UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA: INGINERIA MEDIULUI SI BIOTEHNOLOGII SPECIALIZAREA: INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN AGRICULTURA

COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

PROFESOR: S.L.drd.ing. Stirbu Clara STUDENT: ANUL III, SG. F

ANUL UNIVERSITAR 2011-2012

CUPRINS:

I Memoriul descriptiv ..................................................................................................3 1. Repere istorice ....................................................................................................3 2. Situatia geografica-administrativa........................................................................4 3. Studiul climatic.................................................................................................... 5 4. Studiul geologic si pedologic................................................................................5 5.Studiul topografic..................................................................................................7 6.Studiul hidrologic...............................................................................................10 7. Studiul vegetatiei...............................................................................................10 II Memoriu justificativ................................................................................................12 1.Balanta folosintelor inainte de amenajare..........................................................12 a) Balanta folosintelor agricole............................................................................12 b) Balanta folosintelor neagricole.......................................................................12 2) Evaluarea proceselor de degradare prin eroziunea existenta pe terenurile agricole.................................................................................................................. 12 2

Delimitarea S.O.R pe fiecare folosinta si inventarierea si determinarea marimilor S.O.R.................................................................................................................. 12 3. Stabilirea valorii parametrilor modului de calcul pentru estimarea eroziunii solului .............................................................................................................................. 18 4.Propuneri de restructurare si reamplasare..........................................................19 a)Balanta folosintelor agricole.............................................................................20 b)Balanta folosintelor neagricole.........................................................................20 Bibliografie:...............................................................................................................20

I Memoriul descriptiv
1. Repere istorice
Prima atestare documentar a localitii noastre dateaz dintr-un document din anul 1538, cnd se face referire la aezarea erbnetilor, denumirea de Pucioasa fiind menionat pentru prima dat abia n anul 1759. Pucioasa, ca unitate teritorial-administrativ, a cptat statutul de comun n anul 1910, devenind ulterior ora, prin Decretul Regal nr. 9431 din 7 decembrie 1929, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 274/1929. n conformitate cu Legea nr. 2/1968, cu modificrile i completrile ulterioare, oraul Pucioasa are n componen urmtoarele localiti (aceasta fiind denumirea folosit n lege): Pucioasa, Bela, Diaconeti, Glodeni, Malurile, Miculeti i Pucioasa-Sat. Ca staiune balneoclimateric, Pucioasa este cunoscut nc din anul 1828, dei acest statut i-a fost recunoscut printr-un act oficial cu peste un secol mai
3

trziu cnd, prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 510 din 24 iunie 1999, sa aprobat atestarea oraului Pucioasa ca staiune turistic de interes naional.

2. Situatia geografica-administrativa
Localitatea este amplasat la 250 26 22 longitudine estic i 450 05 07 latitudine nordic, n partea de nord a judeului Dmbovia, la 81 km de limita sudic i 42 km de cea nordic a acestuia. Se nvecineaz cu oraul Fieni i comunele: Moieni, Brneti, Vulcana Bi, Vulcana Pandele, Glodeni Deal i Vrfuri. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, Pucioasa este situat n Regiunea nr. 3 Sud Muntenia, n care se mai gsesc localitile din judeele Prahova, Arge, Teleorman, Giurgiu, Ialomia, Clrai i restul judeului Dmbovia. Oraul Pucioasa este situat pe cursul mijlociu al rului Ialomia, n regiunea dealurilor subcarpatice, subunitatea Subcarpailor cuprini ntre rul Prahova i rul Dmbovia, la circa 400 m deasupra nivelului mrii, pe o distan de 8,750 km lungime (de-a lungul vii rului Ialomia) i pe o lime de 7,375 km (ntre Pucioasa-Sat i Malurile). Localitatea este amplasat la circa 100 km de trei mari orae ale rii: Bucureti (unde se afl cel mai apropiat aeroport), Braov i Piteti. Din punct de vedere geomorfologic, oraul Pucioasa aparine zonei dealurilor subcarpatice. Oraul este situat pe trei terase, prima la nivelul rului Ialomia i ultima la baza dealului Patrana, ntr-o zon depresionar, fiind mprejmuit de o serie de dealuri, care i asigur o protecie natural mpotriva intemperiilor de ordin climatic.Oraul este nconjurat de dealuri, cele mai nalte culmi din jur fiind Mgura Bela (664,7 m) i Dealul Glodeni (615 m).

