UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea:Geografia Turismului

Evaluarea potențialului ecologic din

Cheile Tătarului-Muntii Bucegi

Profesor coordinator: Student:

Lect. Dr. Andreea Nita Burlacu Sebastian Dumitru
Anul II

Bucuresti
2023
 CUPRINS
INTRODUCERE
I. LOCALIZAREA AREALULUI DE STUDIU
1.1 Localizarea geografică
II. POTENŢIALUL ECOLOGIC – SUPORT ABIOTIC AL COMUNITĂŢILOR
VEGETALE ŞI ANIMALE
2.1 Potenţialul morfologic
2.2 Potenţialul climatic
2.3 Potenţialul hidrologic
2.4 Potențialul edafic
III. VEGETAȚIA ȘI LUMEA ANIMALĂ SPECIFICE AREALULUI DE
STUDIU
3.1 Caracteristicile formațiilor vegetale
3.2 Categorii de plante adaptate la factorii de mediu întâlnite în arealul
3.3 Particularități ale lumii animale și adaptări la mediul de viață
CUPRINS
INTRODUCERE
I. LOCALIZAREA AREALULUI DE STUDIU
1.1 Localizarea geografică
II. POTENŢIALUL ECOLOGIC – SUPORT ABIOTIC AL COMUNITĂŢILOR
VEGETALE ŞI ANIMALE
2.1 Potenţialul morfologic
2.2 Potenţialul climatic
2.3 Potenţialul hidrologic
2.4 Potențialul edafic
III. VEGETAȚIA ȘI LUMEA ANIMALĂ SPECIFICE AREALULUI DE
STUDIU
3.1 Caracteristicile formațiilor vegetale
3.2 Categorii de plante adaptate la factorii de mediu întâlnite în arealul
3.3 Particularități ale lumii animale și adaptări la mediul de viață
IV. SPECII CU VALOARE PEISAGISTICĂ, ETNO-CULTURALĂ,
TURISTICĂ ȘI UTILITARĂ PREZENTE ÎN AREALUL DE STUDIU
4.1 Specii vegetale valorificate în medicina populară (plante de leac) și în ritualuri
(ceremonii) religioase sau care marchează sărbători diverse (Anul Nou, Crăciunul,
Paștele etc.)
 4.2 Specii de plante utilizate în alimentație/gastronomie locală sau utilizate în
alimentația animalelor
4.3 Specii floristice utilizate în cosmetică sau în industria ușoară (textilă, tutun)
4.4 Specii floristice cu valoare decorativă
4.5 Specii faunistice cu rol de indicatori meteorologici (care prevestesc schimbarea
vremii) sau utilizate în ritualuri/ sărbători/ ceremonii locale
V. NECESITATEA PROTECŢIEI NATURII ÎN GENERAL ŞI A
BIODIVERSITĂŢII ÎN SPECIAL
5.1 Categorii de arii protejate localizate în arealul analizat
5.2 Specii floristice şi faunistice endemice, rare ori ameninţate cu dispariţia care se regăsesc
în cadrul ariilor protejate
5.3 Analiza factorilor naturali și antropici care amenință speciile și habitatele
identificate
sau care pot duce la dispariția (extincția) unor specii de plante și animale, în timp
geologic și în timp istoric
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 Introducere
Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate) și
este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi
stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce
adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților
Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din
versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului
superior al perioadei geologice a jurasicului).
I. LOCALIZAREA AREALULUI DE STUDIU
1.1 Localizarea geografică

Zona studiată, Cheile Tătarului, este localizată în extremitatea nord-estica a județul

Dâmbovița, în localitatea Morioeni.
Cheile Tatarului fac parte din Munții Bucegi, fiind cuprinse ca arie protejată în cadrul
Parcului Natural Bucegi.

Localizarea hărții județului Dâmbovița de pe teritoriul României și a zonei studiate, CheileTătarului.

