Sunteți pe pagina 1din 89

Introducere Zona Muntilor Bucegi este preferat n general de majoritatea turistilor avnd un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate

turistic bisezonier (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarn).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia. Aceasta zon este foarte atractiv avnd foarte multe posibilittii de agreement si oferind n acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furniznd cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vrstele. Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegnd un sejur de durat mediu,si in perioada de iarn. Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal. 656b14gCapitolul I Prezentarea general a zonei 1.1.Asezarea geografica M-tii Bucegi, situati n cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezint una dintre regiunile de mare atractie turistic din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluznd mai multe rezervatii naturale complexe. Masivul Ciucas (1954 m - Vf.Ciucas) reprezint una dintre cele mai interesante si complexe regiuni

montane din Carpatii Romanesti. Valea Prahovei - ce si are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de M-tii Garbovei, formnd ntre Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; n cuprinsul acestor munti se ntalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

1.2.Ci de acces Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov. Localitati de acces Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla Carpatilor" este situat pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala pentru sporturi de iarna este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov. Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor. Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural. Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vrful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si in Masivul.. Baiului.

Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc. 656b14g 1.2Potentialul turistic Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri (Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stncile cu forme ciudate precum Bebele si Sfinxul.Acestea reprezint elementele de atractie turistic preferate de turisti.

1.2.1.Potentialul turistic natural 1.2.1.1.Relieful

M-tii Bucegi, situati n cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezint una dintre regiunile de mare atractie turistic din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vrful Omu 2505 m; Vrful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluznd mai multe rezervatii naturale complexe. Valea Prahovei - ce si are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de M-tii Garbovei, formand ntre Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul,se remarc: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele stnci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aprute sub aceast form datorit eroziunii. Alte stnci au forme ciudate si naltimi ntre 5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a.. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali.

Celalalt masiv muntos, Garbova, este constituit in principal din "strate de Sinaia", cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezosmarnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase, iar in partea superioara, sunt conglomerate tillitice. Relieful reprezint elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurrii activitatilor turistice, precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarn. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate. Constituit din roci foarte variate, Masivul Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei, vai strmte si pesteri - cheile Ursilor, Horoabei, Tatarului, Zanoagei, Orzei, Pestera Ialomitei etc.. - care confera peisajului un farmec n plus. n Muntii Bucegi se ntlnesc urmtorele zone de atractie turistic incadrate la relieful acestei zone: Pestera Ialomitei - sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana, ea se deschide

spre valea Ialomitei, la altitudinea de 1660 m, la intrarea raului in cheile Pesterii. Lungimea totala este de 1128 m,din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m,iar deschiderea, la intrare, de 15 m. Cheile Orzei- apar pe valea Ialomitei, in aval de lacul Scropoasa, pe o lungime de circa 2

km, distanta pe care valea este foarte ingusta. Urmand cursul spre amonte, la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare. Cheile Pesterii Cheile Tatarul Mare - de pe raul Ialomita, apar la traversarea pintenului de calcare care

inainteaza din muntele Tataru. Cheile Tatarul Mic - numite si cheile Coteanului, se afla tot pe Ialomita. Cheile Zanoaga Mare - de pe valea Ialomitei, sunt sapate in calcare si prezinta versantii

abrupti, strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran. Cheile Zanoaga Mica - apar pe valea Ialomitei, intre confluenta cu paraul Bolboci

pe dreapta si Oboarele pe stanga. Pestera lui Bogdan - amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa, are 141 m lungime

si o denivelare de 5 m.

Pestera Ursului - se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare, la altitudinea de 1548 m,

avand o lungime de 100 m. Platoul Bucegilor - o imensa suprafata structurala, care inclina usor spre vest, intrerupta

doar de cateva valcele. Sfinxul - stanca solitara, pe culmea Babele, modelata de agentii subaerieni, prin eroziune

diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate. Babele- Stanci solitare, sub forma unor ciuperci, modelate de agentii subaerieni [n

alternanta de strate de gresii si conglomerate, cu rezistente diferite la eroziune 1.2.1.2.Clima Clima Muntiilor Bucegi este influentat de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase, toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint. Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o , la Predeal este de 5 C, pentru ca pe cele mai inalte culmi, la Varfu Omu, de pilda, sa scada la : 2,5C. In luna februarie temperatura medie este de :11oC, pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC, in restul masivului :8oC la :6oC, iar la Predeal ajunge la :4,4oC. In luna Iulie, in timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunara este de 14,5oC, in cuprinsul masivului variaza, in functie de conditiile locale, intre 6oC si 12oC, pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5,4oC. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este, uneori, spectaculoasa, cand in plina vara: din cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare, sau, in plina iarna, zile calme, cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura, cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei. Legat de precipitatii si de existenta norilor, s:a calculat ca, in medie, sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit. Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in

timpul anului. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s, iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. Vantul creste in intensitate cu altitudinea, ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s, fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3,9 C : in ianuarie, :3,1 C : in februarie si 15,7 C : in iulie. Numarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de 0 C, este de 47 zile/an, iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C, este de aproximativ 16 zile/an. Din punct de vedere al nebulozitatii, la Sinaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general, asa cum se intampla la munte_bun, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia, De regula, se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr:un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994, chiar la 6 octombrie, iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm, la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada.. Clima este un factor favorabil practicrii turismului n aceast zona ,iarna, zapada atragnd multi turisti care doresc a practica sporturile de iarn.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera crend oportunitatea de a scpa de canicula acestui anotimp. 1.2.1.3 Hidrografie

Rurile din aceast zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. Datorita conglomeratelor care predomina ca formatiune geologica, apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat, prin intermediul izvoarelor. Exemplele snt multiple - zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate, brecciile calcaroase si stratele de Sinaia. De asemenea, pe versantul vestic al Bucegilor, abruptul branean, izvoarele apar la baza calcarelor, desennnd o.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai. n interiorul masivului, izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. Asa, de exemplu, n functie de caderea stivei de conglomerate catre vest n versantul stng al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). Un alt exemplu l constituie cele din zonele carstice care, fie ca apar pentru scurt timp la zi, cazul vaii Horoabe, fie ca genereaza un debit bogat si continuu - Izvorul Tatarului. Cursul Ialomitei a fost barat n vederea captarii energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului; el dreneaza suprafata nalta a Bucegilor

In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica. In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultuosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. Alturi de vegetatie si fauna,hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turistic foarte important prin acordarea turistilor peisaje impresionante. Lacul Bolboci - pe valea Ialomitei, cu un volum util de 13 milioane m3.

Lacul Scropoasa - lac de baraj, construit in 1929, pe raul Ialomita, in scopuri hidroenergetice; se foloseste si pentru agrement Valea Cerbului - este o vale glaciara, cu versantii foarte puternic inclinati, incadrata la

nord de coltii Morarului, la sud de muntele Costila, iar la vest de varfurile Omu si Bucura. Valea Ialomitei - in forma de "U" , iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare.

In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia, Sugarile si Doamnele. Varful cu Dor - ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei, de-a lungul careia

poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti. Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele. 1.2.1.4. Vegetatie

In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata, aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul, bradul si molidul, la care se mai adauga laricea, paltinul, ulmul de munte, frasinul, plopul tremurator, mesteacanul. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. In etajul montan se ntlnesc rar alunul, liliacul salbatic; acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa. Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul, ghiocelul, pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati, zburatoarea De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara, verde-intens; toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele.

Treptat, pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid, care urca pana la 1200: 1500 m. In partea superioara a etajului forestier, cam pana la 1750 m, se intalnesc paduri de molid. Dealtfel, in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii nordici si vestici ai masivului, in valea superioara a Ialomitei, la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici. Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar, cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului, Deleanu si Lucacila, de pe partea dreapta a Ialomitei, fiind asociate cu afinul si merisorul. Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00), cu vanturi puternice, care produc uscaciune. Covorul vegetal este discontinuu, plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol, cum se observa pe Varful Omu, pe crestele Coltilor Obarsiei, Morarului, culmea Scara si Varful Bucsoiu. De asemenea, unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi, desi mai tanar, se gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului, drumul spre cascada Urlatoare. O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale , care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii, in apropiere de stancile Sf. Ana, padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici. Datorita pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice, stancile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea unor elemente rare ca liliacul, iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul. Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii prin natura, atragand prin frumusetea sa. 1.2.1.5. Fauna

Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele si diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona, pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa, privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza. Fauna Bucegiilor, este una dintre cele mai cunoscute din tara, in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia, intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata al animalelor din Bucegi, anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi, fondata de Societatea Naturalistilor din Romania. Daca odinioara prin muntii si pdurile din zona se intlneau: ursul, rasul, capra neagra, cerbul, mistretul,

lupul si altele, astazi datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport, acestea au cam disparut. Se observ deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in rndul turistilor, fiind un element favorabil pentru drumetii.

1.2.1.6. Rezervatiile naturale

Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. Cea mai mare zona declarat rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului, de la Sinaia pana in Strunga. Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase, cu un totpoclimat specific, se dezvolta o vegetatie termofila, cu unele elemente rare pentru tara noastra. Mai sunt, de asemenea, ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga, exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei, unde se pot intalni, de asemenea, specii rare.

Rezervatia Babele are, pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile, Babele, Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica, ochiul gainii, iarba rosie, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica n Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care nfloresc la sfarsitul lui mai, reprezinta una din splendorile Romaniei, ce atrage numerosi turisti, iubitori ai frumusetilor naturii;

Rezervatia Botanica Varful Omu , situata la 2500 m altitudine, cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali, Poa contracta, si specii de paius de munte_bun, mierluta. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa, papucul doamnei,

iedera alba, firuta, sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbena de pe valea Horoabei, floarea de colt, specii de clopotei si garofite rosii si pitice etc. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte_bun etc. Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha; se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici si vestici ai masivului muntos, de la Sinaia si Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 - 1100 m altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specifice acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri, tufarisuri de jneapan, palcuri de larice si zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena. elemente gotice. Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. Iconostasul, mobilele naosului si tronurile sunt aurite. Unul dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"), iar celalalt, apartinnd reginei Elisabeta, poarta initialele E.D. sculptate n lemn. Una dintre piesele remarcabile ale mnastirii este epitaful executat de Ana Roth. Acesta este brodat n matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 - 1900). Cele doua icoane rusesti "Sfntul Serghei" si "Sfntul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit n 1903 staretului din vremea aceea, Nifon Arhimandritul, cu ocazia botezului printului Nicolae, fiul lui Ferdinand ntregitorul (1914 - 1927). Prin grija lui Carol I, biserica mare a mnastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult electrificat din Romnia. 1.2.2.Potential turistic antropic Mnstiri Manastirea Sinaia, este situata n statiunea Sinaia. ntemeiat intre 1690 - 1695

de Spatarul Mihail Cantacuzino; Castelul Peles, construit intre 1875 - 1883 in stil german renascentist, cu

Biserica Sfanta Treime aflat n statiunea Azuga, ridicata in anii 1902-1903 a

fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. Initial, biserica a fost deservita de calugarii de la schitul Predeal. Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 18771878. Este situata in centrul orasului Azuga. Manastirea Pestera lalomitei este situat n valea Ialomitei ,se spune ca a fost

intemeiata de Mihnea Voda cel Rau, in prima jumatate a secolului al XVI-lea, ca un schit de lemn. la gura pesterii, adapostind cativa calugari batrani. In anul 1818, schitul a ars complet, iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou, mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. Amintirea construirii schitului se pastreaza pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei, la o inaltime de 15 metri. In anul 1940, schitul arde din nou, fiind refacut intre anii 1940 - 1942, dar in anul 1961, pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii, iar schitul arde din nou, de data asta definitiv, nerefacandu-se pana in anul 1993, cand cu sprijinul Fabricii de Ciment Fieni-Dambovita, cladirile au fost refacute integral. Executia lucrarilor a fost finalizata in anul 1996, luna iunie. Se ofera cazare in arhondaricul manastirii, si masa la solicitarea doritorilor. Pestera lalomitei este localizata la 1660 de metri altitudine, in Muntele Batrana, la circa 10 kilometri de izvoarele raului lalomita, avand o lungime totala a grotei principale, pana la altar, de 400 de metri, iar diferenta de nivel intre altar si pestera, este de 60 de metri. La intrare, se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui Mihnea Voda cel Rau", de 115 metri, apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal, urmata de "Grota Sfanta Maria", aflata intr-o ramificatie a pesterii, grota - "La raspantie"35 de metri, grota "La Lacuri"-12 metri, "Grota Ursilor"-76 de metri, unde se pot vedea si acum scheletele de Ursus Spaeleus, grota "Fundul Pesterii" - 60 de metri, "Galeria Apelor" - 75 de metri, si altarul unde este instalata o cruce. Manastirea Caraiman din Busteni, situata in poiana Palanca, accesibila de pe

drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic deosebit. Castele si palate: Castelul Cantacuzino este situat n statiunea Busteni. n anul 1911 a fost cladit

Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . Palatul Peles.

Amplasat n statiunea Sinaia, acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala,

creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Un ghid in engleza este disponibil la cerere. Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc. Holul de onoare, cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului, este amenajat de Karel Liman in anul 1911, pe locul unei foste curti interioare. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1, decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen", aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice, biblice si istorice. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar, iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Salile cuprind o bogata colectie de arme, peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Sala de consilii, amenajata in 1914, aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. Sculptura, intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. Cabinetul de lucru, decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane, a fost finalizat in anul 1883. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. Vitraliile, piese elvetiene din secolul al XVII-lea, reprezinta steme ale cantoanelor. Sala florentina, prima sala de receptie a castelului, se numeste si "Marele Salon". Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. Usile din bronz turnat, decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur, plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. Sufrageria, in stilul neorenasterii germane, pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint.

Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului, completandu-l. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si obiceiuri ale acestora. Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. Spatiul este amenajat in anul 1906, in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef, urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. Dup cum se observ Castelul Peles reprezint un element de atractie turistic foarte mare atragnd prin marimea sa si cu ct elegant este construit. Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. Acesta a fost resedinta de vara a celui

de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peles, Pelisor ofera mai mult comfort. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil. Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu. Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat, dar este interesant sa-l privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu). Monumente de arta

Crucea Eroilor Neamului - Cazare Busteni - Schi partii de ski Busteni Cel mai mare si valoros monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca, prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca. Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 - 1932), autor Oscar Han (1935) - sat Bran;

. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa - Orga Mare -Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal - Zarnesti si din DN73 Bran- Campulung. Din Predeal 35 km. Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR,

a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat", cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi, i s-a amputat bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fie reformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz. La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, a luat parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala. Institutiile si evenimentele cultural-artistice

Casa memoriala Cezar Petrescu

Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie, acest lacas de cultura infiintandu-se la 17 decembrie 1967. Situata in orasul Busteni, oras indragit de scriitor, acesta stabilindu-se aici in anul 1937, pentru tot restul vietii. Cezar Petrescu, consacrat scriitor, dupa publicarea in anul 1922 a primului sau volum "Scrisorile unui razes",premiat atat de Academia Romana, cat si de Societatea Scriitorilor Romani, iar in anul 1928, prin aparitia a doua volume de nuvele, si a primului roman, "Intunecare", o opera cu circa 80 de personaje, eternizata intr-o ampla fresca a epocii, a scris aici o mare parte a lucrarilor sale.

Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc, si are trei nivele, din care se viziteaza numai parterul si etajul I. Casa de Cultura din Busteni

In trecut aici a existat Scoala Germana, construita in 1889 la initiativa Familiei Regale. La ora actuala, reprezinta locul unor diverse manifestari culturale, adapostind biblioteca oraseneasca si un centru UNESCO. 656b14g Capitolul II

Echipamentul turistic al Muntiilor Bucegi

Echipamentul turistic este foarte dezvoltat n aceast zona datorita potentialului turistic foarte ridicat. Aici se intlnesc multe unitti de cazare in care sunt incluse n cele mai multe si cele de alimentatie.

2.1. Reteaua unittilor de cazare Reteaua unittilor de cazare n Muntii Bucegi este foarte mare,diversificat pe categori de confort si sunt mpartite pe statiuni.

Busteni Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, cu virfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de farmec ale muntil Incepind dinspre miazanoapte, privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul, apoi urmeaza spre sud Morarul, cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii

Morarului ", Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel). Urmeaza semeta Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Bustenii, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. Spre sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400, din care se vede hotelul de pe aceasta inaltime. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. |naintea tuturor masivelor muntoase din Rominia , Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stinca , de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din virful cel mai inalt - Omul, 2507 m - aflat in nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala, culmile nordice si culmea Strunga.or. Excursiile montane se pot efectua pe trasee marcate (cascada Urlatoarea, Platoul Bucegi si Monumentul Eroilor-Crucea, ce are o inaltime de 49 m). Tratamentele de recuperare sunt aferente pentru: anemii, astenii nervoase si surmenaj psihic si intelectual. HOTEL MARY *** situat in apropiere de Hotel Alexandros, centrul statiunii. HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat intr-un cadru natural deosebit, avand o

pozitie privelegiata in centrul statiunii Busteni, HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia in Poiana Tapului pe

DN1.Capacitate cazare este de 42 persoane in 21 camere duble Hotelul este construit in anul 2004 si ofera conditii bune de cazare in camere cu grup sanitar propriu si tv color. Hotelul dispune de incalzire centrala si apa calda permanent.Dotarile sunt noi .La parter se afla restaurantul . Poiana Tapului. HOTEL SILVA** este situat la doi pasi de la punctul de plecare al telecabinei HOTEL MARGARITAR ** Asezat pe cursul raului Prahova, intr-un deosebit Busteni-Busteni, catre cota 2200m. decor montan, la 200 m de la DN1, oferind o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi in cartierul

CASA LUCHIANCU ** este situata la intrarea in cartierul Zamora. VILA CAMELIA*** Situata in Busteni in cartierul Zamora ,intr-o zona linistita,

de vile, in apropierea unei ferme, de unde se pot procura produse proaspete (oua, lapte, branza), VILA CATALINA ** Vila este situata in Busteni pe o straduta micurta si

linistita in apropiere de biserica din centrul localitatii.Total locuri: 14-19 locuri.

VILA SERBAN Este situata in Busteni, pe soseaua nationala, Libertatii ,

mergind de la Bucuresti spre Brasov, pe partea dreapta a soselei, dupa intersectia cu drumul ce trece pe sub calea ferata catre Zamora si inainte de fabrica de hirtie (inaintea pasarelei care traverseaza soseaua), sau pina in drumul care merge la hotel Silva si telecabina Busteni. PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele muntilor Caraiman si

Costila inconjurata de padure , in apropierea Cabanei Caminul Alpin. Vila va ofera un minunat cadru natural, imbinand peisajul pitoresc, linistea si aerul proaspat al padurii cu calitatea confortului oferit. Atmosfera prietenoasa si primitoare intampina oaspetii acestei pensiuni . linistita. de gara. PENSIUNEA CAPRA NEAGRA**Situata in Busteni pe Strada Valea Alba in CETATEA CARAIMAN **Situata in Busteni pe strada Prundului PENSIUNEA PARANG***situata in Busteni in zona Zamora intr-o zona linistita. PENSIUNEA TRANZIT ***Este situata pe DN 1 , la iesirea din Poiana Tapului apropiere de Caminul Alpin. PENSIUNEA LIZIERA ** situata la 200 m de partia de schi Kalinderu si 500 m PENSIUNEA TOMA ** este situata in cartierul de langa gara pe o strada foarte CASA LILIANA **

spre Sinaia (2 KM ) .in apropiere de benzinaria Lukoil. PENSIUNEA MONOVER* din Busteni este situata intr-o zona foarte

pitoreasca,linistita, pe malul raului Prahova, langa Castelul Cantacuzino, in Strada Prundului. Privelistea este cu adevarat minunata, puteti admira Crucea de pe Caraiman din pat. Camerele sunt in lambriuri de lemn stil cabana de munte si sunt mobilate in stil rustic cu note romantice, orientale. principal. PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situata in Busteni. Vila ofera un confort de PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizata in Busteni langa Hotel Alexandros. PENSIUNEA CONFORT *** situata BUSTENI, 300 m de la gara la bulevardul

3 stele in cele 6 dormitoare si un apartament.

PENSIUNEA TURIST* In Busteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham.

Pensiunea ofera un confort mediu clasificat l a1 stea . Azuga Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. Prahova) intre statiunea international Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflat la 6km).Azuga este la piciorul muntilor Bucegi (Carpati - Transylavanian Alps), altitudinea 1.110 m. Sunt 38 km pana la Poiana-Brasov si 147 km pana la Bucuresti. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga, localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei, Valea Prahovei, respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km, Busteni 4 km, Sinaia 12 km. Este o asezare tipic de munte, teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului ( alt.max. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Stevia 1901m).In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica, a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi ( partia de schi alpin - coborare- si partia de schi-fond ) dotate cu telescaun, teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi.Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii. Cel mai important hotel este: Hotel Azuga 2 ** : este situat pe DN1(E60)Bucuresti - Brasov (km 136). Acest hotele ofer camere cu baie propie si comun, si posibilitatea luarii mesei la restaurantul hotelului. Azuga nu dispune de o retea a unittilor de cazare asa dezvoltat dar are foarte mult posibilitti de practicare a turismului. schi.(400m). VILA SERANA: se afla in Azuga la 300 m de la partia Sorica. PENSIUNEA CASA AZUGEANA**Se afla in Azuga in apropiere de partia de

Predeal

Predeal, oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova), situat pe raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m, la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti; populatie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Gara Predeal-statiune de odihna de mare atractie, (la 1.100 m altitudine asezare urbana la cea mai mare naltime din Romania, la 25 km sud de Brasov), beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei, spre peisajul muntilor mpaduriti din jurul sau (Bucegi, Postavaru, Piatra Mare). Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm n februarie). Este si un important punct de plecare n excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. Aici se organizeaza serbari, carnavaluri, diverse alte manifestari de amploare. Confortul modern, atmosfera deconectanta, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilitati de agrement i confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale. Caile de acces sunt: feroviare-gara Predeal pe linia Bucuresti-Brasov, rutiere-DN 1 / E 15 de la Bucuresti sau de la Brasov, DN 71 de la Targoviste sau de la Sinaia; Paraul Rece-statiune climaterica (la 960 m altitudine, la 9 km de Predeal); Timisul de Sus-statiune climaterica (la 820 m altitudine, la 5 km de Predeal si la 19 km de Brasov). Drumuri de acces : DN 1 Bucuresti-Oradea km 147 km; DN 73A Rasnov-Predeal 24 km; calea ferata Bucuresti-Oradea 141 km. Excursiile montane se pot realiza pe trasee marcate (Cabana Trei Brazi, Timis, Diham, Susai, Garbova, cascada Tamina). Obiectivele turistice aflate in oras: Manastirea Predeal (1774, 1820), Monumentul Eroilor (1916), Monumentul poetului Mihai Saulescu (1930); statiunea Paraul Rece. Hotelurile din aceast zon sunt reinoite, oferind chiar apartamente si garsoniere dotate cu TV cablu telefon si buctrie utilat complet. Hotel Hera 3*** se afla in Predeal pe drumul spre Cabana Trei Brazi Hotel Rozmarin 3***

Hotelul Belvedere 3** este amplasat in Predeal, statiunea cu cea mai mare altitudine din Romania, la 1110 m pe varful Cioplea. Hotel Carmen Ana 3 stele Amplasat in centrul statiunii Predeal, in vecinatatea garii. Aceste hoteluri pun la dispozitia turistilor urmtoarele servici: -sala de jocuri pentru copii cu supraveghetoare - proiectie de filme - acces gratuit la fitness (fara banda) - free shuttle pentru partia de schi - copiii sub 12 ani, in aceeasi camera cu parintii (fara pat suplimentar) -unele hoteluri ofer apartamente si garsoniere : sunt dotate cu TV cablu, telefon si bucatarie utilat complet. Hotelul este dotat cu piscine cu aparat de contracurent si 2 saune. :Vile si pensiuni: Pensiunile Casa Ana 2** sunt situate in Predeal, pe DN1, in doua locatii, una asigurand un confort de 3 stele, amplasata in centrul orasului Predeal, iar cealalta pensiune de 2 stele, amplasata la 3 minute fata de partiile de schi Clabucet. Pensiunea Florilor este situata la cateva minute de partiile de ski (aproximativ 1 km) si foarte aproape. n zona sunt prezente si unitti de cazare mai mici situate n zone mai retrase si linistite avnd o capacitate de cazare foarte redus. Vila Select Vile Sunset Situate in Predeal, la 10 minute de centrul orasului Vila Dalin: Vila aflata in zona centrala (in spatele pieteti din Predeal), foarte apropae de partie (300m), Vila Maria Vilele si Pensiunile sunt situate n zone pitoresti ele ofer turistilor cam aceasi servici printre care : baie proprie cu cabina de dus, TV color + cablu, frigobar, telefon, balcon, caldura si apa cald

Sinaia Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti), clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta - 67 mm coloana de mercur, cu o atmosfera puternic iionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, statiunea Sinaia, numita si "Perla Carpatilor", furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide), a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele dupa operatii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dupa tratament endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari, dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca Cai de acces: DN 1 Bucuresti-Oradea km 123; DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia 145 km; calea ferata Bucuresti-Oradea 121 km. Excursii montane se efectueaza pe trasee marcate (cabana Piatra Arsa - Babele - Pestera - Padina). Tratamente balneare se pot face in tot cursul anului la hotel Paltinis (dotat cu echpamante terapeutice moderne utilizand izvoare naturale indicate pentru tratamentul afectiunilor gastrice si renale). Obiective turistice: manastirea Sinaia (1695) - Expozitie de portelanuri; complexul muzeal Peles - Pelisor - Foisor (1830 - 1980); Monumentul Eroilor (1979); cabana Cumpatul. Hotelurile din zona Sinaia sunt clasificate pe stele, amintim cele mai renumite : Hotel Palace 4****-cu o amplasare privilegiata in Parcul orasului Sinaia, Hotelul

Palace asigura tot confortul necesar pentru odihna, recreere, refacere si afaceri Restaurant Palace Hotel Anda 4****-localizata la aproximativ 120 Km Nord Vest spre Bucuresti.

Hotel International (4****)Datorita pozitiei sale geografice, orasul Sinaia a fost

vizitat inca de la inceputul secolului al nouasprezecelea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari. Era si este cautat in primul rand pentru ca se afla asezat intr-o zona deosebit de pitoreasca strajuita de culmile muntilor Carpati. Restaurant INTERNATIONAL

Hotelurile cu 4 stele ofera utilitatile si facilitatile precum: minibar, legaturi telefonice internationale directe, televiziune prin cablu, acces internet, pastrarea obiectelor de valoare, spalatoriecuratatorie, birou de informatii, schimb valutar, bar de zi, terase de vara, discoteaca, room-service, frizerie- coafura, rent-a-car, parcare, sali de conferinte. HOTEL ECONOMAT *** Situat langa Castelul Peles. Restaurant Economat Hotel Marami (3***) Hotel Roberto 3 *** este situate ntr-o zona linistit pe traseul telecabinei.Are o

frumoasa panorama asupra statiunii si muntilor inconjuratori HOTEL FURNICA** Situat langa Castelul Peles. Restaurant Furnica HOTEL TANTI ** Situat in centrul Statiunii Sinaia vis a vis de Hotel Palace.

