Strategie Investitii Irigatii

Romania
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii
Strategia Investitiilor in Sectorul Irigatiilor
Fidman Merk at
Bucuresti, Ianuarie 2011
StrategiaInvestitiilorinSectorulIrigatiilor
Cuprins
Rezumat
1.
Introducere.ScopulStrategiei
2.
AnalizaSWOTasectorului
2.1. Puncteletari
2.2. Puncteleslabe
2.3. Oportunitati
12
2.4. Riscuri
3.
Masuripentruintarireacapacitatiiinstitutionale
3.1. Cadrulinstitutional
13
16
16
3.1.1. Institutiiimplicate
16
3.1.2. Cadrulinstitutionalallivrariiapei
19
3.1.3. Cadrulinstitutionalalfinantariiapei
21
3.1.4. Cadrulinstitutionalalraportarilorinutilizareaapei
22
3.1.5. Indicatoriisinteticiprivindactivitateasectoruluideirigatii
23
3.2. Masurideconsolidareinstitutionala
25
3.2.1. Moduldeorganizare
25
3.2.2. Monitorizare
27
3.2.3. Implicareautilizatorilor
3.3. Adaptarealegislatieilaconditiilesocioeconomiceactuale
3.3.1. ModificarisicompletarilaLegea138/2004
3.4. MasuripentruimbunatatireaaccesibilitatiiM125adinPNDR
27
28
28
30
3.4.1. Cadrulgeneral
30
3.4.2. Accesibilitateafonduriloreuropenedecatresectorulirigatiilor
31
3.4.3. Opiniasolicitantilordefonduripentruproiectedeirigatii
34
4.
Strategiadeinvestitii
4.1. Cadrulstrategiei:problemeabordate,principiisiobiective
4.2. Plandeactiune
36
36
38
4.2.1. ProgramdeinvestitiipentruinfrastructuraprincipalaasistemelorANIF
38
4.2.2. Ajustareasubmasurii125adinPNDR
42
4.2.3. Asistentatehnicapentruconsolidareinstitutionala
44
4.2.4. Sintezaplanuluideactiune.Bugetulaferent
46
4.3. Masurideatragereinexploatareasistemelorgravitationalesilocale
47
4.3.1. Sistemeleviabileeconomic
47
4.3.2. Cauzeprincipalealeneutilizariisistemelorviabile
49
4.3.3. Masuridereactivareasistemelorviabileslabutilizate
51
4.4. Sistemelelocale
52
ANEXE
Anexa1
Studiidecaz;sistemeviabileslabutilizate
Anexa2
RaspunsulCEreferitorlasubventiileprimitedefermieriidinaltestatealeUEinRomania
Anexa3
OUAIurileceaudepusproiectepentrusubmasura125a,sesiuneaAprilieMai2010
Anexa4
Chestionaradresatsolicitantilordefonduripentruirigatiiprinsubmasura125adinPNDR
Anexa5
ClasificareasistemelorANIFdupaoportunitateainvestitiilorViabil/Neviabil
Anexa6
Sistemeledeirigatiirecomandateafiincluseinprogramedeinvestitii
Anexa7
Criteriideevaluarepunctaj
Anexa8
PrioritizareapartialalafinantareainvestitiilorinsistemeleANIFviabile
FidmanMerkat,Ianuarie2011i
AbrevierisiTermeni
AMPNDR
AutoritateadeManagementpentruProgramulNationaldeDezvoltareRurala
ANAR
AdministratiaNationalaApeleRomane
ANIF
AdministratiaNationaladeImbunatatiriFunciare
ANIMA
AutoritateaNationalapentruInundatiisiManagementulApelor
FEADR
FondulEuropeanpentruAgriculturasiDezvoltareRurala
FOUAI
FederatieaOrganizatiilorUtilizatorilordeApapentruIrigatii
Abrevieri si Termeni
I+R
IntretineresiReparatii
MADR
MinisterulAgriculturiisiDezvolariiRurale
MADRDIF
MinisterulAgriculturiisiDezvoltariiRuraleDepartamentuldeImbunatatiriFunciare
MMP
MinisterulMediuluisiPadurilor
OUAI
OrganizatiaUtilizatorilordeApapentruIrigatii
PDAUAI
ProiectuldeDezvoltareaAsociatiilorUtilizatorilordeApapentruIrigatii
PNDR
ProgramulNationaldeDezvoltareRurala
PRRSI
ProiectuldeReabilitaresiReformaaSectoruluideIrigatii
SNIF
SocietateaNationaldeImbunatatiriFunciare
UDE
UnitatedeDezvoltareEconomica
UMPRRSI
UnitateadeManagementaProiectuluideReabilitaresiReformaaSectoruluideIrigatii
Termeniutilizati
Sistemelocale
SistemANIF
Capacitateeconomica
SistemecenusauaflatsubadministrareaANIF,cisuntinintregimedelaaductiunela
echipamentdeudareinproprietateasi/sauadministrareautilizatorilor.
SistemundeadministrareasectiuniiprincipaleafostsauesteinresponsabilitateaANIF,iar
amenajarileinterioareaufostsaunutransferatecatreOUAIuri.
Disponibilitateaunormijloacefinanciare,organizare/managementsicunostintetehnologice.
FidmanMerkat,Ianuarie2011ii
Tabelesifiguri
Tabele
Nr.
tabel
1
2
3
Denumiretabel
pag
SuprafatairigatainStateleUE(2007)
4
6
StructuraculturiloririgateinRomaniacomparativcuunelestate
Structuraculturiloririgatelanivelnational(%)
PretulmediualenergieilaconsumatoriindustrialiinEuropa
StructuraexploatatiiloragricoleinjudeteleCalarasisiBuzau
11
ClasificareOUAI,2009
21
Amenajarilehidrotehnicedeirigatii(top20)dupasuprafataOUAI,suprafatairigatasivolumulpompat,2009
24
JudeteledupasuprafataOUAI,Suprafatairigatasivolumulpompat2009
24
ProiecteOUAIpesubmasura125a,sesiuneaAprilieMai2010
31
10
Centralizareacriteriilordeeligibilitatecareaurespinsproiecte
32
11
35
12
Evaluareadificultatiifazelorintocmiriiproiectelordecatresolicitantiidefonduripentruirigatiipesubmasura
125aPNDR
InvestitiilePRRSIpentrureabilitareainfrastructuriiprincipale(lei)
13
CosturireabilitareinfrastructuraprincipalaprinPRRSI
42
14
Scenariisifondurinecesarereabilitariiinfrastructuriiprincipale
43
15
Scenariisifondurinecesarereabilitariiinfrastructuriiamenajarilorinterioare
43
16
10
39
46
17
Indicatoriderezultataistrategieiinvestitiilorinirigatii
Planuldeactiunesibugetulaferent
18
Principalelesistemegravitationale
48
19
StructuraculturiloririgateinunelezonedinRomania(2009)%
49
20
Sistemelocalepejudete,2002
52
47
Figuri
Nr.figura
Denumire
pag
Fluxulinstitutionalallivrariiapei
20
Fluxulinstitutionalalfinantariiapei
22
Fluxulinstitutionalalraportarilorinutilizareaapei
23
FidmanMerkat,Ianuarie2011
Rezumat
Orice program de investitii, actual sau viitor, este necesar sa inceapa de la solicitarea utilizatorului de apa, cu accentul pus pe
responsabilizarea acestuia. Oricat de scazute ar fi costurile si oricate avantaje/subventii ar primi fermierul, o activitate de irigatii
eficienta poate fi desfasurata doar daca sunt indeplinite cumulativ conditiile de mai jos:
exista o structura a culturilor adecvata irigatiilor, astfel incat sa asigure un spor de productie ce acopera costurile de
exploatare si asigura un profit consistent fermierului;
existenta unei experiente / traditii in irigatii.
Ambele conditii pot fi compensate de capacitati economice. Fara aceste conditii nu se poate vorbi decat de entuziasm fara
fundament, iar in cazul celor care propun irigatiile cu orice pret in perioadele secetoase este doar o manifestare demagogica. La
nivelul celor implicati in sectorul irigatiilor (institutii, fermieri) este necesara recunoasterea faptului ca irigatiile nu sunt pentru toti
fermierii. Structurile agrare sunt mult schimbate fata de momentul proiectarii sistemelor de irigatii. Irigatiile reprezinta o treapta
superioara in dezvoltarea fermelor, nu se poate oferi unui fermier irigatii prin sistemele ANIF, daca respectivul fermier nu a atins
un nivel de dezvoltare economica care sa-i permita sa administreze irigatiile. O alta necesitate este recunoasterea faptului ca
irigatiile nu sunt obligatia Statului; nu se pot cheltui bani pentru irigatii doar ca sa se raspunda unor perceptii false ale opiniei
publice si ale mass-media. Irigatiile nu trebuie sa fie introduse nici cu sila si nici anuntate ca teme electorale. Irigatiile trebuie
percepute drept o componenta de business.
Problemele sectorului irigatiilor pe care isi propune sa le solutioneze strategia investitiilor sunt:
a) Starea tehnica a infrastructurii de irigatii;
b) Capacitatea organizatorica si financiara redusa a utilizatorilor de a intretine sistemele de irigatii;
c) Capacitatea redusa a utilizatorilor de contribui la modernizarea sistemelor;
e) Amenajari de irigatii neadaptate la tipologia fermelor si cerintele utilizatorilor.
Obiectivele urmarite de strategie sunt:
a)
b)
Sustinerea investitiilor catre amenajarile de irigatii unde fermierii prezinta un potential ridicat de utilizare si intretinere a
sistemelor, precum si de contributie la investitiile in amenajare.
Modernizarea infrastructurii de irigatii prin reducerea pierderilor de apa si a consumului de energie;
Principiile strategiei de investitii in irigatii:

a)
Viabilitatea tehnico-economica a sistemelor de irigatii, ce se transpune in recuperarea costurilor de operare si obtinerea

unui profit, in urma aplicarii irigatiilor.
b)
Interesul utilizatorilor. Investitiile se realizeaza numai la solicitarea potentialilor beneficiari. Fara implicarea activa a
utilizatorilor, orice investitie nu este sustenabila si trebuie exclus un altfel de principiu.
c)
Contributia. Fermierii ce urmeaza sa beneficieze de investitii trebuie sa detina propria contributie in

reabilitarea/modernizarea sau crearea unor amenajari noi.
d)
Capacitatea economica. Irigatiile reprezinta o treapta superioara in dezvoltarea fermelor. Irigatiile nu sunt accesibile
oricarui fermier fiind necesara indeplinirea unor conditii de capacitate economica, prin care se intelege: capacitati de
organizare, orientare catre piata, capacitati financiare si capacitati tehnice / expertiza.

e)
Culturi adecvate irigatiilor. Structura culturilor practicata pe terenurile irigate trebuie sa permita acoperirea tuturor
costurilor aferente irigatiilor, inclusiv intretinerea amenajarilor si contributii la reabilitari / modernizari, dar si obtinerea
unui profit consistent utilizatorilor.
f)
Adaptarea la cerere. Modernizarile trebuie sa raspunda cerintelor utilizatorilor in privinta metodelor de irigatie adoptate
de utilizatorii.
g)
Irigatii nu inseamna doar sistemele administrate de ANIF (sisteme ANIF). Sustinerea oricaror sisteme de irigatii, nu
numai cele administrate de ANIF; strategia urmareste si sustinerea dezvoltarii si modernizarii amenajarilor de irigatii
locale, amenajarilor noi sau reproiectarea fundamentala a celor ANIF ce pot fi chiar separate sau modificate.
Beneficiarul strategiei: Fermierii ce reusesc sa acopere costurile de exploatare a sistemelor de irigatii.

Actiuni si buget
Activitate
Buget minim
Buget mediu
Buget maxim
(mii euro)
(mii euro)
(mii euro)
Reabilitarea infrastructurii principale a sistemelor ANIF
287.290
490.107
944.369
Ajustarea sub-masurii 125-a (infrastructura interioara si federatii)
153.121
178.004
232.677
2.1.
Fonduri pentru amenajarile interioare
34.103
58.986
113.659
2.2.
Fonduri pentru sisteme locale
119.018
119.018
119.018
Asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala

3.1.
Formarea UIP
3.2.
Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului
3.3.
Sesiune de comunicari cu fermierii, OUAI si ANIF
3.4.
Studii
3.4.1.
Manual calcul tarife irigatii
3.4.2.
3.4.3.
3.5.
2,765
2,765
2,765
2,160
2,160
2,160
50
50
50
120
120
285
285
120
285
15
15
15
Manual reducerea consumului de energie
150
150
150
Studiu comparativ
120
120
120
Vizite de lucru
150
150
150
3.5.1.
vizite de lucru externe
120
120
120
3.5.2.
vizite de lucru interne
30
30
30
Neprevazute
10,000
10,000
10,000
Contributie utilizatori 10% din liniile bugetare 1 si 2
-44.041
- 66.811
- 117.705
TOTAL
409.135
614.065
1.072.106
Durata implementare : 4 ani