(http://pe-harta.ro/judete/Dambovita.jpg)

Aria protejata se desfășoară între Lacul Bolboci si Platoul Padina în bazinul superior al râului
Ialomița.
Localizarea Cheilor Tatarului in unitati si subunitati de relief.
(sursa: https://www.google.com/maps/place/Cheil)
 1.2 Localizarea biogeografică a arealului analizat
Arealul studiat este localizat în regiunea biografică alpină, conform hartilor regiunilor biogeografice
din Europa și din Romania. Bioregiunea alpină cuprinde munţii, deasupra regiunii de poale.

”În etajul alpin, din cauza cantității reduse de cãldurã în perioada scurtã de vegetaþie, a solurilor
puțin profunde, sărace în substațe nutritive și foarte acide, cu multã apã, în parte însã
nedisponibilã din cauza temperaturii scãzute, biocenozele caracteristice sunt cele de tufãrișuri
pitice de sãlcii (Salix herbacea) și azalee (Loiseleuria procumbens), precum și pajiștile scunde
de Carex curvula, Juncus trifidus, Festuca supina. Pe calcare, pe stânci, pe grohotișuri se
dezvoltã biocenoze deosebite. Productivitatea habitatelor alpine este foarte scãzutã, de cca.
0,8t/an/ha.”( https://www.editurasilvica.ro/carti/donita1/integral.pdf)
Conform tabelului de evidenta a suprafetelor Cheile Tătarului prezită un fond forestier de
160,04 ha, iar suprafata de pajisti alpine, jnepurisuri este de 0,58 ha.
Fauna este caracterizata astfel: în zonele de păduri de fag şi molid întâlnim carnivore mari,
(lupul, ursul şi râsul, )dar şi păsări (ierunca, huhurezul mare, cocoşul de munte, alunarul, diverşi
piţigoi), întâlnim acvila de munte, vipera de munte, iar în zona alpină superioară, capra neagră,
marmota în zonele mai înalte.

Regiunile biogeografice din Europa- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/biogeographical-regions-europe-3 /
 Regiunile biogeografice
https://www.editurasilvica.ro/carti/donita1/integral.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-03-28_PLAN_MANAGEMENT_FINAL.pdf
 II. POTENŢIALUL ECOLOGIC – SUPORT ABIOTIC AL
COMUNITĂŢILOR VEGETALE ŞI ANIMALE

2.1 Potenţialul morfologic

Cheile Tătarului apartin Munților Bucegi,
astfel relieful s-a dezvoltat pe calcare
jurasice, fiind dezvoltat pe un sistem carstic
din lapiezuri, doline, chei si grote.
Pe versantul drept al Ialomitei, apar
atatbathonianul, cat si callovianul inferior.
Stratul ce apartine bathonianului este
format din calcaregalbui si brun-roscate cu
multe fosile. El se iveste si in malul stang
al Ialomitei. Calcarul callovianului inferior
din versantul drept al Ialomitei prezinta si
concretiuni de limonit
Pestera Ursilor cea mai inalta statiune
paleolitica de la noi din tara –este excavata in calcarul tictonic al muntelui Tataru, inaltimea
de 1548m.

Straturi Cheile Tătarului

(https://sdg.gg.unibuc.ro/)
2.2 Potenţialul climatic
Climatul de munte se caracterizeaza prin doua categorii: 1.montan-forestier pentru
altitudinea de 800-1800 in partea de sud a versantilor si 800-1600 pentru versanti
nordici
2.aplin- alpin inferior pentru 1600-2000m si aplin superior peste 2000m
Temperatura medie anuala este de 3o C, precipitatii medii anuale: cca.1100 mm,
directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord - vest, vest, viteza medieanuala:
8-10 m/s

https://www.meteoblue.com/ro/vreme

Temperaturile medii sunt.de.2-6° Celsius și 0-2° Celsius la peste.1800

m.altitudine, precipitații.abundente.de.800-1200 mm/an.și.vânturi.puternice.
 Temperaturi maxime
https://www.meteoblue.com/ro/vreme

Vântul este un element specific climatului, fiind intalnit pe tot parcursul

anului.Intensitatea acestuia creste cu o data cu altitudinea, iar in luna ianuarie-
februarie atinge pana la 10m/s, iar in timpul verii este mai scazut.