3. Studiul climatic
Datorit aezrii, oraul se afl la adpost de curenii reci din nord (ceea ce se reflect n iernile blnde de care avem parte), iar cantitatea de precipitaii este mai mare dect n alte localiti. Principalele caracteristici ale climei oraului Pucioasa: Temperatura medie anual: + 8,5 0C Temperatura minim absolut a aerului: - 28 0C Temperatura maxim absolut a aerului: + 40 0C Media anual a precipitaiilor: 700-800 mm/mp.

4. Studiul geologic si pedologic

Solul reprezint un sistem natural complex, polidispers, eterogen i poros, situat la suprafaa scoarei terestre, rezultat prin interaciunea acesteia cu aerul, apa i organismele vii. Solurile Pucioasei sunt, ca si in alte regiuni de pe teritoriul Romaniei, diferite si reflecta particularitatile climatice, de relief si microrelief ale rocilor superficiale si ale panzei freatice. Factorii pedogenetici care contribuie la formarea tipurilor de soluri sunt: litologia, clima, factorul biologic, relieful, apa i timpul. Modul de asociere al
5

acestora, precum si frecventa i intensitatea participrii unui anumit factor pedogenetic explica diversitatea solurilor. Solul brun argiloiluvial este caracteristic Pucioasei. Acest sol apartine clasei argiluvisolurilor. Aspectul solului este normal, materialul parental fiind reprezentat de luturi iar cel subiacent din depozite fluviatile. Culoarea n stare umeda naturala este bruna deschis, respectiv bruna-galben roscat. Textura este lutoasa, lutoargiloasa (tabel ). Reactia este moderat acida (pHH2O 5,35-5,70), capacitatea de schimb cationic este mijlocie (T 24,9-30,8 me/100g sol), aciditatea hidrolitica este foarte mare (Ah>8 me/100g sol), gradul de saturatie cu baze (V) este oligomezobazic, n primii 40cm. Continutul de humus si de azot n primul orizont este mijlociu, aprovizionarea cu fosfor mobil este mica iar cu potasiu mobil este mica spre mijlocie (tabel ). Apa freatica se afla la adncimea de 5m. Fertilitatea acestor soluri este mai redusa datorita n principal regimului aerohidric, aprovizionarii scazute cu substante nutritive, reactiei solului, etc. Pentru mbunatatirea fertilitatii se recomanda: -lucrari agrotehnice care sa faciliteze patrunderea apei n sol si ncetinirea procesului de evapotranspiratie; lucrari hidroameliorative; -aplicarea de ngrasaminte (N,P,K si gunoi de grajd); -aplicarea de amendamente calcaroase daca reactia este prea acida, etc. [11]. Aceste soluri sunt bune pentru culturi furajere, cartofi, trifoi, in, mazare,fasole, soia, gru, porumb, floarea soarelui, etc.

Cele mai importante resurse ale subsolului sunt : -apa mineral sulfuroas Cea mai important resurs a subsolului o reprezint izvoarele de sulf, aflate pe malul drept al rului Ialomia, de unde apele minerale sunt captate i
6

trimise prin pompare n staiune. Apele sunt folosite la tratarea mai multor boli, descrise n seciunea TURISM. -gipsul Pe teritoriul oraului, localizate pe malul drept al Ialomiei, se afl formaiuni gipsifere, exploatate de fabrica de la Fieni, care utilizeaz gipsul la obinerea cimentului. -gazele de sond Dei au fost descoperite n zona Diaconeti din secolul trecut, nc nu sunt exploatate. -ape iodate Au fost descoperite n anul 2005, concentraia acestora fiind de 9,8% dup prima analiz. Debitul acestora este de 0,4 l/s. Acestea ar putea fi folosite n scop balnear. Suprafaa oraului Pucioasa este de 4009 ha, din care 605 ha intravilan i 3404 ha extravilan. Dup destinaie, aceasta se clasific astfel: - teren agricol: 2151 ha (53,65%), din care 460 ha teren arabil, 228 ha vii i livezi, 954 ha puni, 509 ha fnee - teren neagricol: 1858 ha (46,35%), din care: 249 ha construcii, 1374 ha pduri, 111 ha ape, 100 ha drumuri i 24 ha terenuri neproductive. Pdurile, punile i fneele ocup o suprafa total de 2837 ha i reprezint circa 71% din totalul suprafeei administrativ-teritoriale a oraului. Islazurile ocup o suprafa de circa 15,8 ha. Cea mai important resurs a solului este fondul forestier, n care predomin pdurile de foioase, specia predominant fiind fagul.

