Ceahlăul este muntele împărat, este podoaba,

poezia ţării, este izvorul tainic al legendelor

şi doinelor neamului nostru, este ochiul etern
deschis asupra hotarelor moşiei strămoşeşti.
(Nicolae Gane)

PARCUL NAȚIONAL CEAHLĂU

PENSIUNEA PERLA DURĂU
 PoziȚia geograficĂ

Masivul Ceahlău, în cuprinsul căruia se încadrează

Parcul Național Ceahlău, este situat în grupa centrală
a Carpaților Orientali, în partea de sud-est a Munților
Bistriței la întretăierea paralelei de 47 grade
latitudine nordică cu me-ridianul de 26 grade
longitudine esti-că.Datorită legendelor țesute în jurul
acestui munte și aspectului său maiestuos, în
comparație cu munții din jur, este considerat un
Aria naturală se întinde în extremitatea central-vestică
a județului Neamț (aproape de limita de graniță cu jude-
Țul Harghita), pe teritoriile administrative ale comunelor
Bicazu Ardelean, Ceahlău și Tașca și al orașului Bicaz, în
apropierea drumului național DN12C care leagă munici-
piul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni.

Parcul se întinde de la sud la nord între vârful Făgețel

(1165 m) și Poiana Coacăzului Piciorul Humăriei) pe
aproape 15 km.
Suprafața Masivului Ceahlău este de 290 Km2 din care
Parcul Național Ceahlău ocupa 26,7% (7742,5 ha).
 RELIEF

Partea centrală a masivului este un imens sinclinal

suspendat constituit din roci mai dure (conglomera-
tele de Ceahlău). Este formată din două trepte struc-
tural litologice majore: -platoul Ocolașului Mare
-platoul Ocolașului Mic
Platoul superior corespunde cu suprafața boltită a sincli-
nalului în care vârful Ocolașul Mare (1907 m) la sud și
Toaca (1904 m) la nord marchează marginile sinclinalu-
lui, iar partea cea mai coborâtă corespunde cu axa aces-
tuia.
Platoul are aproape 6 km lungime și peste 1 km lățime în partea sa sudică. Între Ocolașul Mare și Toaca, deasupra platoului
înalt se ridică vârfuri cu înălțimi sub 1850 m:

 Bâtca lui Ghedeon (1845 m)

 vârful Lespezi (1805 m),
 pe flancuri apar numeroase trepte structu-
rale (polițe) dintre care cea mai cunoscută este
Polița cu Crini.

Platoul este marginit de abrupturi impresionante

fragmentate de obarsiile a numeroase pâraie.
Acțiunea îndelungată a ploilor și vântului a sculptat în conglomeratele de pe marginea platoului
stânci cu aspect ruiniform și forme ciudate în jurul cărora s-au țesut celebrele legende ale
Ceahlăului (Turnurile Ocolașului Mare, Panaghia, Claia lui Miron, Turnu lui Budu, Detunatele,
Căciula Dorobanțului). În masa de conglomerate se detașeaza petele mai deschise la culoare ale
klippelor calcaroase de la Piatra cu Apă, stânca Dochia, Ocolașul Mic, Izvorul Alb sau cele de sub
Turnul lui Budu. La baza abrupturilor s-au depus uriașe trene de grohotiș acoperite de păduri
seculare.

Tot în treapta înaltă a masivului se încadrează și culmea Piatra Sură (1525 m) – Batca Neagră
(1398 m) dezvoltată într-o bandă de conglomerate de același fel cu conglomeratele de Ceahlău.
Creasta este de tip hog-back și este desparțită de platou prin șaua din Poiana Stănilelor.
 În jurul părții centrale s-a dezvoltat cea de-a doua treaptă a reliefului, mai joasă și mai
fragmentată – Munceii Ceahlăului. Aceștia ocupă circa 2/3 din suprafața Masivului Ceahlău
și sunt formați din culmi prelungi cu altitudini cuprinse intre 1000 și 1300 m.
 În partea de sud și est:
- Obcina Lacurilor
- Obcina Tarsoaiei
- Obcina Boistea
 La nord și est se desprind de sub abrupturi,
culmile:
- Piciorul Humariei
- Obcina Tiflicului
- Obcina Cerebuc
- Obcina Ciucanului
- Obcina Verdelui
- Obcina Chica Baicului
- Obcina Horsti.
 La sud și est : Muntele Sima, Obcina Piatra Arsa continuata cu Culmea Duboasa, Obcina
Chiliei , Obcina (Piciorul) dintre Bistre, Obcina Tablei.
 Pânza de Ceahlău: din punct de vedere litologic se disting pachete groase de
gresii,marne,argile, conglomerate etc. dispuse în benzi cutate și faliate orientate pe directia
nord-sud. Conglomeratele, cunoscute sub numele de „Conglomerate de Ceahlău”, sunt depuse
intr-un pachet gros de 500-600m. Ele formeaza, în partea centrala a Parcului Național
Ceahlău, un urias sinclinal suspendat marginit de abrupturi impresionante.
 Pânza de Teleajen situată la est de pânza de Ceahlău este alcatuită din urmatoarele subunități:
- stratele de Toroclej (șisturi argiloase negre cu intercalații de gresii calcaroase);
- stratele de Palanca (șisturi argiloase cenușii-verzui );
- strate de Cotumba (gresii calcaroase);
- Lutu Roșu (marne și argile verzi și rosii).