Indicatori de rezultat
Indicator rezultat
Valoare minima
Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura principala
50
Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura interioara
50
Suprafata irigata (ha)
400.000
1. Introducere.ScopulStrategiei
ProiectuldeReabilitaresiReformaaSectoruluideIrigatiiadministratdeMinisterulAgriculturiisiDezvoltariiRurale
ademaratelaborareauneistrategiiainvestitiilorinsectorulirigatiilor,incarevorfiabordateproblemelesectorului
de irigatii si metodele de solutionare a acestora, precum si de atingere a obiectivelor sectorului de irigatii, prin
prismainvestitiilornecesare.
Strategiaestestructuratapeidentificareproblemelorcucareseconfruntasectorulirigatiilorsiprezentareaunui
cadrudemasuripentruatenuareaproblemelor.
Anterioracestuiraportfinal,aufostelaboratepatrurapoarteintermendiarecestaulabazastrategiei;acesteaau
avutdreptobiectivesicontinut,urmatoarele:
Raport1CriteriiledeselectiesiprioritizareainvestitiilorinsistemeleadministratedeANIF.Inacestraportsau
definit criteriile de selectie a sistemelor de irigatii unde se pot desfasura programe de investitii si sa realizat o
prioritizarepartialaarespectivelorsisteme.
Raport 2 Analiza SWOT a sectorului de irigatii. Sunt identificate punctele tari si cele slabe ale sectorului de
irigatii,precumsioportunitatisiriscuriindezvoltareasectorului.
Raport3Masuridereactivareasistemelordeirigatiiviabileneutilizatecuprindeoseriedestudiidecazasupra
unorsistemedeirigatiiviabile,darslabutilizatesauneutilizate.Porninddelaconcluziileextrasedinacestestudii
decazsicoroboratecualtedatesiinformatiiauconduslaelaborareamasurilorcesuntnecesareafiluatepentrua
reactiva sistemele viabile ce au o utilizare scazuta sau deloc. De asemenea, raportul include informatii si date
asuprasistemelorlocale.
Raport 4 Intarirea capacitatii institutionale prezinta o sinteza asupra cadrului institutional al sectorului de
irigatii,propuneripentruconsolidarearelatiilorinstitutionale,darsioanalizaasuprafondurilordisponibilepentru
sectorulirigatiilorprinsubmasura125adinPNDR.
ScopulStrategieideInvestitiinSectorulIrigatiilor.PrezentastrategieisipropunesaofereMADRsolutiicuprivirela
moduldedesfasurareainvestitiilorStatuluiinsectorulirigatiilor.
2. AnalizaSWOTasectorului
2.1.Puncteletari(S)
(S1).SuprafatairigabilarelativextinsaincadrulUE.ConformdatelorfurnizatedeEurostat,Romaniadetineain
2007locul5,cu615.330hareprezentand4%dintotalulsuprafeteiirigabiledinUE.CifrapentruRomaniapoatefi
discutabila,insadacasaaplicat Tabel 1 Suprafata irigabila in State UE (2007)
acelasi algoritm pentru toate
Stat
Teren agricol (ha)
Suprafata
%
statele este de remarcat nu
irigabila (ha)
atat valoarea absoluta, ci
1 Italia
17.841.540
3.950.500
26,0%
ponderea(veziTabel1).
2
Spania
33.162.190
3.671.340
24,1%
3
Franta
28.949.220
2.670.340
17,6%
(S2).
Functionarea
4 Grecia
4.402.780
1.555.310
10,2%
organizatiilor utilizatorilor de
5 Romania
15.264.650
615.330
4,0%
apa pentru irigatii, chiar daca
6 Portugalia
4.408.430
583.740
3,8%
cu unele sincope, reprezinta
7 Olanda
2.074.800
457.240
3,0%
primul pas dupa 1990 de
8 Danemarca
2.977.550
435.350
2,9%
colaborare reala intre fermieri
9 Slovacia
3.055.040
183.290
1,2%
sipotfifolositecaplatformede
10 Suedia
7.066.250
159.690
1,1%
dezvoltare a activitatii agricole
11 Ungaria
6.003.560
140.940
0,9%
12 Marea Britanie
17.058.920
138.190
0,9%
prin extinderea obiectului de
13 Austria
6.853.800
116.070
0,8%
activitatesipreluarearoluluide
14 Polonia
18.098.650
115.710
0,8%
cooperative. In Ianuarie 2010
15
Norvegia
6.339.080
113.980
0,7%
erauinfiintate422deOUAIuri,
16 Bulgaria
4.087.520
104.580
0,7%
intinse pe o suprafata neta de
17 Finlanda
6.326.780
76.750
0,5%
1.034.162 ha , insa aproape o
18 Cipru
179.960
45.790
0,3%
treime dintre ele nu mai erau
19 R. Ceha
5.032.220
38.530
0,3%
activein2009(nuauirigat).
20 Belgia
1.405.250
23.350
0,2%
21 Slovenia
921.230
4.100
0,0%
(S3). Utilizarea irigatiilor
22 Malta
11.680
3.200
0,0%
23 Lithuania
2.908.160
1.340
0,0%
preponderentdecatrefermele
24 Letonia
2.848.390
830
0,0%
comerciale.Irigatiilenusuntun
25 Estonia
1.219.390
0
0,0%
inputagricolpecarepotsasil
TOTAL
198.497.040
15.205.490
1
permitatotifermieri.Utilizarea
irigatiilor reprezinta o etapa ce Sursa: Eurostat; Nota: Este inclusa si Norvegia
aparepeparcursindezvoltarea
fermeisinuoetapacucareseincepedezvoltareafermei.InrandulOUAIurilor,procentulcelorcomercialedetinea
61%1,in2009,procentcepoateasiguradezvoltareasectoruluideirigatii.
(S4). Experienta fermierilor in irigatii dobandita in buna masura si in perioada ulterioara anului 2000, cand prin
infiintareaOUAIaufostdeterminatisaadministrezesingurisistemeledeirigatiilaniveldeferma.Acestrezultata
fostobtinutcusprijinmajoralsubventiiloracordate,ceauconduslaformareaunuinucleudeOUAIuricaresa
irigesiundesasepracticeoagriculturacuprofituriridicate.
CapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAI,PRRSI,Martie2010.
(S5). Pretul apei in sistemele viabile. Furnizorul principal de apa, ANIF, a avut in 2009 un tarif mediu de 175 lei
/1000m3pentruOUAIurilecareauirigat,iarmaximulaatinssi920lei/1000m3.CandseadunasicosturileOUAI,
rezultaunpretmediualapeide525lei/1000m3lanivelnationalin2009.Pentrucomparatie,inBulgariatarifele
furnizoruluideapa,publicatedeMinisterulAgriculturiipentru2009,atingvaloareaminimade529lei/1000m3 iar
Anglia(cf.unuistudiudecazelaboratin2010),costulapeiin17fermeafostde462lei/1000m3.Inurmaacestor
informatii comparative, nu se poate spune ca in Romania pretul apei este exagerat pentru sistemele aflate in
zonele viabile si marginal viabile, insa trebuie colectate mai multe date pentru a avea un ordin de marime in
vedereaajustariitinteidepretinfunctiedecesepracticainaltestatealeUE.
(S6).Investitiirealizateinultimii5aniininfrastructuradeirigatii.ProiectuldeReabilitaresiReformaaSectorului
de Irigatii administrat de MADR printrun imprumut de la Banca Mondiala in perioada 2004 2012 a adus
sectoruluideirigatiiinvestitiiinvaloaredecca80milioanedolari.Inanul2006afostemisaOUG123princaresau
acordat fonduri necesare exploatarii sistemelor de irigatii, dar si pentru repunerea in stare de functiune a
infrastructuriiamenajarii interioare predate la OUAI in valoare de aproximativ 63 milioane lei inperioada 2007
2009.LaacesteaseadaugafondurileacordateprinMasura121dinPNDR,ceapermisfermierilorsaachizitioneze
echipamentdeirigatii.
2.2.Puncteleslabe(W)
Punctele slabe ale sectorului de irigatii au fost grupate in 4 categorii: economice, tehnice, organizatorice si de
perceptie.
Economice
(W1).Structuraculturilor.Instatedezvoltatecepracticairigatiile,structuraculturilorestemultdiferitafatadecea
din Romania, unde atunci cand se solicita irigatii cu orice costuri nu se ridica si intrebarea Acopera sporul de
productiecosturilecuirigatiile?SeomitefaptulcaagriculturairigatadinRomanianuesteadaptatauneistructuria
culturilorcesepreteazairigatiilor.CumseraporteazaRomanialastructuraculturilorsiceinseamnaostructuraa
culturilor adecvata irigatiilor este factorul ce ne indica potentialul de dezvoltare al irigatiilor. La o comparatie cu
unelestateceprezintaconditiiclimaticeapropriate,rezultacategoricostructuraaculturilorneadecvataobtinerii
deprofitdinirigatii.
In timp ce situatia din statele analizate (vezi tabel 2) arata orientarea fermierilor spre irigarea legumelor, in
Romania situatia estecomplet diferita, culturile decamp detin un procent foarte ridicat(80%).Chiar si incadrul
culturilor de camp situatie este diferita, in cazul Romaniei paioasele fiind irigate in proportie 26% din totalul
suprafeteiirigate,intimpceinItaliareprezintanumai5%,iarinAnglianumai9%.LaculturiledecampdinItalia,
soiasisfecladezahardetinprocentesemnificative:11%dintotalulsuprafeteiirigate,intimpceinRomaniaaceste
culturiledecampadecvateirigatiilordetinsub2%.
Tabel 2, Structura culturilor irigate in Romania comparativ cu unele state

Romania
Italia
(2009)
(2002)
Culturi de camp (%)
80
Loturi semincere (%)
11
Legume/fructe/ vie (%)
Cultura
Andaluzia,
Anglia si
Spania
Fresno, California, SUA
Tara Galilor
(2003)
(2003)
(1995)
46,4
29
41
26
Na
Na
na
Na
35,2
71
59
62
Furaje (%)
13,4
na
na
Altele (%)
292.224
1.995.100
893.009
473.479
190.000
Sursa: Romania esantion reprezentativ studiul PRRSI Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI; Italia Census 2000, ISTAT 2002;
Spania si SUA - Institute of Sustainable Agriculture; Anglia si Tara Galilor Predicting and mapping the future demand for irrigation water n England and Wales,
E.K. Weatherhead, J.W. Knox
Dupasistareasubventiiloroperationale,lacaresauadaugatprecipitatiileabundenteatatdeiarna,catsidevara,in
2010structuraculturiloririgatedinRomaniaseindreaptaspreeficientasistemelordinstatelecuperformantein
irigatii,insapefonduluneiscadericu75%asuprafeteiirigate.Orezuldetineunlocimportantinstructuraculturilor
irigate(17%),soiaajungela13%silegumelela13%,insairigareapaioaselorsementineincalacoteridicate,fatade
39%dinstateleUEsiSUA.
Culturile irigate in 2009, cand se acordau subventiile de exploatare erau, in special, cele de cereale paioase si
porumb (53% din total structura culturi irigate), urmate de floareasoarelui (14%), rapita (11%), loturi semincere
(11%), orez (4%). In 2010, ca urmare a celor doi factori mentionati anterior ce afecteaza reprezentativitatea din
punctul de vedere al irigatiilor, sa inregistrat o scadere a irigatiilor pentru floarea soarelui (3%) si rapita (1%),
scadericeeraudeasteptatsiocresterelaorez,soiasilegume,daracestlucrusaintamplatnumaiinprocentesi
nuinsuprafeteabsolute,intrucatsaredussuprafatairigataprinreducereairigariisuprafetelorcupaioasecu79%,
iaracelorcuporumbcu75%,fatade2009(tabel3).
Tabel 3, Structura culturilor irigate la nivel national (%)

2009
2010
Paioase
26
22
Porumb consum
27
27
Floarea soarelui
14
Rapita
11
Loturi semincere
11
Na
Orez
17
Soia
13
Legume/Fructe
13
Furaje
Altele
293.000
73.000
Sursa:2009 PRRSI, esantion reprezentativ studiul Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI; 2010 ANIF.
(W2).LipsacapacitatiloreconomicenecesaredesfasurariiuneiactivitatiirigateinsistemeleANIF;princapacitati
economice se intelege disponibilitatea unor mijloace financiare, organizare / management si cunostinte
tehnologice.Fermeceauactivatinclusivpesuprafeteleirigateautrecutdupa1990prinperioadedeconsolidare,
multeaudisparut,auaparutaltele,foartemultepersoanedinmediulruralsiauinchipuitcapotfaceagricultura
performanta,daraceastasituatiedetranzitieacondusladegradareasistemelordeirigatii,odatacutrecereaa10
20deanifaraafiutilizate.Pentruafireporniteestefoartedificil,fiindnecesaraaceastacapacitateeconomica,ce
nu este detinuta de orice fermier. Numai investitii consolidate pot reactiva aceste sisteme. In prezent, la nivelul
fermierilor,autoritatilorcentralesilocale,precumsialopinieipubliceesteprezentaopiniaconformcareiairigatiile
sunt pentru oricine, avand drept argument suprafetele irigate inainte de 1990. Este nevoie de o stabilitate a
fermelor,aincadrariilorpeundrum;estesiceremarcaunuiadintrelideriiLUAIRincadruluneiintalniri:Acum
exista mai multa seriozitate, pentru ca fermele sau stabilizat. Irigatiile pot reprezenta un input in activitatea
agricolanumaidacafunctioneazastructurileagricole(fermele)caresalepoataadministra.
(W3). Proiectarea sistemelor pentru exploatatii extinse. La momentul proiectarii amenajarilor, pentru modul de
distribuireaapeisaavutinvederesuprafataextinsaafermelor,insainprezent,doarcatevasistememailivreaza
apaunorastfeldeferme.AcestpunctslabseincearcaasecorectaprininfiintareaOUAIurilor.
(W4)Utilizarearedusaasistemelordeirigatiiinzoneleviabile,inclusivcelealimentategravitational.In2009,in
acestesistemesauirigatnumai58.000hadincele504.814ha,adica11%.Insectiunea4.3.esteextinsaaceasta
problematica.
Tehnice
(W5)Infrastructurainvechitasineadaptatalacerintelenoi.ExceptandfondurilealocateprinPRRSI,ceauvizat
numai5amenajarideirigatii,infrastructuradeirigatiinuamaibeneficiatdemodernizarimajoredupa1990.
(W 6) Lipsa echipamentelor de irigatii moderne. Reprezinta o problema mentionata atat de fermieri cat si de
reprezentantiiautoritatilordindomeiu.
(W7)Pierderilesemnificativedeapainreteauadedistributie.Lanivelnationalinjurde40%dinapapompata
este pierduta in reteaua principala distributie, pana la punctul de livrare; cele mai mari pierderi se regasesc in
sucursalaArgesBuzau,undesepierde75%dinapapompatapnalaSPP2.
(W8).Consumuldeenergie.Pentruapompa1.000m3,inmedieseconsuma718kWh3(281kWhlaniveldeOUAI
si537kWhlanivelANIF)in2009.Suntacestevalorimarisaumici?Esteevidentcaintreobiectiveleutilizatorilorde
irigatii,reducereaconsumuluideenergiereprezintaoprioritate,insapanalacenivelsepoatemerge?Caresunt
limiteletehnologiceactuale?Iarpentruastabiliundeneaflam,primulpasesteculegereadatelordinalteState.De
exemplu,intrunstudiudecazdinAngliadin2010,in17fermecultivatoaredecartofi,consumulmediudeenergie
electricapentruapompa1.000m3afostde598kWh.Raportatlaaceastavaloare,sepoatecaavemunconsumcu
20%maimare.
Sursa:ANIF,situatiadin2006.
Sursa:CapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAI,PRRSI,Martie2010
(W 9). Lipsa perdelelor de protectie. Romania este printre putinele state unde aceasta solutie minima nu este
introdusa. Dupa 1990, desi sau efectuat studii specializate4, nu sa implementat o asfel de metoda simpla de a
imbunatatieficientairigatiilorsi,defapt,aagriculturii.Incatevasisteme,fermieriiauaplicataceastametoda,asa
cum se poate observa in judetele Ialomita, Calarasi si Braila. Analizele i rezultatele unui studiu de specialitate5
asupraefectelorindusedeexistenareelelordeperdeleforestieredeprotecieasuprasuprafeeloragricoledin
Dobrogea i Cmpia Romn arata ca datorit fenomenului de reducere i uniformizare a vitezei vntului, se
realizeazeconomiiimportantedeapnzonaprotejat,prin:
micorareaprocesuluideevapotranspiraieaculturiloragricole(259m3/ha/sezon);
conservarea i valorificarea mai eficient a precipitaiilor czute n sezonul rece i utilizate n
sezonulcald(228m3/ha/sezon);
creterearandamentuluideaplicareaudrilorprinaspersiunencmp(293m3/ha/sezon);
Astfel,economiadeapncmpulneirigatestede487m3/ha/sezon,iarncmpulirigatprinaspersiunede780
m3/ha/sezon.
Organizatorice
(W10).ColaboraredificilainrelatiadintrereprezentantiiOUAIsiANIFcuprivirelacosturiletarifaresianumite
practici,chiarconflictuala.Aceastarelatieeste,defapt,unaintreunmonopolsimonopson,rarintalnitainmediul
economic, adica exista un singur furnizor si un singur cumparator al serviciului respectiv. Acest tip de situatie
trebuiesasedesfasoarenumaipebazadecolaborare,dacaintradevarambelepartisuntinteresatedeactivitatea
pe care o desfasoara. La nivelul fiecarei sucursale sunt infiintate Consiliile de supraveghere care au rol in
monitorizareamoduluidecalculaltarifelor,insaacesteconsiliitrebuieintariteinstitutional.
(W11).DirectoriiOUAIindeplinesc,ingeneral,doarunrolpedeplintehnic.Eisuntbunicunoscatoriaisistemului
de irigatii, de regula provenind din randurile ANIF; insa nu indeplinesc rolul de manager: nu organizeaza si nu
coordoneaza intreaga activitate; nu mobilizeaza fermierii, nui determina sa actioneze concentrat in aplicarea
irigatiilor.
(W 12). Neimplicarea utilizatorilor in conducerea si monitorizarea activitatii OUAI. Acest punct slab poate fi si
rezultatulnesuprapuneriicalitatiidemembrucuceadeutilizator;pemembriinuiintereseazaactivitateaagricola,
iarutilizatoriicareauarendatterenuldelamembriinupotaveaniciunrolinluareauneideciziicuprivirela
activitateaOUAI.SauinfiintatOUAIurilainitiativaunorfostiangajatiaiANIF,insainacestmod,fermieriiaufost
privatideoportunitateadeaintelegecuadevaratrolulOUAI,sideadeterminaimplicarealorinfunctionareaOUAI.
Nu este o surpriza ca in multe OUAIuri de semisubzistenta percep organizatia ca pe un furnizor de servicii ca
oricarealtulsauconsideracaesterezultatuluneiprivatizari6.InrandulunorOUAIuriceaudreptutilizatorimai
multeexploatatiimarinusecunoastecostulapeisicumsedesfasoaraactivitateaincadrulOUAI.Esteposibilsafie
oreactiedatoritafaptuluicainfrunteaorganizatiilorseregasescinfunctiadepresedintealtifermieriimportantipe
careceilaltiutilizatorinuvorsaideranjezecuindiscretiiincalculeleOUAIsipreferaorelatiedebunavecinatate,in
acestschimb.
HG1343/2007
Necesitatearealizariiperdelelorforestiereinsistemeledeirigatii,IonNicolaescu,EmiliaManole
Cunostinte,Atitudini,PracticialemembrilorAUAIdinRomania,AndyManzardo,DragosAlexandru,PDAUAI,USAID,2004;
(W 13). Directorului ii lipseste un grad de autonomie in actiune in cadrul unorOUAIuri. Indesecazuri, este in
stare de subordonare fata de anumiti fermieri din cadrul OUAI, fiind platit de acestia sau insasi prestanta si
recunoasterea regionala a respectivului fermier nui permite directorului sa indeplineasca un rol dincolo de cel
tehnic.
(W 14). Lipsa cooperarii intre fermieri pe fondul unui comportament individual pronuntat al fermierilor, ce
conducelautilizareaineficientaairigatiilor.IncazulOUAIurilorcumaimultiutilizatoricusuprafetereduseapar
douasituatiiinacestsens:(a)nusepracticaocomasareaculturilorpentruapermiteirigareainacelasitimp,ceea
ce conduce la costuri fixe crescute; (b) se practica o comasare excesiva a culturilor, ceea ce conduce la
imposibilitateaagregatelordepomparedeafurnizaapeituturorinacelasitimp(cazullegumelor).InprivintaOUAI
urilor cu maiputiniutilizatori, dar cu suprafete mari, problema nu este atat de acuta, fiind remarcate actiuni de
colaborare.
(W 15). Numarul redus de federatii. Fermierii, in general, nu doresc sasi asume administrarea intregului sistem
prin FOUAI, drept argument este numarul redus de federatii7, doar 3, chiar daca, in prezent, constituirea unei
federatiipoateconducelaurmatoareleavantaje8:
Reducereacosturilorcuunminimde20%;
Imbunatatireaadministrariilivrariiapei;
Executarealucrarilordeintretineresireparatiiinconditiimairidicatecalitativsifizic;
Contribuielacrestereacooperariiintrefermieridinteritoriuldeservit;
IncludereasistemuluiinprogramuldeinvestitiifinantatdeMasura125PNDR.
Fermieriiardorisafieadministrat,incontinuare,sistemuldecatreANIF,intrucatactivitateaagricolaesteocupatia
lordebazasinuintentioneazasasiasumeresponsabilitatisiinadministrareasistemuluiprincipal.Pedealtaparte,
exista nemultumiri cu privire la modul de calcul al tarifelor de livrare de catre ANIF,mai ales candse determina
consumulspecificalagregatelordepompare.
(W 16). Lipsa unor consilieri de teren in dezvoltarea si infiintarea OUAIurilor. Avand in vedere conceptul nou
introdusdeOUAIuri,lipsaexperienteipotentialilorliderisiaunuicadrudeorganizarealfermierilor,erasieste
nevoie de existenta pe teren a unor consilieri care sa lucreze cu oamenii la fata locului pentru infiintarea si
dezvoltareapeprincipiicatmaicorecteaOUAIurilor.
InfiintatepesistemeleStefanestiLeordeni(jud.Arges),FantaneleSagu(jud.Arad)siCampiaCovurlui(jud.Galati);acestefederatiiauo
suprafatanetade17.746ha;
8
SursaPRRSI,CapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAI;
Deperceptie
Acestepuncteslabeauunimpacthotaratorlaniveldecizionalatatlanivelulfermelor,catsialautoritatilorintrucat
potinducedeciziicenuaulegaturacurealitateasausustinineficientasistemului.
(W 17). Pretul relativ ridicat al energiei nu se