5.Studiul topografic
Versantul I are expozitie Sudica, panta convexa. Versantul II are expozitie Sudica, cu panta concava. Versantul III are expozitie Sudica, panta este convexa. Versantul IV are expozitie Nordica, cu panta concava. Versantul V are expozitie Sud-Vestica, cu panta convexa. La realizarea calculelor de la cartograma pantelor s-a tinut cont de urmatoarele categorii de panta: -pantele sub 3% se incadreaza in categoria I; -pantele cuprinse intre 3,1-5% se incadereaza in categoria II; -pantele curpinse intre 5,1-10% se incadreaza in categoria III; -pantele cuprinse intre 10,1-15% se incadreaza in categoria IV; -pantele cuprinse intre 15,1-20% se incadreaza in categoria V;
7

-pantele cuprinse intre 20,1-25% si incadreaza in categoria VI; -pantele cuprinse intre 25,1-30% se incadreaza in categori VII; -pantele peste 30% se incadeaza in actegoria VIII. Suprafata totala: 1041.635 Suprafata totala= versant I+ versant II+ versant III+versant IV+versant VII 281.95+197.58+102.705+202.44+256.96 1041.635 ha=1041.635 ha Anexa 1. Versant Nr.crt. I 1 2 281.95 ha 3 4 5 6 7 II 8 9 197.58 ha 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 III 28 29 102.705 30 ha 21 32 33 34 35 36

L(m) 105.5

40

39.5

I(%) 4.8 3.7 2.7 2.3 5.9 4.2 3.6 25 25 13 33.3 20 16.7 25 12.5 10 14.3 16.7 10.5 8.3 28.6 14.3 14.3 10 20 33.33 11.1 20 33.3 10 14.3 10 18.2 12.5 15.4 25

Categoria II II I I II II II VI VI IV VIII V V VI IV III IV V IV III VIII IV IV III V VIII IV V VIII III IV III V IV V VI

IV 202.44 ha

V 256.96 ha

37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82

78.5

175,5

9.1 25 16.7 14.3 20 28.6 16.7 18.2 33.3 25 20 16.7 16.7 4.3 15.4 7.7 25 22.2 11.1 8.3 8.3 18.2 6.6 16.7 16.7 33.3 20 12.5 10.5 11.1 10 22.2 28.6 22.2 28.6 12.5 28.6 50 4.8 18.2 5.5 7.7 2.3 33.3 20 2.9

III VI V IV V VII V V VIII VI V V II V III VI VI IV III III V V III V V VIII V IV IV IV III VI VII VI VII IV VII VIII II V III II I VII V II

La realizarea propriu-zisa a cartogramei pantelor s-au utilizat urmatoarele categorii de panta: - pentru pantele sub 3% s-a utilizat culoarea galben; - pentru pantele cuprinse intre 3,1-5% s-a utilizat culoarea verde deschis; - pentru pantele curpinse intre 5,1-10% s-a utilizat culoarea portocaliu; - pentru pantele cuprinse intre 10,1-15% s-a utilizat culoarea maro; - pentru pantele cuprinse intre 15,1-20% s-a utilizat culoarea bleu; - pentru pantele cuprinse intre 20,1-25% s-a utilizat culoarea roz; - pentru pantele cuprinse intre 25,1-30% s-a utilizat culoarea verde inchis; - pantele peste 30% nu s-au colorat.

