PARCUL NATIONAL

CEAHLAU
Cercel Cosmin
Localizare :
+ Parcul National Ceahlau este situat la 10 km vest de orasul Bicaz si
este delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei si Bicazului. Este asezat
in lantul central al Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 290
kilometri patrati.
+ Pozitionare: 47 grade latitudine N, 26 grade longitudine E.
+ Accesul se face de pe DN12C ce leaga Piatra Neamt de Gherogheni.
Masivul Ceahlau
+ Frumusetea muntelui, bogatia florei si faunei, aerul
mitic ce-l inconjoara fac din Masivul Ceahlau unul
dintre cei mai cunoscuti si vizitati munti. In putine
locuri din Carpati romanesti pe o suprafata relativ
restransa (292 km patrati) se concentreaza o asemenea
bogatie de imagini si isi gasesc adapost specii rare de
plante si numeroase animale salbatice. Sunt numai
cateva din motivele pentru care partea centrala a
masivului, cea mai frumoasa si mai bine conservata, a
fost declarata parc national.
Asezare si limite

+ Masivul Ceahlau, in cuprinsul caruia se incadreaza Parcul National

Ceahlau, este situat in grupa centrala a Carpatilor Orientali, in partea
de sud est a Muntilor Bistritei la intretaierea paralelei de 470 latitudine
nordica cu meridianul de 260 longitudine estica. Masivul este clar
delimitat la nord, est si sud de văile râurilor: Bistricioara, Bistrita ( cu
lacul de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz) si Bicaz. Limita vestica,
mai putin tranşantă, corespunde vailor paraielor Pintic ( afluent al
Bistricioara) si Jidanului ( Capra) care se varsa in râul Bicaz.
Masivul Ceahlău, prelucrare 3D
Asezare si limite
+ Limitele Parcului National Ceahlau au fost stabilite prin H.G. nr. 230 / 04.03.2003 privind
“Delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi
constituirea administraţiilor acestora“.
+ Parcul se află pe teritoriul administrativ al oraşului Bicaz şi a 3 comune (Ceahlău, Taşca şi
Bicazul Ardelean).
+
În lungime arealul parcului se extinde pe o distanţă de cca. 15 km de la nord (interfluviul
dintre Pârâul Ursului şi Pârâul lui Gheorghe - borna silvică 240 U.P. II, O.S. Ceahlău) la
sud (Vârful Făgeţelului, 1165 m). Lăţimea arealului Parcului Naţional Ceahlău este
variabilă: cca. 8 km în partea de sud, 5 km în partea centrală si 10,5 km în partea de nord.
Organizare. Administrare.
+ Conform clasificării I.U.C.N. (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) Parcul
National Ceahlau se încadrează în categoria II IUCN (Parc naţional - arie protejată
administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere).
+ Parcul National Ceahlau a fost constituit ca arie protejată încă din anul 1955. Pe parcurs
titulatura, suprafaţa şi limitele ariei naturale protejate au suferit modificări. Hotărârea
Guvernului României nr. 230/2003 a stabilit suprafata si limitele actuale ale Parcului
National Ceahlau. Parcul National Ceahlau se extinde pe o suprafaţă de 7 742,5 ha ( 26,7%
din suprafata masivului ). Prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr 1964/
2007 Parcul National Ceahlau a devenit sit de importanta comunitara, parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
+ Managementul parcului national a fost incredintat Directiei de Administrare a Parcului
Naţional Ceahlău, institutie aflata în subordinea Consiliului Judeţean Neamţ.
Cai de acces:
+ Parcul Naţional Ceahlău este accesibil din 4 direcţii:
- dinspre Piatra Neamţ şi Bacău, prin Bicaz, pe DN 15, prin Poiana Largului pana la Grinties; in
continuare pe DJ 155 F la poarta de intrare in parc din Durau. O alta varianta pleaca din DN15 de la Bicaz
pe DJ 155F pana la Izvorul Muntelui;

- dinspre Ardeal, pe DN 15C, de la Gheorghieni prin Lacul Roşu şi Cheile Bicazului până în oraşul Bicaz
cu legătură pe DN15 (spre Poiana Largului) şi DJ 155 F (prin Izvorul Muntelui). O altă posibilitate de
acces: din Bicazul Ardelean pe drumul comunal spre Telec şi Bistra (poarta de intrare de la Bistra) .