 Din Flisul extern în partea de est a Masivului

Ceahlău se disting:
- Panza de Audia (Stratele de Audia);
- Panza de Tarcău (gresia de Tarcău).
 Hidrologie
Masivul Ceahlău este un adevarat “castel de ape” rețea-
ua hidrografică are un caracter divergent și este colecta-
tă, în final, de râul Bistrița.
Bistricioara, marchează limita de nord și nord vest a masi-
vului pe o lungime de 12 km, între confluența sa cu pârâul
Pintic și gura de vărsare în lacul Izvorul Muntelui.
Bicazul, cel de-al treilea rau ca marime dintre afluenții
Bistriței, delimiteaza la sud masivul începând de la con-
Fluența sa cu Pârâul Jidanului (Caprei) și până în drep-
tul orașului Bicaz .
În lungul profilului longitudinal al pâraielor cu obarșia
din Ceahlău apar numeroase ruperi de pantă (pe Izvo-
rul Muntelui, Bistra Mare și Bistra Mică, pârâul Ruptu-
ri) determinate de prezenta orizonturilor litologice cu
rezistență mai mare la eroziune. Cel mai reprezentativ
exemplu în acest sens il constituie cascada Duruitoarea
unde apele pârâului Rupturi se pravălesc peste două
praguri de la 25 m înălțime .
 Localizare lacuri

Lacurile Vaduri, Pângăraţi şi Bâtca Doamnei sunt situate pe cursul văii Bistriţei, aval de lacul de
acumulare Izvorul Muntelui şi oraşul Bicaz, între localitatea Oanţu, comuna Pângăraţi şi
municipiul Piatra Neamţ în următoarea succesiune: Pângăraţi, Vaduri şi Bâtca Doamnei.

Masivul Ceahlău este încadrat în ținutul climatic de

munte (munți joși, cu altitudinea între 800 și 1900
m), subținutul climatic al Carpaților Orientali. Teri-
toriul Parcului Național Ceahlău apare ca un mozaic
de topoclimate elementare naturale care prin imbi-
narea lor, ca într-un urias puzzle, realizează topocli-
matul complex al Masivului Ceahlău.
 Flora
Flora inferioară
 Încrengătura Hepatophyta 20 genuri, 26 specii
 Încrengătura Bryophyta (Mușchi) 80 genuri, 169 specii

Flora vasculara spontana

 1144 specii
 62 subspecii
 18 hibrizi
 în total 1224 taxoni care apartin celor 440 genuri și 100 de familii botanice.
Aceasta reprezinta 68,3% din flora spontană a judetului Neamt și 34,70% din flora vasculară a
României (3297 de specii ).
 Fauna
Cuprinde 1286 specii din care: 1100 specii de nevertebrate, dintre care peste 1000 specii de
insecte, și un numar de 320 de specii de vertebrate.
Pădurile Ceahlăului sunt cea mai bună oglindă pentru munții Carpați adăpostind toate speciile de
animale existente:

- capra neagră
- căprioara
- lupul
- vulpea
- ursul brun
- cerbul
- mistrețul
- râsul
- pisica sălbatică
- jderul de pădure
- veverița
- cocoșul de munte

- ciocănitoarea neagră – cea mai mare ciocănitoare din România

- aușelul – cea mai mică pasăre din România.
 Trasee Tematice-Educative
Traseul tematic: Durău – Cabana Fântânele – Cabana Dochia
Traseul tematic: Izvorul Muntelui – Cabana Dochia – Jgheabul cu hotar
Harta traseelor turistice din Parcul National Ceahlau
Puncte de informare
Centrul de informare Și promovare turisticĂ-Bicaz
 RESURSE ANTROPICE
 Activități sportive, recreative, distractive, educative
 Drumeții
 Activități specifice cunoașterii mediului montan
 Alpinism
 Cățărări
 Admirarea și fotografierea peisajelor
 Excursii
 Resurse turistice de natură etnografică
- Ocupațiile locuitorilor din zonă: -creșterea animalelor (pășunatul).

