Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” 

din Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Integrarea turistică a geositurilor din zona

municipiului Iași
-Referat-

Grecu Andreea

Grupa GT33

2022
 Cuprins

1. INTRODUCERE.........................................................................................................................3
2. Caracterizarea geografică- Fânețele Seculare Valea lui David..................................................4
1.1. Caracterizarea fizico-geografică (Fânețele Seculare Valea lui David).................................4
1.2. Caracterizarea uman-geografică...........................................................................................6
3. Patrimoniul Geositurilor..............................................................................................................7
3.1. Inventarul geomorfositurilor.................................................................................................7
3.2. Evaluarea Geomorfositurilor.................................................................................................8
3.3. Protecția Geomorfositurilor..................................................................................................8
4. Valorizarea turistică a geositurilor...............................................................................................8
4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisa a infrastructurii generale..................................8
4.2. Integrarea geositurilor...........................................................................................................8
4.3. Panotaj privitor la informarea turistică adegvata a zonei......................................................8
5. CONCLUZII................................................................................................................................8
Bibliografie:.....................................................................................................................................9
 Integrarea turistică a geositurilor din zona municipiului Iași

1. INTRODUCERE

„Un geomorfosit sau un loc geomorfologic poate fi definit ca o porţiune a suprafeţei

terestre cu o importanţă deosebită în înţelegerea evoluţiei Pământului, a climatului şi a vieţii.”
(Grandgirard, 1997; Panizza, 2001; Reynard, 2008).

Geomorfositul primeşte mai multe valori datorită percepţiei societăţii omeneşti.

Geomorfositul este un tip de geosit.

Conform M. Panizza siturile geomorfologice se definesc ca forme de relief sau procese

geomorfologice care au căpătat valoare o estetică, ştiinţifică, culturală, istorică, economică,
datorită percepţiei umane. Cele
mai multe definiţii insistă pe diferenţa între forma de relief şi geomorfositul / situl sau geotopul
geomorfologic. Prima categorie de termeni se referă la relief privit obiectiv (ca obiect de studiu
al geomorfologiei generale -alcătuire, geneză, dinamică), în timp ce a doua categorie se referă la
procesul de atribuire a unei valori de către om, o latură subiectivă (obiectul de studiu al
geomorfologiei culturale). Termenul de geomorfosit a apărut şi s-a dezvoltat în statele din
bazinul Mării Mediterane (Italia, Franţa, Grecia) ca o replică la unii termeni (sit arheologic,
istoric) vehiculaţi cu frecvenţă în aceste state cu istorie bogată. Simultan cu termenul de
geomorfosit s-a introdus în literatura ştiinţifică şi termenul de geosit.

Geositurile reprezintă totalitatea elementelor legate de interiorul Terrei (forme şi procese

endogene) şi de suprafaţa scoarţei terestre (litosferă) care prezintă o anumită valoare
pentru om şi activităţile sale.

În categoria geositurilor intră: geositurile propriu-zise (rifturi, corpuri magmatice,

elemente vulcanice) şi geomorfositurile (orosituri, glaciosituri, carstosituri, vulcanosituri,
eolisituri). Geositul poate prezenta aceleaşi atribute ca geomorfositurile. Acestea sunt evaluate,
ponderea lor fiind diferită în funcţie de scopul final al demersului (ştiinţific, turistic, economic) şi
de cel care realizează evaluarea.
Pentru prima dată geomorfositurile au atras atenţia şi au fost definite în 1993 - M.
Panizza, dar mai ales începând cu 2003, când apare prima lucrare în domeniu- Geomorfologie
culturală (M. Panizza, S. Piacente)

Cele mai importante instituţii unde există preocupări legate de geomorfosituri şi utilizarea lor de
către om sunt:

3
  Universitatea din Modena (Mario Panizza, Sandra Piacente, Mauro Soldati, Paola
Coratza)
 Institutul de Geografie al Universităţii din Lausanne, unde echipa condusă de Emmanuel
Reynard a realizat prima bibliografie completă.
 Universitatea din Minho (Portugalia)
 Universitatea Valladolid (Spania)
 Universitatea Paris- Sorbonne (Franța)
 Universitatea din Chambery (Franța)
 Universitatea din București (Romania)
Evaluarea geomorfositurilor vizează ca demers final promovarea turistică sau protejarea
acestora. În acest sens, importantă este nu numai valoarea ştiintifică a geomorfositurilor dar şi
valorile adiţionale.