- dinspre Vatra Dornei, pe DN 17B, până la Poiana Largului; de aici conexiune la DN 15 până la intrarea
in localitatea Grinţieş şi, în continuare, prin Bistricioara şi Ceahlău până la Durău (DJ 155F).

-dinspre Târgu Neamţ pe DN 15B prin pasul Petru Vodă până la Poiana Largului; de acolo pe DJ 15 la
Grinţieş şi în continuare, pe DJ 155 F, prin Bistricioara şi Ceahlău până la poarta de intrare din Durău.
 Opera unei îndelungate si complexe evoluţii geologice
Masivul Ceahlău se încadrează, sub aspect structural, in aria
flişului cretacic intern, cu excepţia sectorului sud-estic care
face parte din flişul extern.
Pe teritoriul Parcului Naţional Ceahlău formaţiunile geologice
din Flişul cretacic intern ce apartin de:
Cadrul natural 1. Pânza de Ceahlău formata pachete groase de

A. Geologia : gresii,marne,argile, conglomerate etc. dispuse in benzi cutate

si faliate orientate pe direcţia nord-sud. Domina
conglomeratele (Conglomerate de Ceahlău) depuse intr-un
pachet gros de 500-600m. Ele formează, in partea centrala a
Parcului Naţional Ceahlău, un uriaş sinclinal suspendat
mărginit de abrupturi impresionante. S-au format din
cimentarea naturala a unor pietrişuri fluviatile (galeţi) in urma
cu mai bine de 100 milioane de ani,la sfârsitul Cretacicului
inferior.
Pânza de Teleajen ( Flişul curbicortical) situată la
est de pânza de Ceahlău este alcătuita din
următoarele subunitati: Stratele de Toroclej
(şisturi argiloase negre cu intercalaţii de gresii
calcaroase), Stratele de Palanca (şisturi argiloase
cenuşii-verzui, gresii micacee cenuşii si gresii cu
structura convultă ), Strate de Cotumba (gresii
calcaroase) si de Lutu Roşu (marne si argile verzi
si rosii).
Din Flisul extern în partea de est a Masivului
Ceahlău se disting: Panza de Audia cu o latime de
cca 800m formata din sisturi negre (Stratele de
Audia), argile verzi, rosii și negre (formatiunea
argilelor vargate) precum și formatiuni geologice
Cadrul natural
B. Geomorfologia
+Relieful poarta amprenta structurii
geologice si litologiei.
+Subunitatea centrala a masivului este un
imens sinclinal suspendat, dezvoltat pe
Conglomeratele de Ceahlău. Platoul
superior corespunde cu suprafaţa boltita a
sinclinalului ale cărui extremitati sunt si
cele mai mari altitudini: vârful Ocolaşul
Mare (1907m) la sud si vârful Toaca (1904
m) în partea de nord. Intre cele doua vârfuri
platoul se extinde pe o lungime de
+ Platoul este delimitat de abrupturi înalte de 200 - 300m brăzdate de culoare de avalanşe,
jgheaburi de rostogolire a grohotişurilor, hornuri întunecoase. Cele mai impresionante
abrupturi sunt la obârşia pâraielor Izvorul Muntelui si Maicilor şi în Piatra Sură. În unele
cazuri, pereţii sunt fragmentaţi în trepte care, aici, poartă numele de “ poliţe ”. Sunt bine
cunoscute “Poliţele cu Crini” şi cele din spatele Ocolaşelor.
+ Subunitatea periferica: în jurul partii centrale, înalte, a masivului sunt dispuse radiar
culmile prelungi ale Munceilor Ceahlăului. Formati din roci mai putin rezistente la eroziune
ele prezinta la nivelul interfluviilor o alternanta de varfuri mai înalte (batci) separate de
inseuari (numite de localnici curmaturi sau tarnite). Impadurite în mare parte culmile
altitudinile lor nu depasesc 1300 m trec dincolo de limitele Parcului Național Ceahlău
indreptandu-se catre vaile principale ce delimiteaza masivul.
 Hidrologie
+ Masivul Ceahlău este un adevarat “castel de ape” reteaua
hidrografica are un caracter divergent și este colectata, în final, de
raul Bistrița. Alimentarea raurilor și paraielor cu obarsia în Ceahlău
este asigurata în special din izvoarele freatice.
+ In prezent raul colector, Bistrița, a “disparut “ în sectorul limitrof
cu Ceahlăul. între confluenta sa cu raul Bistricioara și barajul de la
Izvorul Muntelui s-a format cel mai mare lac de baraj artificial de
pe raurile interioare ale Romaniei: lacul Izvorul Muntelui al carui
tarm delimiteaza, spre est, Masivul Ceahlău. Bistricioara,
marcheaza limita de nord și nord vest a masivului pe o lungime de
12 km, între confluenta sa cu paraul Pintic și gura de varsare în
lacul Izvorul Muntelui.
Hidrologia
+ Bicazul, cel de-al treilea rau ca marime dintre afluentii Bistriței,
delimiteaza la sud masivul incepand de la confluenta sa cu Paraul
Jidanului (Caprei) și pana în dreptul orasului Bicaz .
+ In afara raurilor Bistricioara și Bicaz afluentii de ordinul I ai Bistriței
sunt și paraie mult mai mici: Cosusna, Izvorul Muntelui, Secu,
Izvorul Alb, Tiflicul, Rapciunita și Schitul.
Hidrologia
+ Principalele paraie din Ceahlău își au izvoarele sub abrupturi, la altitudini cuprinse
între 1250 și 1300 m, de unde dreneaza apele freatice cantonate în masa de
grohotisuri. Exceptand paraul Pintec toate cursurile de apa își au obarsia în
interiorulParcului Național Ceahlău și sunt scurte (cel mai lung, Bistra, are 17 km
lungime). Dintre acestea mai importante sunt: Paraul lui Martin, Schitul, Slatina,
Tiflicul, Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Bistra și Neagra.
+ In lungul profilului longitudinal al paraielor cu obarsia din Ceahlău apar numeroase
ruperi de panta (pe Izvorul Muntelui, Bistra Mare și Bistra Mica, paraul Rupturi)
determinate de prezenta orizonturilor litologice cu rezistenta mai mare la eroziune.
Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens il constituie cascada Duruitoarea unde
apele paraului Rupturi se pravalesc peste doua praguri de la 25 m înaltime .
Cadrul natural
C. PEISAJELE NATURALE cele mai variate şi interesante din masiv
sunt concentrate în arealul Parcului Naţional, în special în zona înaltă a
platoului şi abrupturilor limitrofe şi pot fi grupate astfel:                         
                               
