului, Tisei, Someşului.
Valea Turului – Muntele Tâmpa – Cabana Vrăticel:
Punctul de plecare este oraşul Negreşti-Oaş. De aici se pot organiza drumeţii pe culmea Tâmpa –
un platou întins, aşezat la est de cabană. Culmea Tâmpa este acoperită cu păşuni şi presărată cu o
mulţime de izvoare, fiind un loc minunat pentru tabere de corturi. Valea Turului – având din
Negreşti-Oas până la izvor o lungime de 15 km – este o vale pitorească presărată cu ziduri,
colonade andezitice, cataracte. Depresiunile alternează cu părti înguste. La km 9 se află un loc de
popas şi o cabană forestieră. De-a lungul văilor se observă inversiune de vegetaţie – în vale apar
specii de răşinoase, sus, pe versanţi, făgete. Urşii şi cerbii trăiesc în număr mare aici.

Valea Talnei – Luna Şes – Vârful Pietroasa:

Este unul dintre cele mai interesante itinerare turistice din ţară. Punctele de plecare spre acest
ţinut sunt localităţile Negreşti-Oaş şi Vama. Drumul pietruit porneşte spre est în interiorul
munţilor Gutâi, munţi de origine vulcanică. La început se traversează o zonă piemontană ce s-a
format între munţii Gutâi şi depresiunea Oaşului, cu dealuri uşor ondulate şi văi largi. Casele se
răsfiră de-a lungul drumului până la Cornetul Vămii, unde se extrag andezite piroxenice,
materiale de construcţie valoroase. În continuare, drumul urcă paralel cu pârâul Talna Mare.
Acest pârâu are afluenţii Brada, Pietroasa. În platoul Luna Şes se pot organiza drumeţii,
priveliştea fiind fantastică. Drumul urcă în continuare spre Vârful Pietroasa, Există posibilitatea
de a urca pe acest dum şi cu maşina. Priveliştea pe care o oferă acest vârf este unică. Se observă
toată depresiunea Oaşului şi chiar mai departe până la Carpaţii Ucrainei.

[http://www.gazetanord-vest.ro/2016/11/tara-oasului-paradisul-obiectivelor-turistice-si-al-
traseelor-montane/ ]

Tara Oasului, judetul Satu Mare

Despre Tara Oasului

Oașul sau Țara Oașului este o regiune geografică și etno-culturală alcătuită din Depresiunea
Oașului și munții care o delimitează, Munții Oaș și Munții Gutâi cu ramificațiile lor, aflată în
nordul Transilvaniei, actualul județ Satu Mare.  Țara dacilor liberi. Nici măcar comuniștii n-
au reușit să-i “colectivizeze”.

- “Mândria” este puterea de supraviețuire a acestor oameni în toate timpurile. Dacă nu merge

bine ceva în Țara lui, încearcă să “mute” munții, apoi pleacă în lume, dar niciodată nu-și uită
tradițiile și locul natal. Dovadă: nunțile ce păstrează ritualuri străvechi și casele impozante de
astăzi.

 Mâncare tradițională: boace (Sarmale ), tocană (mămăligă/ polenta). Băutură tradițională:

palinca din prune făcută în pălincii tradiționale. Limba oșenească: Oșanul când cântă țâpurește
acompaniat de ceteră și zongoră. Este îmbrăcat în cămeșă și gaci. Femeia lui poartă mândră port
viu colorat: Cămașa cu platcă și Fusta (pindileul). Pe deasupra pune Zadia (șorț). La gât
împodobesc zgărzile din mărgele. Pe cap: chischineul (baticul). Nu e mireasa mireasă dacă n-are
găteala capului şi cununa.

Localitățile Țării Oașului Orașu Nou, Prilog, Racșa, Remeți, Orașu Nou-Vii, Certeze, Huta
Certeze și Moișeni, Vama, Vama Bai, Călinești-Oaș, Lechința, Coca, Dumbrava, Târșolț, Aliceni,
Trip Băi, Boinești, Bixad, Cămârzana, Bătarci, Tarna Mare și Negrești-Oaș (oraș-capitală a Țării
Oașului.

Sărbători Specifice Oșenești Certeze – Sâmbra oilor, Certeze, luna Mai, Negreşti Oaş,
Festivalul de datini și obiceiuri- a treia zi de Crăciun.

Trasee Montane

Comuna Vama – Valea Talna Mică – Băile

Puturoasa – Vârful Muntele Mic (Mica, Heghişa 1012) – Vârful Pietroasa (1200) -
Dealul Soci – Valea Pistruia – Satul Blidari

Cabana Sâmbra Oilor (Huta Certeze) – Vârful Vezeului (1057) – Varful Tribuşoru (976) –
Vârful Rotundu (1240)

Satul Certeze – Valea Şelătruc – Vârful Buianu (1167) – Cabana Silvica Şelătruc
Negreşti-Oaş – Valea Turul – Valea Goroha – Cabana Silvica Selatruc

Negreşti-Oaş – Valea Adâncă – Cătun Luna (cabana Silvica) – Vârful Pietroasa

(1200)

Comuna Huta Certeze – Peştera Florii – Izvorul Delta – Vârful Rotundu (1240)

detalii pe Alpinet.