Hotelurile de 3 stele ofer turistilor cam aceasi facilitti desi la o calitate mai redus dect a celor de 4 stele toate camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, telefon si frigider, TV color, minibar, instalatie de aer conditionat, baie cu cada, uscator de par, dus flexibil, conectare la Internet prin dial-up. HOTEL CARAIMAN** este al treilea hotel construit in Sinaia, situat chiar in

parcul central din Sinaia Facilitati si servici Complexul Caraiman. orasului Sinaia. HOTEL PALTINIS** se gaseste in statiunea Sinaia, cunoscuta si sub numele de

"Perla Carpatilor", fiind amplasat pe DN 1, la 120 km de Bucuresti si la 45 km de Brasov, chiar in centrul

Hotelurile cu 2 stele sunt unitati de cazare cu o calitate mai redus si preferat de turisti cu venituri medi, acestea ofer n general ofera grupurile sanitare comune, precum si cele proprii au pardoseala din gresie, iar peretii sunt in faianta. Hotelul dispune de parcare proprie pentru circa 100 autoturisme, centrala termica proprie, centrala telefonica automata, spalatorie - calcatorie, salon de coafura si cosmetica. Holul de la intrare, unde se afla si Receptia hotelului, este imbracat in lambriuri de mahon lacuit in negru brun, cu fotolii si canapele elegante si covoare persane mari. Toate aceste hoteluri ofera facilittii clientiilor si precum grup sanitar in camera in special in hotelurile de 3 si 4 stele de asemenea televizor in camer avnd disponibil propiu serviciu de alimentatie. Cele de 4 stele prezint mai multe service de calitate si speciala de exemplu hotelul Anda ofera baby sitter la cerere, scoal de schi, transport la aeroport la cerere pastrarea obiectelor de valoare. Aceste hoteluri dispun si de sli de conferinte dotate cu echipamentul necesar(videoproiector,flip-chart,printer,internet) Pe lng unittile de cazare hoteliere exist si vile, pensiuni cu o atmosfera mai pitoreasc unele fiind specifice zonei serviind preparate de rigoare.Unele din ele avnd o amplasare mai intim, retras oferind astfel liniste si posibilitatea de relaxare.Desi vilele si pensiunile nu au capacitate de cazare foarte mare reprezint un interes din ce n ce mai mare ,turisti prefernd a se relaxa mai mult in liniste mai ales de cei de varsta a doua cu service. Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia, inconjurata in liniste de o

gradina cu copaci seculari. Vila Paltinul Complexul este situat in Sinaia, la aproximativ 5 minute de mers pe

jos de la telecabina si la aproximativ 10 minute de Gara Sinaia.. Cele doua vile sunt situate in spatele Hotelului Paltinis, care este vis-a-vis de Hotel International. Accesul cu autoturismul se face prin Calea Prahovei (varianta).. Vila Tudor este situata in cartierul Cumpatu din Sinaia. Cartierul Cumpatu este

un cartier rezidential, linistit, alcatuit numai din vile de vacanta cochete. Accesul se face din soseaua de centura a localitatii Sinaia (soseaua care trece pe la gara), se traverseaza riul. VILA MARALD*** se afla In Statiunea Sinaia pe drumul spre cota 1400. Vila Sorina: Vila este situata in apropierea hotelului Holiday Inn. Vila Sipot: Este situata in Sinaia, in inediata apropiere a Castelului Pelisor.

VILA SPLENDID II afla In Sinaia aproape de iesirea din statiune spre Poiana Tapului VILA ONIX*** se afla Sos. Sinaia - Targoviste, (Calea Moroeni) in dreapta de

pe DN 1, circa 1200 m de centrul statiunii. Este una din pensiunile cu un confort foarte ridicat care asigura

conditii deosebite pentru un sejur sau un week-end placut chiar si pentru cei mai pretentiosi oaspeti.Constructie noua cu dotari de mare confort si cu o frumosa gradina . Vilele din Sinaia au ambiant primitoare pentru turitisti ele find dotate cu facilitti sadisfacatoare avnd n vedere raportul dintre calitate si pret. Ele n in general ofer incalzire centrala, grup sanitar propriu, apa calda, tv, tv-cablu.Pentru clientii vilei se pune la dispozitie o bucatarie moderna dotata cu aragaz, frigider si tot ce este nevoie pentru prepararea si servirea mesei in conditii excelente.

Reteaua unitatilor de cazare a zonei Muntilor Bucegi este foarte extins n special n localittile de important turistic foarte mare. Prul Rece Una din cele mai vizitate statiuni din tara, Paraul Rece, la cativa kilometri de Predeal, la o altitudine de 1000 km, este numita "statiunea elevilor si a studentilor". Beneficiind de un cadru natural pitoresc, statiunea este excelenta, in anotimpul rece, pentru schi, dispunand de aer curat, soare si lumina in tot timpul anului. Poiana apului Localitate componenta a orasului Busteni,oras situat la poalele masivului Caraiman din Muntii Bucegi si la poalele Muntilor Baiu, la 880-940m alt. pe cursul superior al Vaii Prahova. Statiune balneoclimaterica si de odihna, cu functionare permanenta. Statiune montana si climatica de interes general, cu activitate permanenta. Este situata la o altitudine de 880 m. Cadru natural reconfortant, climat montan puternic ozonat. Indicatii terapeutice: nevroze astenice, depresii, stari de astenie, debilitate, stari de suprasolicitare psihomotorie. Punct de plecare spre Cabana Poiana Stnii, Cascada Urlatoarea. Reteaua unittilor de cazare a acestei zone nu este dezvoltat intlnind pesiuni urbane precum: MONA PARMA PANORAMIC MINDREANU DUMITRU

2.2.Reteaua unittilor de alimentatie

Majoritatea unittiilor de alimentatie sunt incluse n cele de cazare n hotelurile cele mai importante(vezi mai sus) Sinaia Sinaia detine cea mai extins retea a unittilor de alimentatie din Munti Bucegi. Aici se intalnesc: Restaurant MONTANA Restaurant SELECT Restaurant SINAIA

Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI , Pizzeria MAFLOR si alte mijloace de divertisment incluse n categoria unittilor de alimentatie precum baruri si discoteci: ] 2.3. Mijloace de agrement Zona Muntilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum: Sporturile de iarn: schi,bob, snow-boarding; Alpinism, drumetii, mountain-bike, seri de caban; Partide de vntoare, barbacue; Refacerea santtii: cur balnear, piscin, saun, sli de fitness; Bar BUCEGI Bar MONTANA Discoteca BLACK HORSE Discoteca BLUE ANGEL

Festivalul Sinaia, Raliul automobilelor de epoc, carnavaluri, concursuri sportive si alte evenimente culturale;

Se pot organiza congrese, conferinte, reuni de afaceri expozitii, parade de mod,evenimente moderne, sarbtorile de Paste, Craciun si Revelion. Capitolul III

656b14g Comercializarea unui circuit turistic n zona Muntilor Bucegi

Pentru a putea comercializa ntr-un mod favorabil produsul turistic se parcurg urmatoarele etape:

I. II. III. IV. V. VI. VII. I.Studierea pietei

.Studierea pietei Documentarea prealabila Verificarea pe teren a informatilor culese Selectia obiectivelelor turistice si a prestatorilor de servici Inchierea de contracte cu prestatori de servici Elaborarea propiu-zisa a programului turistic si ntocmirea analizei de pret Rezervarea servicilor

Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face dupa criteriile:economice,geografice,demografice,pshihologice si comportamentale.

Studierea cererii se face si n functie de preferintele diferitelor segmente de clientela fata de forme de mifloacele de transport, fata de forme de cazare,fata de destinatii preferate forme de turism(t organizat neorganizat, pe cont propiu,mixt) Studierea ofertei concurentei agentiei "DODO TRAVEL" presupune cunoasterea categorilor carora li se adreseaza concurenta si anume turismului intern ,de munte. Unele agentii nu mai dau o importanta turismului intern si nici oferirea unui sejur complet (transport, masa, cazare) astfel scaznd concurenta. Ca mijloc de promovare agentia "Dodo travel" se bazeaza pe sistemul media n special prin intermediul internetului si cel al revistelor dedicate tineretului si oamenilor de afaceri selectndu-si astfel clientii. Analiznd si ofertele puse la dispozitie de concurenta se ajunge la concluzia ca preturile oferite pentru astfel de sejur sunt asemanatoare dar fiind diferite calitatea oferita si alegnd un mijloc de transport mai putin confortabil. Identificarea principalelor segmente de clientel dup criterii variate s-a facut n urma nalizei de piat observnd numrul ridicat al cereri n special a tinerilor de a-si petrece vacant n Muntii Bucegi. Din aceast cauz s-au ale tint clientii de varsta medie, cu venituri medii avnd ca motivatie a caltoriei vacanta. Datorit sezonalittii se poate bserva un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute n Muntii Bucegi pe timpul iernii dar, deoarece aceast zona ofer multe posibilitti de agrement si n timpul verii cererea nu devine zero se mentine la un nivel moderat. Deaceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit n perioada verii deoarece multe firme se bazez pe litoral, rmn relativ putine oferte n zona Muntilor Bucegi pe timpul veri. Rezultatele aceste cercetari vor fi folosite n vederea adaptrii permanente a ofertelor la mutatiile intervenite n structura cererii. Culegerea informatiilor despre concurentii este dificil si presupune de regula utilizarea unor informatii secundare, din mass-media, experienta personal a unor salariati atrasi de firmele concurente,din auzite. La acestea se adaug informatiile culese n urma efectuarii unor cercetri de marketing asupra clientiilor, furnizorilor, distibuitorilor. O foarte bun ocazie pentru studierea pietei sub toate aspectele, respectiv a cererii, a ofertei concurentei ct si a continutului si tarifelor prestatiilor directe de servici turistice o reprezint trgurile de turism. Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectiv a propiilor posibilitti si pentru conceperea unor produse turistice care sa se dufentieze de cele ale concurentei.

II.Documentarea prealabila Se refera la culegerea de informatii cu privire la oferta turistica a zonei: Obiective turistice naturale antropice Babele Sfinxul Pestera Ialomitei Cheile Ialomitei Castelul Peles(Pelisor) Manastirea Sinaia (cu acces din statiunea Sinaia) Posibilitati de cazare Aceast zon ofer foarte multe posibilitti de cazare precum hoteluti(din Sinaia Hotel International;Hotel Sinaia; Hotel Palace, vile ( Vila Floarea de Colt, Vila Onix) si cabane si hanuri(Miorita;Valea cu Brazi; Valea Dorului; Piatra Arsa; Cabana Schiorii) si pensiuni turistice n satele turistice(Posada). 656b14g Reteaua unitatilor de alimentatie Restaurantele din aceast zona sunt diversificate precum 656b14g Mijloace de agrement n statiunea Sinaia se pot intlni diverse mijloace de agrement ndragite de turisti tineri si nu numai: Telecabina Cazinoul din statiunea Sinaia Restaurante Sinaia: Ferdinanad;Vantoresc;Taverna Srbului

Prtia de Bob Schii

Infrastructura generala si turistica n zona Sinaia exista posibilitatii de aprovizionare cu hrana si telecomucatia,electrica si termica sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oras important si recunoscut ca statiune turistica si in strainatate organizat ct mai bine,dezvoltat economic, aici fiind o piata ct mai extinsa de producatori astfel aparand concurenta ajungnd la un rezultat benefic pentru aceasta zona. III. Verificarea pe teren a informatilor culese Posibilitatile de acces la obiectivele turistice sunt soseaua E60 si calea ferata Brasov-Bucuresti (magistrala 300). n Sinaia se poate ajunge foarte usor deorece exista aceste cai rutiere si feroviare directe. Confortul oferit de unitatiile de cazare n concordanta cu preturile oferite sunt destul de bune avnd in vedere localizarea si facilitatile de agrement oferite de statiunea Sinaia care ridica acest nivel. Posibilitatile de vizitare a unor obiective cultural-istorice: Castelul Peles: Orar vizitare: luni si marti inchis ; miercuri 11-17; joi-duminica 9 - 17 ; Tarif: adulti 100.000 lei ; elevi/studenti 50.000 lei Pelisorul: Orar vizitare: luni si marti inchis ; miercuri 11-17; joi-duminica 9 - 17 ; Tarif: adulti 80.000 lei ; elevi/studenti 30.000 lei IV. Selectia obiectivelor turistice si a prestatorilor de servici Perioada 20.07.2006-23.07.2006 Numar turisti: 20 Servici asigurate: Servici de cazare(Sinaia,Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana Servici de masa-50 RON lei /zi/persoana Transport: Autocar 5 lei RON/km durata 4 zile 3 nopti cazare,

Plecarea(localitatea,data,ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.07.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea,data,ora):.Bucuresti Piata Victoriei 23.07.2006 ora 22.00 ITINERARIUL: Bucuresti- Ploiesti- Campina- Comarnic- - Sinaia; Sinaia-Castelul Bran -Babele- Pestera Ialomitei- Sinaia Sinaia -Ploiesti- Bucuresti 656b14g 656b14g Pentru acest circuit am ales urmatoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs: alegerea localitati ce vor cuprinde intinerariul Dus:Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km) Intors:Sinaia -Ploiesti -Bucuresti(122 km) Alte drumuri suplimentare: o alegerea mijlocului de transport Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)

Autocarul de 20 de personae 5 lei RON/km

AGENIA DE TURISM DODO TRAVEL PROGAM DE EXCURSIE 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Simbol

Tipul cicuitului montan 656b14g 656b14g (tematica,montana,nautica,specializata) Perioada 20.07.2006-23.07.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare,nr.turisti 20

656b14g

ITINERARIUL: Bucuresti- Ploiesti- Campina- Comarnic- - Sinaia; Sinaia-Castelul Bran -Babele- Pestera Ialomitei- Sinaia Sinaia- Ploiesti- Bucuresti Mijloc de transport. Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea,data,ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.07.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea,data,ora):.Bucuresti Piata Victoriei 23.07.2006 ora 22.00 Lungimea traseului:. 364 km Servici asigurate: cazare(Sinaia,Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana Servici de masa-45 RON lei /zi/persoana IV. ntocmirea analizei de pret Analiza de pret a)Cheltuieli cu transportul Persoane: 20 Nr. km: 364 Nr km parcursi pn la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucuresti Nr. km parcursi n timpul vizitarii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele si Sfinxul -Pestera Ialomitei Nr, km parcursi la ntoarcere n Bucuresti: 122 km

Pret/km: 5 lei RON b). Cazare: 35 RON 35 x 20 x 3 =2100 c). Masa: 40 RON 40x 20 x 3= 2400

364 x 5 = 1820

d) Cheltuieli de vizitare nu avem e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON f) Cheltuieli cu soferul: 75 RON 2.Totalizarea cheltuielilor: 1820+ 2100+2400+75+75= 6470 3.Aplicarea comisionului 6470 X 10% = 647 4. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229,3 5.Totalizarea cheltuielilor: 6470 + 647 + 1229,3 = 8346,3 8346,3/ 20= 417,315 Rotunjit: 418 RON

Intagibilitatea produsului turistic face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un indicator al calitatii servicilor oferite. Deaceea nivelul preturilor practicate pentru produsul turistic trebuie sa reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite. Pretul al acestui produs turistic include transportul din Buceresti pana in Sinaia plus traseu catre obiectivele turistice de vizitat propuse in acest sejur , cazarea la Vila Camelia*** precum si alte facilitati :

camping in curtea pensiuni (la cerere), gratar , sala de conferinta (40 locuri), inchirieri de materiale sportive si pentru pescuit. 656b14g V.ncheierea de contracte cu prestatori de servici Contract de hotelarie si restauratie PARTI CONTRACTANTE: 1. VILA CAMELIA cu sediul in:SINAIA strada: Spatar Mihai Cantacuzino, nr.5, judetul/sectorul PRAHOVA 4, telefon: 021/330 49 45, Oficul Registrului Comertului al Judetului PRAHOVA, sub nr. 6152, cod fiscal: 678, avand numarul 6203748527, deschis la Banca Comerciala Romana, reprezentata legal prin articolul 76/2000, denumita in continuare BENEFICIAR. 2. DODO TRAVEL , cu sediul in BUCURESTI str. VACARESTI strada: 274 , judetul BUCURESTI telefon: 021/3308582 , email: contact@dodotravel.ro, inregistrata la , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al orasului Bucuresti, sub nr. 1287, cod fiscal:562, avand cont nr. 7271216131, deschis la Banca:Comerciala Romana, reprezentata legal prin articolul 29/1996, denumita in continuare PRESTATOR.