- Activități economice principale: -prelucrarea lemnului;

-turism și agroturism;
-fabrica de ciment de la Tașca.
- Meșteșuguri și tradiții

 Fie că vorbim de țesăturile tradiționale realizate la războaiele vechi, de frumoasele sculpturi

în lemn, de costumele populare lucrate cu motive specifice zonei sau de faimoasele măști
populare destinate obiceiurilor de Anul Nou, meșterii populari din Neamț continuă să
perpetueze arta populară în forme ṣi stiluri artistice dintre cele mai diverse.
 Portul popular tradiţional a constituit unul dintre cele mai reprezentative elemente de cultură
populară.

- Costumul tradiţional femeiesc este

de veche factură și se remarcă prin
simplitatea componentelor: broboa-
da pe cap, catrinţa, cămaşa cu poale,
brâul şi bârneaţa, bondiţa, sumanul,
opincile şi nelipsita traistă.

- Portul tradiţional bărbătesc este mai uniform, mai simplu şi mai uşor de confecţionat. Costumul
de lucru este compus din piese de tip arhaic, fiind în întregime alb: iţarii ţesuţi din bumbac sau
păr de oaie, ori ”bernevecii” din pănură, cămăşoiul din ”tort”, încins cu brâul sau chimirul lat,
opincile îngurzite şi gluga ciobănească.
 Mâncăruri și preparate tradiționale
Pe aceste meleaguri se mai găteṣte încă după reṭetele bunicilor, iar sărbătorile tradiṭionale sunt un
adevărat festin culinar.

Cele mai cunoscute mâncăruri în Neamṭ:

 mămăliga servită cu jumări fripturi
 brânză ṣi smântână
 tochitura
 preparate din carne afumată
 zeama de pui ṣi borṣ
 sarmale
 răcituri
 tocană ṣi costiṭă din carne de porc

La aceste preparate se adaugă bucatele

delicioase din făină de grâu: cozonacii cu nuci, învârtitele, plăcintele poale-n brâu ṣi alivenci.
 Muzee
Colecții de artă populară de mare valoare pot fi admirate în mai multe muzee etnografice din
județ: Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ,
Muzeul Neculai Popa de la Târpeşti şi Muzeul “Vasile Găman” de la Vânători-Neamț, Muzeul
Memorial „Calistrat Hogaș”.

PATRIMONIU

CULTURAL
 Mituri și legende

Muntele Ceahlău este unic în spaţiul românesc – are hram şi are sărbătoare, dar, mai mult decât
toate, are nenumărate legende şi poveşti, chiar şi unul dintre miturile fundamentale ale poporului
român: „Dochia şi Traian”, mitul etnogenezei, cel atât de frumos versificat de Gheorghe Asachi .

Are legende pe care le-a cunoscut Alecu Russo („Piatra Corbiţei”, „Piatra Teiului”) sau Gheorghe
Asachi („Legenda Serafimei”, „Dochia şi Traian”), Mihai Eminescu („Turnul lui Budu”),
Calistrat Hogaş („Legenda Panaghiei”) şi multe altele, ştiute de Mihail Sadoveanu, Constantin
Matasă, Ioan Găvănescul.
 Biserici de lemn
Locuri unde se îmbină tradiţia, credinţa şi sfinţenia, bisericile din lemn reprezintă veritabile
locuri atemporale. Nu poţi şti ce înseamnă credinţa adevarată până ce nu intri măcar o dată într-o
biserică din lemn. Mirosul lemnului vechi şi atmosfera dinăuntru te transpun într-o altă lume şi
brusc simţi legătura sfântă a omului cu Dumnezeu.