6.Studiul hidrologic
Reeaua hidrografic principal a zonei este reprezentat de rul Ialomia, pe care, n anul 1975, a fost construit un baraj, care apr oraul mpotriva inundaiilor care ar putea fi cauzate de acest curs de ap, dar care totodat servete i la alimentarea cu ap a Pucioasei i a ctorva localiti din vecintate. n curnd acesta va fi reabilitat prin lucrri de decolmatare. Prin partea de sud a oraului mai trece prul Bizdidel, un afluent al Ialomiei. Reeaua hidrografic secundar este format dintr-o serie de vi cu caracter torenial, nepermanente, alimentate de apele din precipitaii. Unele dintre acestea, dintre care se evideniaz Valea Neagr, provoac inundaii n perioadele cu precipitaii abundente. S-a ntocmit un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea acestei vi i urmeaz s se caute soluii de finanare a urmtoarelor etape ale investiiei

7. Studiul vegetatiei
Vegetatia predominanta este de stejar, stejar in amestec cu fag, fag, si, in proportii mai mici,alte specii. Etajul stejarului - sub 500 m alt - include stejar, cer, garnita, stejar pedunculat, gorun, carpen, ulm, tei, frasin, artar, paltin, jugastru. Fauna cuprinde: mistretul, viezure, lup, vulpea, pisica salbatica, caprioara, iar pasari: ciocanitoare, cinteza. Fauna apei se remarca prin: clean (Luciscus cephalus), mreana (Barbus Barbus).

10

11

II Memoriu justificativ
1.Balanta folosintelor inainte de amenajare
a) Balanta folosintelor agricole

Folosinta Arabil (A) Pasune si faneata (Ps+F) Vita-de vie (Vh) Livada (Lv) Total agricol

Suprafata (ha) 411,975 394,39 129,655 77,605 1013,625

Terenul arabil se simbolizeaza cu A si se coloreaza cu galben pe planul de situatie. Pasunea si faneata se simbolizeaza cu Ps+F si se coloreaza cu verde deschis,iar vita-de-vie se simbolizeaza cu Vh si se coloreaza cu mov si livada se simblizeaza cu Lv si se coloreaza pe planul de situatie cu portocaliu.

b) Balanta folosintelor neagricole

Folosinta Constructii civile (C.C)

Suprafata (ha) 28,05

Constructiile civile se coloreaza pe planul de situatie cu maro si se simbolizeaza cu C.C. Total a+b=1041,675 ha

2) Evaluarea proceselor de degradare prin eroziunea existenta pe terenurile agricole

Delimitarea S.O.R pe fiecare folosinta si inventarierea si determinarea marimilor S.O.R

12

O suprafata omogen de relief cuprinde acelasi tip de sol, aceeasi categorie de panta, aceeasi expozitie, aceeasi folosinta agricola si acelasi grad de eroziune. (Anexa 2).

Folosinta Arabil

S.O.R. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

I(%) 4.2 2.56 8.33 5.8 3.12 4.7 4.5 4.5 2.9 2.5 5.88 4.45 14.28 14.28 11.11 16.16 16.6 8.3 14.2 12.5 12.5 11.11 9.9 7.69 20 12.5 4.8 25 20 6.6 12.5 11.11 16.66 18.18 10 16.6 25 25 20 22.2
13

L(m) 240 390 120 170 320 210 220 220 340 400 170 220 70 70 90 60 60 120 140 80 80 90 110 130 50 80 120 50 50 60 80 90 120 110 100 60 40 40 40 90

Suprafata (ha) 6.47 12.4 2.75 9.9 15.4 17.42 3.9 4.62 7.01 19.6 2.43 19.32 4.13 0.63 4.95 2.16 3.92 5.88 3.65 1 1.48 2.2 9 5.33 4.82 0.56 8.33 1.62 2.45 2.37 6.8 2.45 4.05 0.99 1.35 2.14 0.49 0.8 1.08 2.92

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 Total Pasune si faneata 1 2 3 4 5 6 7 8

50 16.6 16.6 16.1 10 9.9 10 13.32 11.11 7.6 12.5 12.5 33.3 33.3 25 23.07 8.3 20 12.5 15.38 15.15 33.33 23.07 25 12.5 25 12.5 10 6.25 3.33 5 5 4.76 3.83 3.7 3.44 6.06 11.11 10 7.14 10.52 9.09 16.66 6.25 10.52
14

20 60 240 310 100 220 100 150 90 130 80 80 30 30 40 130 120 40 80 130 120 30 130 40 80 40 80 100 160 300 200 200 210 260 270 290 330 90 100 140 190 110 60 160 90

1.68 2.2 1.76 3.9 3.85 4.09 8.71 3 5.52 4.62 5.4 0.65 0.54 0.64 2.49 4.8 0.5 2.35 0.65 0.48 4.32 1.62 5.59 12.5 0.72 0.58 0.44 2.24 1.1 8.17 5.2 15.63 14.21 17.93 23.48 2.14 31.36 411,975 3.1 5.2 9.38 9.52 0.52 0.78 5.2 2.28