2. Caracterizarea geografică- Fânețele Seculare Valea lui David

1.1. Caracterizarea fizico-geografică (Fânețele Seculare Valea lui David)

Figure 1 Localizare Valea lui David (Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor)- fotografie proprie
 Integrarea turistică a geositurilor din zona municipiului Iași

Pe drumul european E583 de la Iaşi spre Târgu Frumos, la kilometrul 10 la vest de

municipiul Iaşi, pe partea dreaptă a drumului, la 2 km de drumul principal, se află Rezervaţia de
fâneţe seculare de la Valea lui David. Rezervaţia ştiinţifică este localizată geografic între 470
11’35” latitudine nordică şi 270 28’08” longitudine estică, altitudinea fiind cuprinsă între 60,23
şi 170,37 m. Rezervaţia este amplasată pe versantul cu expoziţie vestică al dealului Coşeri (La
Coşări) care mărgineşte valea cu acelaşi nume prin care curge pârâul lui David care este un
afluent al Bahluiului, acest pârâu putând seca în anii secetoşi. Numele acestei rezervații este dat
după numele profesorului universitar Mihai David (1886-1954) (ZAMFIRESCU 2008), un
renumit geomorfolog care a făcut cinste Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
În sit este prezentă o gamă variată de soluri datorită apartenenței la unitati mari de relief
precum Câmpia Moldovei, evoluției geologice și frământării reliefului de pantă. Cernoziomurile,
bogate în materie organică și elemente nutritive, au drept fundament loessuri și depozite
loessoide. Solonceacurile se formează cand apa freatică este situată la mică adâncime și este
puternic mineralizată. Solurile prezintă diferite grade de eroziune, de la slab la puternic erodat
(pe cornișă și liniile de ruptură).
Relieful zonei este reprezentat de două dealuri cu orientare nord-sud care au panta
de 10-350 . Substratul este format din marne străbătute de izvoare de coastă, rezultatul fiind
producerea unor alunecări de teren care au dus la formarea unui microrelief variat ca expoziţie,
umiditate şi salinizare locală. Pantele pot deveni abrupte, la baza prăbuşirilor formându-se nişte
uluce cu umiditate accentuată. Datorită terenului în pantă care prezintă rupturi, solurile sunt
destul de variate.
În acest sit, clima este una temperat continentala, de tip est-european. Din cauza
reliefului, condiţiilor climatice şi a solurilor se contribuie în mod esenţial la formarea
caracterului stepic al vegetaţiei, automat influenţând şi fauna. Temperatura minimă înregistrată a
fost de -36,30 C (1.02.1937) iar temperatura maximă înregistrată a fost de 39,60 C (13.08.1946)
(MITITELU 1969). Temperatura medie anuala este de 9,7℃. Precipitațiile ating valori medii
anuale de 550-557 mm. Numarul mediu de zile cu preciptații se situeaza în jurul valorii de 125-
140 zile/ an. Vânturile au direcția predominantă NV, urmate de vânturile din SE și nord.
Rețeaua hidrografică aparține bazinului Prut-Vaslui, Prutul (cu o lungime de 953 km)
izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși, aflați pe teritoriul Ucrainei.
Prâul lui David curge de la nord la sud si taie situl în două, fiind afluent al râului Bahlui (119 km
lungime), la rândul său afluent al Jijiei.
Vegetația- Fâneţele cu caracter stepic de la Valea lui David reprezintă o zonă în
care se intersectează elementele continentale, eurasiatice, subpanonice, pontice şi mediteraneene,
fiind un adevărat muzeu viu al vegetaţiei naturale de acest tip, azi aproape dispărută din România
şi Europa, zona putând fi considerată inclusiv un patrimoniu ecologic pentru prezervare.
Habitatele protejate în rezervaţia Valea lui David conform formularului standard
Natura 2000 ale sitului Natura 2000 ROSCI0265 „Valea lui David” sunt: Stepe ponto-sarmatice,
Tufărişuri de foioase pontosarmatice şi Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice.