Viteza anuala a vanturilor

https://www.meteoblue.com/ro/vreme
 2.3 Potenţialul hidrologic

Cheile Tătarului s-a desvoltat in bazinul Ialomitei situat intre Platoul Padina si Lacul Bolboci.

Lacul Boloboci-Bazinul Râul Ialomița în Cheile Tătarului

https://www.google.com/

Lacul este format pe cursul râului Ialomița, printr-un baraj artificial în Masivul Bucegi, la o
altitudine de 1.438 de metri,în anul 1988. lacul are o lungime de 2,7 kilometri, cu o lǎţime maximǎ
de 1,8 kilometri şi o lǎţime medie de 0,339 kilometri. Adâncimea în zona barajului ajunge la 12
metri.

”Ialomiţa izvorăşte din Munţii Bucegi, dintr-o

căldare glaciară situată sub Vârful Găvanele
(2479 metri), un bloc de calcare albe aflat la 600
metri distanţă de Vârful Omu (2505 metri), dar
şi la o distanţă şi mai mică de Vârful Ocolit /
Bucura Dumbravă (2503 metri). Fiind atât de
apropiate, aceste trei vârfuri patronează şi asistă
la naşterea Ialomiţei, care pe primul său tronson
se numeşte Valea Bisericii.”
(https://www.lovendal.ro/wp52/raul-ialomita

Harta retea hidrografica-Lacul Boloboci- Râul Ialomița în Cheile Tătarului

https://www.google.com/
 2.4 Potențialul edafic
Datorita climei, vegetatiei in zona se ragasesc diferite tipuri de soluri.
Solurile regasite in zona analizata sunt de tip brun podzolite feriiluviale si podzoluri,
specifice zonei de munte.

Harta Tipuri de soluri

https://www.rombadconstruct.ro/images/harta-solurilor-romaniei.png

III. VEGETAȚIA ȘI LUMEA ANIMALĂ SPECIFICE AREALULUI DE

STUDIU
3.1 Caracteristicile formațiilor vegetale
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această
zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. moniliformis),
stânjenel de munte (Iris dacica), ghințură galbenă (Gentiana lutea), smârdar (Rhododendron
myrtifolium), iederă albă (Daphne blagayana), angelică (Angelica archangelica), sângele
voinicului (Nigritella rubra), secară de munte (Secale montanum) sau caprifoi (Lonicera
caerulea). Se intalneste un arboret virgin de molid (Picea abies), precum si ovegetatie
termofila cu elemente sud–mediteraneene si balcanice. Există printre molizi şi câţiva arbori cu
frunze căzătoare.
Padurea De Molid
Apare de la limita superioara a fagului si pana sub braul subalpin, regiunile mai inalte ale
muntilor nostrii sunt acoperite cu paduri de molid. Aceste paduri
sunt situate intre 600-1400 m in nordul Carpatilor si intre 1300-
1700 in sudul lor. Molidisurile ocupa zone importante in nordul
Carpatilor Occidentali, in Carpatii Meridionali si Orientali
acopera zone mai restranse si fragmentate. Dominant este
molidul, la limita superioara creste mai rar zambrul si zada, iar in
luminisuri si prin vai taiate adanc de cursul raurilor mai apare
mesteacanul, paltinul de munte, scornusul de munte, salcia
capreasca. https://www.google.com/
Caracteristicile padurii de molid: Molizii cu coroanele lor bogate in crengi si frunze ce se
intrepatrund, constituie un desis intunecos, neprielnic pentru vegetatia iubitoare de lumina,
care este rara in aceste paduri. Dintre arbusti gasim: Cununita, caprifoiul de munte, socul
rosu, coacazul de munte, paltiorul, afin, merisorul de munte. Vegetatie: sugatoarea, buzisorii,
clopotei, ferigi, spinarea lupului, pediculita. Apar des covoare de muschi, licheni precum
matreata bradului, care atarna de pe ramurile molidului cu talul sau filiform si ramificat.
Specii de ciuperci: hribi, roscovul, panisoarele, flocoselul.