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55

20 12.5 12.5 14.28 18.18 14.28 20 25 14.28 11.11 20 25 16.6 14.28 10 33.3 20 18.18 25 25 20 12.5 14.28 6.66 7.69 5.55 6.66 9.09 10 8 11.11 14.28 25 20 22.22 14.28 15.38 20 18.18 33.3 25 20 12.5 20 25 12.5 25
15

50 80 80 70 220 70 50 40 70 90 50 40 60 70 110 30 50 110 40 40 100 80 70 150 130 180 150 110 100 250 180 70 80 20 90 70 130 50 110 30 40 50 80 50 40 160 40

1.2 1.19 3.8 1.68 8.1 2.52 0.4 0.8 1.6 0.6 0.45 1.52 1.2 0.49 1.66 1 0.94 2.66 1.34 2.4 0.52 1.68 1.44 2.37 0.81 3.78 1.95 0.36 0.84 9.36 4.83 1.48 0.8 0.84 2.2 1.44 7.03 0.4 1.14 0.36 0.09 0.24 1.98 1.24 1.32 2.41 0.24

56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 Total Vita-de-vie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

28.57 33.33 9.09 3.84 3.22 5.1 5.4 4.34 4 6.66 2.77 3.12 2.46 6.25 8.33 20 20 15.78 15.38 10 10 7.14 16.6 14.28 14.28 20 20 11.11 20 25 17.39 25 13.3 13.73 12.5 11.7 10 14.28 16.6 20 16.6 9.09 18.18 4.76 16.6 12.5
16

70 30 110 260 310 370 190 230 250 150 360 320 290 180 120 50 50 190 130 100 100 140 60 70 70 50 50 70 50 40 230 40 150 290 240 170 200 140 60 50 60 110 110 210 60 80

2.24 2.16 6.52 31.34 14.93 31.24 14.92 16.32 19.48 12.34 8.31 12.34 5.92 2.83 1.73 2.97 1.52 394,39 9.37 2.37 3.82 1.27 3.42 3.94 1.48 1.42 1.37 1.27 1.12 2.37 1.89 5.78 1.69 3.45 9.3 3.12 4.8 10.4 0.7 1.5 1.25 3.2 2.73 1.84 7.94 2.78 4.02

30 31 32 33 34 Total Livada 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

16.6 14.28 13.33 17.78 11.53 25 25 33.33 16.6 16.6 20 25 33.33 25 25 20 25 13.33 20 14.28 25 16.6 22.2 16.6 16.21 16.66 12.5 14.28 10 9.37 10 9.09 12.5 14.28 12.5 14.28 10 25 10 9.52 33.33 14.28 15.78

60 70 150 190 260 80 80 30 60 60 50 40 30 40 40 50 40 150 100 70 40 60 90 180 370 240 80 70 100 160 100 110 80 140 160 210 100 40 100 210 30 70 190

Total

0.5 2.93 10.9 7.08 8.61 129,655 2.03 0.99 0.3 2.55 2.44 2.32 1 0.92 0.63 1.85 1.25 1 1.71 0.66 6.3 1.08 1.92 2.2 3.4 2.52 5.22 1.62 3.66 0.7 6.84 7.2 0.95 1.62 3.36 1.68 2.64 0.32 0.31 0.52 0.41 1.32 0.74 1.64 77,605

17

3. Stabilirea valorii parametrilor modului de calcul pentru estimarea eroziunii solului

Pentru stabilirea eroziunii hidrice din aceasta zona se foloseste forluma universala a eroziunii si anume ecuatia lui Wischmeier.

E=Ka*S* L * I n

*C*Cs [t/ha si an] , unde:

E-eroziunea medie anuala multianuala de suprafata (t/ha si an); Ka-coeficientul de agresivitate climatic; Cs-factorul antropic; - coeficientul de corectie in functie de lungimea de scurgere, masurata pe directia de cea mai mare panta; coeficientul de corectie , in functei de panta terenului pe directive de scurgere;

In

S- coeficientul de corectie pentru sol; C- coeficientul de corectie pentru folosinte si structura culturilor.