confirma.ExistaperceptiaconformcareiaRomaniaare
Tabel 4 - Pretul mediu al energiei la consumatori industriali in Europa
unele dintre cele mai mari preturi la energie din UE.
Conform datelor Eurostat privind pretul energiei la Nr
Stat
Pret mediu fara
TVA
consumatori industriali, Romania ocupa un loc relativ
(euro/kWh)
9
favorabil, locul 9 din 30 de state ale Europei , cu 20%
Uniunea Europeana (27 State)
0.1023
submediaUE(Tabel4).
1 Bulgaria
0.0639
2 Estonia
0.0645
Launcursaleurode4,2lei,rezultacaRomaniaaavut
3 Franta
0.0656
un pret mediu al energiei in Semestrul 2 al 2009 de
4 Finlanda
0.0683
0,34776 lei / kWh (fara TVA), ceea ce confirma pretul
5 Suedia
0.0689
6 Turcia
0.0789
mediupentruenergieinirigatiidinacelasian,ceafost
10
7
Lithuania
0.0790
de0,335lei(faraTVA) .Esteadevarat,cainfunctiede
8
Norvegia
0.0795
oraruldeconsumsifactoruldeputeretarifelevariazasi
9
Romania
0.0828
potajungela0,944lei/kWhasacumsaintamplatla
10 Letonia
0.0893
OUAI Tecuci in 2009, insa media este cea amintita.
11 Croatia
0.0904
Povara pretului energiei este determinata si de faptul
12 Danemarca
0.0927
camulteOUAIuri,inspecialcelecumultiutilizatori,nu
13 Polonia
0.0933
saudeclaratplatitoaredeTVAsiincludaceastataxain
14 Grecia
0.0936
costuri. In sectorul irigatiilor din Anglia sau obtinut
15 Portugalia
0.0944
date ce indica pretul unui kWh de 0,6717 lei (fara
16 Slovenia
0.0962
17 Marea Britanie
0.1012
TVA)11,in2010.
18
Austria
0.1072
19
Belgia
0.1105
(W 18). Mentalitatea colectiva asupra sectorului.
20
Olanda
0.1110
Exista o perceptie nostalgica asupra irigatiilor visvis
21 Spania
0.1120
de rezultatele anterioare anului 1989. Aceasta
22 Republica Ceha
0.1122
perceptiecontribuielainducereauneioarecareretineri
23 Germania
0.1134
lanivelulGuvernului,MinisteruluiAgriculturiisiANIFin
24 Luxemburg
0.1156
asumarea unei strategii realiste privind sectorul de
25 Irlanda
0.1175
irigatii; aceasta retinere se simte in elaborarea
26 Malta
0.1291
strategiilor dupa anul 2000 care inca prevad irigarea a
27 Ungaria
0.1297
28 Italia
0.1370
1,5 milioane de ha pana in anul 2013 (ca ultim
12
29
Slovacia
0.1403
exemplu ); . Experienta ultimilor 10 ani indica destul
30
Cipru
0.1494
de clar ca mai mult de 500.000 ha nu se pot iriga de
catre fermieri. In conditiile institutionale, dar si Sursa: Eurostat; Nota: Date din semestrul 2 - 2009
financiare ale acestei perioade, este greu de crezut ca
potfiirigate1,5milha.Lipsesctrepteindezvoltareafermelorpanalairigatii:management,orientareasprepiata,
9
UE27,Croatia,Norvegia,Turcia;
11
Launcursallireisterlinede5,15lei
12
ProgramulStrategicalMADR(www.madr.ro)siStrategiaANIF,www.anif.ro
10
10
asigurarea distributiei, rentabilizarea activitatii, accesul la finantare, cunostinte tehnologice. Acesta este unul din
motivele principale ale lipsei cererii pentru acest serviciu. Rezultatele se vad: irigatiile sunt utilizate in special de
fermelecomerciale,fiindcelecedispundefactoriiamintitimaisus.Investitiileinzoneundecerereadeapanueste
consolidata,iarfermierilorlelipsesteorganizareanuauadusrezultateleasteptate.
(W 19) Subventiile primite de fermieriiUE straini nu se confirma. Indiferentderegiuneatarii,exista aceasta

perceptieconformcareiafermieriistrainiaurezultatepozitiveinagriculturapentrucaprimescsubventiidinstatele
lorlucrandtereninRomania.AtatdindiscutiilecufermieriistrainidinRomania,catsiraspunsulpecarelaprimit
consultantuldelaComisiaEuropeanaDGAgricultureandRuralDevelopmentnuseconfirmaexistentaunorastfel
desubventii13.
(W20).Marimearedusaafermelornuseconfirma.Lanivelulunorfactoriimplicatiinagricultura,darsiinrandul
massmediasiaopinieipubliceexistaintiparitacifrade3ha,reprezentandmediaexploatatieidinRomania.Acest
lucru a fost eronat de la inceput, fiind rezultatul simplei impartiri a titlurilor de proprietate la terenul agricol; la
aceasta perceptie sa adaugat si arenda verbala larg raspandita pana in 2007, ce nu aparea inregistrata in nicio
statistica. Insa, odata cu acordarea subventiilor pe suprafata prin intermediul APIA, a trebuit sa apara, oficial,
adevaratafataaagriculturiiromanestipentruaprimisubventiilepesuprafatasicarediferacategoricdeaceasta
cifra de 3 ha. Din datele primite de la APIA din doua judete agricole, Calarasi si Buzau, exploatatiile agricole de
peste 50 ha detin aproape 80% din terenul lucrat, iar cele sub 3 ha detin numai in jur de 6%. Aceste date se
bazeaza pe declararea unui procent de 90% din totalul suprafetei agricole din cele doua judete, insa este putin
probabilcarestulsuprafeteisafielucratesauesteimpartitainsuprafetedesub1000mpcenuseinregistreazala
APIA(Tabel5).
Chiar daca intrun ritm lent, se poate remarca o tendinta de comasare a terenurilor in exploatatii mari prin
scaderea suprafetei fermelor de sub 50 ha in 2010 fata de 2009 si cresterea, in aceeasi perioada, a suprafetelor
fermelordepeste50hacu0,7%;acestetransferuriproducandusepefonduluneicresteriasuprafetelordeclarate
cu0,3%(Tabel5).
Tabel5StructuraexploatatiiloragricoleinjudeteleCalarasisiBuzau
2010 / 2009
2010
Tip ferma
2009
(%)
CL
BZ
CL
BZ
Ferme ( 0 -3] ha
7.180
33.045
6,2%
7.797
34.204
6,4%
-0,3%
Ferme (3 - 50] ha
32.285
63.374
14,6%
32.494
65.643
15,1%
-0,4%
Ferme > 50 ha
333.048
184.477
79,2%
327.242
183.956
78,5%
0,7%
TOTAL
372.513
280.896
367.533
283.803
0,3%
Sursa:APIA
Inceprivesteirigatiileprocesulurmeazacursulnationalalstructuriifermelor:in2009,61%dintreOUAIurierau
comerciale(aveaufermeutilizatoricumarimimaimaride8UDE)si65%erauOUAIuricuunsingurutilizatorsau
restranse(maiputinde2utilizatori/500ha).Insistemeledeirigatiiundeseirigacelmaimult,figureazaceleunde
se cunosc fermierii cu suprafete intinse: Insula Mare a Brailei, Terasa IalomitaCalmatui, Terasa Viziru, Terasa
Brailei,PietroiuStefancelMare,Viisoaraetc.Pedealtaparte,inprivintaexploatatiilorreduseaparsistemeprecum
13
VeziAnexa2;
11
Sadova Corabia si Terasa Nicoresti Tecuci, unde predomina cultivarea legumelor. Avand in vedere structura
exploatatiilor agricole, se desprinde necesitatea identificarii utilizatorilor de irigatii pentru a cunoaste cui se
adreseaza strategia; acestia sunt exploatatiile de peste 50ha pentru culturile de camp si exploatatiile sub 50 ha,
dacasuntcultivatoaredelegumesifructe.Consultantulnuapututobtinedatesipentrualtejudete,daranalizase
poateextindelatoatejudeteleagrare.
2.3.Oportunitati(O)
(O1) Precipitatiile abundente din 2010 ragaz pentru pregatirea strategiei postsubventii operationale
Precipitatiiledin2010aucreatorezervadeapainsolconsiderabila;atentiafermierilorsiopinieipublicesamutat
de la irigatii in acest an, iar efectul sistarii subventiilor nu a fost atat de resimtit. Aceasta situatie meteorologica
acorda timp MADR pentru a pregati sezonul 2011 prin organizarea de intalniri cu OUAIurile astfel incat sa se
transmitainformatiipozitive,darsimodalitatidecalculatarifelorinternepentruaevitadescurajareautilizatorilor.
(O2)Fermieriiculoturiseminceresuntprintreutilizatoriideapacuprofitulcelmairidicat,iarpentruceimaimulti,
irigatiile sunt obligatorii in vederea primirii certificarii din partea Inspectoratului National pentru Calitatea
Semintelor(INCS).In2009lanivelnational,instructuraculturiloririgate,loturileseminceredetineauoponderede
11%,insaincazulanumitorsisteme,fermieriisauorientatpreponderentcatreacesteloturi,deexempluinTerasa
Viziru (Braila) loturile semincere detin 22% din suprafata irigata14. Conform datelor INCS, loturile semincere au
crescutdela152.761hain2006la192.424hain2009,cusuprafeteinsemnateinjudeteleCalarasi(20.925ha),
Ialomita(17.127ha),Teleorman(16.635ha)siBraila(14.778ha)15.Obunapartedinfermieriiculoturisemincere
au contracte cu producatorii de seminte recunoscuti la nivel mondial, iar productia lor se indreapta si la export.
Avandinvedereaceastasituatie,MADRtrebuiesafructificeaceastaoportunitatesipoatesasistabileascaunset
de masuri pentru sustinerea activitatii acestor fermieri, sa fie incurajata productia de culturi semincere pe
terenurile irigate, find o buna oportunitatea pentru utilizarea sistemelor de irigatii romanesti ce cu greu se pot
adapta altor culturi profitabile, precum legumele si fructele. Este si o oportunitate de a transforma sistemele de
irigatii,respectivRomania,infurnizoridesemintecelputinpentruEuropa.
(O3)FondurilepentruinvestitiiexistenteprinPNDRpermitderulareaunorproiectedeinvestitiiininfrastructura
deirigatii(Masura125a)saudeachizitionareaechipamentelordeudare(Masura121).
(O4) Cresterea anuala a subventiei pe suprafata alocata prin intermediul APIA. In fiecare an creste subventia
alocatape suprafata, inacest fel, fermierii de pe suprafetele irigate pot directionaacesti bani pentru acoperirea
decalajuluicreatdesistareasubventiiloroperationaleinirigatii.In2010,crestereasubventieipesuprafataafostde
aproximativ60euro,iarsubventiaoperationalapentruirigatiimedieafost,inacelasian,de203euro/hairigat.
(O5.)ConsolidareapozitieiOUAIprinextindereaobiectuluideactivitate.Organizatiilesifederatiilepotdevenio
platforma de continuare a reformei sectorului agricol romanesc prin oportunitatea pe care o reprezinta aceste
organizatiiinvedereastructurariiunuiprocesrealdecolaborareintrefermieri.Prinfunctionareadeaproape10ani
se pot constitui intro prima etapa a unui proces de introducere si consolidare a colaborarii intre fermieri.
Perimarea ideii de asociere si cooperare nu se datoreaza numai perioadei comuniste, ci intro mai mare masura
celeipost1990,candasociereasicooperareaauinsemnatdefapt,imbogatireaunorliderideasociatiiindauna
celorlaltimembriisiprinintermediulfactorilordeproductieceapartineaututurormembrilorasociatiilor.Aceste
14
Sursa:MADR..
15
12
experiente negative au contribuit considerabil la absenta acestei metode in desfasurarea activitatii agricole in
Romania. Extinderea activitatilor pe care le pot desfasura organizatiile si federatiile de irigatii ar conduce la
consolidareaorganizatiilorprinpreluareaachizitieideinputuripentrutotimembriisimaialesprinasigurareaunei
desfacericomuneaproduselor.
(O6). Dezvoltarea culturilor energetice. O buna parte din fermele unde sau dezvoltat irigatiile in perioada
anterioara aderarii la UE (2007) preluasera cultivarea pe suprafete extinse a soiei modificata genetic, cultura ce
raspundefoartebinelairigatiisiceprezintaocererelaunpretconvenabilfermierilor.AderarealaUEadeterminat
sistareaacesteiculturi,chiardacaseimportacantitatiinsemnateproduseinafaraUE.Existasemnalecaaceasta
cultura ar putea fi reintrodusa pentru utilizarea in producerea biodieselului ceea ce ar incuraja extinderea
suprafetelor cultivate cu soia. De asemenea cresterea pretului petrolului de asteptat in urmatorii ani, dar si
politicile de protectie a mediului ale UE vor incuraja extinderea suprafetelor cu porumb (folosit la functionarea
motoarelorpebazadeetanol).Acesteoportunitati,insa,nupotintervenidecatpestecativaani,iarpanaatunci
nesustinereasistemelordeirigatiipoatesaconducaladegradarealorireversibila.
2.4.Riscuri(T)
(T1).UEsacontinueindescurajareairigatiilor.Irigatiilenusuntfoarteincurajatedecatrestateledezvoltate.Intr
unraportalUE,din2007Agriculture,mainstatistics16lasectiuneaIrigatiireferireaprincipalaestelaimpactul
negativalutilizariiirigatiilorasupramediului:
intensificareapoluariicupesticidesiingrasaminte;
distrugereahabitatelorsiacviferelor;
salinizareasaucontaminareacumineraleaapeisubterane;
Lanivelmondial,principaleleinstitutiiceaufinantatdezvoltareairigatiilorBancaMondiala,AsianDevelopment
Bank,USAID,JapaneseOverseasEconomicCooperationFundsiaureduslajumatateacestefonduriinanii90
fatadevarfuldin1970.InSUA,in1993,comisarulBirouluideImbunatatiriFunciareadeclaratpublic:Proiectele
de irigatii nu vor mai fi initiate pe viitor din bani publici [...] ne vom concentra atentia asupra finantarii cresterii
eficienteiutilizariiapeisiremedieriiefecteloraversealesistemelordeirigatiiexistente.17Acesteluaridepozitie
suntincontradictiecuobiectiveledeextindereasuprafeteiirigatedinRomania.
(T2).Utilizatorinuvorsaunuisipermitsacontribuiecuminim10%dinvaloareabugetuluiaferentmodernizarilor
deinfrastructuraprincipalasiinterioara.
(T3). Reducerea numarului de OUAIuri, odata cu sistarea subventiilor operationale. Conform rezultatelor unui
studiuPRRSI,dupasistareasubventiiloroperationale,dincele293deOUAIuricareauirigatin2009,unnumarde
129 OUAIuri vor continua irigatiile, 114 necesita implementarea de solutii de contracarare a sistarii subventiilor
operationale,iar50vorrenuntafoarteprobabillairigatii.
(T4).Scadereasemnificativaasuprafeteiirigateodatacusistareasubventiilor.Anul2010,estecaracterizatdin
punct de vedere al irigatiilor drept unul foarte ploios, existand precipitatii abundente atat in iarna, cat si in
primavara si vara. De aceea, impactul sistarii subventiilor pentru exploatarea sistemelor de irigatii nu poate fi
evaluat. Se asteapta totusi o reducere a suprafetei irigate intre 114.000 ha si 252.000 ha, conform estimarilor
PRRSI,prinstudiulCapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAI(inconditiileunuiannormaldin
16
ISSN1830463X
Pillarofsand,SandraPostel,1999,WorldwatchInstitute;
17
13
punctdevederealprecipitatiilorpeperioadadevegetatie).In2010,sauirigatnumai74.089ha,cu75%maiputin
decatin2009(inconditiileunorprecipitatiiabundenteinperioadatoamnaiarnaprimavara).
(T5)ModuldeCalculalTarifuluideApaalOUAI.Odatacusistareasubventiilor,obunapartealiderilorOUAIau
pretins o crestere nejustificata a tarifelor de livrare catre utilizatori. Apar situatii paradoxale, in care tariful de
livrarealANIFestede140lei/1000mc,iarlaOUAIajungeinjurde800lei/1000mc.
(T6) Masura 125a PNDR nu se poate accesa de catre solicitanti din sectorul irigatiilor. Pe aceasta masura
concureazadouatipuridesolicitanti:organizatiileutilizatorilordeapapentruirigatiisiconsiliilelocalecuproiecte
dedrumuricomunale.Fiecarecucriteriideevaluarediferite,insaasacumdovedescrezultateleprimeisesiunide
depunere,acestecriteriisuntnetinfavoareasolicitantilordefonduripentrureabilitareadrumurilordeexploatare
agricole(maimultedetaliiinsectiunea3.4.)
(T7) Raportarile federatiilor OUAI. Odata cu infiintarea federatiilor, MADR nu mai beneficiaza de raportari cu
privire la suprafata irigata si volumul aplicat, intrucat aceste raportari erau realizate de ANIF. Va deveni dificil
pentruMADRsaimplementezeanumitedecizii,dacanucunoasterealitateadinteren.
(T8)DegradareasaupredareainfrastructuriiOUAIurilorinactive.Pemasuracevordeveniinactivesiutilizatorii
vorpierdeinteresulasuprairigarii,oparteaOUAIurilorinactivevoractionaindouadirectii:(a)vorintentionasa
predea/vandainfrastructurapreluatasau(b)ovorlasasasedegradeze.
14
SintezaSWOT
Punctetari
SuprafatairigabilaextinsaincadrulUE;
FunctionareaOUAIurilor;
Utilizareairigatiilorpreponderentde
fermelecomerciale;
Experientafermierilorinirigatii;
Pretulapeiinsistemeleviabile;
Investitiilerealizateinultimii5ani;
Oportunitati
Preciptatiileabundentein2010ragaz
pentrupregatireastrategieipostsubventii
operationale;
Fermieriiculoturisemincere;
Fonduripentruinvestitiiexistenteprin
PNDR;
Crestereaanualaasubventieipesuprafata;
ConsolidareapozitieiOUAIprinextinderea
obiectuluideactivitate;
Dezvoltareaculturilorenergetice;
Puncteslabe
Economice
Structuraculturilor;
Lipsacapacitatiieconomiceafermelor;
Proiectareasistemelorpentruexploatatiimari;
Utilizarearedusaasistemelorviabile;
Tehnice
Infrastructurainvechitasineadaptatalacerintelenoi;
Lipsaechipamentelordeirigatiimoderne;
Pierderilesemnificativedeapainreteauadedistributie;
Consumuldeenergie;
Lipsaperdelelordeprotectie;
Organizatorice
ColaboraredificilaOUAIANIF;
DirectoriiOUAIindeplinesc,ingeneral,numaiunrol
tehnic;
Neimplicareautilizatorilorinconducereasimonitorizarea
activitatiiOUAI;
Directoruluiiilipsesteungraddeautonomie;
Lipsacooperariiintrefermieri;
Numarulredusdefederatii;
Lipsaunorconsilierideterenindezvoltareasiinfiintarea
OUAI;
Deperceptie
Pretulridicatalenergieinuseconfirma;
Mentalitateacolectivaasuprasectorului;
SubventiileprimitedefermieriiUEstrainidinRomania
nuseconfirma;
Marimearedusaafermelornuseconfirma;
Riscuri
UEsacontinueindescurajareairigatiilor;
Utilizatoriinuvorsaunuisipermitsacontribuiela
programedeinvestitii;
ReducereanumaruluideOUAI,cusistareasubventiilor
operationale;
Scadereasemnificativaasuprafeteiirigate;
ModuldecalculalTarifuluideLivrarealOUAI;
Masura125asanusepoataaccesadecatresolicitantii
dinsectorulirigatiilor;
RaportarilefederatiilorOUAI;
DegradareasaupredareainfrastructuriiOUAIurilor
inactive.
15
3. Masuripentruintarireacapacitatiiinstitutionale
3.1.
Cadrulinstitutional
Insectorulirigatiilorsuntimplicatiidoifactoriprincipali:MinisterulAgriculturiisiDezvoltariiRuraleinclusivprin
agentiile subordonate si fermierii, ce au format sau nu Organizatii de Utilizatori ai Apei pentru Irigatii. Liniile
generalealeactivitatiiacestordoifactoriaufosttrasateprinLegea138/2004legeaImbunatatirilorFunciare.
3.1.1. Institutiiimplicate
MinisterulAgriculturiisiDezvoltariiRurale
MinisterulAgriculturiisiDezvoltariiRurale(MADR)esteorgandespecialitatealadministratieipublicecentrale,cu
personalitate juridica, in subordinea Guvernului, autoritate publica centrala responsabila cu elaborarea,
reglementareasiimplementareapoliticiloragricolecomunitaresinationalesicudezvoltarea,pebazemoderne,a
domeniilor sale de activitate. MADR aplica Programul de guvernare, elaboreaza politici si adopta strategii
sectoriale,nationaleindomeniilesaledeactivitate:agriculturasiproductiealimentara,dezvoltarerurala,pescuitsi
acvacultura, silvicultura, imbunatatiri funciare, optimizarea exploatatiilor si conservarea solurilor, cercetare
stiintificadespecialitatesifitosanitar.
ObiectiveMADRpentrusectorulirigatiilorsunt18:
Alocareapeprincipiideeficientaafondurilorpentruinvestitiiinreabilitarisauinnoiamenajarideirigatii,
acoloundeseasiguraprotectiamediului,dezvoltareaspatiuluiruralsirecuperareainvestitiilorpeseama
cresteriiproductieiagricolesineagricole,arandamentelordeexploataresiapagubelorevitate;
Explorareatehnologiilorpentrureducereaconsumuluideenergiepentruirigatii;
Promovarea unui program national pentru refacerea potentialului agricol al Romniei prin reabilitarea
sistemelornationaledeirigatii,desecari,combatereaeroziuniisoluluisiaparareimpotrivainundatiilor.
Analizaeconomica,socialasidemediuasectoruluideimbunatatirifunciarepentrualocarearesurselorpe
criterii de eficienta economica si/sau pe considerente legate de asigurarea securitatii alimentare si
mentinereaechilibruluiecologic.
Reconsiderarea si reorganizarea activitatii institutelor de profil legarea lor mai buna de necesitatile
realealesistemuluisimaibunavalorificarearezultatuluiactivitatilor.
Ajustarea programului de imbunatatiri funciare si elaborarea formelor de sprijin pentru perioada post
aderare.
MADRurmarestesaatingaobiectivelesisasiindeplineascaatributiile19prinintermediulurmatoarelorstructuri:
18
PlanulStrategicalMADRpentruperioada20072009;www.madr.ro
Idem;
19
16
Oficiul de Reglementare al organizatiilor de imbunatatiri funciare, aflat in subordinea Directiei Politici