 Cetatea Neamț
În paginile de istorie ale județului Neamț este scris pe vecie numele Cetații Neamț. De peste șase
secole, din vremuri demult apuse, cetatea sta de strajă pe valea râului Ozana, aparând în acele
timpuri, cu eroism, pământul și neamul moldovenesc.
 Mănăstirile – oază de spiritualitate
Mănăstiri renumite ca: Almaș, Horaița, Horăicioara, Văratec, Agapia, Neamț, Secu, Sihăstria,
Sihla, Petru Vodă, Durău, Pângărați. M. Pângărați
M. Schimbarea la Față de pe muntele Ceahlău

 Case memoriale
 Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești
 Casa Memorială „Veronica Micle”
 Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”
 Casa Memorială „Alexandru Vlahuță” din Agapia
PENSIUNEA PERLA DURĂU
Localizare

Pensiunea Perla situată la poale de Ceahlău,oferă turiștilor posibilitatea de a intra în aria protejată
a masivului fiind foarte aproape de traseele turistice.

Accesul în zonă se poate face fie cu trenul: dinspre

Piatra Neamț până în zona Bicaz, fie mijloace de
transport pe apă - cu vaporașul pe lacul Bicaz sau
cu mijloace de transport auto pe DN 15 până în Du-
rău.

Pensiunea Perla este pregatită tot

timpul anului să-și întâmpine turiștii cu
ospitalitatea specifică, oferind tot
confortul și toate dotările de cazare
pentru oaspeți de toate vărstele, astfel
că timpul petrecut va fi de neuitat.
cazare
Pensiunea Perla din Durău, situată la poalele Muntelui Ceahlău, pune la dispoziția turiștilor peste
25 locuri de cazare în vilă. Dispune de 8 camere clasificate la 2 margarete cu balcoane ce oferă o
priveliște minunată atât spre
Masivul Ceahlău cât și spre
întreaga Stațiune Durău, dar
și 5 camere clasificate la 3
margarete.

La construcțtia pensiunii s-au folosit materiale lemnoase de cea mai bună calitate, gresie de
Tarcău, faianță.
Dotarile gospodariei Perla Durau:

 Capacitate totală de cazare: 25 locuri în 10 camere și un apartament

 Bar
 Restaurant cu specific local
 Accesibilitate la bucătărie și alegerea produselor alimentare
 Utilizarea panourilor solare pentru necesarul de căldură și
a apei calde
 Livadă, bazin cu peşti

Dotari in camere:
 TV
 Wi-Fi
 Baie proprie cu cabină de duş sau cadă şi uscător
 Balcon

Facilități și servicii
 Spaţii de joacă
 Parcare proprie gratuită
 trezirea clienţilor la ora solicitată
 grătar, foişor
 acces la frigider, uscător de păr, fier de călcat
 păstrarea bagajelor, comenzi pentru taximetre

Activități educative, sportive și de relaxare

 Conștientizarea turiștilor privind protejarea mediului înconjurător

 Pescuit
 Lectură
 Drumeţii
 Pârtie de ski cu teleski
 Arie naturală protejată
 Reciclarea materialelor refolosibile

Transport
 Infrastructura de acces către localitățile din apropiere și zonele turistice este modernizată.
 Aeroportul Bacău la 160 km, aeroportul Iaşi la 170 km
 Auto Târgu Neamţ – Durău: 65 km
 auto Iaşi – Durău: 170 km (plecare din autogara Codreanu la orele: 6:00, 8:45; 14:30

Prețuri
Acestea variază în funcției de numărul de paturi și priveliște: între 90-140 lei/noapte.

Promovarea și Valorificarea economică a produselor locale

 Festivalul fructelor de pădure
Promovarea turistică a masivului Ceahlău
 Festivalul Muntelui Ceahlău
 Festivalul de artă populară
”Lada cu zestre”
Obiective turistice de vizitat
Parcul Naţional Ceahlău Palatul Cnejilor şi Biserica „Pogorârea
Sf. Duh” Ceahlău

Mânăstirea Durău

Mânăstirea Ceahlău

Piatra Teiului
Bibliografie

1. http://www.ecotur.ro/
2. https://www.romaniaturistica.ro/parcul-national-ceahlau
3. http://www.visitneamt.com/2009/09/the-durau-resort-neamt-county/
4. http://perladurau.ro/de-vizitat/
5. http://cabana-dochia.ro/
6. http://www.ceahlau.neamt.ro/obiective_turistice.php
7. https://ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_CEAHL
8. http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Agroturism-si-Alimentatie-Publ187.php
9. http://www.eusuntdaniela.ro/ceahlaul-un-munte-de-toponimii/
10. https://
jurnalul.antena3.ro/timp-liber/calatorii/masivul-ceahlau-oaza-de-relaxare-si-spiritualitate-pe-
potecile-olimpului-romanesc-694029.html
11. http://revistaok.com/cele-mai-frumoase-trasee-turistice-masivul-ceahlau/