Harta vegetatie
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2012/11/Vegetatia-Romaniei.png

Licheni

“Sunt identificaţi 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78

tericoli. Dintre aceştia, 4 specii şi o varietate sunt endemice pentru munţii Bucegi cum ar fi
Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis,
Thelidium bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica şi sunt descrise doua specii noi
pentru ştiinţă, cu “locus classicus” în această regiune - Calicium cretzoiui Nadv. şi Caloplaca
calcivora Zasch.”( PLAN DE MANAGEMENT INTEGRAT AL PARCULUI NATURAL BUCEGI ŞI AL SITULUI
NATURA 2000 ROSCI0013)

3.2 Categorii de plante adaptate la factorii de mediu întâlnite în arealul analizat

Specii endemice:
Hesperis moniliformis (endemism relictar - nopticoasa), Iris dacica (endemism pentru
Carpatii sudic stanjenelul de munte).
Flora endemica, rara si periclitata. Specifice pentru muntii Bucegi sunt endemismele locale,
exclusive ale Bucegilor, acesteafiind in numar de doua: Astragalus australis ssp. bucsecsi si
Poamolinerii ssp. glacialis
Taxus baccata L. (Tisa), rara prin padurile din etajul montan mijlociu, in arborete de amestec
defag cu brad sau bradete, in locuri stancoase sau pe grohotisuri de calcare, in exemplare
izolatesau mici palcuri;
Gentiana lutea L. (Ghintura galbena), sporadica in etajul alpin inferior si etajul
subalpin,exceptional pana in etajul montan mijlociu, prin pajistile de pe branele si coastele
versantilor abrupti insoriti, prin buruienisuri de coasta si pe stancarii inierbate.
Sangele voinicului Floarea face parte din cele 58 de specii de orhidee sălbatice din țara
noastră, este una dintre cele mai frumoase, dar și extrem de rare.

Floare de colt - Hesperis moniliformis-Sangele voinicului

https://www.google.com/

Taxus baccata L-Astragalus australis ssp. bucsecsi -Gentiana lutea L

https://www.google.com/
3.3 Particularități ale lumii animale și adaptări la mediul de viață
Fauna
Stratele de calcar ce apartin bathonianului si callovianului superiorcontin o bogata si diversa
fauna fosila. In calcarele ce apartin bathonianului superior de peversantii Ialomitei se gasesc
fosile de Phylloceratidae si Litoceratidae. Sunt abundente si speciilede Procerites, printre care
se gasesc si speciile de talie mare (Procerites clausiprocerus,Procerites imitator) si unele forme
noi de Choffatia. Totodata se intalnesc numerosireprezentanti ai familiei Macrocephalitidae
(Macrocephalites sp. si Pleurocephalites sp. ).Calcarul callovianului inferior contine o
interesanta fauna de amoniti, la partea superioara astratului fiind numeroase exemplare de talie
mare ale speciei Macrocephalites, iar la parteasuperioaraa a stratului se gaseste specia
Proplanulites. In calcarul callovian se mai gasesc siformele de: Choffatia sp., Loboplanulites
sp., Sowerbiceras subtortisulcatus.Intalnim si animale de talie mare precum lupul, ursul şi râsul,
păsări (ierunca, huhurezul mare, cocoşul de munte, alunarul, diverşi piţigoi), întâlnim acvila de
munte, vipera de munte.

Urs-Acvila de munte-Vipera de munte

https://www.google.com/
lup-pitigoi-ras

Fauna din pesteri

” Fauna terestră a peşterilor cuprinde numeroase specii troglofile sau subtroglofile cu o răspândire
mai largă în zonă. Speciile reprezentative au fost semnalate în pesterile: Rătei, Peştera Ialomiţei,
Peştera Mică şi Peştera Ursului, ultimele două situate în Cheile Tătarului.