5
În 2007 (SÂRBU 2007) este propusă şi protejarea habitatului Pajişti stepice vest-pontice cu
specii xerofile. Rezervaţia de la Valea lui David a fost înfiinţată ca rezervaţie floristică, astfel
fiind şi azi cunoscută în general, o situaţie oarecum nedreaptă pentru că această zonă, datorită
condiţiilor specifice climatice, de microrelief şi de vegetaţie, adăposteşte şi o faună deosebită atât
în context naţional cât şi european. Din păcate, aceasta rezervație nu este protejată pe cat ar
trebui să fie, de asemenea nefiind valorificată la adevaratul său potențial.

1.2. Caracterizarea uman-geografică

Localitățile din sit au o populație de circa 21000 de locuitori. Principalele activitați

economice fiind agricultura, creșterea animalelor, pomicultura, viticultura, comerțul,
construcțiile, industria farmaceutică (Antibiotice), transport de călători/marfă, alimentație
publică.
Comunele Lețcani și Rediu au în componența lor cate 4 sate. Localitatea Miroslava are în
componența sa 13 sate.
În sit s-au constatat alunecări de teren si eroziuni ale solului datorate în mare parte
agriculturii excesive mai ales din cauza substantelor chimice folosite. Pășunatul excesiv a
schimbat fizionomia tipurilor de asociații vegetale și a determinat apariția mortalității a unei
specii de interes precum este vipera de stepă.
Turismul necontrolat conduce la degradarea habitatelor, în special prin
depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor. În prezent, prin ascensiunea comunei Valea
Lupului, dezvoltatorii prin dorința lor de a construi cat mai mult, ieftin și rapid își arunca
deșeurile materiale în această padure. Din pacate, autoritațile nu au luat masuri până acum și nici
pe viitor nu cred ca se va schimba ceva. Aceasta rezervație a ajuns pe alocuri groapa de gunoi a
multor cetațeni si constructori. Persoane neautorizate recoltează specii de plante medicinale sau
ornamentale pentru a le vinde, acest aspect influențează negativ speciile ce se gasesc în acest
areal. Cositul în perioada înflorii plantelor afecteaza și acesta situl. Desigur, ca există și persoane
care vânează fară să fie trase la raspundere. Această acțiune afectează în mod direct speciile și
habitatele, având un caracter progresiv nociv. Activitățile industriale și comerciale din orașul Iași
au o influență negativă permanentă. Traficul intens pe drumul național Iași-Târgu Frumos are un
impact monumental asupra sitului prin zgomotul creat ce poate deranja speciile de animale din
sit, precum și existența poluării produse de autovehicule.

Figure 2 Videoclip Valea lui David- Căprioare (Videoclip personal)

În acest videoclip putem observa una din speciile locatare ale acestei rezervații, o turmă
spectaculoasă de caprioare (inclusiv puii acestora) care pașuneaza pe un teren arat. Din păcate,
 Integrarea turistică a geositurilor din zona municipiului Iași

localnicii acestor zone nu au idee despre frumusețile Văii lui David și despre cum ar trebui
protejată, din cauza lipsei de informare și a măsurilor de protejare speciile de animale cât si
vegetale au de suferit. Sunt necesare clădiri administrative, stațiuni știintifice, centre de vizitare/
informare, puncte de informare, amenajări pentru observare/ supraveghere, trasee sau poteci
tematice, locuri de campare cu vetre de foc și amenajări pentru colectarea deșeurilor. De
asemenea, autoritățile ar trebui sa pună în aplicare sancțiunile prevăzute de lege pentru
distrugerea unei astfel rezervații.