CAPITOLUL 1. OBIECTUL CONTRACTULUI Art. 1.1. Obiectul contractului consta in primirea de catre prestator a clientilor si achitarea de catre agentia de turism a contravalorii serviciilor prestate. Art. 1.2. Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de turisti in limita disponibilitatilor. Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulative a urmatoarelor conditii: minim 30 de locuri, rezervate in baza aceleiasi comenzi, la aceasi data, pentru aceeasi perioada de sejur.

CAPITOLUL 2. DURATA CONTRACTULUI Art. 2.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie , pana in data de 23 august 2006. CAPITOLUL 3. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA Art. 3.1. Prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze unilateral tarifele in raport cu piata si cursurile de 656b14g 656b14g 656b14g -3-

referinta ale valorilor Euro su USD communicate la Banca Nationala a Romaniei, cu obligatia ca Prestatorul sa notifice Beneficiarului hotararea sa in timp util. Art. 3.2 Tarifele deja confirmate de catre Prestator pentru o anumita rezervare sau serviciu turistic Beneficiarului raman neschimbate indifferent de fluctuatia pietei sau de cursurile de referinta ale valutelor Euro si USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. Art. 3.3 Tarifele sunt exprimate in euro/zi (TVA inclus) Art. 3.4. Tarifele nu include micul dejun. Art. 3.5 Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar, res- pectiv Prestator, in original sau copie. Art. 3.6. Beneficiarul va plati un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate, in termen de 48 de ore de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator, urmand ca restul de 75% sa fie platit apoi. Art. 3.7 Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de catre turist direct la Receptia hotelului. CAPITOLUL 4. REZERVAREA SPATIILOR DE CAZARE Art. 4.1 Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise, emisa de Beneficiar si confirmata tot de catre Prestator. Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire.

Art. 4.2. Pentru grupurile de turisti, rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 zile inainte de inceperea sejurului mantionat in comanda confirmata de catre Prestator. Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor, felul si categoria serviciilor solicitate, perioada de sejur, modalitatea de plata, banca si numarul de cont al platitorului, data si ora sosirii, semnatura reprezentantului legal, stampila emitentului. Art. 4.3 Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12:00. Rezervatiile sunt garantate pana la orele 20.00. In cazul depasirii acestei ore Beneficiarului va mentiona in comanda " sosire tarzie" precizand ora. CAPITOLUL 5. PENALITATI Art. 5.1. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor, Beneficiarul va achita Prestatorului 0,5 % din valoarea totala a serviciilor comandate, pentru fiecare zi de intarziere. 656b14g 656b14g 656b14g -4-

Art. 5.2 In cazul in care, in ultima zi de sejur, spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa ora 14:00, Beneficia- rul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel ocupate. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral. Art. 5.3. In cazul neprezentarilor care nu au fost anuntate in termen, sumele incasate in avans de catre Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului, dupa care comanda va fi anulata implicit. CAPITOLUL 6. RECLAMATII Art. 6.1. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului. Prestatorul se oblige sa solutioneze operativ reclamatiile. Nu vor fi luate in considerate eventualele reclamatiile formulate dupa parasirea hotelului. Beneficiarul se oblige sa aduca la cunostinta clientiilor aceasta clauza. Art. 6.2. Daunele provocate de turistii cauzati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia, inainte de plecare.

CAPITOLUL 7. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Art. 7.1. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clause din prezentul contract de catre Beneficiar, acesta se considera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila. Art. 7.2 Prezentul contract poate inceta prin acordul ambelor parti sau prin denunate de catre una din parti, cu preaviz scris in termen de 30 de zile. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un effect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. Art. 7.3. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti, prin act additional, acre devine parte integranta a sa. Art. 7.4 Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si Comercial precum si cu dispozitiile legilor speciale in vigoare. Art. 7.5. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solution ape cale amiabila. In caz contrar, partile se vor putea adresa instantei judecatoresti. CAPITOLUL 8. CAUZELE FINALE Art. 8.1. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si a tarifelor prezentului contract . Art. 8.2. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere sis a nu desfasoare activitati care contravin legilor romanesti in vigoare. Art. 8.3. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 exemplare, cate 1 pentru fiecare parte. VI. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic Ziua I Bucuresti 60 km

Ploiestiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertatii, Statuia Soldatului de la 1877, Catedrala Sf. Ion).Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii inaintate, culturale, istorice si economice:- muzeul petrolului, muzeul de istorie si arheologie, muzeul ceasului, muzeul de arta. 62 km

Sinaia Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei, in plina zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa. Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii, si la 49 km de Brasov. Orasul, dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, se intinde in partea de nord la locul numit Gura Padurii, unde este plasat hanul "Vadul Cerbului", iar spre sus, pana dincolo de valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, in ultimii ani, noul cartier "Platoul Izvor". Ca statiune montana, activitatile de agrement sunt orientate n primul rnd pe excursii montane usoare, trasee turistice montane n Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski randonee, trasee pentru velo tout terrain n timpul verii). Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite.

Castelul Peles din Sinaia, resedinta de vara a regilor Romniei, are un profil bine determinat. Creatie a gustului regelui Carol I al Romniei (1866 - 1914), dar si a stiintei arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman, precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz si Berhard Ludwig din Viena, castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din Romnia, avnd caracter de unicat. Totodata, el este, prin valoarea sa istorica si artistica, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. Ziua II Sinaia 60 km

Castelul Bran - situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. 7 km-Aceast distant se efectuaz cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu. Babele si Sfinxul- Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii, formate de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului.Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare an pe platoul Bucegi stiu, insa, ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul.. Pestera Ialomitei si Cheile Ialomitei alaturi de Varful Omu, de babe si Sfinx, Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi. In numar de zece, cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice, incorporate in formatiuni de roci mai recente - cretacice - si mai putin dure - conglomeratele de Bucegi. De la nord la sud, succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor, Pesterii, Varariei, Coteanu, Tatarului, Zanoaga Mica, Zanoaga Mare, Orzei, Dobresti, Galma. Ele apar in relief sub forma unor sectoare de vale ingusta, generate de prezenta rocilor dure - calcarele. 67 km Sinaia Ziua III n aceast zi turisti se pot relaxa li se pun la dispozitie gratarul din patrimoniul vilei si de asemenea se organizeaz un program de agrement proiectarea unui film la cerint intr-un salon special amenajat. Ziua IV Sinaia Trgoviste- Acest oras este vechea cetate de scaun a Valahiei, centru economic, militar, politic, cultural si religios cu mare insemnatate la acea vreme. Principala atractie turistic este Curtea Domneasc. CURTEA DOMNEASCA Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire, corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel. Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce formeaza ansamblul Curtii domnesti, dintre care unele adapostesc expozitii:

- n turnul Chindiei: "Dracula. Legenda si adevar istoric" - n biserica domneasca: "Colectia de arta brncoveneasc" - n beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea - "Din istoria Curtii domnesti", "Lapidarul" - n biserica "Sf. Vineri" - "Colectia de icoane". 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Bucuresti VII. Rezervarea servicilor turistice Dupa calculul pretului a actiuni turistice agentia de turism Dodo Travel solicita prestatorului de servici turisticeVila Camelia rezervarea servicilor turistice. Pe baza programului excursiei agentia de turism trimite o comanda catre prestatorul de servici care participa la realizarea sejurului programului turistic adic unitatea de cazare Vila Camelia si a firmei de transport Euroline. 656b14g 656b14g Capitolul IV

656b14g Dezvoltarea si promovarea turismului 656b14g 656b14gn Muntiilor Bucegi 4.1.Solutii de valorificare a patrimonului turistic n Muntii Bucegi

Muntii Bucegi dispune de o sfera diversificat de resurse naturale si antropice. Deorece este o zon forte usor accesibil, preferat pentru sejururi scurte n weekenduri si in special de turistii tineri dar in aceasi timp are mare atractie si la cei d vrsta a doua dorind sa se relaxeze,odihneasca. Castelul Peles constituie o surs de atractie foarte mare fiind cunoscut international acesta situeaza statiunea Sinaia n sferele de preferinte a turistilor.

Statul sprijina turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale, prin mecanisme economice, financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative, creand conditii pentru dezvoltarea turismului durabil. Astfel ar trebui ca fiecare sa contribuie la protejarea patrimonului si in special de cei care au grija de orasele respective sunt obligatii sa: efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate efectueaza clasificarea structurilor de primire turistica, creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine in scopul dezvoltarii turismului; organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului si o supravegheaza asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului, organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Muntilor Bucegi ca tara ce prezinta interes atat pentru turismul intern, cit si pentru turismul international 4.2.Promovarea turismului n Muntii Bucegi Publicitatea si promovarea vnzrilor sunt cele mai rspndite metode de promovare utilizate. Datorit caracteristicilor acestor forme de promovare, majoritatea consumatorilor asociaz ideile de marketing cu publicitatea. tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vnzrile personale. Cel mai vizat mediu prin care se poate relaiza publicitatea este cel mass media in general televizorul reviste si mai nou internetul. S-a ca modalitate de promovare internetul observand ca acesta este un mediu foarte folosit desi nu inspir prea mult incredere. Deacea s-a ales si revista ca mijloc de promovare printr-un panou publicitar observat mai jos. Aceasta promovare se face n speranta convingerii clientelei si de a crea o imagine favorabil asupra produsului turistic oferit, si de se face cunoscut acest produs. Se doreste cresterea numrului de turisti atrasi spre zona Muntiilor Bucegi sau fidelizarea lor. Pentru obtinerea celui mai favorabil rspuns din partea pietei-tint, din partea tinerilor, astfel s-a creat o marc si am lansat-o pe piat facnd lent familarizarea c aceasta. Aceast campanie publicitar are ca obiectiv principal afirmarea pe piat, s asigure primirea favorabil al acestui circuit n Muntii Bucegi de catre consumator, pentru ca acesta s dezvolte o preferint pt acest circuit. Prin pliantul inclus am expus toate beneficile pe care orice consumator le caut ntr-un produc intr-un mod cat mai credibil.

Prin publicitatea se propune scopul de a: -informa clientul -de a se face cunoscut acest circuit; -de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabiol a acestui circtui; -de a stimula vnzrile, de a atrage noi clienti dispusi s achizitioneze acest circuit. Promovarea vnzrilor implic orice activitate ce poate induce un rezultat scontat din partea potentialilor clienti sau intermediari la schimb. Pentru comercializarea acestui circuit s-au folosit brosuri mpartite n Bucuresti si prin expozitiile la trgurile dedicate turismului. Dodo Travel,ca orice societate care urmreste s-si atrag piata, aceasta face publicitate si cheltuieste din profitul pe care-l obtine din propiile vnzri. Societatea a incheiat contracte de publicitate cu revista Acasa i cotidianul Libertatea si o serie de cataloage anuare, ghiduri. De asemenea s-a folosit si publicitatea exterioar prin afise amplasate n zone aglomerate ale Bucurestiului institutii de nvtmnt, camine studentesti. Cea mai mare parte a ofertei se concentreaz pe doua sezoane,de iarn si var, n restul timpului cererea manifestat fiind foarte slab. Perioada cea mai intens n activitatea agentiei o reprezint sezonul estival,al concediilor si a vacantelor,cnd cererea manifestat atinge cea mai mare valoare. Pe lng statiunile de munte si de tratament, agentia include n oferta sa si statiunile de pe litoral cu o gam variat de posibilitti de cazare si agrement. De asemenea, si activitatea de promovare este mai intens n periodele de sezon, societatea trebuind sa-si fac cunoscut oferta care se schimb n functie de sezon. Agentia de turism "Dodo Travel" are relatii cu detintorii de baz material din toate zonele trii,cu care incheie contracte de prestri servicii pe un anumit contingent de care dispunepe o perioad de un an pentru statiunile montane. n domeniul transportului agentia colaborez cu Euroline. Studentii si elevii solicit locuri de cazare mai ieftine, dar care s asigure conditiile de petrecere a timpului. Cererea lor se orienteaz ctre cabane,vile sate de vacant,hoteluri de una-doua stele ,dar n zonele atractive din punct de vedere al posibilittilor de agrement.

Concurenta fiind foarte puternic pe piata turistic n care si desfasoara activitatea,agentia a adoptat o strategie de crestere a capacittii pietei chiar dac ponderea veniturilor incasate n raport cu numrul turistilor va fi mai mic. n acest sens agentia si-a propus mbogatirea a activitatii turistice prin introducerea unor produse turistice noi si preturi promotionale.