Târguri săptămânale/
Luni/ – Oraşu Nou/Călineşti Oaş
Miercuri/ - Bixad
Joi/ – Turţ / Gherta Mică
Vineri/ – Negreşti Oaş
Sâmbătă/ – Batarci

Ce trebuie sa vizitam?

Folclor&Istorie: Muzeul Țării Oașului Negrești Oaș

Religie: Bixad, Mănăstirea Sf. Ap. Petru şi Pavel (an: 1770)/
Antropologie: Casele din Certeze
Natură/: Lacul – Călinești Oaș / 
Gastronomie/: Hotel Valea Măriei (Negrești Oaș-Vama), Păstrăvăria Boda Oșanu (Negrești Oaș
– Luna-Şes )

Folclor& Istorie/: Muzeul Țării Oașului din Negrești Oaș și Cetatea dacică din Boineşti
(Belavar, acces din Boineşti, Remetea sau Călineşti Oaş.)

Religie: Bixad, Mănăstirea Sf. Ap. Petru şi Pavel (an: 1770), Negrești Oaș, Biserica „Naşterea
Maicii Domnului’’(an: 1847)
Antropologie/: Casele din Certeze. Târgul săptămânal (vezi mai jos programul acestora).
Spectacolul străzilor în August&Decembrie – venirea acasă a oșenilor. Sâmbăta-duminica și de
sărbători religioase – spectacolul viu al oșenilor în port popular.

Meșteșugar tradițional: Casa Olarului Iştvanfi Gheza-Vama.

Natură: Lacul – Călinești Oaș

Gastronomie/: Hotel Valea Măriei (Negrești Oaș-Vama), Păstrăvăria Boda Oșanu (Negrești Oaș
– Luna-Şes ). 

[ http://www.infotravelromania.ro/tara-oasului.html ]

Relief

Muntii Gutai sunt alcatuiti aproape in exclusivitate din roci vulcanice, preponderent
andezitice, fundamentul sedimentar aparand pe suprafete reduse in micile depresiuni
intramontane Chiuzbaia, Ulmoasa, Luna-Ses si in zonele marginale.

Cea mai mare parte a masivului este constituita din andezite piroxenice, roci cenusiu-
negricioase, cu o larga extindere si in celelalte sectoare ale lantului vulcanic neogen-Calimani,
Gurghiu, Harghita. Adesea, aceste roci au aspect stratificat conferit de suprafetele de racire-
cariera Stur, vf.Pietroasa, vf.Ignis, Cheile Tatarului. In anumite conditii de racire s-au format
coloane poligonale asezate regulat(Lespezi-sud Ignis, cariera limpedea), divergent(cariera Ilba-
Gara) sau cu terminatii usor redresate(cascada Valea Runcului-Sapanta).Astfel de roci formeaza
si o parte din varfurile principale ale muntilor Gutai, fiind intalnite in cupolele vulacnice ale
varfurilor Ignis, Plesca Mare, Pietroasa, Rotunda, Mogosa, Buiana, precum si in abrupturile
stancoase din Culmea Pietrii, Piatra Sapantei, Piatra Soimului. In aceleasi roci sunt taiate si
Cheile Tatarului, Defileul Sapantei de la Apa Rosie, cascadele de pe Valea Sturului, Valea
Runcului si Strungi.
 In afara de andezite piroxenice, in partea sudica a masivului, apar si alte tipuri dde roci,
efuzive si explozive: produse explozive si riodacitice (Valea Handalului, Valea Mare-Cicarlau,
Valea Nistrului), dacite(Valea Ulmoasa, Valea Baitei,

Valea Bulzului-Danesti, vf.Plesca Mare), andezite cuartifere(vf.Arsita, obarsia vaii Baitei, Valea
Borcutului-Valea Rosie, Valea Cavnicului), andezite cu amfiboli si biotit(culmea inalta a
Gutaiului si Creasta Cocosului), andezite amfibolice(vf.Breze, Valea Valaului).

Formele de relief conice, caracteristice zonelor vulcanice, reprezinta fie zone de emisie ale
lavelor(vf.Brazilor, vf.Hija), fie intruziuni(vf.Muntele Mic, vf.Chiuz, Poca, Blidar, Magura,
vf.Ostra, denumit si vf.Cocosului). Stanci izolate apar uneorisi in zonele de intensa silicifiere,
mai cunoscute fiind Piatra

Structura geologica a muntilor Gutai, in care vulcanismul a avut un rol esential, determina
aspectul actual al reliefului, cu multe elemente comune celorlalte unitati vulcanice ale lantului
Oas-Gutai-Tibles-Caliman-Gurghiu-Harghita, caracteristica pentru muntii Gutai fiind insa
varietatea mare a tipului de roci eruptive si de forme de zacamant, ca si prezenta mineralizatiilor.

[ http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/oas_gutai-33/geologie/ ]