3. Patrimoniul Geositurilor

3.1. Inventarul geomorfositurilor

Situl arheologic de la Lețcani – localizat în vatra satului, este specific prin ceramica
aparținând culturilor Cris , respectiv ceramica liniară cu capete de note muzicale (cultura
Cucuteni, Hallstatt; sec. III-IV e.n. si XVII-XVIII ). Locuirii eneolitice ii apartine si un fragment
de brazdar din corn de cerb. In aceasta asezare sunt incluse si punctele publicate anterior sub
numele Marginea sud-estica a satului si Slobozia – Letcani.  
Situl arheologic de la Cogeasca, punct Moara (Dealul Rușilor) Localizare 'La
Moară' (Dealul Rușilor), la 1,5 km E de sat, pe panta unui hârtop cu largă deschidere spre fostul
iaz Cogeasca, așezare cu ceramica Nouă cu elemente de tradiție Costișă, Hallstatt, La Tène ÎI,
sec. IV și V e.n., sec. X-XI, XI-XII și XVII-XVIII. S-a găsit și un topor mic din silex de culoare
alb-vineție cu tăișul convex.

7
 Figure 3 Biserica Rotunda- [Link]
[Link]

Biserica Rotundă de Lețcani (Religia Ortodoxă), situată în satul Lețcani, unică în

Europa, este monument unic architectural în România și printre puținele din lume, construită de
boierul Constantantin Lupi de Balș, împreună cu soția sa Ana, la 1790, după un plan circular.
Din punct de vedere arhitectonic, se încadrează în stilul neoclasic, apărut la sfârșitul veacului al
XVIII-lea. Conform spuselor unor specialiști, este construită după planul bisericii de la Sfântul
Mormânt. Deși se află la doar 10 kilometri de municipiul Iași, pe un traseu de intensă circulație,
Biserica rămâne un monument prea puțin cunoscut, nefiind trecută în traseele turistice. Biserica
are hramul Sfântului M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir - 26 octombrie, însă ocrotitor al
Bisericii este considerat a fi și Sf. Ier. Spiridon – sărbătorit la 12 decembrie.
Situl de „la Râpă”- Miroslava cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura
Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-
romană), secolele al VI-lea–al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-
lea (epoca medievală).
 Integrarea turistică a geositurilor din zona municipiului Iași

3.2. Evaluarea Geomorfositurilor

Fânețele Seculare Valea lui David înregistrează al doilea cel mai ridicat nivel al valorilor,
deosebindu-se prin unicitate, integritate, interes ecologic și importanță paleogeografică. În acest
sit se reconstituie un număr mare variatii faunistice și floristice.
Se poate observa că cele mai importante geomorfosituri in functie de valoarea lor
turistică sunt geomorfositurile situate într-o zonă accesibilă și care prezintă elemente de interes
stiintific, estetic, economic, precum Biserica Rotundă din Lețcani care este socotită a fi unică în
ţara noastră şi printre puţinele din lume.

3.3. Protecția Geomorfositurilor

9
 Aceste situri sunt slab protejate si fructificate în interesul comunitații si al speciilor. Din
păcate aceasta Rețea Națională a Ariilor Protejate este doar o "rețea pe hârtie" ci nu una pentru
care să existe planuri de mangement și care să fie administrată eficient. Cu excepția Deltei
Dunării, restul parcurilor naționale suferă de asazisul "paper park syndrom" adică parcuri care nu
sunt decât înființate pe hârtie. Sunt necesare clădiri administrative, stațiuni știintifice, centre de
vizitare/ informare, puncte de informare, amenajări pentru observare/ supraveghere, trasee sau
poteci tematice, locuri de campare cu vetre de foc și amenajări pentru colectarea deșeurilor,
inclusiv camere de supraveghere. De asemenea, autoritățile ar trebui sa pună în aplicare
sancțiunile prevăzute de lege pentru distrugerea unei astfel rezervații, dupa cum am precizat si la
Fânețele Seculare Valea lui David.