656b14g 656b14gConcluzii: n urma acestei lucrri de atestare profesional se observ c Muntii Bucegi au mult mai multe resurse turistice de valorificat reprezentnd o zona cu accesibilitate foarte ridicat si deasemnea poate oferi liniste si relaxare sau doar agreement si posibilitatea practicarilor diferitelor sporturi de iarn iar var practicnd alpinismul si drumetiile. Muntii Bucegi reprezint una dintre cele mai atractive zone turistice din tar, este o zon foarte populat si exploatat n domeniul turismului, la maxim. Una dintre principalele atracti o reprezint Sinaia, statiunea cea mai des frecventat de turisti din tar si de peste hotare. Aceast atractie a turistilor fat de zona muntilor se explic prin faptul c accesul n zon este foarte usor (este o zon traversat de magistralele de comunicatie foarte importante evindetiate in cap.I ) n jurul su sunt orase foarte mari, au o populatie dornic de a petrece timpul la aer curat (Bucuresti, Ploiesti, Targoviste,Buzau etc.). Acest zon a Muntilor Bucegi este preferata de turisti mai ales pentru vacantele scurte sau n weekenduri. n zona Muntilor Bucegi s-au fcut investitii foarte importante n ceea ce privste infrastructura unittilor de cazare, de alimentatie, lucru ce a dus la cresterea numrului de turisti ce viziteaza zona. Aceasta lucrare evidentiaz principalele obiective turistice din zona aceasta (foarte multe la numar), dintre care cele mai importante sunt: Castelul Peles si Pelisorul (din statiunea Sinaia- cel mai cunoscut obiectiv antropic din tara),Babele si Sfinxul etc. Un rol important o au si statiunile din Muntii Bucegi : Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Poiana apului orase cu renume national si international. Totodat foarte importante sunt unittile de cazare din statiuni si din imprejurimi care sunt foarte numeroase atragnd din ce n ce mai multi turisti ce doresc sa se relaxeze si sa beneficieze de servicile oferite de prestatori care au un nivel destul de ridicat. Bibliografie: Beldie A. - "Rezervatia naturala Bucegi" Tehnologia Turismului clasele a XI-a XII -a, Editura Niculescu, Autori : Cristina

Iordache, Gabriela Stanciulescu, Stefania Mihai

Marketing turistic clasa a XII- as Autori : Cristian Dinca, Daniela Neagu, Mihaela Jipa Revista Terra Magazin Internet : http://www.cazari.ro/sinaia.htm

http://www.scritube.com/geografie/Zona-Muntilor-Bucegi156146.php http://www.scribd.com/doc/50352942/1/Definire-poten%C5%A3ial-componente

Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania Parcul Gravity Park Gravity Park este un complex destinat practicantilor de sporturi extreme de orice varsta, cu toate utilitatile necesare inglobate in perimetrul parcului. El se afla in Constanta (strada Soveja, vizavi de Palatul Copiilor), dar este deschis tuturor amatorilor de sporturi extreme din Romania (si nu numai). Constanta, strada Soveja (vizavi de Palatul Copiilor), in parcul Tabacariei, pe malul lacului Situat la intrarea in statiunea Mamaia, se intinde pe o suprafata de 27200 mp teren in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara, delimitat de hotelurile Aurora si Dunarea. www.gravitypark.ro Parcul Aqua Magic Toboganele, piscinele, caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4000 mp de apa. Desi gradul de siguranta este maxim din punct de vedere tehnic, exista si supraveghetori, in special in zonele destinate copiilor. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante, baruri, fast-food cofetarii, fast-food-uri), suveniruri, presa, ilustrate. www.aqua-magic.ro Acvariu Constanta Acvariul - Constanta, prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului, in imediata vecinatate a acestuia, este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. Cladirea care il adaposteste, construita la inceputul sec. XX, a trebuit reamenajata in totalitate, ea avand, pana in anii 1950, alta destinatie. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara, desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine, dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica.

Mai multe informatii www.delfinariu.ro Adresa: B-dul. Elisabeta nr. 1 Telefon: 0241/611.277; 0241/481.461 Acces: troleibuz: 44, 49 (din oras); 40, 48 (de la gara) Program: 9:00 - 20:00 (vara); 9:00 - 16:00 (iarna) Delfinariu Constanta Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei, la acea data. In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini, si anume : marsuinul, delfinul comun si afalinul. Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L.1758), iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus Mai multe informatii www.delfinariu.ro Zilnic: demonstratii la orele 10:00, 12:00 si 14:00; Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute. Capacitatea salii este de 300 locuri. Copii, elevi si studenti: 4 lei Adulti: 9 lei Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit. Adresa: Constanta, B-dul Mamaia, nr. 255 Informatii suplimentare la telefon 0241.481.230 Farul genovez este situat pe faleza din oraul Constana, n spatele statuii cu bustul poetului Mihai Eminescu. A fost construit n jurul anului 1300de ctre genovezii care fceau comer n port i restaurat ntre anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armean Artin Aslan. Farul are o nlime de aproximativ 8 metri.Cupola lui este din metal. Moscheea Mahmud al II-lea Constanta. Este un monument de arhitectura construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti fiind copia fidela a moscheii Konia din Anatolia-Turcia. Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul V. Stefanescu. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. In interiorul ei se gaseste cel mai mare covor oriental din Romania vechi de 200 de ani avind o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg. Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid. Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m, de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului. Moscheea din Constanta a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta acestuia. Acces : Linii Autobuz 2, 42, 44, 49, 51, Linii Trolebuz 48, Statia Poarta 1 Port Constanta. Locatie : Strada Crangului nr.1, Constanta. Insula Ovidiu, amplasata pe lacul Siutghiol, la 5 km de malul statiunii Mamaia si 500 m de cel al orasului Ovidiu, este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului romanesc, fiind singurul obiectiv turistic care functioneaza pe o insula naturala. Aceasta are o suprafata totala de 26.000 mp., din care 10.000 mp. sunt utilizati in scop turistic. Creata cu mii de ani in urma, insula a devenit locul legendar unde poetul Publius Ovidius Naso (43 i.Hr 17 d.Hr.) a fost exilat in anul 8 d.Hr. de imparatul Augustus si unde a scris operele Tristele si Ponticele. In prezent insula Ovidiu are 20 locuri de cazare pentru turisti, in 10 casute de trei stele Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

Piata Ovidiu nr.12, Constanta Telefon: 0241-614562 Muzeul de Arta Constanta B-dul Tomis nr. 82 - 84, Constanta Telefon/ Fax: 0241-617012 Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta B-dul Mamaia nr.255, Constanta Telefon: 0241-547055 Muzeul de Arta Populara Constanta B-dul Tomis nr.32, Constanta Telefon: 0241-616133 Muzeul Marinei Romane Str. Traian nr. 53, Constanta Telefon/ Fax: 0241-619035 Muzeul Militar National Filiala Constanta Str. Liliacului nr. 1-3, Constanta Telefon: 0241-674359 Cetatea Histria Se afla la 62 km de Constanta si Statiunea Mamaia(Din staiunea Mamaia mergi spre nord: Nvodari, Corbu, Scele, apoi dreapta ctre Histria) Este cel mai vechi oras din tara noastra. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan, cetatea Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i.Hr. de catre colonistii greci veniti din Milet. Program de vizitare cetatea Histria: vara: zilnic 9-20; iarna: zilnic 9-17 Muzeul Callatis Str. Izvor nr. 3,Mangalia Telefon : 0241 753 580 Program : Extrasezon zilnic 08.00 - 17.00 Program : Sezon zilnic 08.00 - 20.00 Herghelia Mangalia Herghelia Mangalia este situat la 3 km nord de Municipiul Mangalia i la numai 500 m de malul vestic al Mrii Negre; nu a fost aezat aici ntmpltor, ci s-a inut cont de condiiile geoclimaterice de formare a rasei arabe Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populat numai de cai de ras: pursnge arab, semigrei si civa ponei. Herghelia este un loc cu tradiie, fiind nfiinat nc din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescui cai arabi adui de la hergheliile din Jeglia, Cislu i Rdui. ntre 1936 i 1941, herghelia a importat din Polonia noi linii de armasari pursnge: El-Sbaa i Nedjari. Suprafaa Hergheliei Mangalia depete 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigur necesarul de hran pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din ar special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafa de 19 hectare. Aici se desfoara, pe timpul verii, n lunile iulie-septembrie, curse de cai la care particip herghelii i cresctori particulari din toata ara. Sos.Constantei km 3, Mangalia, 905500. Tel: 40(241)751325

Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

RESURSE TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic'; . discute importanta si structura resurselor turistice; . explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice turismului; . inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice; . discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.

6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice

Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei intime legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura ei cantitativ calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa numitul

'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o amplasare teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac '() ea tine mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale) rezultate din munca creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne exprimam s i noi acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica existentei actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica, reprezinta potentialul ofertei turistice. Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic (P), care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura. Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajul de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-o acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura de profil ofera cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine din imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelor naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ce face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism.

Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii, subordonata, la randul sau, modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor cerinte1, cum ar fi: unicitatea (pe plan local, regional, mondial); cota atractiva intrinseca (legata de intimitatea fenomenului, obiectivului), modul s i timpul in care satisface cererea turistica (sezonier, anual, efemer, deschis, inchis etc.), dificultatea sau usurinta punerii in valoare; cheltuielile de mentinere a valorii sale turistice. Dinamica potentialului turistic, in calitatea sa de componenta a ofertei, constituie premisa unei evolutii corespunzatoare a cererii. Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti. Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate relatiile dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie, relatii carora le sunt proprii: - interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente; - neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale locale si regionale; - dinamismul acestor relatii, avand ca suport faptul ca atat cererea, cat si potentialul turistic evolueaza continuu, sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici de piata (preturi si tarife); - primatul evolutiei cererii sub toate aspectele, fata de cea a potentialului turistic, urmare a gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice;

- periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente, sub dubla ipostaza: a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii, fapt care obliga pe solicitanti sa se adapteze penuriei; b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii, ceea ce determina scaderea eficientei. In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic al populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui an calendaristic. - importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea unor studii pluri - si interdisciplinare (geografice, economice, sociologice etc.) care au ca sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor in conformitate cu optiunile purtatorilor cererii, dar si de a influenta cererea spre a se adapta la situatia existenta intr-un moment dat. In aceasta directie se poate actiona prin parghiile economice: preturile la transporturile generale, cheltuielile suplimentare pentru vize, veniturile populatiei s.a. In concluzie, cele doua cgpuri de forta - cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza, in ultima instanta, dinamica fluxului turistic (intensitatea circulatiei turistice, durata sejurului etc.), volumul si structura prestatiilor turistice din cadrul unei anumite perioade.

6.2.1. Componente si criterii de grupare

Nu de putine ori, in teoria si practica turistica, semnificatiile termenilor 'oferta' si 'produs' sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. Diferenta dintre ei este mai degraba contextuala decat conceptuala. Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a merge intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit. Impartirea inegala a turismului, in jurul lumii, este o dovada in acest sens. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie exista o stransa si complexa interdependenta. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice, care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo. Deci, lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsa turismului. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii, trebuie sa aiba amenajari si facilitati, care reprezinta fie infrastructura generala, fie infrastructura specifica. Infrastructura generala cuprinde sosele, aeroporturi si porturi navale, gari, prestari de servicii, comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui obiectiv. Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare, servicii de alimentatie publica, magazine, puncte de recreere, distractie s.a. Infrastructura generala este, de regula, dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele), folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite, taxe, accize etc. Spre deosebire, infrastructura specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari, ajutati fiind, in mica

masura si numai in anumite perioade, de subventii provenite de la guvern. Infrastructurile generale si specifice, combinate cu punctele de atractie, diferentiaza destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes. Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii; 2) infrastructura si facilitati (incluzand facilitatile turistice). Aceste componente globale si generale pot fi subInpartite in mai multe subdiviziuni detaliate: I. Resursele (atractiile) naturale, spre exemplu, sunt cele create de natura, fara interventia omului, cuprinzand: pamant, topografie, cursuri de apa (inclusiv apele termale s i minerale), clima, flora, fauna. II. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei), cum ar fi: 1) oamenii si cultura lor, folclorul, obiceiurile, religia etc.; 2) atractiile culturale, istorice, arhitecturale (muzee, catedrale, teatre, monumente, festivaluri, arta etc.); 3) infrastructura, insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile. Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din acest capitol. Retinem insa ca, nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele naturale ale ofertei (de exemplu, cazul unui parc urban). Dar, faptul ca resursele difera una de alta, isi conserva individualitatea, pe de o parte, si se sustin reciproc, sunt complementare, pe de alta parte, explica validitatea conceptuala a acestei clasificari, chiar daca, in contrast cu alte tipologii, trasarea unei linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila.

Exista si alte grupari ale resurselor, care folosesc criterii diferite. Putem retine cateva din ele: A. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele categorii de resurse: 1) primare sau inerente - cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i recreerea. Turismul este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din aceste aparent 'fara folos' resurse naturale si create de om. Unele din aceste resurse pot constitui chiar obstacole pentru alte activitati economice, cum ar fi unele masive muntoase. Alte resurse, ca arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de recuperare la vremea respectiva) pot numai acum - datorita turismului sa devina surse de venituri considerabile;

2) secundare sau derivate - cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si recreerea. Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora, ele se evidentiaza prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World', de pilda). B. Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice, distingem urmatoarele structuri:

1) sistemul atractiilor . Sistemul atractiilor PRIMARE SECUNDARE

NATURALE UMANE NATURALE UMANE

2) evenimentul atractiilor . Eveni mentul atractiilor PRIMARE NATURALE UMANE ex.: eclipse solare, ex.: festivaluri, aniversari, eruptii vulcanice, ceremonii religioase, etc. aurore boreale UMANE SECUNDARE

ex.: festivaluri

religioase

C. Potrivit intinderii spatiale a pietei, distingem urmatoarele resurse: 1) locale; 2) regionale; 3) nationale; 4) internationale.

D. Dupa nivelul de evaluare al lor, int nim resurse: 1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii diferite). Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1, dar care, consideram noi, nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica.

6.2.2. Resursele turistice naturale

Dupa unii specialisti, nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse. E.S.Zimmerman, de exemplu, referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri, s-a exprimat succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'. In legatura cu aceasta, Zimmerman vedea resursele ca 'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2. Numai acea parte a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa. Ceea ce in prezent nu poate fi folosit pentru orice motiv, nu constituie o resursa. Acelasi rationament vizeaza si resursele turistice. Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa. Urmand aceasta linie de gandire, am putea Inparti resursele in existente si potentiale. Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si geografice. Dar, daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele naturale pentru industrie si agricultura, rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul. De asemenea,

aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor naturale pentru turism si recreere este foarte modesta. Aceasta omisiune ar putea fi atribuita, pe de o parte, atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana, iar pe de alta parte, noutatii problemei. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina cercetare a fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere, comparativ cu cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei. Problema este complicata din cauza faptului ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de exemplu, acest sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural, cu componente singulare mai putin remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala. Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru turism/recreere este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii, iar concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai mult, in special din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza, cum ar fi: mineritul, industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. Turismul foloseste in primul rand resurse ce pot fi reinnoite, care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape libere (de exemplu, frumusetea peisajelor, clima, favorabila, aerul nepoluat) si pentru care industria turistica nu plateste in vederea achizitionarii lor, deci nu sunt cuantificate din punct de vedere economic.