agricoledincadrulMADR;
AdministratiaNationaladeImbunatatiriFunciare;
InstitutulnationaldecercetaredezvoltarepentruimbunatatirifunciareINCDIFISPIFBucuresti;
SocietateaNationalaImbunatatiriFunciareS.A;
AgentiadePlatipentruDezvoltareRuralasiPescuit;
ProiectuldeReabilitaresiReformaaSectoruluideIrigatii.
OficiuldeReglementarealorganizatiilordeimbunatatirifunciareareurmatoareleatributii,conformarticolelor75
si 76 din Legea 138/2004: (a) tine Registrul national al organizatiilor de imbunatatiri funciare; (b) acorda
consultanta si asistenta la infiintarea si reorganizarea organizatiilor si federatiilor; (c) avizeaza infiintarea
organizatiilor si federatiilor, inclusiv teritoriile propuse ale acestora; (d) solicita informatii si rapoarte din partea
organizatiilorsifederatiilorprivindexploatareasiintretinereainfrastructuriiceleafosttransmisainfolosintasau
proprietate; (e) elaboreaza proiectele de hotarri ale Guvernului privind transferul infrastructurii de imbunatatiri
funciare din domeniul public al statului in domeniul privat al statului; (f) monitorizeaza indeplinirea conditiilor
legale si modul de acordare a subventiilor de la bugetul de stat catre organizatii si federatii; (g) efectueaza
controalelaorganizatiisifederatii,cuprinzndattcontroaletehnice,ctsifinanciare,conformlegii;(h)avizeaza
dizolvarea, lichidarea, reorganizarea si modificarea statutului organizatiilor si federatiilor; (i) acorda asistenta
tehnicaorganizatiilorsifederatiilor;(j)indeplinestealteatributiiprevazutedelegesideordinelesiinstructiunile
emisedeministru.
Acesteatributiisuntrealizatefieintegral,fiepartial,iarsarcinadeaacordaasistentatehnicaseefectueazalaun
nivel scazut din cauza numarului limitat de angajati care trebuie sa acopere toate OIFurile din Romnia. In
Octombrie2010,OROIFaveanumai3functionarisieraorganizatcaserviciu.
AdministratiaNationaladeImbunatatiriFunciareestepersoanajuridicadeinterespublicnationalsifunctioneaza
pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, sub autoritatea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
Ruralesidesfasoaraurmatoareleactivitati:
a)exploateaza,intretinesireparaamenajariledeimbunatatirifunciaredeclaratedeutilitatepublica;
b) realizeaza investitii privind reabilitarea amenajarilor de imbunatatiri funciare existente si constructia de
noiamenajari;
c)desfasoaraactivitatideinformaresiinstruireindomeniulimbunatatirilorfunciare;
d) realizeaza si asigura functionarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoza si avertizare
privindefecteleeconomicesiecologicealeactivitatilordeimbunatatirifunciare;
e)organizeaza,realizeazasitinelazicadastruldeimbunatatirifunciare;
f)presteazaserviciideimbunatatirifunciarecatreorganizatii,federatiisialtidetinatorideteren;
g)desfasoaraalteactivitatideinterespublicprevazutedelege.
InstitutulnationaldecercetaredezvoltarepentruimbunatatirifunciareINCDIFISPIFBucurestiestepersoana
juridicaromna,seorganizeazasifunctioneazaincoordonareaMinisteruluiAgriculturiisiDezvoltariiRuralesi,din
punctdevederestiintific,incoordonareaAcademieideStiinteAgricolesiSilvice"GheorgheIonescuSisesti"siare
caobiectprincipaldeactivitatecercetareadezvoltareadindomeniileimbunatatirilorfunciare,dezvoltariiruralesi
protectieimediuluiinagricultura.
17
SocietateaNationalaImbunatatiriFunciareS.AfunctioneazasubautoritateaAgentieiDomeniilorStatului;estein
cursdeorganizare,darconformLegii138/2004arfitrebuitsaofereserviciidereparatiisiintretinereinsectorul
imbunatatirilorfunciare..
AgentiadePlatipentruDezvoltareRuralasiPescuitdispunededouamasuridefinantaredeinterespentrusectorul
irigatiilor.PrinMasura121aPNDRseasigurafondurinerambursbileintre4075%pentruinvestitiiinachizitionarea
deechipamentedeirigatii,iarsolicitantiiceincludinproiectoastfeldeachizitiebeneficiazadepunctajsuplimentar
semnificativ in conditiile de concurenta ridicata in aceasta masura. Masura 125 a din PNDR are drept obiectiv
operationaldeclarat:Modernizareasi/sauretehnologizareasistemelordeirigatiisiaaltorlucrarideimbunatatiri
funciare.BeneficiariifondurilorsuntOUAIurilesifederatiiledeOUAI,fiindfinantataocotade100%dinvaloarea
proiectului.
ProiectuldeReabilitaresiReformaaSectoruluideIrigatii.In2004,ParlamentulRomanieiavotatlegeacuprivirela
acordul de imprumut pentru implementarea Proiectului de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii20.
Obiectiveleproiectuluisunt:crestereaproductivitatiiagricoleinariaproiectului,promovareacoeziuniisiinitiativei
comunitatii in managementul irigatiilor si intarirea sustenabilitatii institutionale in sectorul irigatiilor. Fondurile
proiectuluisuntasiguratedintrunimprumutalBanciiMondiale(80%)sicontributiaGuvernuluiRomaniei(20%)si
suntstructurateincategoriiledeinvestitiiurmatoare:(a)Constructiicivile68%,(b)Bunuri20%,(c)Consultanta
sitraining8%,(d)Costurioperationale4%.Fonduriledeinvestitiiaufostacordateindouadirectii:(a)pentru
reabilitarea infrastructurii principale a cinci sisteme: Sadova Corabia21, Nicoresti Tecuci, Terasa Braila, Terasa
Viziru,CampiaCovurluisi(b)acoperireacheltuielilordeinvestitiialeOUAIurilor,precum:reabilitareaSPPurilorsi
retelei de conducte, echipamente de irigatii, dispozitive de masurare a apei , mijloace de transport (motorete),
echipamentedecomunicatiisidebirou.Proiectulurmeazasaseincheieinmartie2012.
OrganizatiileUtilizatorilordeApapentruIrigatii
Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) sunt persoane juridice de utilitate publica fara scop
patrimonial,ceseconstituiesifunctioneazainconformitatecuprevederilelegii138/2004.Elesuntconstituitedin
persoanefizicesaupersoanejuridicecaredetinterenurideservitedesistemedeirigatii,silivreazaapadeirigatiela
membri si nemembri, exploateaza, intretine si repara infrastructura de irigatii din amenajarea interioara care le
apartine.Lanivelnational22sunt422OUAIuri,cuunteritoriupeosuprafatanetade1.034.162ha,insaunelesunt
activesiirigainfiecarean,altelesauinfiintat,darnuauirigatniciodatasauaurenuntatpeparcursdindiverse
motive: organizatorice, tehnice sau financiare. Din totalul numarului de organizatii, 129, adica 31% nu au irigat
deloc in 2009. Odata cu sistarea subventiilor operationale pentru irigatii, numarul OUAIurilor active este de
asteptatsascada.
OUAIurilesepotconstituiinfederatiiincadrulaceleiasiamenajari;inlunamartie2010erauconstituitetreiastfel
de federatii pe amenajarile Stefanesti Leordeni (jud. Arges), Fantanele Sagu (jud. Arad) si Campia Covurlui (jud.
Galati),cuosuprafatanetade17.746ha.
Alaturidefactoriidirectimplicatiincadrulinstitutionalalirigatiilorasacumaufostprezentatianterior,maitrebuie
inclussialtfactorceare,inprezent,unrolsecundarincadrulsectoruluideirigatii:MinisterulMediuluisiPadurilor.
20
Legea4/2004;
Parteadinamenajaresituatalainaltimidepomparesub70m;
22
inIanuarie2010;
21
18
MinisterulMediuluisiPadurilor
MinisterulMediuluisiPadurilorarepelangaalteactivitatidemediusiresponsabilitatiingospodarireaapelor,unde
realizeaza politica la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice dedezvoltare si armonizare a
acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei indeplinind
rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare, inspectie si control in aceste domenii.Ministerul Mediului si
Padurilorcoordoneazaactivitateadeintegrareacerintelorprivindprotectiamediuluiincelelaltepoliticisectoriale,
inconcordantacucerintelesistandardeleeuropenesiinternationale.
AdministratiaNationala"ApeleRomne"areurmatoareleatributii,insectorulirigatiilor:
a) gospodarireaunitara,durabilaresurselordeapadesuprafatasisubteranasiprotectiaacestoraimpotriva
epuizariisidegradarii,precumsirepartitiarationalasiechilibrataaacestorresurse;
b) asigurarea functiilor de operator unic pentru resursele de apa de suprafata naturale sau amenajate,
indiferentdedetinatorulcuoricetitlual amenajarii,sipentruresurseledeapasubterane,indiferentde
natura lor si a instalatiilor aferente, cu potentialele lor naturale, cu exceptia resurselor acvatice vii, in
conditiilelegii,cuexceptiacelorprevazuteexpresinreglementarilespecificeinvigoare;
c) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apa de suprafata si subterane in toate formele sale de
utilizare,cupotentialelelornaturale,cuexceptiaresurseloracvaticevii,pebazadeabonamente,conform
prevederilorLegiiapelornr.107/1996,cumodificarilesicompletarileulterioare;
d) avizareasiautorizareadinpunctdevederealgospodaririiapeloralucrarilorsiactivitatilorceseexecuta
peapesauaulegaturacuapele;
e) indeplinirea angajamentelor luate de statul roman prin acordurile si conventiile internationale din
domeniulapelor;
f) implementareadirectivelorUniuniiEuropenedindomeniulapelor.
3.1.2.Cadrulinstitutionalallivrariiapei
AdministratiaNationalaApeleRomane(ANAR)areinadministraretoatesurseledeapa,inclusivpanzafreaticasi
autorizeazaANIF,FederatiileOrganizatiilorUtilizatorilordeApapentruIrigatii,OrganizatiileUtillizatorilordeApa
pentruIrigatiisifermieriicenusuntmembriiinorganizatiideirigatii(veziFigura1)sapreiaapadinsursa.
ANIFpreiaapadinsursasiolivreazacatreFOUAI,OUAIsaufermiericenusuntmembriiinOUAI.Federatiilesepot
constituipeintregulteritoriualuneiamenajarisaunumaipeanumitesectiuni.Incazulincareaupreluatintregul
teritoriusiintreagainfrastructuraprincipala,atunciFederatiapreiaapadinsursasiolivreazaOUAImembresau
nemembreprecumsiutilizatorilorneorganizati;dacasapreluatnumaipartialinfrastructuraprincipala,atunciapa
esteincontinuarelivratadeANIF.
OUAIurilepreiauapadelaANIFsaudirectdinsursadacapanalapuncteledelivraredinteren,nuexistaoretea
principalaceapartineANIF.Apaestelivratamaidepartecatrefermieriicesuntmembriisaunu,peteritoriulpe
careesteinfiintataOUAI.
19
Sursa de Apa
ANAR
ANIF
FOUAI
OUAI
OUAI
OUAI
OUAI
OUAI
Teren irigat
Figura1Fluxulinstitutionalallivrariiapei
Fermieri neorganizati
in OUAI
InstudiulPRRSICapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAI,acesteorganizatiiaufostclasificate
infunctiedeanumitecriterii,deundesauobtinuturmatoarelerezultatecuprivirelasituatiaOUAIurilor,in2009:
Predomina OUAIurile comerciale (61%), adica utilizatorii sunt fermieri ce sunt orientati catre piata, din
careopondereimportantaodetinfermelecuUDE(UnitateDezvoltareEconomica)maimarede16%;
PredominaOUAIurilecuputiniutilizatori,astfelcacelecuunsingurutilizatordetinoponderede21%,iar
celerestranse(undesuntmaiputinde2utilizatoripe500ha)detin44%;
Dincele422OUAIuriinregistratelafinalullui2009,31%nuauavutactivitatein2008si2009;
Doar16%dintreOUAIurisuntdeservitedemaimultde3punctedelivrare,iarinprocentmajoritarde
56% sunt numai OUAIuri infiintate in jurul unui singur punct de livrare. Corelarea se poate face si cu
suprafata teritoriului, unde 64% sunt OUAIuri cu teritorii mici, adica cu 10% mai putin decat media de
2451ha.
Raportareaefectuatalasubventiileprimitepentruapompa1000m3denotaunprocentmajoritaralOUAI
urilefoartecostisitoare,adicaaaceloraundesubventiileprimitepentruexploataredepasesccumaimult
de10%mediade422lei/1000m3;
Doar 44% din totalul numarului de OUAIuri ar fi avut capacitatea de a trece peste sistarea subventiilor
pentruexploatare;
Aceste rezultate coroboratecu investigatiile din teren ale consultantului pot conduce la treiconcluzii majorecu
privirelaactivitateaOUAIurilor:
20
a)
in cadrul OUAIurilor se manifesta aceleasi tendinte de exploatare individuala, insa cu unele forme
incipientedecooperareintrefermieriicufermecomerciale;
b) utilizareasistemelordeirigatiiANIFpreponderentdecatreOUAIurilecomerciale;
c) OUAIurilemultiutilizatorcarereusescsatreacapestesistareasubventiilorpentruexploatareestefoarte
probabilsafienumaiceleundeculturilecarepredominasuntlegumele.
Tabel6,ClasificareaOUAI,2009
Criteriu
Categoria 1
Denumire
Tipologia economica a fermelor
Comerciale
componente
UDE> 8
Numarul de utilizatori
Categoria 2
%
Denumire
61
Semi-subzistenta
Mono-utilizator
21
Activitate
Active
Viabilitate sisteme irigatii
Viabile
Categoria 3
%
Denumire
17
Subzistenta
Restransa
44
Multiutilizator
28
55
Semi-active
14
Non-active
31
29
Marginal viabile
33
Neviabile
38
Mono-punct
56
Mediu punct
29
Multipunct
16
Costurile necesare exploatarii
F. costisitoare
52
Med costisitoare
Eficiente econ.
22
Marimea teritoriului
Mari
26
Medie
10
Mici
64
Capacitatea de plata
Continua
44
Necesita solutii
39
Renunta
16
Norma de irigare
Volum ridicat
10
Volum mediu
Volum scazut
52
Complexitatea
infrastructurii
de
UDE (2-8]
22
UDE < 2
irigatii
Sursa: PRRSI, Nota: criteriile unde procentele nu insumeaza 100%, includ si o componenta NA, dar care nu a mai fost inclusa in acest tabel
Nota: complexitatea infrastructurii de irigatii cuantifica numarul punctelor de livrare de pe teritoriul OUAI
3.1.3.Cadrulinstitutionalalfinantariiapei
CosturileoperationalealelivrariiapeiinsistemeledeirigatiinumaisuntfinantatesideStatasacumsaintamplat
panain2010,astfel,cainprezentacestecosturisuntsuportateintotalitatedecatreutilizator,fiecasuntorganizati
saunuinOUAIuri.Incontinuareafluxului,suntplatitifurnizoriideapa,deenergie,firmelecareexecutalucraride