4. Valorizarea turistică a geositurilor

4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisa a infrastructurii generale

Administrarea ariilor naturale protejate în România nu este făcută direct de către stat, ci
prin intermediari, cărora li se încredinţează administrarea.

Există un sistem de încredințare a administrării prin licitație, prin care practic oricine dorește (de
la societate comercială, ONG, regie autonomă, primărie, muzeu, școală etc.) poate deveni
administrator de arie naturală protejată. Așadar statul nu investește niciun efort – nici financiar și
uman – în administrarea ariilor naturale protejate, rezervându-și numai dreptul de a controla și
decide cine, când, cum și unde să fie administrator. Procedura de încredinţare în administrare, cu
criteriile, modul și comisia de evaluare, este stabilită prin Ordin al Ministerului Mediului.

a) Asigurarea statutului favorabil de conservare al speciilor şi habitatelor naturale din Rezervaţia

naturală

b) Protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului prin menţinerea interacţiunii armonioase a

omului cu natura;

c) Promovarea unui turism care să nu afecteze negativ rezervaţia naturală, să ducă la creşterea
respectului pentru valorile Rezervaţiei naturale

d) Conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru înţelegerea importanţei

conservării naturii şi pentru obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor Rezervaţiei
naturale

4.2. Integrarea geositurilor

 Integrarea turistică a geositurilor din zona municipiului Iași

4.3. Panotaj privitor la informarea turistică adegvata a zonei

11
 Integrarea turistică a geositurilor din zona municipiului Iași

13
 Integrarea turistică a geositurilor din zona municipiului Iași

5. CONCLUZII

In concluzie, importanta evaluarii geomorfositurilor are un rol decisiv datorita mai multor
factori cum ar fi:

- geoturismul - are rolul de a promova şi proteja patrimoniul geologic;

- geoturismul are caracter informativ geologic pentru persoanele care sunt interesate de
acest tip de abordare a turismului;
- este benefic comunităţilor in raza cărora se practică, deoarece pot susţine ecomonic
- dezvoltarea acestora;
- reprezintă o manifestare a fenomenului turistic, deci oferă satisfacţie turistică.
- se pretează pentru conservarea şi exploatarea durabila
Datorita valorilor , geomorfositurile indeplinesc mai multe criterii: raritatea,
reprezentativitatea, integritatea şi importanţa istorică (în domeniul arheologiei, istoriei şi
preistoriei), importanţa şi importanţa geoistorică (rolul sitului în dezvoltarea geoştiinţelor), etc.

Bibliografie:

 Andriescu, I.; Mitroiu, M.D, 2003- Contributions to the knowledge of the pteromalids
(Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae) from Valea lui David meadows natural
reserve.
 European Commission, 1992- Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the
conservation of natural habitats and of wild fauna and flora (online). Official Journal L
206, 22/07/1992 P. 0007-0050. Consolidated version 01.01.2007. Available at:
[Link] environment/ nature/ legislation/habitatsdirective /index_en.htm.
 Mîndru C. 1979- Genul Meloe L. (Meloidae - Coleoptera) în fauna fâneţelor seculare de
la ,,Valea lui David” din judeţul Iaşi. Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”
Iaşi
 Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, 2007- Ordin nr. 776 al Ministrului Mediului
si Dezvoltarii Durabile privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul Oficial al
României
 Panizza, M., Piacente, Sandra (2008), Geomorphosites and Geoturism, Rev. Geogr. Acad
 Zamfirescu O., Zamfirescu Ş. R., 2009- Ecological aspects in Valea lui David nature
Reserve (Iaşi, România): specific diversity of grassland communities of Taraxaco
serotinae Festucetum valesiacae.

15
 Reynard E., 2009- The assessment of geomorphosites. In Reynard E., Coratza P.,
Regolini-Bissig G.: Geomorphosites. Verlag Friedrich Pfeil, Munchen