Frecvent, fara turism, valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat. Faptul ca resursele turistice sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala, culturala si ofera, prin intrebuintarea lor, satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila comparativ cu alte activitati. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei de bunuri substantiale si servicii. De exemplu, alternativa oferita de turism in zonele muntoase, unde economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv, in acest sens, este cazul turismului dezvoltat in Alpi, unde agricultura traditionala nu poate concura cu agricultura moderna). Sau, un alt exemplu, este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al oraselor manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime, care au beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. De asemenea, deosebit de sugestive sunt si cazurile unor insule, mai ales cele mici si suprapopulate, in cadrul carora orice resursa conventionala (energetica, minerala) este absenta, dar exista resurse turistice 'libere' (plaje exotice deosebite, ape oceanice calde si nepoluate, recife de corali, vulcani impresionanti etc.) care nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa, alaturi de o agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu. Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din cele neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energointensiv, fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand, modul de gandire

dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si neregenerabile, sunt limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale naturii, se dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a diminuarii calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe cele refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a intrebuintarii lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu numai efecte pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii vietii. Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin sistemul resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei dintre om si mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate fi privit exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune economica exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de rolul acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau fizic, mediul trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie, destindere si revigorare psihica.

Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a resurselor turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare a resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in colaborare cu Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi subInpartite in trei categorii: climat, peisaj (decor) si fauna. Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes. Odata ce transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile urbane mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje accesibile, asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai numeroase. Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si Brighton in Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si multe altele. Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si usor de gasit. Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de origine se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje, chiar si vara, nu sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al Europei Occidentale, principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul mediteranean2. Marii poli turistici ai bazinului mediteranean - Costa de Azur, Coasta Lidi (de la Marea Adriatica), Coasta

Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) - absorb si pot asigura conditii pentru 10-15 milioane turis ti anual. Se adauga acestor regiuni de coasta, tot in bazinul mediteranean, insulele: Cipru, alaturi de Corfu, Creta si Cycladele (care apartin Greciei). De fapt, zona mediteraneana reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala si aproximativ 1/2 din cea regional-europeana). Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare, nu numai pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora, ci si pentru restul populatiei atrasa de soare si apa. Plajele din Florida, Hawaii, Mexic si Caraibe au ajuns sa atraga vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera. Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. Astfel, inca din anii '30, in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin', prima fiind deschisa la Skegness in 1936, complet echipata cu jocuri, elemente de distractie si de amuzament. Taberele Butlin sunt inca operative si astazi, conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice. O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean (prescurtat Club Med). Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80 de cluburi existente in prezent in jurul lumii. Din informatiile pe care le detinem, un Club Med nu dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite, dar fiecare caz ofera o larga varietate de activitati sportive libere. De aceea, in acord cu una din brosurile sale publicitare, deviza

Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban, aflati in vacanta, satele trecutului cu toate libertatile lor, dar fara ipocrizia lor'. Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare, ci si din motive sportive, cum sunt: navigatia si skiul nautic. Din perspectiva acestei motivatii, exista astazi o multime de plaje recreative renumite in lume, de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia), Montego Bay (Jamaica), Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. Din pacate, datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale, precum s i a pierderilor de hidrocarburi din vasele de transport maritim, unele plaje au fost puternic poluate. Altele au devenit excesiv de aglomerate, incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de exemplu, plajele de pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice). Pentru plaje mai putin aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic, iar daca cineva dores te rezervare de acces

pe plaja, poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei. Calitatea de membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon. Cu siguranta, clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii. Schiorii cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. Sub acest aspect, zona arcului alpin din Centrul Europei, in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei Occidentale, constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca.13 milioane de primiri anuale). Aici, la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix, Megcve, Aix le Bains), elvetiene (Davos, Crans-Montana), austriece (Innsbruck), italiene (Cortina d'Ampezzo, de exemplu, in Dolomitii italieni) etc. Intr-adevar, skiul a reprezentat cea mai dinamica atractie din ultimii 25 de ani (de exemplu, industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i dispune de peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). Totusi, in prezent cererea pentru acest minunat sport de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale, ceea ce sporeste optimismul multora, deoarece, asa cum s-au poluat plajele, tot asa se pot polua si muntii, cu partii si telescaune. Decorul (peisajul). Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi, ei desemnand combinatii ale variatelor resurse naturale, in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita, ca elemente ale unui intreg. Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural, cum sunt muntii, sunt preocupati de climat, dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de zapada

pentru skiat. Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta. Dupa ce trenurile au usurat calatoriile la distanta, europenii au fost atrasi de Alpi, iar nord-americanii de M-tii Rocky. Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele, sa-i escaladeze si doreau sa-i admire asa cum erau, fara a avea nevoie de sporturi inventive, cum este skiul, de exemplu. Si astazi muntii inca atrag oameni pentru frumusetea lor naturala, asa cum se intgpla si cu alte localizari naturale, cum ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona - SUA), formatiunile stancoase (Stanca Ayer din Australia), vulcanii (Vezuviu in Italia), recifele de corali (Marea Bariera de Corali Australia) etc. Apa, privita separat de cea marina, poate fi de asemenea o atractie decorativa, ceea ce este un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA si Canada), Cascada Victoria pe r l Zambezi (Zimbabwe - Africa), Districtul Lake (Anglia), gheizerele si ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national Yellowstone (SUA). Turistii mai sunt atrasi, de asemenea, de peisajele multicolore ale toamnei din Noua Anglie (SUA), sau Ardeni (Belgia), precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia, sau lalelele din Olanda. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni, padurile tropicale trezesc interesul altora, iar altii prefera des ertul. Fauna. Fauna constituie o alta atractie naturala. Si in acest caz constatam o diversitate de manifestare a relatiei dintre om si natura. Unii percep fauna ca ceva de observat s i admit in timpul

unei vizite printr-un parc african, cum ar fi: Serengeti (Tanzania), Murchison Falls (Uganda), Kruger (Africa de Sud), sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din Antarctica, ursii polari arctici, ori diferitele forme de fauna int nite intr-o excursie de-a lungul Amazonului si, de ce nu, Dunarii si Deltei acesteia. Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de vanatoare. Acesti turisti, nu de putine ori, pot fi o sursa importanta de venituri guvernamentale, obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit.

6.2.3. Resursele turistice antropice

Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale, create si organizate de oameni. Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si constanta ce poate incanta vizitatorii. Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'. Este insa greu de

aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice. Turis tii viziteaza Parisul pentru atmosfera sa, ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul Versailles? Marile orase ale lumii, cu rezonanta turistica deosebita, dispun de o lista impresionanta, prin intensitatea atractiei, de destinatii, cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia), ruinele romane din Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. Mai mult, intretinerea si conservarea unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori. Chiar si bisericile sau catedralele pot castiga bani suplimentari, permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'. Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. De exemplu, obiectivul istoric Stonehenge din Anglia, amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea terenului de la baza ruinelor cel reprezinta, a fost Inprejmuit cu un gard de protectie. Palatele, ca Versailles in Franta, si castelele, precum Castelul Windsor din Anglia, atrag alti turisti. Unii prefera sa viziteze monumente, precum Arcul de Triumf din Paris. Altii se perinda prin sate-restaurant, precum Williamsburg (Virginia - SUA), sau pe fostele cgpuri de batalii ca Gettysburg (Pennsylvania - SUA) ori Waterloo (Belgia). Alti turisti prefera muzeele. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din Londra, Muzeul German din Mchen, Muzeul Louvru din Paris, Muzeul National de Antropologie din Mexico City, precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. Unii turisti includ ca prioritate vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Constructiile guvernamentale sau politice atrag, de

asemenea, turistii. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova, Parlamentul din Londra, Casa Alba din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti. Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice, precum: piramidele din Egipt, Stonehenge din Anglia, templele maiase din Mexic sau Maciu Piciu din Peru. Altii prefera contactul cu culturile inca existente, cum sunt cele ale bascilor din Pirineii spaniolofrancezi, marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania. Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai globului, cum sunt: Festivalul de la Edinburgh, Carnavalul de la Rio, Mardi Gras in New Orleans, Sarbatoarea din octombrie din Mchen sau Festivalul apelor din Stokholm. Unele festivaluri sunt de esenta religioasa. Dintre acestea, Jocurile pasiunii - de la Oberammergan in Germania - este apreciat ca unul din cele mai celebre, cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o periodicitate, de obicei, de 10 ani. Locuri sau constructii religioase atrag, de asemenea, o multime de turisti, spre Vatican (Roma), Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt Lake City SUA, statul Utah). In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase, ca cel de la Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta). Muzica, artele, dansul si teatrul atrag, la randul lor, foarte multi turisti. Baletul marelui teatru din Moscova, Corul barbatilor vienezi, Madrigalul bucurestean, dansurile populare din multe tari europene si teatrele marilor oras e, incluzand Parisul, Londra si New York, dupa aprecierile multor analisti, nu ar putea supravietui fara turisti. In sfars it, productia unor obiecte de arta si artizanat, cu o pondere importanta a muncii

manuale deosebit de creativa, poate constitui un important stimulator de turism. Cu titlu de exemplu, putem nominaliza: Italia - renumita prin obiectele de pielarie, Cehia - pentru cristalul de Bhoemia, Irlanda - pentru panza, indienii Cherokee si Navajo - pentru ceramica lor, iar eschimosii canadieni - pentru sculpturile lor in roca.

6.3. Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc

Intre tarile din centrul s i estul Europei, Romania este considerata ca tara inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om, fapt ce-i confera o mare disponibilitate pentru turism. Acest adevar are si mai mare greutate cand este recunoscut de personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului. 'Cred ca Romania are un potential nelimitat in ce priveste industria turismului - remarca Richard B.Lamm, guvernator al

statului Colorado din SUA, care ne-a vizitat tara. Dispuneti de o tara care are atat coasta Marii Negre, cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele, o tara care are diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief, armonios Inbinate pe teritoriul tarii, o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului, flora si fauna bogate, cu numeroase specii de interes stiintific, inegalabile monumente istorice de arta si arhitectura etc.; el poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism, si cele mai sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale1. In centrul tarii, Depresiunea Transilvaniei - cea mai mare depresiune intramontana din Europa - este inconjurata, ca o cetate, de cununa Muntilor Carpati, unde se poate schia timp de 3-4 luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia, Predeal, Poiana Brasov s .a.), iar din adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care, Inpreuna cu alti factori naturali de cura, constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare. De-o parte si de alta a muntilor, dealuri s i coline, un adevarat br de livezi si vii pe rod, coboara ca niste contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii, inclinandu-se usor spre doua atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. Romania este bogata in locuri si monumente istorice, ca, de exemplu, situri si cetati dacice si romane, biserici si manastiri, palate si castele medievale, numeroase orase si sate pastratoare de

vechi traditii. Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie. Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i atrag cele mai variate categorii de turisti, amatori de sporturi de iarna, drumetii pe poteci marcate, speoturism, alpinism, vanatoare, pescuit sportiv s.a. Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere turistic, prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile, dispun de o densa retea de vai longitudinale si transversale, de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri modernizate sau forestiere, cu altitudini relativ reduse (doar 8,5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m altitudine). La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi, Fagaras , Parang, Postavarul si Piatra Mare, Ceahlau, Retezat, Semenic, Rodna s.a.) s-au dezvoltat statiuni montane, s-au construit cabane; Poiana Brasov, Sinaia, Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna lansate deja in turismul international, iar Semenic, Paltinis , Durau, Borsa, Stana de Vale, Poiana Marului si Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua. Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii, adevarate unicate nationale s i europene, precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi (judetul Buzau), Babele si Sfinxul, stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova), pes tera si ghetarul de la Scarisoara (judetul Alba), cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava), Pietrele Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s .a.

Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei. Statiunile balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. In statiunile balneare din Romania, raspandite pe intreg teritoriul tarii, se trateaza mai toate afectiunile corpului omenesc. Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si termominerale, namolurile s i gazele terapeutice (mofete), climatul si topoclimatul, la care se mai adauga, pentru efecte curative deosebite, lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru Inbuteliere raspandite pe intreg cuprinsul tarii. De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare la Baile Herculane, Germisara, iar mai recent, din secolul trecut, la Baile Felix, Covasna, Tusnad, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Eforie Nord si Mangalia. Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in peisajul natural al Romaniei, cu plaje intinse si nisip fin. Expunerea la soare este asigurata pe toata durata

zilei, deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar, de exemplu, unde, in ultima parte a zilei, plaja este umbrita in mai multe zone. Apoi, datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si apelor mezotermale, litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului balnear. De asemenea, Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana, iar valurile sunt frecvente in statiunile romanesti (Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol, Eforie Sud, Costines ti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia), spre deosebire de statiunile de pe tarmul Adriaticii, de pilda, unde acest fenomen este inexistent, iar valurile inseamna talazoterapie. Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie, litoralul romanesc, intre Navodari si granita cu Bulgaria, ofera plaja sa de exceptie, marea fara maree, favorabila inotatorilor, foarte multe zile insorite s i temperatura moderat de calda, o buna infrastructura, acces usor pe s oselele de coasta spre aeroportul international Mihail Kogalniceanu, sau dinspre aeroport spre Constanta ori Bucuresti, pe podul Giurgeni-Vadu Oii, sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda peste Dunare. Ca peisaj, Inprejurimile sunt remarcabile, cu numeroase rezervatii naturale, locuri de interes arheologic, istoric, cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec.VII-VI inainte de Hristos): Histria, Tomis, Callatis Dunarea. Batranul Danubiu sau Istros, fluviul incarcat de istorie si legende, martor al multor framantari si evenimente din viata poporului roman, se constituie ca o valoroasa pastratoare de potential turistic prin cursul sau, presarat cu coturi s i meandre, insule s i ostroave, chei si defilee,

din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici, prin lumea pestrita a mamiferelor si pasarilor ce populeaza zavoaiele din lunca, dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor ce urca pe Dunare pentru a-si depune icrele. La gurile Dunarii, oaspetii Romaniei se vor int ni cu mirifica Delta a Dunarii, situata la circa 120 km de Constanta. Ea este un original si interesant colt din tara, care conserva un potential turistic aparte, fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din lume. Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra, Delta Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul, cat si prin intreaga flora si fauna ce o populeaza, prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. In esenta, Delta Dunarii invita la excursii la care participa amatorii de pescuit, de linis te si soare, iubitori de plante si animale, rare; aici se organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral, dar s i din alte zone ale tarii. Pentru conservarea ecosistemului deltaic, a fost instituita - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Aceasta presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice; turismul se exclude din cele 16 zone strict protejate, dar se poate practica, sub un control strict, in zonele tampon, precum si in zonele de tranzitie (economice); in aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic. Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul tarii: in orase, in sate si pe anumite trasee turistice.