intretinere si reparatii (I+R), constructii sau furnizorii de echipamente. ANIF isi achita cheltuielile de exploatare
aferente infrastructurii proprii tot din banii colectati de la utilizatorii de apa (vezi figura 2). Investitiile sunt insa,
finantateintegraldeStatcumestecazulSubmasurii125adinPNDRsaucofinantateasacumsuntPRRSIsiPNDR
Masura 121 (contributie si a beneficiarilor). Fiecare din cele trei tipuri de finantare a investitiilor in sistemele de
irigatiivizeazabeneficiaridiferiti:
PRRSIafinantatinvestitiiinsectiuneaprincipalaasistemelor,darsiinvestitiinecesareOUAIurilor(cuo
contributieaacestorade510%).Inprezent,PRRSIacontractattoatelucrarilepropuse,insasevainchide
odatacureceptiaultimelorlucrari,inmartie2012;
Submasura 125a PNDR se adreseaza numai OUAIurilor si FOUAIurilor care doresc sa reabiliteze /
modernizezeamenajareainterioara;
Masura121permitefermierilorsasiachizitionezeechipamentedeirigatii;nuacordafonduriOUAIurilor
sauFOUAIurilor.
21
PNDR
M 121
PNDR
M125
OUAI
OUAI
OUAI
PRRSI
PNDR
M125
FOUAI
SNIF
ISPIF
ANAR
Fermieri neorganizati
in OUAI
ANIF
Firme
Consultanta
Firme constructii,
I+R , echipamente
Furnizor
Energie
PNDR
M 121
Figura2,Fluxulinstitutionalalfinantariiapei
3.1.4.Cadrulinstitutionalalraportarilorinutilizareaapei
Factorii implicati in utilizarea apei interactioneaza si prin raportarile pe care trebuie sa le realizeze intre ei,
determinatefiederelatiiledesubordonaresaudeconditiiledereglementarealesectorului.Inprivintautilizatorilor
deapa,principaleleobligatiideraportaresuntinsarcinaOUAIurilorsiFOUAIurilorcaresuntmonitorizatidecatre
OficiuldeReglementarealOrganizatiilordeImbunatiriFunciaredincadrulMADR,deundesiprimescinregistrarea
functionarii. Fermierii neorganizatipentru irigatii nu au relatii de raportare catre institutii de reglementare (vezi
Figura3).
La acest nivel institutional, principala tema de discutie, in prezent, este crearea unei singure entitati care sa
administreze apele in Romania. In ultima perioada sau intensificat luarile de pozitie la nivel politic cu privire la
trecereaANIFinsubordonareaMinisteruluiMediuluisiPadurilor,incadrulAutoritatiiNationalepentruInundatiisi
ManagementulApelor(ANIMA).MinistrulMediuluisiPadurilor,LaszloBorbelyanuntainlunaIulie2010ca:Acum
pot anunta ca Autoritatea Nationala pentru Inundatii si Managementul Apelor, formata prin comasarea ANIF cu
mai multe directii si agentii din subordinea Ministerului, va fi condusa de domnul Dan Carlan". La momentul
redactariiacestuiraport(Octombrie2010)nusarealizatacesttransferdemanagement.
22
MMP
MADR
ADS
ISPIF
ANIMA
ANIF
OROIF
ANAR
SNIF
OUAI
FOUAI
OUAI
Figura3,Fluxulinstitutionalalraportarilorinutilizareaapei
3.1.5. Indicatoriisinteticiprivindactivitateasectoruluideirigatii
SuprafataOUAI,Suprafeteirigate,volumepompate
Lainceputullui2010erauinregistrate422deOUAIuri,peunteritoriude1.034.162ha,insairigatiilesauaplicat
numai pe 293.000 ha in 2009. Principalele amenajari de irigatii unde se aplica irigatii sunt, conform datelor din
2009: Insula Mare a Brailei (37.456 ha), Campia Covurlui (Galati, 28.382 ha), Terasa Ialomita Calmatui (Ialomita,
Braila28.315ha),TerasaBraila(22.725ha)siTerasaViziru(13.353ha).Totinacesteprimesistemeseregasestesi
suprafataceamaiintinsaacoperitadeOUAIuri(veziTabel7).
In privinta volumului pompat in 2009, primele doua amenajari unde se pompeaza cel mai mult sunt cele unde
activeaza orezarii: CalmatuiGropeniChiscani (cea mai mare orezarie din tara 73.522.000 mc), Orezaria Luciu
Giurgeni (53.726.000 mc), urmate de alte sisteme fara orezarii: Terasa Brailei (38.243.000 mc), Terasa Ialomita
Calmatui(37.810.000mc),CampiaCovurlui(37.404.000mc);lanivelnational,orezariileutilizeaza1/3dinvolumul
pompatin2009.
23
Tabel7,Amenajarilehidrotehnicedeirigatii(top20)dupasuprafataOUAI,suprafatairigatasivolumulpompat,2009
Amenajare
S OUAI
S irigat
Vol 2009
(ha)
2009 (ha)
(1000mc)
Nr
36.736
11
Nr
1
Insula Mare a Brailei
64.663
37.456
Amenajare
Gostinu Greaca
S OUAI
S irigat
Vol 2009
(ha)
2009 (ha)
(1000mc)
22.414
5.898
8.864
12.979
5.898
6.988
12.615
5.853
8.715
Arges
2
Cmpia Covurlui
98.233
28.382
37.404
12
Namoloasa Maxineni
Terasa Ialomita -
70.158
28.315
37.810
13
Calmatui
Ianca - Surdila Greci
Terasa Brailei
33.208
22.725
38.243
14
Nedeia - Macesu
28.100
5.790
19.655
Terasa Viziru
18.920
13.353
23.382
15
Jegalia
12.071
4.866
8.706
Pietroiu Stefan cel Mare
26.401
10.442
23.662
16
Albita Falciu
15.926
4.790
3.566
Sadova Corabia
62.960
10.177
9.645
17
Boianu Sticleanu
17.611
4.673
4.967
Terasa Nicoresti Tecuci
16.344
8.637
7.866
18
Viisoara
25.907
4.583
8.211
Galatui - Calarasi
39.728
6.497
10.611
19
Sud Razelm
12.934
4.297
5.894
Calmatui - Gropeni -
11.273
6.441
73.522
20
Olt Calmatui
20.178
4.050
2.458
10
Chiscani
Sursa:MADR
In ceea ce priveste datele pe judete, Braila este judetul unde de departe irigatiile reprezinta o componenta
importantainactivitateaagricola,dispunanddeceamaimaresuprafataundesuntorganizateOUAIuri(200.028
ha), cea mai mare suprafata irigata (113.992 ha) si cel mai mare volum pompat (222.496.000 mc); in functie de
suprafatairigata,urmeazajudetulGalati(39.787ha),Ialomita(33.855ha),Calarasi(26.691ha)siDolj(20.025ha),
veziTabel8.
Tabel8,JudeteledupasuprafataOUAI,Suprafatairigatasivolumulpompat,2009
Nr
Judet
S OUAI
S irigat
Vol 2009
(ha)
2009 (ha)
(1000mc)
Nr
Judet
S OUAI
S irigat
Vol 2009
(ha)
2009 (ha)
(1000mc)
Braila
200.028
113.992
222.496
13
Vrancea
Galati
121.854
39.787
52.695
14
Iasi
22.925
2.180
3.143
9.390
1.592
2.132
Ialomita
102.167
33.855
120.142
15
Covasna
1.980
1.296
697
Calarasi
119.629
26.691
39.592
16
Buzau
3.193
1.171
616
Dolj
101.741
20.025
63.499
17
Bacau
10.902
647
830
Tulcea
68.824
16.267
19.856
18
Botosani
1.241
575
218
Teleorman
68.735
9.194
11.031
19
Arges
5.675
Olt
89.912
7.949
6.497
20
Dmbovita
2.846
Constanta
41.841
6.126
8.948
21
Gorj
10
Vaslui
17.473
5.255
4.155
22
Mehedinti
562
6.186
11
Arad
15.314
3.317
2.856
23
Timis
8.572
12
Giurgiu
7.959
2.305
3.773
24
Vlcea
5.213
Sursa:MADR
24
Costulirigatiilor
In2009,insectoruldeirigatiisaucheltuitaproape360milioanelei23,dincare27%suntcheltuielilpentruserviciile
prestatedeANIF,55%reprezintacheltuielipentruserviciileprestatedeOUAIurisi18%suntcheltuieligeneratede
fermierulutilizator.Incadrulbugetuluiculturiloririgate,cheltuialacuirigatiilereprezinta35%inanul2009.
Estimariprivindactivitateasectorului
Precipitatiile abundente nu recomanda anul 2010, drept unul etalon pentru masurarea impactului sistarii
subventiilordeexploatareasuprasuprafeteloririgate,insaesteputinprobabilcasuprafetelecesevoririgaintrun
anmediuclimaticprecum2009nuvormaiatingecurand293.000ha.Conformestimarilorrealizateincadrul
studiuluiCapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAIsuprafatairigatavaevoluaintre114.000
252.000ha.Labazaacesteiestimariestestructuraculturiloririgatecenuesteadaptataexploatariisistemelorde
irigatiiANIF,cuatatmaiputinsuportariisiunorcosturidereabilitare.
Masurideconsolidareinstitutionala
3.2.
3.2.1.Moduldeorganizare
Masuriledeconsolidareinstitutionalaprinprismamoduluideorganizarealsectoruluivizeazaurmatoarele
obiective:
a) IntarireacapacitatilordeactiunealeOUAIsicresterearoluluiindeplinitdeacesteainsectorulagricol;
b) FacilitareainfiintariidefederatiiOUAI;
c) ClarificareasituatieiinfrastructuriipredateOUAIurilorcedevininactive.
Masuri
ObiectuldeactivitatealOUAI/FOUAI.Organizatiilesifederatiilepotdevenioplatformadecontinuareareformei
sectoruluiagricolromanescprinoportunitateapecareoreprezintaacesteorganizatiiinvedereastructurariiunui
procesrealdecolaborareintrefermieri.Prinfunctionareadeaproape10anisepotconstituiintroprimaetapaa
unuiprocesdeintroduceresiconsolidareacolaborariiintrefermieri.Perimareaideiideasocieresicooperarenuse
datoreazanumaiperioadeicomuniste,ciintromaimaremasuraceleipost1990,candasociereasicooperareaau
insemnatdefapt,imbogatireaunorliderideasociatiiindaunacelorlaltimembriisiprinintermediulfactorilorde
productieceapartineaututurormembrilorasociatiilor.Acesteexperientenegativeaucontribuitconsiderabilla
absentaacesteimetodeindesfasurareaactivitatiiagricoleinRomania.
Extinderea activitatilor pe care le pot desfasura organizatiile si federatiile de irigatii ar conduce la consolidarea
organizatiilor prin preluarea achizitiei de inputuri pentru toti membrii si mai ales prin asigurarea unei desfaceri
comuneaproduselor.DacaaceastasolutieestepusainpracticadecatreMinisterulAgriculturii,atunciexistasiun
dar: trebuie evitata concentrarea puterii si trebuie pastrat statutul de nonprofit, ce vor afecta imediat astfel
23
Estimare,sursa:PRRSI,studiulCapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAI
25
colaborari decatre actualele metehne. Pe de alta parte trebuiesc identificate si stimulente pentru ai obisnui pe
fermiericuideea,asacumaufostsubventiilepentruorganizatiiledeirigatii.
Masura1.1.ExtindereaobiectuluideactivitatealOUAIsiFOUAIprinpreluareaachizitiedeinputuriagricolepentru
membriisiasigurareadesfacerii.
Situatiaproprietatiiinfrastructuriiamenajariiinterioare.Incazulploturilorundeestedoarunsingurproprietaral
terenului formarea unei OUAI nu face decat sa complice desfasurarea activitatii agricole, cel putin la nivelul
indeplinirii unor formalitati. Se asteapta un trend de consolidare a proprietatii terenurilor agricole, prin urmare
astfeldesituatiisevorinmulti.
Masura1.2.Transferulproprietatiiinfrastructuriideirigatiicatreproprietaruldeteren,atuncicandincadrulunui
OUAI/plotdeirigatii,totterenulapartineunuisingurproprietar.
Federatiile OUAI. La infiintarea federatiilor, initiatorii intampina mai ales problema convingerii si mobilizarii
membrilor,insasuntsiproblemecenudepinddeinitiatorisiceartrebuireglementatedeMADR:(a)deservirea
maimultorsubsistemedecatreaceeasiStatiePrincipaladeAductiune,ceeacefacecainamenajarilemarisanuse
poate constitui o federatie decat prin preluarea intregii suprafete; (b) colectarea aportului social, ce se ridica la
echivalentula1euro/ha.
Masura 1.3. Acceptarea infiintarii unei federatii si preluarii infrastructurii de aductiune de catre fermieri ce
reprezintaexploateazacelputin51%dinsuprafataamenajariihidrotehnice.Ceilaltifermieri,urmeazasaplateasca
untarifdelivrarecalculatconformreglementarilorinvigoaresicaresaacoperecosturiledeexploatareapartiide
aductiune,precumsidefunctionareafederatiei.
Masura1.4.Scadereaaportuluisocialla10eurocenti/ha.
Colaborarea dintre OUAI si ANIF. Sunt indicii ca o buna parte a fermierilor nu doresc sa preia administrarea
aductiunii in cadrul sistemelor, ci vor sa ramana tot in atributiile ANIF, insa relatia intre ANIF si OUAI necesita
imbunatatiri.Dinparteaambelorpartisuntrevendicaricuprivirelaactiunileceleilalteparti.Ingeneral,OUAIurile
solicitatransparentaintarife,ANIFsolicitarespectareacereriideapacomandate.
Masura1.5.MontareadebitmetrelorlapuncteledelivrarealeOUAI;oastfeldeactiunearcontribuiconsiderabilla
imbunatatirearelatiilor.
26
3.2.2.Monitorizare
Masuriledeconsolidareinstitutionalaprinprismamonitorizariiactivitatiisectoruluideirigatiivizeazaurmatoarele
obiective:
a) Supraveghereamoduluidecalculaltarifelordelivrarecamijlocdeasigurareauneicereriicaresa
determineutilizareaeficientairigatiilor;
b) Monitorizareasiacordareadeasistentatehnicaindezvoltarelanivellocal;
Masuri
Tariful de livrare al OUAI catre membrii. Desi managementul OUAI are uneori argumente pentru calcularea
tarifelor, nivelul la care ajung in unele OUAIuri aceste tarife denota o exagerare. Mai mult, cu toate ca
managementul OUAI acuza sucursalele ANIF de practicarea unor tarife de livrare ridicate, nusi pun aceeasi
problemaatuncicandcalculeazatarifedelivrarecatreutilizatoride67orimaimaredecatcelalANIF.
Masura2.1.ElaborareauneimetodologiidecalculunitareatarifuluidelivrarealOUAIcatreutilizatori,avandin
vedereneimplicareautilizatorilorinadministrareaOUAI.
Monitorizareaactivitatiideirigatii.ActivitateadeirigatiiesteevaluatanumaipebazaraportarilorANIF,raportari
ce vizeaza numai suprafetele sistemelor unde ANIF livreaza apa. Totusi, sa constatat ca exista suprafete
considerabileirigateprinsistemelocale,maimultsaumaiputinsistematizate.Deseoriacestesistemesuntdoar
preluaridinforajeinpanzafreatica(veziAnexa1Studiidecaz),intinsepesuprafeteconsiderabile(ex:9.000ha
intrunbazinlegumicoldinjudetulDambovita).Lanivelnationalnuexistaosituatiecuacestesuprafeteirigatedin
subteran,iarnumarullorestepeuntrendcrescator;instudiiledecazesteprezentatasituatiadinsistemulStrejesti
(judetulOlt),undesatrecutlairigareadinputuriforatedin2010,odatacusistareasubventiiloroperationale.Lipsa
acestordatenucreazaimaginearealaasectoruluideirigatiicaresapermitafactorilordedecizieapliocareaunor
masuricorespunzatoare.
Masura2.2.Monitorizareairigatiilorprinsistemelelocale.
3.2.3.Implicareautilizatorilor
MasuriledeconsolidareinstitutionalaprinprismaimplicariiutilizatorilorincadrulOUAIvizeazaurmatorulobiectiv:
a) Ajustarea modului de organizare a irigatiilor la nivelul amenajarilor interioare in functie de structurile