În Peştera Ialomiţei s-au găsit: Fridericia ratzeli (Oligochhaeta), Parasitus niveus, Euryparasitus
emarginatus (Acari), Folsomia listeri, Ceratophysella sigillata, Onychiurus armatus. (Collembola),
Catops tristis, Duvalius procerus, Niptus crenatus (Coleoptera). În Peştera Mică din Cheile Tătarului
semnalăm prezenţa speciilor: Onychiurus armatus, Onychiurus subgranulosus (Collembola),
Stenophylax permistus, Stenophylax vibex speluncarum (Trichoptera). În Peştera Ursului din Cheile
Tătarului se găsesc: Enchytraeus albidus (Oligochaeta), Parasitus niveus (Acari), Lepidocyrtus
serbicus, Tomocerus flavescens, Neelus murinus (Collembola). Menţionăm prezenţa în Peştera
Ialomiţei a unei subspecii endemice de amphipod, Niphargus carphaticus cavernicolus. Pe suprafaţa
depozitului din peşterile aflate în Cheile Tătarului există o mare cantitate de material clastic calcaros,
iar în unele porţiuni se observă acumulări de pietriş. Suprafaţa crustei stalagmitice conţine o faună
subfosilă alcătuită din specii de Ursus arctos, Capra ibex, Rupicapra rupicapra şi unele elemente fosile
de Ursus spelaeus sau Felis spelaea.”( http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-03-
28_PLAN_MANAGEMENT_FINAL.pdf)

Fridericia ratzeli- Onychiurus armatus- Stenophylax permistus

https://www.google.com/
 IV. SPECII CU VALOARE PEISAGISTICĂ, ETNO-CULTURALĂ,
TURISTICĂ ȘI UTILITARĂ PREZENTE ÎN AREALUL DE STUDIU
4.1 Specii vegetale valorificate în medicina popular/actuala și în ritualuri religioase sau
care marchează sărbători diverse

Pochivnic sau chiperul lupului

” indicat în tratamentul bronșitei acute și cronice,

precum și pentru calmarea bronhospasmelor la
astmatici.”
(https://plantemedicinale.site/plante-
medicinale/pochivnic-sau-chiperul-lupului-
asarum-europaeum-l/)

4.2 Specii de plante utilizate în alimentație/gastronomie locală sau utilizate în

alimentația animalelor

Angelica
”De la angelica-de-padure se folosesc frunzele si radacina
care contin taninuri, derivati cumarinici, pentadecenoico,
acizi aromatici, rasini si alte componente ceea ce face ca
aceste parti ale plantei sa aiba proprietati terapeutice si
aromatice. Mirosul lor este aromat, gustul acrisor si putin
picant.
Datorita proprietatilor lor digestive frunzele proaspetele de la
angelica-de-padure se flosesc in
gastronomie”( https://bodygeek.ro/angelica-de-padure-
angelica-sylvestris-planta-cu-proprietati-digestive)

4.4 Specii floristice cu valoare decorativă

Caprifoi

Unele soiuri sunt folosite ca plante ornamentale

nepretențioase. Aceste soiuri se înmulțesc prin
butași.
Extractul din rădăcinile caprifoiul era utilizat pentru
producerea unui colorant albastru.
V. NECESITATEA PROTECŢIEI NATURII ÎN GENERAL ŞI A
BIODIVERSITĂŢII ÎN SPECIAL
5.1 Categorii de arii protejate localizate în arealul analizat