- grupuri de stânci: Turnul lui Butu, Piatra Sură, Pietrele lui Baciu,
Detunatele;
- stânci izolate şi turnuri: Panaghia, Stânca Dochiei, Piatra cu Apă,
Turnul Sihastrului, Acele Caprei;
Detunatele Pietrele lui Baciu

Turnul lui Butu

Cadrul natural
- stânci cu forme deosebite, caudate: Coloana Dorica, Claia lui Miron,
Căciula Dorobantului, Vulturul lui Traian, Santinele, Piatra Lăcrimată,
Faraonul;
- abrupturile marginale: Gardul Stănilelor, abrupturile Ocolaşului Mare
şi Ocolaşului Mic, abrupturile din Fundul Ghedeonului şi prăpăstiile
Stănilelor;
- cascade şi chei: Duruitoarea, cheile şi cascada Bistrei Mari;
CADRUL NATURAL:

 Faraonul cascada Bistrei Mari (Cofu) Gardul Stănilelor

 + Masivul Ceahlău este incadrat în tinutul climatic
de munte (munti josi, cu altitudinea între 800 și
1900 m), subtinutul climatic al Carpatilor
Orientali.
+ Conditiile climatice din Ceahlău se supun atat
zonalitatii altitudinale (etajele climatice) sau sunt