agrareexistente;
Situatiautilizator/membruincadrulOUAI.Asacumindicadenumirea,OUAIurilesuntorganizatiiale
utilizatorilor de apa si nu ale proprietarilor de teren. Au fost semnalate disfunctionalitati ce isi au originea in
clarificarea statutului celui care utilizeaza apa. Atat in cadrul OUAIurilor cu exploatatii mari, cat si in cele cu
exploatatii mici (preponderent cultivatorii de legume) este extinsa practica arendei. Din acest punct apar
problemeleinactivitateaOUAI;membriisuntproprietariicenusuntinteresatideactivitateaagricola(nudeputine
oriaflatiinaltelocalitatiindepartatesaualtejudetefatadesediulOUAI),dareisuntceicaredecidasupramodului
defunctionarealOUAI.ConducereaOUAI,incazulincarenusiindeplinesteatributiilenupoatefischimbatadecei
27
careutilizeazaapasiterenul.UncazsimilaresteatuncicandfermierularendeazaterendelaADS(veziInsulaMare
a Brailei cea mai extinsa suprafata compacta unde se aplica in prezent irigatiile). Utilizatorii, cei care sunt
interesatidirectdemoduldedesfasurarealactivitatiiOUAInupotactionainajustareaactivitatii.
Masura3.1.ProprietariideleagaarendasulsafiemembruincadrulOUAI/FOUAI.
Restrictia asupra numarului de voturi in cadrul OUAI. Sau folosit diverse tertipuri de catre fermieri pentru a
indeplini cerintele stipulate in articolul 18, aliniatul (2) din legea 138/2004 a imbunatatirilor funciare, unde se
mentioneaza faptul ca: Un membru al organizatiei poate detine cel mult doua cincimi din numarul total de
voturi. Articolul este potrivit pentru organizatiile unde exista mai multi utilizatori, insa pentru OUAIurile unde
exista un singur utilizator (21% din total OUAI) sau pentru cele unde nu sunt mai putin 5 utilizatori le complica
situatia si fermierii sau vazut nevoiti sa apeleze la solutii variate, dar care nu reflecta situatia reala din teren.
Acestecazurinusuntsingulare;eleseaplicalaunprocentridicat,aproapede100%,pentrutoateOUAIurilecu
utilizatorifermemari,fiindcaracteristicejudetelorBraila,IalomitasiCalarasiundepondereainsuprafatairigatain
2009erade60%.SituatiaafostsimaicomplicataincazulunorOUAIuriundeexistamaiputindecinciproprietari,
caresuntchiarutilizatori,sauchiarnumaiunul.
Masura 3.2.. Procentul de 2/5 se va aplica numai acolo unde sunt mai multi de 5 utilizatori. Aceasta masura se
aplica in paralel cu Masura 3.1. Daca nu se introduce Masura 3.1., atunci, articolul 18, aliniatul 2 din legea
138/2004tottrebuiemodificatacolopentrusituatiileincaresuntmaiputinide5proprietariincadruluneiOUAI.
ManagementulsiparticipareaincadrulOUAI.Estenecesaracontractareaunuiprogramdeasistentatehnicacare
sacontinueprogramuldecursuridesfasuratprinPRRSIsicaresalucrezeindeaproapecumanagementulOUAIin
vedereadezvoltariiaptitudinilormanagerialesiaparticipariirealeamembrilorinactivitateaOUAI.Acestprogram
selanseazainzoneleundeexistapotentialdedezvoltareaOUAIurilormultiutilizator.
Masura3.3.ContinuareaprogramuluidecursuriinceputdePRRSIpentruadministratiaOUAIcuofrecventaanuala.
3.3.
Adaptarealegislatieilaconditiilesocioeconomiceactuale
Legislatianecesitaajustariinvedereaimplementariimasurilorprezentateinsectiunea3.2.Acesteajustarivizeaza
atatmodificareasicompletareaLegii138/2004,catsiemitereaunorordinealeMADR.
3.3.1.ModificarisicompletarilaLegea138/2004
Masura1.1.ExtindereaobiectuluideactivitatealOUAIsiFOUAIprinpreluareaachizitiedeinputuriagricolepentru
membriisiasigurareadesfacerii.
Modif.1
Laart.8,dinlege,cureferirelaatributiileorganizatiilor,seintroducurmatoarelealiniate:
centralizeazacerereadeinputuriagricolealeutilizatorilorsiasiguraachizitiarespectivelor
inputuriagricole;
28
centralizeazaproductiaagricolaautilizatorilorsiidentificacumparatoriaiproductiei;
inconditiileexistente,depoziteazaproductiaagricolaautilizatorilor.
Laart9,dinlege,cureferirelasursaveniturilororganizatiilor,seintroducurmatoarelealiniate:
comisioanedinvaloareainputuriloragricoleachizitionate;
comisioanedinvaloareavanzariiproductiei;
comisioanedindepozitareaproductieiagricole;
Masura1.2.Transferulproprietatiiinfrastructuriideirigatiicatreproprietaruldeteren,atuncicandincadrulunui
OUAI/plotdeirigatii,totterenulapartineunuisingurproprietar.
LaArt.27,dinlege,sefacurmatoarelecompletarimarcatedistinctmaijos:
Modif.3
(1) Infrastructuradeimbunatatirifunciareapartinanddomeniuluiprivatalstatului,aflatain
folosintaAdministratiei,societatilorcomerciale,statiunilorsiinstitutelordecercetaresi
productieagricola,unitatilordeinvatamantagricolsisilvic,precumsiaaltorinstitutii
publice,situatapeteritoriuluneiorganizatiisaucandunintregplotdeirigatiiseregaseste
inproprietateaunuisingurproprietar,setransmitelacerere,faraplata,inproprietatea
aceleiorganizatii/proprietar,inconditiilelegii.
Masura 1.3. Acceptarea infiintarii unei federatii si preluarii infrastructurii de aductiune de catre fermieri ce
reprezinta,exploateazacelputin51%dinsuprafataamenajariihidrotehnice.Ceilaltifermieri,urmeazasaplateasca
untarifdelivrarecalculatconformreglementarilorinvigoaresicaresaacoperecosturiledeexploatareapartiide
aductiune,precumsidefunctionareafederatiei.
Laart22,dinlege,sefacurmatoarelecompletarimarcatedistinctmaijos:
Modif.4
(1)Federatiadeorganizatiideimbunatatirifunciare,denumitaincontinuarefederatie,se
infiinteazadindouasaumaimulteorganizatiideimbunatatirifunciaresi/saufermieri,in
vederea exploatarii, intretinerii si reparatiilor unor parti dintro amenajare sau a unei
intregi amenajari de imbunatatiri funciare care deserveste in comun organizatiile /
fermieriimembri.
Laart22,dinlege,sefacurmatoarelecompletarimarcatedistinctmaijos:
Modif.5
(4) Pot dobandi calitatea de membru al unei federatii numai acele organizatii si / sau
fermieri care beneficiaza de partea din amenajarea de imbunatatiri funciare sau de
intreagaamenajarepecarefederatiaoexploateaza,intretinesireparasicaroralisepot
prestaserviciideimbunatatirifunciaredeaceafederatie.
Modif.6
Laart22,dinlege,seintroducealiniatul(5)
Federatiasepoateconstituipeteritoriuluneiamenajarideirigatiisipoatepreluatoata
infrastructuraamenajarii,candOUAIurilesaufermieriicareintentioneazasaseorganizeze
detincelputin51%dinteritoriulamenajarii.
Modif.2
29
Masura1.4.Scadereaaportuluisocialla10eurocenti/ha.
Laarticolul55,dinnormeledeaplicarealelegii,sefacurmatoarelecompletarimarcatedistinctmai
Modif.7
jos:
(1)
Patrimoniuliniialalfederaieiestealctuitdinaportnbaninvaloaredecel
puinechivalentulnleia10eurocentipentrufiecarehectardeterenalteritoriului
membrilor.
Masura2.1.ElaborareauneimetodologiidecalculunitareatarifuluidelivrarealOUAIcatreutilizatori,avandin
vedereneimplicareautilizatorilorinadministrareaOUAI.
Modif.8
SevaemiteometodologieprinordinalMADR,asemanatorOrdinului1231/2005
Masura3.1.ProprietariideleagaarendasulsafiemembruincadrulOUAI/FOUAI.
Modif.9
Laart6,dinlege,cureferirelamembriiOUAI,secompleteazacuurmatorulaliniat:
MembriiinOUAIpotfisifermieriicearendeazaterenuldelaproprietar,dacaacestadin
urmaildeleagasalreprezinte.
Masura 3.2.. Procentul de 2/5 se va aplica numai acolo unde sunt mai multi de 5 utilizatori. Aceasta masura se
aplica in paralel cu Masura 3.1. Daca nu se introduce Masura 3.1., atunci, articolul 18, aliniatul 2 din legea
138/2004tottrebuiemodificatpentrusituatiileincaresuntmaiputinide5proprietariincadruluneiOUAI.
LaArt.27,dinlege,sefacurmatoarelecompletarimarcatedistinctmaijos:
Modif.10
(2)DacaOUAIaremaimultdecinciutilizatori, unmembrualorganizatieipoatedetinecelmult
douacincimidinnumarultotaldevoturi.
3.4.
MasuripentruimbunatatireaaccesibilitatiiM125a
3.4.1.Cadrulgeneral
Masura125seincadreazainAxaIdinPNDRImbunataireasidezvoltareainfrastructuriilegatededezvoltareasi
adaptareaagriculturiisisilviculturiisiarecaobiectivgeneraladaptareainfrastructuriiagricolesiforestierelanoile
structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietailor in vederea cresterii
competitivitaiisectoruluiagricolsiforestier
30
Masura cuprinde doua submasuri, din care cea referitoare la sectorul irigatiilor este Submasura 125a
Imbunataireasidezvoltareainfrastructuriilegatededezvoltareasiadaptareaagriculturii.
Obiectivelespecificealesubmasurii125asunt:
Crestereaeficieneiactivitaiiagricoleprinimbunataireaaprovizionariicuinputurisiomaibuna
valorificareaproduselorrezultate;
Diminuarearisculuisiincertitudiniiinagriculturaprinreducereaincideneifenomenelornaturale
(seceta,inundatii,eroziuneasolului,etc.);
Ameliorareacalitaiimediuluisidiminuareasurselordepoluare.
Obiectiveleoperaionalealesubmasurii125asunt:
Construireasi/saumodernizareainfrastructuriiagricole:drumuriledeaccessidrumurileagricole
deexploataie,lucrariledecorectareatorenilor,situateinfondulfunciaragricol;
Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigaii si a altor lucrari de imbunatairi