În interiorul arealuluia nu există alte arii

protejate in afara de Rezervatia Naturala
Cheile Tătarului. În contiunuarea acesteia se
afla Rezervatia Naturala Turbaria Laptici.
Acesta se claseaza ca o rezervatie naturala de
tip botanic.
In Rezervatie sunt identiificati :
” Arbori și arbusti cu specii de: molid (Picea
abies), pin de pădure (Pinus
sylvestris), mesteacăn (Betula pendula), salcie
de turbă (Salix myrtilloides), salcie
pitică (Salix retusa), merișor (Vaccinum vitis
idaea), afin (Vaccinum myrtillus L.)
sau ienupăr (Juniperus communis).
Ierburi și flori: rogoz (Carex), foaie grasă
(Pinguicula alpina), pipirig (cu specii
de Juncus articularis și Juncus triglumis),
odolean (Valeriana simplicifolia), volovatic
(Swertia punctata) și trifoi roșu (Trifolium
pratense)[5]”(
https://ro.wikipedia.org/wiki/Turb%C4%83ria_L%C4%83ptici)

Harta Arii protejate

https://florinak.wordpress.com
5.2 Specii floristice şi faunistice endemice, rare ori ameninţate cu dispariţia care se
regăsesc în cadrul ariilor protejate

Nevertebrate:
Macrocephalites sp.; Pleurocephalites sp.; Procerites clausiprocerus; Proceritesimitator;
Phylloceratidae sp.; Litoceratidae sp.; Choffatia sp.; Loboplanulites sp.;
Sowerbicerassubtortisulcatus;

Plante:
Hesperis moniliformis (nopticoasa), Iris dacica (stanjenelul de
munte), Secalemontanum, Lonicera caerulea (caprifoi);

Specii endemice:
Hesperis moniliformis (endemism relictar - nopticoasa), Iris dacica (endemism pentru
Carpatii sudic stanjenelul de munte).
Flora endemica, rara si periclitata. Specifice pentru muntii Bucegi sunt endemismele locale,
exclusive ale Bucegilor, acesteafiind in numar de doua: Astragalus australis ssp. bucsecsi si
Poamolinerii ssp. glacialis
Taxus baccata L. (Tisa), rara prin padurile din etajul montan mijlociu, in arborete de amestec
defag cu brad sau bradete, in locuri stancoase sau pe grohotisuri de calcare, in exemplare
izolatesau mici palcuri;
Gentiana lutea L. (Ghintura galbena), sporadica in etajul alpin inferior si etajul
subalpin,exceptional pana in etajul montan mijlociu, prin pajistile de pe branele si coastele
versantilor abrupti insoriti, prin buruienisuri de coasta si pe stancarii inierbate.
Aceasta unitate, a fost semnalata pentru prima data in Bucegi de E.I. Nyárády, fiind
descrisa de acest autor ca fiind Poaalpina f. prava. Prin caracterele anatomice ale
frunzelor siligula frunzei bazale, plantele se incadereaza insa la Poamolinerii. A fost
trecuta cu rang desubspecie datorita atat diferentelor evidente de specie tipica,
prin caracterele morfologiceconstante, prin ecologia ei, cat si prin raspandirea limitata
la masivul Bucegi.

Gentiana lutea L. (Ghintura galbena), sporadica in etajul alpin inferior si etajul

subalpin,exceptional pana in etajul montan mijlociu, prin pajistile de pe branele si
coastele versantilorabrupti insoriti, prin buruienisuri de coasta si pe stancarii inierbate.

Larix decidua Mill. (Larice), frecventa in etajul montan superior si subalpin, sporadica
in etajulalpin inferior, in palcuri, raristi, arborete mici sau exemplare izolate, cu
deosebire pe versantulpraovean al masivului. Masivul Bucegi reprezinta una dintre cele
cinci statiuni cu larice naturaldin tara.

Rhododendron myrtifolium Auct. (Smirdarul), frecventa in zona alpina si etajul

subalpin, atat pecoastele usor inclinate de pe platoul Bucegilor, cat si pe versantii
abrupti, in tot cuprinsulmasivului; in etajul alpin superior pe versanti insoriti, adapostiti,
prin raristi de padure de peversantii nordici sau prin chei.
 Daphne blagayana Freyer (Iedera alba), rara localizata pe grohotisuri de calcare
semiumbrite, inetajele montan mijlociu si superior
Salix myrtilloides L. (Salcia de turba), specie endemica, semnalata in Rezervatia
Naturala Laptici,in turbarie, intr-un singur palc, pe stratul gros de Sphagnum (Beldie,
1956)