Clima rezultanta unor conditii locale (expozitii diferite

ale versantilor, tipul și gradul de acoperire cu
vegetatie etc.) ce determina delimitarea unor
topoclimate specifice. Astfel teritoriul Parcului
Național Ceahlău apare ca un mozaic de
topoclimate elementare naturale care prin
imbinarea lor, ca intr-un urias puzzle, realizeaza
topoclimatul complex al Masivului Ceahlău.
 Temperatura aerului variaza cu altitudinea. Cele
mai scazute valori termice s-au inregistrat pe
platoul superior iar cele mai mari la poalele
Masivului Ceahlău. în Ceahlău, pe cele mai mari
înaltimi, pe parcursul a 193 zile/an se
inregistreaza temperaturi sub 0 grade în timp ce
la altitudini mai coborate suma zilelor de inghet
este de 133.
Clima Diferenta termica între varful Toaca și satul
Ceahlău, la nivelul temperaturii medii anuale,
este de 6,5 grade C. Amplitudinile termice între
valorile medii lunare sunt mai mici iarna ca
urmare a efectului inversiunilor termice de pe
fundul vailor care sunt mai frecvente și au o
intensitate mai mare în in acest anotimp.
 + Vantul inregistreaza cele mai mari viteze la nivelul
crestelor și pe platoul superior din directia
dominanta vest în vreme ce la nivelul vailor
principale circulatia curentilor de aer descendenti
este mai activa. Viteza medie a vantului este de 6-8
m/s vara și 12-14 m/s iarna, dar se pot atinge
deseori și 40 – 50 m/s.

Clima
+ Supus în special influentelor de aer atlantic, pe
Ceahlău numarul de zile cu precipitatii este
mare (208,8 zile/an, din care 50% ninsori). Media
precipitatiilor este de peste 700 mm, din care 60-
70% se inregistreaza în perioada de primavara și
vara. Precipitatiile sub forma de ninsoare pot sa
cada în orice luna a anului. Un fenomen deosebit
este ceata care se produce în 70% din zilele anului.
Mediul biologic
+ Vegetatia Masivului Ceahlau este foarte variata, cu o
pregnanta nota de originalitate. O importanta stiintifica
deosebita o are vegetatia stâncariilor, multe dintre
gruparile instalate pe polite, brâne, pe substrat calcaros
sau conglomerate fiind endemice.
+ In Masivul Ceahlau au fost identificate 72 asociatii
vegetale (Val. Zanoschi, 1971; D. Mititelu, 1989) cele
reprezentative fiind în număr de 16.
 Fauna
+ Fauna, reprezentată prin toate grupările faunistice, dă
împreună cu vegetaţia, măreţia biogeografică a acestui
munte.
+ Nevertebratele studiate din Masivul Ceahlău sunt
reprezentate de aproximativ 1100 de specii clasificate în
numeroase ordine aparţinând claselor de viermi, moluşte,
crustacee, miriapode, arahnide şi insecte. Peste 1000 de
specii dintre nevertebrate aparţin insectelor care
alcătuiesc marea majoritate a acestei lumi. Masivul
Ceahlău constituie un centru sau zonă genetică
importantă în Europa. Din cele 72 specii de plecoptere
înregistrate în zonă, 5 sunt noi pentru ştiinţă şi prezentând
în acelaşi timp un pronunţat caracter endemic, în timp ce,
la himenopterele calcidoide, din 36 specii, 2 sunt noi
pentru ştiinţă. Vipera
 + În pădurile din Ceahlău, fauna vertebratelor, de la
broaşte şi până la mamifere este reprezentată
printr-o mare varietate de elemente răspândite
din pădurea mixtă până sus în pajiştea subalpină,
în densităţi şi asociaţii diferite. Dintre cele cca.
40 de specii de reptile şi batracieni cunoscute în
Fauna fauna ţării, în Ceahlău se întâlnesc 12 specii, iar
în pădurea mixtă, în cea de fag sau de conifere se
întâlneşte broasca cafenie (Rana temporaria).
Dintre reptile, frecvente sunt şopârlele -
predominant Lacerta viridis şi Lacerta agilis, dar
se întâlnesc şi năpârca (Anguis fragilis) sau
vipera (Vipera berus) .
Fauna
+ Lumea păsărilor este elementul faunistic cel mai
interesant care dă colorit şi variaţie Ceahlăului şi
pădurilor sale.
+ Păsările din Masivul Ceahlău care sunt rare sau
ameninţate cu dispariţia şi din acest motiv protejate
prin lege sunt: cocoşul de munte, fluturaşul de
stâncă, ciocănitoarea cu trei degete, ciocănitoare cu
spatele alb, fâsa alpină şi brumăriţa de munte, acvila
de munte, gaia roşie, porumbelul gulerat, bufniţa,
caprimulgul, ciocănitorile de munte, ciorcârlia de
pădure, muscarii, sfrânciocii.
Fauna
+ Dintre elementele faunistice, sunt declarate monumente ale naturii: femela cocoşului de
munte, gotca (Tetrao urogalus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), râsul (Lynx lynx). Lupul
(Canis lupus), liliecii (Myotis bechsteini, Myotis myotis, Rhinolophus hippoşideros, Epteşicus
nilssonii), ursul (Ursus arctos), izvoraşul cu burta galbenă (Bombina variegata), tritonul cu
creastă (Triturus cristatus), tritonul carpatic (Triturus montandoni) sunt specii de interes
comunitar. Ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus) şi capra neagră (Rupicapra
rupicapra) sunt relicte glaciare. Alte animale care trebuie ocrotite pentru rolul în menţinerea
echilibrului în natură sunt păsările răpitoare de zi şi de noapte, dintre care unele sunt foarte
rare: minuniţa (Aegolius funereus), ciuvica (Glaudicium passerinum), păsările cântătoare,
mari consumatoare de insecte, corbul (Corvus corax), un sanitar al pădurilor; dintre mamifere,
importante sunt liliecii, ariciul, cârtiţa, chiţcanul, care, de asemenea, sunt mari consumatori de
insecte.
 râsul
capra neagră