funciare(drenaje,lucrarideaparareimpotrivainundaiilor,
Alocareafinanciaraamasuriipentruperioada20072013estede604.058.520Euro.
Beneficiariieligibilipentrusprijinulacordatprinsubmasura125sunt:
unitaile administrativteritoriale deinatoare de terenuri agricole si/sau de infrastructura de acces la

exploataiileagricole,prinreprezentaniilorlegali;
AsociaiideDezvoltareIntercomunitara(ADI)deinatoaredeterenuriagricolesi/saudeinfrastructurade
acceslaexploataiileagricole;
Organizaii/federaiideutilitatepublicaaleproprietarilor/deinatorilordeterenuriagricole.
3.4.2. Accesibilitateafondurilordecatresectorulirigatiilor
LasesiuneadinAprilieMai2010saudepus33deproiectedecatreOUAIuri24,dincare11aufosteligibile,darnu
sauincadratinpunctajulcaresalepermitaaccesullafinantare,18proiectenuaufosteligibilepentrufinantare,
iar4proiecteaufostretrasepanaafievaluate(vezitabel9).
Tabel9,ProiecteOUAIpeSubmasura125a,sesiuneaAprilieMai2010
Proiecte OUAI
Numar
Valoare
(lei)
Eligibile, fara finantare
11
42.237.588
Ne-eligibile
18
72.316.560
Retrase
16.389.200
TOTAL
33
130.943.348
Sursa:APDRP(calculConsultant)
24
VeziAnexa3,OUAIurileceaudepusproiectelasubmasura125ainsesiuneaAprilieMai2010
31
Introducerea proiectelor din sectorul irigatiilor alaturi de proiectele pentru drumuri agricole era de asteptat sa
creeze discriminari, intrucat se evalueaza dupa criterii diferite si nici nu se pot identifica criterii de evaluare
comune.Ramaneanumaidevazutindefavoareacuisuntcriteriilestabilite.Odatacuafisarearezultatelorprimei
sesiuni din Aprilie Mai 2010 sa putut constata, destul de categoric, ca respectivele criterii au fost stabilite in
devafoareasectoruluiirigatiilor:dincele88deproiecteanuntatecasiacceptatelafinantare,nuesteniciunproiect
alirigatiilordesisaudepus29.Primulproiectalirigatiiloraparepepozitianr167dinceleeligibile,darpentrucare
nu a mai fostfinantare, reusind saobtinamaximul de puncte,esteOUAI GAAD Invest, din judetul Constanta, ce
activeazapeunteritoriudenumai102ha.
3.4.2.1.Cauzesemnificativealedefavorizariiproiectelordeirigatii
a) Criteriiledeevaluaresipunctajulintreceledouatipuridesolicitantincadrul125a.Criteriiledeevaluaresunt
multmaigreudeatinslapunctajulmaximdecatresolicitantiidinsectorulirigatiilor.
a.1.)Pentrupunctajulmaximsesolicitaunproiectdemodernizareininfrastructuraprimara.Suntfoarteputine
sistemeinacestcaz,practic,nusecunosccainafaradeceleincluseinPRRSImaisuntaltele.Inacelasitimp,
colaborareaOUAIcuANIFinaceastaprivintaintampinaprobleme,ceidelaANIFnudispundeinstructiuni
pentruabordareaacesteiprobleme.Totlaacestcriteriu,maiestedesemnalaturmatoareasituatie:exista
OUAIuri care preiau apa direct dintrun canal care chiar daca apartine ANIF, apa este furnizata doar de
ANAR sau o preiau chiar din sursa. Aceste OUAIuri obtin zero puncte la modernizarea infrastructurii
principale,desinuaunevoiedeoastfeldemodernizare,darobservatiilelornusuntconsideratedecatre
APDRP.
a.2.)Graduldeutilizare(Gu).In2009,unanreperinsectorulirigatiilordinultimii5ani,Gumediuafostde28%.
In ghid, pentru a obtine punctajul maxim, se solicita un Gu de 85%, ce nu poate fi indeplinit decat de
sistemele foarte mici, asa cum sa si vazut din punctajul obtinut de OUAIurile ce au depus proiecte la
sesiuneadinMai2010,canddoarOUAIGAADInvestaobtinutpunctajmaximlaacestcriteriu,intrucatare
numai102ha.
a.3.)Indiceledeariditate.AceastadiscrepantaafostrealizatasideAMPNDRcareamodificatpunctajulaferent
acestuicriteriupentrusesiuneadinOctombrie2010.
b) Criteriile de eligibilitate. In timp ce proiectele de drumuri trebuie sa indeplineasca doar cinci criterii de
eligibilitate, cele pe irigatii trebuie sa indeplineasca 10 astfel de criterii. Aceste criterii au constituit o
bariera importanta in calea accesarii fondurilor de catre irigatii, fiind respinse 18 proiecte din cele 29
depuse.OcentralizarearespingeriloraratacaElaborareastudiuluidefezabilitatearefrecventaceamai
ridicata,urmatdeAcceptulproprietarilordeterensiIncadrareainPlanuldeUrbanismGeneral(vezi
Tabel10).
32
Tabel10,Centralizareacriteriilordeeligibilitatecareaurespinsproiecte
Criteriu
Frecventa
Studiul de Fezabilitate
18
Acceptul detinatorilor de teren
11
Incadrarea in Planul de Urbanism General
Contract multi-annual cu furnizorul de apa si energie
Amenajari viabile
Hotararea Adunarii Generale
Detin echipamente de irigatii pt minim 50% din suprafata
Initierea procedurilor pentru obtinerea avizelor
Angajamentul ca vor intretine si repara infrastructura
Inregistrarea in cadrul Registrului National al OIF
Sursa:APDRP;Nota:Sumacriteriilordepasestenumarulproiectelorpentrucaunproiectpoatesacumulezemaimultecriteriide
respingere
3.4.2.2.Alteremarciladesfasurareasubmasurii125a
Utilizareatermenuluiaval.Solicitantiiproiectelordeirigatiiaumentionatutilizareaeronataatermenuluiaval,
unuldintrecriteriiledeevaluarementioneazacainfrastructuraprimaradeirigatiiafostdejamodernizatasauare
un plan de modernizare in aval. De fapt, termenul corect este in amonte. In discutiile de la APDRP, la
departamentuldeevaluaresaobservatcaevaluatoriiAPDRPinteleginaltfeltermenul.Intimpceinsectorulde
irigatii in amonte desemneaza partea de sistem de la priza la punctul de livrare, pentru APDRP acelasi termen
inseamnacaapavinedelamunte,sinudinDunare.Directoruldepartamentuluievaluareadeclaratcainacest
caz problema trebuie lamurita pentru ca cererile de finantare se evalueaza si in teritoriu si colegii de acolo pot
intelegecamineproblema.
Proprietateaterenuluipecareseregasescpuncteledelivrare.ReprezentantiiAPDRPausemnalatfaptulcaatunci
candsatransferatproprietateaasuprapunctelordelivraredelaANIFcatreOUAI,nusautransferatsidrepturile
deproprietateaasupraterenuluipecaresuntridicateacestepunctedelivrare.Pentrumomentnusaemisvreo
interdictiedeaccesareafondurilorpeaceastatema,darpoateinterveniinviitor.
Departajarea in caz de egalitate. Incaz de egalitate depunctaj,criteriul de departajare este doar in functie de
valoareaeligibilaaproiectului.
Transparenta alocarii fondurilor intre cele doua submasuri. Nu se cunoaste care este suma alocata pentru
submasura125asisumaalocatapentrusubmasura125bsicriteriilecestaulabazaimpartiriifondurilorintrecele
douasubmasuri.
CalificareaevaluatorilorAPDRPinsectorulirigatiilor.IntalnireacureprezentantiiAPDRP,evaluatoripesubmasura
125a a relevat faptul ca exista putine cunostinte cu privire la desfasurarea irigatiilor in prezent, si anumite
prejudecaticuprivirelairigatii,degenul:Amauzitcaacestesistemenicinusunteficiente.
33
3.4.2.3.Propuneripentruaccesulirigatiilorlafondurilesubmasurii125a
Propuneregenerala
Oeventualamodificareapunctajuluiincadrulirigatiilorosaatragadinparteacelorlaltibeneficiaricritici;deaceea
sepropunediferentiereaclaraintreceledouacategoriidebeneficiarisauidentificareaunorcriteriicomune(putin
probabil)pentrucaseconcureazapeaceleasifonduri.Punctajulactual,asacumaratarezultateleprimeisesiuni,
vor avantaja in continuare drumurile. Daca se reuseste departajarea celor doua categorii de solicitanti, atunci
trebuieintrodusemaimultecriteriideevaluareintreproiectelepeirigatii.
Dacasementinceledouacategoriidebeneficiariincadrulsubmasurii125a,atunci:
Punctajele trebuiesc mai nuantate pentruambele categorii de beneficiari, asa cum sa procedat pentru sesiunea
Octombrie2010,incazulindiceluideariditateundesuntacordatepuncteinmarjede1unitate;intimpcepentru
beneficiari drumuri se acorda marje de 5 unitati, ceea ce poate incalca un principiu al concurentei pe acelasi
domeniu.
OUAIurile care preiau apa direct din sursa sau din canale ce sunt alimentate de ANAR, fara a mai fi ANIF
intermediar, trebuie sa primeasca maximul de punctaj la criteriul Proiect de modernizare in infrastructura
primara,dacaacestcriteriusementine.
GraduldeUtilizaretrebuiemodificatinfunctiedemediainregistratain2009,adicapunctajulmediusaseobtina
pentru un Gu de 28 %, iar cel maxim pentru minim 50%. Bazele pe care a fost stabilit un prag de 85% pentru
punctajmaxim,necesitafundamentare.
Clarificarea termenului aval la descrierea criteriului de evaluare Proiect de modernizare sau schimbarea
definitieipentruaeliminaintelegereadiferitaatermenului,in:modernizareainfrastructuriidelasursadeapala
punctuldelivrare.
Aproape toate proiectele solicita plafonul maxim, deci ar trebui introduse alte criterii de departajare, avand in
vederesimultimeaproiectelornefinantatecupunctajmaxim.
Prezentareatransparentaasumeloraferentefiecareisubmasuri125a,respectiv125b.
3.4.3. Opiniasolicitantilordefonduripentruproiectedeirigatii
Consultantulasolicitatopiniicuprivirelaaccesareafondurilorpentruproiecteledeirigatiiprinsubmasura125a,in
convorbirifatainfatasipebazaunuichestionartransmis25prinfaxcatresolicitantiidinsesiuneaapriliemai2010.
Sauobtinutraspunsuridela15solicitantidincei29careaudepus.
Problemelaintocmireadosaruluidefinantare
Problemelepecarelementioneazadreptcelemaistringenteatuncicandauintocmitdosarulsenumara:
25
VeziAnexa4
34
Elaborareastudiuluidefezabilitate;secoreleazaraspunsullorcumotivelerespingerilordosarelor.Aceasta
problemaesteprimapelistaneconformitatiilacriteriiledeeligibilitate.
ObtinereaAvizelorsicertificatuluideurbanism;
LipsaasistenteidinparteaOJPDRP.
Fazeleelaborariiproiectului
Consultantulaprezentatolistapredefinitadefazealeelaborariiproiectului,invedereaevaluariidecatresolicitanti
a dificultatii parcurgerii respectivei faze. De departe, etapa cea mai solicitanta a fost obtinerea acceptului
proprietarilor de teren (evaluat in medie drept foarte dificila), ceea ce sa vazut si in motivele respingerii
dosarelor(Tabel11).
Tabel 11, Evaluarea dificultatii fazelor intocmirii proiectelor de catre solicitantii de fonduri pentru irigatii pe submasura 125a
PNDR
Faza proiect
Calificativ
(1-foarte usor, 5-foarte dificil)
Acceptul scris al proprietarilor de teren
4,7
Formalitatile de depunere a dosarului de finantare
3,5
Identificarea unui proiectant corespunzator pe imbunatatiri funciare
3,3
Intocmirea Studiului de Fezabilitate
3,3
Demonstrarea viabilitatii proiectului
Identificarea unei firme de consultanta care sa intocmeasca dosarul
2,7
Sursa:Consultant(esantion)
Cheltuieliledeintocmireadocumentatieidefinantare
Inmedie,solicitantiiaucheltuitconformraspunsurilordinchestionar,103.475leipentruelaborareadosaruluide
finantare, o suma considerabila, ce in cazul respingerii dosarelor va trebui sa fie suportata in totalitate de catre
solicitant.Aceastasumavaconstitui,faraindoiala,unobstacolindepunereadeproiectedinspresectorulirigatiilor
peaceastasubmasura,dacanuseintervinesisecontinuafavorizareaproiectelordedrumuriagricole.
35
4.
Strategiadeinvestitii
4.1.Cadrulstrategiei:problemeabordate,principiisiobiective
Orice program de investitii, actual sau viitor, este necesar sa inceapa de la solicitarea utilizatorului de apa, cu
accentul pus pe responsabilizarea acestuia, responsabilizare ce se creaza prin participarea utilizatorului cu o
contributie la bugetul investitiei. Daca nu exista aceasta contributie, atunci utilizatorul nu va acorda o atentie
corespunzatoarefezabilitatiiinvestitieisiopoateabandonamaiusor.
Experienta acordarii subventiilor pentru exploatare, dar si pentru repunerea in functiune a unor amenajari de
irigatiipreluatedeOUAIuriinultimii10aniaaratatcaacestefonduriajunginnumeroasecazuriinzoneunde
fermierii isi manifesta entuziasmul de a iriga, insa capacitatile economice lipsesc (management, orientare catre
piata, mijloace financiare si cunostinte tehnice), ceea ce a condus la neutilizarea irigatiilor, si prin urmare la
neatingerea obiectivelor ce au fost finantate. La intalnirile din teritoriu, in astfel de sisteme unde sau primit
fondurisicaredispunsideavantajeleunorcosturireduselairigatii,dartotusinuiriga,saintaritconcluziaconform
careiaoricatdescazutearficosturilesioricateavantaje/subventiiarprimifermierul,activitateadeirigatiipoatefi
desfasuratadoardacasuntindeplinitecumulativconditiiledemaijos:
existaostructuraaculturiloradecvatairigatiilor,astfelincatsaasigureunspordeproductieceacopera
costuriledeexploataresiasiguraunprofitconsistentfermierului;
existentauneiexperiente/traditiiinirigatii.
Ambele conditii pot fi compensate de capacitati economice. Fara aceste conditii nu se poate vorbi decat de
entuziasmfarafundament,iarincazulcelorcarepropunirigatiilecuoricepretinperioadelesecetoaseestedoaro
manifestaredemagogica.
Lanivelulcelorimplicatiinsectorulirigatiilor(institutii,fermieri)estenecesararecunoastereafaptuluicairigatiile
nusuntpentrutotifermierii,doardedragulrepuneriiinfunctiuneaceeaceafost.Structurileagraresuntmult
schimbate fata de momentul proiectarii sistemelor de irigatii. Irigatiile reprezinta o treapta superioara in
dezvoltareafermelor,nusepoateoferiunuifermieririgatiiprinsistemeleadministratedeANIF,dacarespectivul
fermier nu a atins un nivel de dezvoltare economica care sai permita sa administreze irigatiile si sa plateasca
costurileacestuiserviciu.OaltanecesitateesterecunoastereafaptuluicairigatiilenusuntoobligatiaStatului;nu
sepotcheltuibanipentruirigatiidoarcasaseraspundaunorperceptiifalsealeopinieipublicesialemassmedia.
Irigatiiletrebuieperceputedreptocomponentadebusiness.
Exista contraargumente conform carora structura culturilor nu este un impediment in dezvoltarea irigatiilor,
fermieriiiorsaseadaptezeodataceauirigatii.Aceastaadaptareastructuriiculturilorlairigatiiincadruluneiferme
cenuesteobisnuitacuirigatiileaducenisteelementenecunoscute,pecareinlipsacapacitatiloreconomicenuosa
leacopere:
lipsa cunostintelor tehnologice privind aplicarea irigatiilor in corelatie cu necesarul fiecarei