De o valoare incontestabila, recunoscuta pe plan universal, sunt bisericile si manastirile cu picturi murale, atat in interior cat si in exterior, din nordul Moldovei sau din Bucovina. Voronet, Humor, Moldovita, Sucevita, Arbore - sunt pagini ale unui album de arta si arhitectura ce se destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint nit in alta parte a Terrei. Coerenta picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de arta si arhitectura titulatura de biblie ilustrata. Pentru felul cum au fost pastrate si conservate aceste comori ale artei universale, zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme d'Or, acordate de FIJET, trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita. Alaturi de manastirile pictate, un deosebit interes turistic, istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte lacasuri de cult monahale, dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria, situate in judetul Neamt. Ele dateaza din vremea unor domnitori gloriosi, precum Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec.al XVI-lea), sunt asezate intr-un cadru natural pitoresc si pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite. Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului, pe meleagurile romanesti, inconjurate astazi, vremelnic, in teritoriul Republicii Moldova, si se conserva la Orhei sau Soroca, la Balti si in Ucraina subcarpatica, la Cernauti, in numeroase sate in majoritatea lor locuite de urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare, Petru Rares, sau a altor domnitori de seama. Arhitectura populara, arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor, cojocaritul,

portul popular, iconografia pe lemn si sticla, pictura murala veche, varietatea folclorului literal si coregrafic, olaritul, sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi, cu origini dacice, perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre, reprezentand o inestimabila valoare artistica s i turistica in zona Maramures, Oas si nordul tarii. Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste hotare. Constructii insolite, int nite pe vaile Mara, Iza si Viseu, aceste porti si biserici sunt adevarate capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre cele mai inalte din Europa), Sugatag, Berbes ti, Bogdan Voda, Vadu Izei, Ieud s.a. Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii, si la fel de valoroase turistic sunt raspandite in toate zonele tarii, cu precadere in Muntii Orastiei, in |ara Hategului, in Banat, in Dobrogea. Cetatile taranesti din Transilvania. Sunt monumente de arhitectura de un specific aparte, construite, de regula in jurul unei biserici. Ele conserva vechi elemente din arhitectura medievala a Transilvaniei, ca si obiceiuri, traditii, mestesuguri. Dintre ele sunt renumite cele de la Biertan, Agnita, Dumbraveni, Medias s.a. Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei, Transilvania este cea mai bogata in vestigii si monumente istorice romanesti, durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii Sarmizegetusa Regia, capitala primului stat dac centralizat si independent, ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia romana), romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj, Potaissa-Turda,

Apulum-Alba Iulia s.a.), medievala (Bras ov, Sibiu, Targu Mures, Alba Iulia, Oradea, Timisoara, Baia Mare s.a.), moderna si contemporana. O atractie deosebita prezinta cetatea Sighisoarei - unicat national. Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele Carpatilor, in Oltenia de sub Munte, la Cozia, Curtea de Arges, Cgpulung, Targovis te, vechi capitale ale Tarii Romanesti. Intre acestea, de un farmec aparte si invaluita in misterul legendei este biserica manastirii Curtea de Arges, de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei, opera arhitectului francez Leconte de Nouy, loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I de Hohenzolern s i ale familiei regale. Unicat european si chiar mondial pot fi considerate si biserica Densus (judetul Hunedoara), sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara. Dar asemenea monumente se int nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti, Iasi, Brasov, Timisoara , ClujNapoca, Oradea, Targu-Mures, Constanta, Pitesti, Ploiesti etc. O atractie deosebita pentru vizitatorii Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti, Sinaia, Bran ('castelul lui Dracula') ca si cele din alte orase: Ias i, Targu Mures, Timisoara, Brasov etc. Muzeele si casele memoriale. Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii istorice. Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din tara (ex. Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti, Muzeul Marii Negre din Constanta, Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s.a.), iar altele (Sibiu, Bucuresti, Radauti) sunt specializate pe

anumite profile (arta, arta populara; colectii: lemn si produse din lemn - Cgpulung Moldovenesc, Sighetu Marmatiei, Beius; ceasuri, petrol - Ploiesti; vinuri - Murfatlar etc.). Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor personalitati ale civilizatiei nationale, poetii: Vasile Alexandri (Mircesti, jud.Iasi), Mihai Eminescu (Ipotesti, jud.Bacau), George Cosbuc (satul cu nume omonim, fost Hordou, jud.BistritaNasaud), Nichita Stanescu (Ploiesti); prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim, jud.BistritaNasaud), George Calinescu (Bucuresti); muzicienii: George Enescu (Liveni, jud. Botosani), Ionel Pavlea (Alexandria); pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina, jud.Prahova), Constantin Brancusi (Hobita, jud.Gorj); dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale, jud.Prahova), Eugen Ionescu (Bucuresti); istoricul Nicolae Iorga (Botosani, jud.Botosani) etc. Mentionam, de asemenea, multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei. Cele mai renumite se gasesc in Bucuresti, Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei), Iasi, Craiova, Oradea, Ploiesti; de altfel, in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex arheologie, istorie, stiinte ale naturii, arta populara - cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul judetului. Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii, a istoriei zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. Cantece s i jocuri, costume populare, obiceiuri, traditii etc. pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti, Sibiu, Suceava, Braila), in satele pastratoare de traditii (din Bucovina, Maramures, Oas, din Delta Dunarii, Oltenia de Nord s.a.) sau

cu ocazia unor manifestari populare traditionale. Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor serbari sau manifestari folclorice. Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion, cu care prilej in marile restaurante din Bucuresti sau din orase, in statiunile pentru sporturi de iarna s i chiar pe litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion, la care tineri si varstnici petrec, canta si danseaza toata noaptea, marcand in acest fel realizarile de peste an. In luna ianuarie, la Deva (jud.Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari - numit Calus arul transilvanean, in timp ce in februarie, la Prundul Bargaului (jud.Bistrita-Nasaud) oaspetii pot admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani, prilejuit de Alaiul nuntilor de pe Bargau. In martie, prin partile jud.Botos ani, la Bucecea, se poate participa la festivalul-concurs al cantecului popular moldovenesc Satule, mandra gradina. Un vechi obicei de primavara dedicat harniciei plugarilor (Tanjaua - sarbatoarea primului taran care iese la arat) se desfasoara, tot in aprilie, la Hoteni, in Maramures. In mai, zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor, la Huta Certeze (jud.Satu Mare), stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la munte. In iunie, creatorii de arta isi dau int nire cu admiratorii lor la targul de ceramica populara Cocosul de Horezu (jud.V cea). Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie, spre jud.Alba, la traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina, cu produse de artizanat si, totodata, cu cantece si

dansuri. Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. O frumoasa sarbatoare populara - Hora de la Prislop (jud.Maramures) - cu cantece, jocuri si port popular din mai multe judete ale tarii se desfasoara la mijlocul lunii august, de Sfanta Maria, in inima Carpatilor. In septembrie, la MagoajaChiuesti (jud.Cluj), are loc manifestarea populara Pintea Viteazu, care evoca, prin vechi cantece, poezii si dansuri, figura haiducului Pintea, luptator pentru dreptate sociala. Tot in septembrie are loc la Tebea (jud.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata conducatorului revolutiei romane din Transilvania (1848-1849), Avram Iancu, supranumit 'Craiul muntilor'. Pe meleagurile natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi, la Targu Jiu (jud.Gorj), in octombrie suntem invitati la festivalul cantecului popular din Gorj, si din judetele vecine, Jiule, pe malul tau. Dar cei mai multi turisti aleg, desigur, in luna decembrie, localitatile in care se pastreaza datini si obiceiuri cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei, Botos ani, Suceava si in alte zone din tara. Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania, se constituie in tot atatea atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. Mentionam: marile baraje hidroenergetice de pe Dunare (Portile de Fier) de pe Olt, Arges (Vidraru), Lotru (Ciunget), Bistrita (Izvorul Muntelui), Somes , Buzau, Siret, Prut s.a.; podurile peste Dunare de la Fetes ti-Cernavoda, Giurgeni-Vadu Oii, Giurgiu, ca si ruinele podului Inparatului Traian, de la Drobeta Turnu Severin, construit de catre Apollodor din Damasc; drumurile transmontane, cum ar fi drumul transfagaras an (2040 m

altitudine maxima), cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau cele de vale: pe Jiu, in defileu, pe Olt, de la Turnu Ros u la Cozia, pe Valea Prahovei, pe valea Buzaului. Reteaua nationala de sosele si drumuri, cu poduri, viaducte si serpentine spectaculoase, face legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele, obiectivele si statiunile turistice. Multe dintre ele (E 60, E 85, E 79 etc.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene, facand legatura intre Europa centrala si vestica, cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat. Reteaua nationala de cai ferate, in mare parte dubla si electrificata, se desfasoara ca un sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti, legaturile facandu-se prin liniile transcarpatice, adevarate opere de arta inginereasca, asa cum se prezinta cele situate pe vaile Oltului, Jiului, Bistritei, Muresului, Moldovei, Cris ului Repede s.a. Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si Bucuresti-Baneasa, Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14 aeroporturi deschise traficului intern. Valorificare s i conservare. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate fi apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996), pe intreg cuprinsul tarii, a 288.656 locuri de cazare, repartizate pe diferite tipuri de unitati. Intre acestea, se remarca hoteluri precum 'InterContinental', din lantul mondial omonim, 'Bucuresti', 'Flora', 'Dorobanti', s .a. (in Bucuresti), 'Rex', 'Europa', 'Neptun' s.a. din statiunile de pe litoral: Mamaia, Eforie Nord sau Neptun (toate de 4 stele). De mare atractie si cu iz medieval, traditional romanesc, sunt hotelurile, hanurile,

motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente istorice, atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada', Hanul lui Manuc din Bucures ti, hanul 'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud.Bistrita-Nasaud), Hanul Ancutei, Hanul 'Casa Arcasului' (jud.Neamt), Hanul Sucevita (jud.Suceava), hotelul 'Casa cu lei' din Constanta s.a.). Foarte solicitata este cazarea in pensiuni, in sate turistice sau la particulari, in ferme agroturistice. Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud.Sibiu), Bogdan Voda (jud.Maramures ), Leresti (jud.Arges), Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii, jud.Tulcea) s.a. Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si de circulatia turistica interna s i internationala; in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil. turisti straini au vizitat, anual, Romania. In marea lor majoritate, ei provenind din tarile vecine (republicile fostei Iugoslavii, R.Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria), din tarile europene (Germania, Italia, Franta, tarile nordice, Anglia, Austria, Spania, Grecia s.a.) sau extraeuropene (SUA, Canada, Japonia, tarile arabe, Israel). Din 1990, romanii, constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin, au pornit sa recunoasca lumea. Astfel, anual, 8-10 mil. de turis ti romani au cutreierat meridianele s i paralelele lumii, din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in perioada 19901997. Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova, din tarile europene vecine, din Israel sau din marile tari occidentale.

Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in prezent, zilnic, servicii pentru peste 300 mii de persoane. Potentialul turistic al Romaniei permite insa o dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale. Perspectiva integrarii europene. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sunt inca modeste si, in nici un caz, nu sunt la nivelul cerut de standardele de competitivitate. Pentru aceasta, eforturile se cer orientate, in perioada urmatoare, pe cateva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international, de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratament traditional; orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%), in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente, in zone noi din Muntii Apuseni, Lotrului, Capatanii, Maramuresului, Parang s.a.; dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic; deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al tarii; modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, prin ridicarea gradului de confort, dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere, a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni; organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; desfasurarea unui turism pe

baze ecologice, atat in aceasta zona turistica, adevarat unicat european, cat si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale. Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta integrarea Romaniei in Europa prin turism, proces in curs de realizare, cresterea fluxurilor turistice spre si dinspre tarile U.E., concomitent cu protectia mediului, a resurselor turistice si cresterea calitatii serviciilor.

Intrebari recapitulative

1. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'? 2. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic? 3. Explicati criteriile de grupare si, potrivit acestora, componentele resurselor turistice. 4. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale? 5. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice? 6. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc?