ursul
izvoraşul cu burta galbenă 

Ciocănitoarea cu trei degete 

DESPRE FAUNA CEAHLAULUI
+
Parcul National Ceahlau a fost declarat sit de importanta comunitara (SCI) prin ordinul ministrului
Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile. nr. 1964/2007 pentru un numar de 13 habitate pentru 5 specii
de mamifere (Canis lupus –lup, Lynx lynx – râs, Myotis myotis –liliac comun, Rhinolophus hipposideros –
liliac mic cu potcoava, Ursus arctos – urs), 3 specii de amfibieni si reptile (Bombina variegata – buhai de
balta cu burta galbena, Triturus cristatus – triton cu creasta, Triturus montandoni – triton carpatic), o specie
de nevertebrate (Odontopodisma rubripes – lacusta de munte) si 6 specii de plante (Asplenium adulterinum
– feriguţa, ruginiţa, Campanula serrata – clopoţei, Cypripedium calceolus - papucul doamnei, Iris aphylla
ssp. hungarica – iris, Liparis loeselii – mosişoare, Tozzia carpathica – iarba gatutlui).
+ Din cele 13 habitate, 3 sunt prioritare: Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium (cod 4070),
Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi (cod 6110), Paduri aluviale cu Alnus
glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) (cod 91EO).
Turism şi facilităţi de turism
+ Atracţia principală a zonei este Masivul Ceahlău si Parcul Naţional Ceahlău.
+ Zona are o valoare turistică ridicată, confirmată de numărul mare de turişti, mai ales în
timp de vară sau în perioada sărbătorilor de iarnă. Se practică activităţi de turism
( drumeţii, ascensiuni montane, precum şi activităţi specifice de camping) utilizandu-se ca
porti de intrare in parc pe cele din staţiunea Durău si de la Izvorul Muntelui.
+ Pe teritoriul Parcului Naţional şi în imediata vecinătate sunt amplasate trei cabane turistice
situate la altitudini diferite: cabana Fântânele situată în apropiere de staţiunea Durău la
altitudinea de 1220 m, cabana Dochia situată în zona înaltă a masivului la 1750 m şi
cabana Izvorul Muntelui situată în apropiere de Bicaz, la altitudinea de 797 m. Se asigură,
în limita spaţiului disponibil, cazare pe versantul nordic, pe platoul înalt şi pe versantul
estic al Masivului Ceahlău.
Vizitarea parcului National Ceahlau se face pe 7 trasee turistice :