Anexa 3. Coeficientul de agresivitate climatica Ka pentru Pucioasa este 0.14, conform hartii eroziunii medie multianuala. n aceast zon, tipul de sol cel mai des ntlnit brun-argiloiluvial, cu eroziune moderata. Pe baza acestor detalii s-a ales valoarea coeficientului de corectie pentru erodabilitatea solului ca fiind 0,9. Valorile factorului C: -pe ternurile arabile unde pantele sunt sub 3% s-a plantat cartofi si sfecla, iar valoarea factorului C este 0.6, iar acolo unde panta a depasit 3 % s-au cultivat cereal paioase de toamna cu factorul C de 0.14. Valoarea factorului C pentru plantatiile pomicole este de 0.5
18

Valoarea factorului C pentru plantatiile viticole este de 0,7. Pentru pasuni si fanete s-a ales valoarea de 0.3 (pasuni mediu degradate). Pentru alegerea factorului Cs s-au ales culturi pe linia de cea mai mare pant, valoarea lui Cs fiind 1. Valoarea maxima a factorului Es trebuie sa fie de 6 t/ha/an. n caz contrar se vor propune lucrari de reamenajare si reamplasare a culturilor.

4.Propuneri de restructurare si reamplasare

Terenul arabil se mparte n sole, deoarece sola reprezint unitatea de lucru pe arabil. Sola poate avea form dreptunghiulara, trapezoidala cu laturile lungi paralele pe directia curbelor de nivel pentru a creste eficiena lucrarilor mecanizate. Amplasarea solelor pe versanti trebuie sa se fac n mod obligatoriu cu latura lung paralela pe direcia generala a curbelor de nivel. n cazul de fata pe arabil avem pante de sub 5 %, deci lungimea recomandat la impartirea n sole variaza ntre 1500-2000 m. Latimea recomandat variaz ntre 500-800 m. In urma impartirii terenului arabil avem 15 sole. Pe terenurile arabile, coeficientul de agresivitate climatic Ka are aceeasi valoare, de 0.14. Pentru plantatiile pomicole unitatea teritoriala de lucru caracteristica care cuprinde o suprafata omogen n privinta solului, categorie de panta, expozitie si gradul de degradare este tarlaua. Pomii fructiferi prefer terenurile cu expozitie S, SE si SV. Valorifica bine si terenurile cu expozitie N, NV si NE, cu conditia amplasrii judicioase a speciilor pomicole n diferite zone ale versantului. Amplasarea tarlalelor se face cu latura lunga pe directia curbelor de nivel. Pentru plantatiile pomicole, lungimea tarlalei recomandat variaza ntre 300-800 m, iar latimea este conditionat de panta terenului: pentru pante mai mici se recomand ca limea s fie cuprins ntre 70-400 m, iar pentru pante mai mari se recomand ca latimea sa fie cuprins ntre 70-200 m. In urma impartirii livezii avem 22 de tarlele.
19

in cadrul plantatiilor pomicole, se recomand o terasare a zonei respective, din acest motiv valoarea factorului Cs va fi 0,15. Valoarea factorului C pentru livada este 0,5 n plantaiile tinere de sub 4 ani. Unitatea teritoriala de baza, n organizarea pajistilor naturale este tarlaua. Impartirea n tarlale se face de asemenea, pe direcia curbelor de nivel. Limea unei tarlale nu trebuie s depaeasc 400 m. In umra impartirii s-au obtinut 26 de tarlale. In cadrul pasunilor si fanetelor, se recomand o terasare a zonei respective, din acest motiv valoarea factorului Cs va fi 0,15.

a)Balanta folosintelor agricole Folosinta Arabil (A) Livada (Lv) Pasune si faneata (Ps+F) Vita-de-vie (Vh) Total Suprafata (ha) 444.75 155.32 129.65 39.33 769.05

b)Balanta folosintelor neagricole Folosinta Constructii civile (C.C) Padure (Pd) Total Suprafata (ha) 28.05 86.42 114.47

Total a+b=883,52 ha

Bibliografie:
www.primpuc.ro Bug, D., (1992), Subcarpaii. Potenial turistic, Geografia Romniei, pag 229-231, Bucureti; Cndea Melinda, Isboiu Editura Universitii, Bucureti C, (1999),
20

Geografia

agriculturii,