Obiective turistice din Delta Dunarii 1. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii este situat in Tulcea, pe strada 14 noiembrie nr. 1. Poate fi vizitat in perioada mai-septembrie intre orele 10-20, iar in perioada octombrieaprilie intre ore... Localizare: Delta Dunarii / Tulcea 2. Rezervatia Naturala Grindul Lupilor

Rezervatia Grindul Lupilor este o rezervatia mixta stiintifica din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, delimitata la nord-vest de Lacul Zmeica, la est si sud-vest de Lacul Sinoe , la vest de C... Localizare: Delta Dunarii / Sinoe 3. Biserica Sfintii Voievozi din Chilia Veche Biserica din satul Chilia Veche a fost construita in 1854, cu voia Imperiului Otoman care stapanea la acea vreme gurile Dunarii si care a acceptat cererea locuitorilor care nu puteau merge in localita... Localizare: Delta Dunarii / Chilia Veche 4. Cimitirul Maritim Pe langa peisajele de vis si plaja unica in Europa, Sulina mai are cateva atractii turistice inedite. Unul dintre acestea este Cimitirul Maritim, monument unic in Europa, care se remarca prin divers... Localizare: Delta Dunarii / Sulina 5. Principalele obiective turistice din zona Sfantu Gheorghe - Lacurile Saratura I, II, III - Lacuri si rezervatii naturale. - Refugiul Saraturile - Rezervatie naturala - Refugiul Uzlina - Ruinele Fortificatiei Romane - Rezervatie arheologica. - Lacul Dranov ... Localizare: Delta Dunarii / Sfantu Gheorghe (TL) 6. Farul din Sulina Cu o inaltime de 17 metri, Farul din Sulina este simbolul orasului. Construit intre anii 1869 1870, Farul, transformat in muzeu, gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez, cunoscut sub ps... Localizare: Delta Dunarii / Sulina 7. Muntii Macin Situati in partea de nord-vest a Dobrogei, Muntii Macin sunt, nedrept, considerati lipsiti de importanta si foarte putin pusi in valoare. Infrastructura turistica este aproape inexistenta, cu excep... Localizare: Delta Dunarii / Macin 8. Delta Dunarii La capatul celor 2800 km pe care si strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra, Dunarea a format, cu mai bine de 10 000 de ani in urma, una din cele mai frumoase delte d... Localizare: Delta Dunarii / Sulina Delta Dunarii Fluviul Dunarea traverseaza 10 ri i 4 capitale pe parcursul a 2480 km, si formeaz la vrsarea in Marea Neagr - Delta Dunarii, unitatea morfohidrografic avnd o suprafa de 2540 km , suprafa ce crete anual cu 40m, datorit celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de ctre fluviu. ncepe la Ceatalul Chilia unde fluviul se desface n braele Chilia i Tulcea cuprinde suprafeele dintre: o Ceatalul Chilia (V) o Marea Neagr (E) o Platforma Buceagului (N) o Dealurile Tulcei (S) cmpie deltaic crete n lrgime de la vest la est ntre partea de nord a Deltei secundare i gura braului Sf. Gheorghe

Grinduri: o o o

continentale fluvio-maritime asociate

Regiune turistic cu bogat potenial natural: o pescuit sportiv o vntoare o agrement Rezervaie a biosferei cu cele mai multe rezervaii: o Roca-Buhaiova-Hrecisca o Sf. Gheorghe-Ztoane-Perior o Periteasa-Leahova-Portia o Pdurea Caraorman o Pdurea Letea o refugii de pasaj Centre turistice: Sulina, Sf. Gheorghe, Crian, Letea Dealurile Tulcei sunt situate n nordul Dobrogei, la sud de Braul Sf. Gheorghe altitudinea maxim este n Dealul Denistepe, 270 m obiective turistice naturale: o rezervaia natural Murighiol o Dealurile Betepe o bli Babadac rezervaie natural n cadrul Pdurii Babadac o specii de plante balcano-pontice-taurice o cprioare lac situat pe latura de est a Dobrogei, n prelungirea complexului lagunar Razim-pescuit sportiv Sulina bar de nisip situat la gura de vrsare a Braului Sulina bra ramificat din Braul Tulcea, lung de 69 km grind n sud-estul localitii Letea Munii Mcin muni vechi, cu o culme de 64 km direcia NV-SE, 24 km lime culmi: Bugeac, Pricopan, Iacobdeal, Priopcea, ce nchid golfurile depresionare Jijila, Greci, Cerna, Mircea Vod altitudinea maxim este de 467 m n Vf. Greci sau uuiatu Betepe culme situat n estul Dealurilor Tulcei, n apropierea braului Sf. Gheorghe la 242 m altitudine-belvedere Bisericua insul stncoas n cadrul lacului Razim ruine-fortificaii romane cu ziduri de piatr, sec.II-VI d. Hr. o basilic paleocretin i una bizantin Capul Dolaman pinten stncos situat n sud-vestul lacului Razim cetate greco-roman, sec.IV-V d. Hr. (Arganum) rezervaie ornitologic-loc de cuibrire pentru lstunul mare, pietrarul negru

Caraorman grind fluvio-maritim situat ntre braele Sulina i Sf. Gheorghe este format din nisip cochilifer-dune de 6-7 m nlime pdure ocrotit de stejar i plop sat de pescari Casimcea podi situat n partea central a Dobrogei relief carstic: chei, peteri, sfinx Cocua plaj situat pe malul Dunrii, vis-a-vis de Galai parial mpdurit agrement Dealul Pietros rezervaie fosilifer n centrul Dealului Tulcea Hasmacul Mare pdure situat n Delta Dunrii, la nord de localitatea C. A. Rosetti vegetaie luxuriant rezervaie natural Letea grind fluvio-maritim n Delta Dunrii cu dune de nisip i vegetaie ierboas de step pdure de stejari, plop, frasin, tei, ulmi, pducel, lemn cinesc, vi de vie slbatic o este cea mai veche rezervaie natural din Dobrogea, 1938 o baz de interes vntoresc: iepuri, mistrei, sitari In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale, dintre care 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) grindul Letea este considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania, el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a actiunii indelungate a valurilor marii. in 1930, o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire, iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. In 1980, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei, iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. Lumina grind fluvio-maritim, ramificaie a grindului Ivancea n Delta Dunrii desparte lacul Puiu, la est i Puiule, la vest Niculiel podi situat n nord-vestul Dobrogei roci magnatice i sedimentare sate cu obiective turistice mpdurit cu stejar Periteasca-Bisericua-Portia rezervaie ornitologic n cadrul complexului lagunar Razim zon de popas, cuibrire, hrnire a psrilor de ap Poiana Kiorum Taria rezervaie natural cu pduri de foioase de tip submediteranean Popina insul stncoas n lacul Razim, 47 m altitudine rezervaie complex: o cuibrete califarul alb

o triete miaripodul gigant-17 cm o paianjenul Vduva Neagr o arpele de ap Portia punct turistic n estul complexului lagunar Razim amenajri agrement plaj cu nisip fin lac pescuit Roca-Buhaiova rezervaie natural situat n nordul lacului Matia cuibresc: pelicani, egreta mic, lebda Rou grind maritim n Delta Dunrii, ramificaie a grindului Ivancea lac situat n sudul braului Sulina legat de lacul Puiu i braul Sulina prin grla Impuita obiectiv principal n itinerariile excursiilor n Delt cu punct de plecare Sulina Sacalin insule n Marea Neagr, la gura braului Sf. Gheorghe sunt populate de psri: lebda cnttoare, pelicani, cormorani, rae slbatice face parte din rezervaia natural Sf. Gheorghe-Palade-Perior Srturi rezervaie ornitologic, situat n sudul satului Murighiol complex de lacuri srate specii de psri protejate: raa cu peruc, corcodelul cu gt negru loc de iernare pentru psri nordice Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume. Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune piscicole si ornitologice. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari, unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 kmp se gasesc pe teritoriul Romaniei Clima in Delta Dunarii este specifica, cu putine precipitatii, dar cu umezeala provenita din evaporatii, cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. Comuna Crisan este localitatea in care se bifurca, cel mai adesea, majoritatea escapadelor in Delta Dunarii. Comuna Crisan a fost un sat

pescaresc cunoscand o dezvoltare rapida, tocmai datorita pozitiei sale privilegiate pe cel mai circulat canal Sulina, frecventat de navele comerciale, cat si de cele de turism si agrement. In ceea ce turismul in aceasta zona, asteapta sa fie valorificat la adevarata sa valoare. Padurea Caraorman Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari, al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. Stejarii vechi, cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase, care au dat numele padurii. O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m - unica in Europa) care atinge aici liminat nordica de raspandire. Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica, iedera, hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante, reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime, ulmi, salci, plopi albi si negrii, arini, frasini pufosi, acestia din urma fiind o raritate botanica. Padurea Letea Padurea Letea, din Delta Dunarii, este cea mai veche rezervatie naturala din tara doastra fiind declarata in 1938. Aceasta este cea mai nordica padure tropicala din lume. Incepe din zona de nord a satului Lebada si se intinde pe circa 3200 de hectare. Padurea Letea este o padure de stejari brumarii, dar include frasini, tei si plopi, insa caracteristica principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate. De asemenea Padurea Letea este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. Plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare. Grindul Caraorman In partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500 de m de acesta, se afla dune de nisip foarte fin, care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ( un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi. - Polybiu). Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea, transformandu-l intr-o laguna, care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. Cimitirul Maritim Sulina Unic in tara si chiar pe continent, Cimitirul maritim este o marturie evidenta a trecutului acestui oras, pe cat de tumultuos, pe atat de special. Cimitirul maritim se prezinta ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul crestin, Cimitirul musulman si Cimitirul evreiesc. Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei Ecaterina Moruzi, nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza, nascuta la Istanbul dar sfarsitul a gasito la Sulina si mormantul lui William Simpson, omul de incredere al inginerului sef al Comisiei Europene a Dunarii. Simpson a condus 13 ani lucrarile de constructii pe canal, de la debarcadere si farurile de pe dig. Vestigii Istorice din Delta Dunarii # Enisala La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i.Hr., getice din sec. IV i.Hr., cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. IV-III i.Hr. si un cadru roman. # Fortificatia Troesmis Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia. Cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar. Aceasta intre sec I - sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea. # Fortareata Noviodunum, Isaccea

Cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d.Hr. # Fortareata Arrubium, Macin Asezare cu nume celtic, atestata documentar in anul 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. # Cetatea Dinogetia, Garvan Initial asezare geto-daca si apoi romana, cetatea Dinogetia, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.Hr.). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. X-XII. # Cetatea antica # Chilia Veche # Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.)

Potenialul turistic al zonei BRAN Judeul Braov, ROMNIA

Obiective turistice, atracii turistice:

Castelul Bran Muzeul de art medieval Muzeul satului Bran Cldirea vechii vmi (sec. XVIII) Cetatea Rnov Cheile Rnoavei Parcul Natural Bucegi Rezervaia Natural Piatra Craiului Cheile Dmbovicioarei Petera Dmbovicioarei Poiana Braov

Trasee montane de var drumeie 7 ore:

Bran (760 m) Poarta Culmea Clincea Muchia igneti Hornul Scrii Vrful Scara aua Hornurilor Vrful Omu (2505 m) Bran Valea Ciubotea Vrful Scara Vrful Omu Bran Valea Gaura Cabana Omu Bran Poarta Culmea igneti Valea igneti Cabana Mlieti Bran imon Plaiul lui Lom Poiana Guanului aua Strunga Cabana Padina Agrement sportiv n zona Bran

Plimbri cu ATV nchiriere n Bran

Clrie Plimbri cu bicicleta Plimbri cu carua / sau sania cu cai

Sezonul de iarn Ski

Prtia Poiana Znoaga aflat pe Valea Porii, la aproximatix 3,5 Km de Pensiunea MUNTELE RECE. Prtia Poiana Znoaga are lungimea de 1000 m, diferen de nivel 150m, teleski 700 m, tunuri de zapad artificial i instalaie nocturn. Prtia Poiana Braov Excursii de o zi, cu maina:

SIBIU n anul 2007 a fost CAPITALA CULTURAL a EUROPEI vizitarea oraului medieval, vizitarea Muzeului Brukenthal SIGHIOARA vizitarea cetii medieval, turnul cu ceas, oraul vechi. BRASOV vizitarea oraului vechi, Biserica Neagr, Poiana Braov SINAIA vizitarea Staiunii, Muntele Furnica, Castelul Pele PREDEAL vizitarea Staiunii, plimbare cu telecabina spre Clbucet BUSTENI vizitarea Staiunii, drumeie la Cascada Urltoare, plimbare cu telecabina spre Babele. Vizitarea Cetilor Medievale din TRANSILVANIA: Viscri, Saschiz, Biertan, Prejmer. Agrement, manifestri etno-folclorice i srbtori tradiionale: MARTIE: Plecarea oilor APRILIE: Alegerea celui mai bun cresctor de animale MAI: Msurarea laptelui IUNIE: Olimpiada de var de la irnea IULIE: Sntilie, Trgul de var de la Moeciu AUGUST: Trgul de Pantelimon, Nedeea Munilor de la Fundata

- SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE: Rvitul oilor (ntoarcerea oilor de la munte), Trg de toamn cu produse ecologice, tradiionale OCTOMBRIE: Srbtoarea de Halloween DECEMBRIE: Colinde de Crciun i obiceiuri tradiionale de colindat

POIANA

BRAOV Poiana Braov se afl la o altitudine de 1.020 m la baza Masivului Postvarul. Accesul cu automobilul se face din oraul Braov sau cu autobuzul 20 din Livada Potei pe o distan de 12 km. n staiune, locurile de cazare sunt distribuite n hoteluri i pensiuni, cu grad de clasifi care de 2, 3 i 4 stele. Staiunea beneficiaz de o baz complex pentru practicarea sporturilor de iarn: prtii, instalaii de transport pe cablu (teleschiuri, telecabine i telegondol). n staiune exist centre de nchiriat echipamente pentru sporturile de iarn, biciclete, scutere i alte mijloace de transport folosite pentru agrement. Locuri care pot fi vizitate n masivul Postvarul: Petera de Lapte, Pietrele lui Solomon, Muchia Cheii (abruptul Itvig), Templul Idolilor (Bisericua Pgnilor), rezervaia Tmpa. Traseul Poiana Braov Vf. Cristianul Mare este deservit de dou telecabine care l parcurg n 5-6 minute. Pe masivul Postvarul, prima caban a fost construit n anul 1883, iar primul concurs de schi din Romnia a avut loc aici n anul 1906, primii schiori urcnd pe Postvarul n anul 1895. n anul 1951 dotrile existente la acea vreme permit organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarn. Dezvoltarea cea mai mare a staiunii se petrece n ultimii 30-40 de ani cnd se construiesc noi hoteluri i apar prtii i instalaii de transport pe cablu. Astzi exist 9 prtii i 7 instalaii de transport pe cablu. Prtii de schi: Bradul- Grad de dificultate: Uor Lungime:465 m Kanzel- Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:315 m Sulinar- Grad de dificultate: Mediu Lungime: 2500 m Drumul Rou- Grad de dificultate: Uor Lungime: 4600 m Subteleferic- Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:2220 m Ruia- Grad de dificultate: Dificil Lungime: 540 m Subteleferic 2- Grad de dificultate: Dificil Lungime: 495 m Lupului- Grad de dificultate: Dificil Lungime: 2860 m Stadion- Grad de dificultate: Foarte Uor Lungime: 300 m Instalaii de transport pe cablu: Telecabine: Capra Neagr, Kanzel; Telegondol: Postvarul Teleschi: Bradul, Ruia, Subteleferic, Stadion