● Traseul nr. 1: Cabana Izvorul Muntelui (797 m) - Curmătura Lutu Roşu( 1020
m) - Cabana Dochia(1750 m); Marcaj: bandă albastră ( între Cabana Izvorul
Muntelui şi Curmatura Lutul Rosu marcajul este punct albastru); Durata de
parcurgere: 3h 30min; Distanţa de parcurs: 6 km;Observaţii: practicabil tot timpul
anului, grad mediu de dificultate
●Traseul nr.2: Cabana Izvorul Muntelui (797 m) - Stânca Dochiei (1185 m) -
Jgheabul cu Hotar-Cabana Dochia (1750 m); Marcaj:triunghi albastru (între
Cabana Izvorul Muntelui şi drumul judetean155F marcajul este punct albastru);
Durata de parcurgere: 3h 30min- 4 h;Distanţa de parcurs:7,5km; Observaţii:grad
mediu de dificultate
●Traseul nr.3: Cabana Izvorul Muntelui(797m) - Poiana Maicilor(1328m) - Cabana Dochia (1750 m);
Marcaj:bandă roşie; Durata de parcurgere: 4h 30min-5h; Distanţa de parcurs: 9 km
●Traseul nr.4: Staţiunea Durău (800 m) - Cabana Fântânele (1220 m) - Cabana Dochia(1750 m); Marcaj:bandă
roşie; de la Cabana Fântânele se poate ajunge în Poiana Viezuri (traseul nr.5),urmând un traseu marcat cu
triunghi galben;Durata de parcurgere: 3h - 3h 30min;
● Traseul nr.5: Staţiunea Durău (800 m) - Poiana Viezuri (1195 m) - Cascada Duruitoarea-Cabana Dochia
(1750 m);Marcaj: cruce roşie;Durata de parcurgere: 4h 30min - 5h;Distanţa de parcurs: 7,5 km;Observaţii: grad
mediu de dificultate; iarna, traseul este practicabil doar până la Cascada Duruitoarea; din Poiana Viezuri se
poate ajunge la Cabana Fântânele (traseul nr.4),urmând un traseu marcat cu triunghi galben.
●Traseul nr.6: sat Neagra ( 540 m) - Curmătura Văratec (1363 m) - Poiana Maicilor (1326 m) - Cabana
Dochia(1750 m);Marcaj: cruce albastră;Durata de parcurgere: 6 - 7h;Distanţa de parcurs: 14 km;Observaţii:
grad mare de dificultate datorita distantei.
●Traseul nr.7: Bicazul Ardelean (580 m) – Telec (680 m) - Curmătura Stănile(1420 m) -Cabana
Dochia(1750m);Marcaj:bandă albastră;Durata de parcurgere:7-8h;Distanţa de parcurs:17km;;Observaţii : grad
mare de dificultate.
TRASEELE
Experienta proprie:
In 2015 cand am fost in Piatra Neamt , respectiv intr-o expeditie
de 2 zile pe Muntele Ceahlau, am urcat in 7 ore pe traseul
colorat cu rosu(incepand de la statiunea Durau). Ajunsi pe la ora
20 sus la cabana dochia , am mancat . De jos de la Pensiunea
Vanatorul am plecat cu gandul ca daca nu am rezervat cu minim
6 luni inainte nu vom gasi cazare la Dochia. Asa s-a si intamplat
. Pe la ora 10 eram blocati pe munte , fara cazare , cu ghiozdane
de 10 kg in spate. Singura modalitate, pentru ca nu aveam
corturi la noi, a fost sa dormim la schitul de langa Cabana
Dochia, mai exact la casa pelerinului unde langa era si o
biserica. Altfel trebuia sa ne intoarcem la ora 11 jos inapoi, ni s-
a zis ca facem pe putin 10 ore, vom da de ursi sigur si e foarte
greu pentru ca era intuneric, chiar si cu lanternele puteai in orice
moment sa te duci intr-o prapastie, nu era de dorit asta. In plus
erau –10 grade vara.
Asa ca am ramas pana la 6 dimineata acolo, deoarece
ne-a trezit clopotul de la biserica. Conditiile au fost
groaznice, erau la subsol vreo 15 paturi , saltele foarte
tari , paturile cred ca aveau 5 kilograme . Baia era la
subsol, de unde mai urca din cand un sobolan cat o
pisica. Am lasat in schimb o donatie, destul de mare,
bisericii si am coborat inapoi dupa ce am mancat si
am mai lenevit putin la soare.  Am trecut pe la
cascada Durau in cele din urma , apoi spre cazarea de
la Durau inapoi, unde din fericire, aveam cazarea
rezervata .
A fost o experienta placuta!
BIBLIOGRAFIE
romanian-journeys.com
romaniaturistica.ro
viziteazaneamt.ro 
ceahlaupark.ro
google photos