Leontopodium alpinum (L.) Cass. (Floare de colt), frecventa in zona alpina, cu

deosebire inetajul alpin inferior, rara in etajul subalpin, prin pajistile de pe branele si
coastele versantilorabrupti insoriti si caracteristica pentru grupa asociatiilor
respective. Sporadica pe stancariileinsorite, observata intre 1.500 si 2.350 m altitudine

Angelica archangelica L. (Angelica), sporadica in etajele montan superior si subalpin,

pe langaparaie si in chei, in locuri stancoase si umede. Rara in etajul alpin .
inferior, prin buruienisurilede sub jnepenisuri.

Trollius europaeus L. (Bulbucii de munte), sporadica din etajul montan mijlociu pana
in etajulalpin inferior, prin fanete, pajisti de pe coaste si brane insorite, buruienisuri,
tufarisuri, lamargini de paduri, pe soluri reavan-jilave sau jilave

5.3. Factori naturali și antropici care amenință speciile și habitatele identificate sau care
pot duce la dispariția (extincția) unor specii de plante și animale, în timp geologic și în
timp istoric

Zonele naturale pot fi distruse din cauza mai multor factori atat naturali, cat si antropici.

riscul de incendiu al ariei protejate.

culegere haotica de fructe de padure
plante medicinale sau de interes estetic
braconajul
pradatori
paraziti
hiperparaziti
agenti patogeni
inundatii schimbari climatice
incalzirea globala
seceta
cutremure
dezvoltarea peste capacitatea de suport a patrimoniului natural a turismului ;
nerespectarea traseelor marcate;
poluarea datorita cresterea cantitatilor de deseuri;
camparea aleatorie în zone sensibile din punct de vedere al biodiversităţii;
instalarea unui sistem de masuri prea restrictive privind conservarea biodiversitatii fara
justificarea acestora si popularizarea lor prin metode specifice.
 taieri ilegale de arbori
incapabilitatea de adaptare la noul climat

Concluzii
Prin acest proiect am încercat să surprind importanța zonelor naturale din țara noastră. Cheile
Tătarului deși sunt cuprinse în Parcul Natural Bucegi nu sunt la fel de cunoscute.
Zona este accesibila si cuprinsă în traseul pentru Pestera Ialomita si Pestera Ursilor, iar potentialul
arealului constă în vegetatia si lacul Bolboci ce contureaza peisajistica uimitaire a sitului.
Identificarea unor plante si animale protejate atrag potentialul de protejare si conservare a
arealului.

Atragerea turistilor in numar cat mai mare poate fi un factor daunator ce va determina distrugerea
intr-un procent mai mic sau mai mare al zonei.
BIBLIOGRAFIE

https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/t%c

4%83taru_rom%c3%a2nia_8051397

https://www.lovendal.ro/wp52/raul-ialomita-izvoraste-din-muntii-bucegi-

de-langa-3-varfuri-in-care-exista-o-mare-concentrare-energetica-

coincidenta/

https://www.rombadconstruct.ro/images/harta-solurilor-romaniei.png

https://www.google.com/maps/place/Cheile+T%C4%83tarului/@45.85705

,24.5609686,8.15z/data=!4m5!3m4!1s0x40b33d7357d586ab:0xeafc198467b

1c323!8m2!3d45.3617985!4d25.4301014

https://www.editurasilvica.ro/carti/donita1/integral.pdf

https://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2019:092:FULL&from=HR

http://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/ROSCI0013_PM_HG_187_2011-

1.pdf

https://www.google.com/search?q=lacul+bolboci+cheile+tatarului&tbm

https://www.romanian-journeys.com/atractie-turistica-

romania/rezervatia-naturala-cheile-tatarului

https://ro.scribd.com/document/376091429/Cheile-Tatarului#

https://romaniasalbatica.ro/ro/articole/regiunile-biogeografice

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-03-

28_PLAN_MANAGEMENT_FINAL.pdf