culturi;
lipsareperelorprivindcosturilesuplimentarecuirigatiile;irigatiilepresupuncosturisuplimentare
ce nu pot fi accesibile oricarei ferme: organizare, specialisti, forta de munca, echipamente de
irigatii,intretinere,reparatii,pazaetc;
36
lipsacunostintelordemarketingpentrualteculturiadecvateirigatiilorcetrebuiesaleincludain
structuraculturilordacavizeazaobtinereaunuiprofit:soia,furaje,loturisemincere,legume,s.a.;
valorificareauneicantitati,multsuplimentare(dacachiarseobtinproductiileoptimelairigatii)
chiarincazulculturilorcunoscutedefermier,maialesinconditiileincarefermierulnudispune
de spatii de depozitare. Adica un fermier, care detine o exploatatie de 100 ha cultivate cu
porumb si unde productia atinge 3 5 tone/ ha, odata cu irigatiile cand ar trebui sa obtina
minim9tone,trebuiesadispunadecapacitatideorganizaresivanzaresemnificativepentrua
vindeinbuneconditiioproductiede3orimaimare.
Daca fermierul nu stapaneste unul dintre elementele noi, de mai sus, poate sa insemne falimentul fermei, iar
majoritateafermierilornuisipermitsaristeproductiapeunandezile;maimult,poatesaexisteinertiadeanu
cultiva ceea ce nu cunosc. Experienta ultimilor ani, a indicat ca exista aceasta legatura stransa intre traditia
irigatiilorsistructuraculturilor.Desigur,asacumsaprecizat,acesteconstrangeripotfidepasitedeexistentaunor
capacitati economice superioare; insa neconsiderarea in programele de reabilitare a acestor constrangeri ale
fermierilor ce trec de la neirigat la irigat conduce, sigur, la esecul programului. Irigatiile nu sunt decat pentru
fermele ce au atins un nivel de dezvoltare economica in asa fel incat sa le permita administrarea elementelor
amintitemaisus.
InstateleUEstructuraculturilorestemultdiferitafatadeceadinRomania.Iar,inRomania,atuncicandsesolicita
irigatii cu orice costuri nu se ridica si intrebarea Acopera sporul de productie costurile cu irigatiile? Se omite
faptulcaagriculturairigatadinRomanianuesteadaptatauneistructuriaculturilorcesepreteazairigatiilor.
Investitiile in irigatii trebuie sa sustina fermierii care pot tranzita sau care au deja o structura unde culturile
adecvate irigatiilor detin minim 50% din sistem. Chiar daca sistarea subventiilor de exploatare va determina
fermieriiromanisafoloseascairigatiilepeculturimaiadecvateirigatiilor,inertianuesteusordeschimbat,datorita
unorelementementionateanterior.
Problemelesectoruluiirigatiilorpecareisipropunesalesolutionezestrategiainvestitiilorsunt:
a)Stareatehnicaainfrastructuriideirigatii;
b)Capacitatearedusaautilizatorilordeaintretinesistemeledeirigatii;
c)Capacitatearedusaautilizatorilordecontribuilamodernizareasistemelor;
d)Amenajarideirigatiineadaptatelatipologiafermelorsicerinteleutilizatorilor.
Obiectiveleurmaritedestrategiesunt:
a) Sustinerea investitiilor catre amenajarile de irigatii unde fermierii prezinta un potential ridicat de utilizare si
intretinereasistemelor,precumsidecontributielainvestitiileinamenajare.
b)Modernizareainfrastructuriideirigatiiprinreducereapierderilordeapasiaconsumuluideenergie;
37
Principiilestrategieideinvestitiiinirigatii:
a) Viabilitatea tehnicoeconomica a sistemelor de irigatii, ce se transpune in recuperarea costurilor de

operaresiobtinereaunuiprofit,inurmaaplicariiirigatiilor.
b) Interesulutilizatorilor.Investitiileserealizeazanumailasolicitareapotentialilorbeneficiari.Faraimplicarea
activaautilizatorilor,oriceinvestitienuestesustenabilasitrebuieexclusunaltfeldeprincipiu.
c) Contributia. Fermierii ce urmeaza sa beneficieze de investitii trebuie sa detina propria contributie in

reabilitarea/modernizareasaucreareaunoramenajarinoi.
d) Capacitateaeconomica.Irigatiilereprezintaotreaptasuperioaraindezvoltareafermelor.Irigatiilenusunt
accesibileoricaruifermierfiindnecesaraindeplinireaunorconditiidecapacitateeconomica,princarese
intelege: capacitati de organizare, orientare catre piata, capacitati financiare si capacitati tehnice /
expertiza.
e) Culturi adecvate irigatiilor. Structura culturilor practicata pe terenurile irigate trebuie sa permita
acoperirea tuturor costurilor aferente irigatiilor, inclusiv intretinerea amenajarilor si contributii la
reabilitari/modernizari,darsiobtinereaunuiprofitconsistentutilizatorilor.
f) Adaptarea la cerere. Modernizarile trebuie sa raspunda cerintelor utilizatorilor in privinta metodelor de

irigatieadoptatedeutilizatorii.
g) IrigatiinuinseamnadoarsistemeleadministratedeANIF(sistemeANIF).Sustinereaoricarorsistemede
irigatii, nu numai cele administrate de ANIF; strategia urmareste si sustinerea dezvoltarii si modernizarii
amenajarilordeirigatiilocale,amenajarilornoisaureproiectareafundamentalaacelorANIFcepotfichiar
separatesaumodificate.
4.2.Plandeactiune
Reducereaproblemelorsiatingereaobiectivelorstrategieisebazeazapeimplementareaunuiplandeactiune
structuratpeurmatoarelefazecomponente:
a) ProgramdeinvestitiipentruinfrastructuraprincipalaasistemeloradministratedeANIF;
b) Ajustareasubmasurii125apentrudeveniaccesibilainvestitiilorinamenajarileinterioare,inclusiv
sistemelorlocale;
c)Asistentatehnicapentruconsolidareinstitutionalainvedereadesfasurariiinvestitiilor.
4.2.1.ProgramdeinvestitiipentruinfrastructuraprincipalaasistemelorANIF
Sectiunile infrastructurii principale ale sistemelor ce se afla sub administrarea ANIF au nevoie de lucrari de
reabilitaresimodernizare,intrucat,inceamaimarepartedintreelenusamaiinvestitiinultimiidouazecideani,
chiardacasuntutilizate.Totusi,unelesistemeaubeneficiatdereabilitarialeinfrastructuriiprincipaleprinPRRSI,
38
programfinantatdeGuvernulRomanieisiBIRD.Incadrulacestuiproiect,aufostalocatefonduripentruinvestitiiin
douadirectii:(a)pentrureabilitareainfrastructuriiprincipaleacincisisteme:SadovaCorabia26,NicorestiTecuci6,
Terasa Braila, Terasa Viziru, Campia Covurlui si (b) acoperirea cheltuielilor de investitii ale OUAIurilor, precum:
reabilitareaSPPurilorsireteleideapa,echipamentedeirigatii,dispozitivedemasurareaapeidinsol,mijloacede
transport,echipamentedecomunicatiisidebirou.Fondurileinvestiteinacestesistemeauajunsla107.262.428lei,
40%fiindalocatesistemuluiSadovaCorabia,34%aufostdirectionatecatreTerasaViziru,16%inTerasaNicoresti
Tecucisi10%inTerasaBraila.(Tabel12)
Tabel12,InvestitiilePRRSIpentrureabilitareainfrastructuriiprincipale(lei)
Sistem
Total
Statii pompare,
Canale, drumuri, denaj
Generale
conducte
Terasa Braila
10.613.588
7.898.025
1.382.217
1.333.346
Terasa Viziru
36.235.675
4.666.174
29.874.344
1.695.157
Sadova Corabia
43.350.147
91.475
35.684.802
7.573.870
Nicoresti Tecuci
17.063.018
511.542
15.907.000
644.476
Campia Covurlui
Total
N/A
107.262.428
N/A
13.167.216
N/A
N/A
82.848.363
11.246.849
Sursa:UMPRRSI;Nota:pentrusistemulCampiaCovurluilicitatiaesteincurs.
Pentrufunctionareaunuisistemdeirigatiitrebuiesasetinacontde:(a)ostructuraculturiloradecvatairigatiilor,
(b)utilizatoriconstientisicunoscatoriaitehnologiiloragricoleirigate.Deaceea,pentruevaluareasiimplementarea
unuiprogramdeinvestitii,trebuieconsideratcaprincipiudebazainselectareaunuisistem,experientarecentain
irigatii a fermierilor din sistemul respectiv. Sistemele de irigatii unde nu sa irigat, nu ar trebui sa aibe acces la
finantareaStatului,decatdacafermieriidispundeorealacapacitateeconomica.
Porninddelaacesteconsiderente,seimpunecaactiunestategicadeinvestitii,lansareaunuiprogramdeinvestitii
pentrumodernizareasireabilitareainfrastructuriiprincipaleasistemelordeirigatii,cesuntinprezentadministrate
saunudeANIF.
Programuldefinantarealsistemelordeirigatiisestructureazapeenuntareasiaprobareaunorcriteriideexcludere
sideprioritizareasistemelorlafinantare.
4.2.1.1.Criteriideexcludere
Criteriile de excludere sunt cele prin intermediul carora se triaza sistemele si raman numai cele unde se poate
atinge viabilitatea27 si unde sistemul de irigatii prezinta un potential de utilizare, ulterior reabilitarii. Criteriile de
excluderesuntclasificateindouacategorii:(a)predefinite:ViabiltateatehnicoeconomicasiUtilizareairigatiilor.
Pentru a fi eligibile in programul de finantare, sistemele de irigatii trebuie sa indeplineasca cumulativ cele doua
criteriideexcludere;si(b)deangajament:AcceptulmajoritatiiproprietarilorsiContributiaproprietarilor.
26
Parteadinamenajaresituatalainaltimidepomparesub70m;
Beneficiileadusedesporuldeproductiedepasesccosturiledeexploataresiinvestitii;
27
39
a)Criteriideexcluderepredefinite
Amenajarile de irigatii ce se incadreaza in strategia de investitii sunt prezentate in Anexa 5, fiind cele care au
indeplinitcumulativacestecriterii.Amenajarilecenuseregasescpeaceastalista,nubeneficiazadeinvestitiidin
parteaStatului.
a.1)Viabilitateatehnicoeconomicaesteconfirmatadepozitionareasistemuluipelistasistemelorviabileclasificate
instudiulPRRSI(DHVconsultant).StudiulPRRSIAnalizaEconomicaaSectoruluideIrigatii28aclasificatsistemele
de irigatii administrate de ANIF din punct de vedere al raportului B/C financiar si economic in trei categorii: (a)
viabilesuntcelecareauvalorisupraunitareatatpentruB/Cfinanciarcatsieconomic,(b)marginalviabilesunt
celecareprezintaunrezultatsupraunitarnumaipentruraportulB/Ceconomicsi(c)nonviabilesuntsistemele
care atat pentru B/C financiar, cat si economic valorile sunt subunitare. In aceasta strategie se porneste de la
acestecategorii,insasarenuntatlacategoriademijloc(marginalviabil)sisaumentinutdouacategorii:viabilsi
neviabil29. Aceasta reclasificare a sistemelor arata ca in categoria viabil la investitii se regasesc sisteme a caror
suprafatanetainsumeaza1.502.251ha,dincare245.514hasuntalimentategravitational(vezisistemeleinAnexa
5).
a.2.) Utilizarea irigatiilor in 2008 2009. Asa cum sa argumentat anterior, pentru a se ajunge la utilizarea unui
sistem de irigatii ANIF sunt necesari factori care indica, de fapt, experienta, traditia in irigatii. Pentru a evalua
aceastaexperientaaufostconsideratianii2008si2009dreptreper.DateleaufostpreluatedinraportarileANIF,
insacompletatecudatecolectatedeconsultant,invizitelepeterensaobservatcainunelesistemesairigat,dar
nusaraportatlaANIF,dinvariimotive(sistemulnumaifunctioneazapeproiectulinitial,omisiuni,etc).Inurma
aplicariiacestuicriteriusaajunslaunnumarde57deamenajarideirigatii,ceseintindpeosuprafataviabilade
823.130ha(Vezi Anexa6). In lista nu au fost incluse sistemele: TerasaNicorestiTecuci, Sadova Corabia undeau
fost realizate investitii importante prin PRRSI; de asemenea, a fost eliminata amenajarea Beibugeac Sarinasuf
pentrucaareosuprafatafoarteredusainviabil.AmenajarileStefanestiLeordenisiFantaneleSaguaufostexcluse
intrucatsuntformatefederatiiOUAI,iarfinantareapentruacesteaesteoferitaprinMasura125adinPNDR.
AmenajarileCampiaCovurlui,TerasaBrailasiTerasaViziruauramasinlista,chiardacaaufostrealizatesausuntin
cursderealizareinvestitii,intrucatmaisuntnecesarealtefonduripentruapermiteeficientizareainacestesisteme,
undeseirigasuprafeteimportante.
ListaestedeschisasialtorsistemeprezentateinAnexa5,undesairigat,darnuafostraportatsauundeaufost
probleme juridice pana in prezent, dar exista capacitate economica a fermierilor ce au preluat recent suprafata
intreguluisistem/subsistem,cumestecazulCalarasiRaulsiTerasaCaracaltreapta1.
b) Criteriideexcluderedeangajament
PentruAmenajariledeirigatiiceseregasescpelistaceloraprobatepentruinvestitii(Anexa6)sepoateincepede
catreANIFobtinereaacceptuluiproprietarilor/utilizatorilordesemnatideproprietari,precumsiaangajamentului
acestoraprivindcontributialainvestitie.
b.1)Acceptulcedetincelputin50%dinsuprafataceurmeazaafideservitadeinvestitie;
28
ConsultantDHVB.V.
Celemarginalviabilesuntincluseinceleviabile,fiindpreluatavariantadupareabilitaredinstudiulmentionat
29
40
b.2) Angajamentul proprietarilor ce siau dat acceptul pentru plata unei contributii din valoarea investitiei. (Se
recomandaminim10%dinvaloareainvestitiei).Intrucatintrastructuradinaductiunenuapartineproprietarilorde
teren, acestia nu pot contribui direct la investitie, ci contributia lor se va reflecta in tarifele ulterioare ce se vor
percepeutilizatorilordeapa.Inconsecinta,angajamentuldeplatasereflectainacceptareadecatreproprietarulde
terenalunuitarifdelivrarealANIFmairidicatdecatcelactual,careincludesicontributialacostulinvestitiei,sub
formadeamortizare.
4.2.1.2.Criteriideprioritizareprincipale
Odatatrecutecriteriiledeexcludere,proiecteledeinvestitiivoraveaacceslafinantareinfunctiedepunctajulpe
care il obtin dupa evaluarea documentatiilor depuse fiind astfel prioritizate. In anexa 7 este prezentat punctajul
propuspentrufiecarecriteriu.
a) Structura culturilor in anul anterior (asa cum este inregistrata la APIA) documentatiei de finantare.
Sistemele de irigatii din Romania trebuie sa se adapteze unei structuri a culturilor adecvate irigatiilor.
Agriculturairigatapentruadeveniintradevarperformantatrebuiesarealizezeinprimulrandtranzitulde
la irigarea paioaselor la irigarea culturilor cu valoare adaugata crescuta in urma irigatiilor (soia, furaje,
legume, loturi semincere, orez etc), culturi ce aduc profituri consistente care sa permita administrarea
corespunzatoareaunuisistemdeirigatii.Prinurmare,criteriulurmarestesprijinireasistemelordeirigatii
undestructuraculturilorseapropiedevalorilestatelorcuactivitatedeirigatiiperformanta.
b) Graduldeutilizare(GU);acestaindicaoparteaeficienteisistemului;cucatGUestemaimare,cuatatmai
micisuntcosturileutilizatorilorpeunitateadevolum(1000m3).Pentrusistemelegravitationalesicelece
nuaumaifunctionatanteriorsevaconsiderasuprafataacoperitadeechipamentedeirigatii.Sepropune
punctajulprezentatinAnexa7,undesapornitdelamediasistemelorceiriga,adica28%.
c) Tariful de livrare al furnizorului de apa (TL). Un tarif de livrare redus indica o eficienta mai mare a
sistemului decat un tarif de livrare mai ridicat. Cu cat tariful de livrare al apei este mai mic, cu atat
proiectulestepunctatmaibine.Pentruevaluareacriteriuluisevacalculamediaponderataatarifelorde
livrareinsistemeleviabile(infunctiedesuprafatairigatainanulanterior),iarproiectelesevorpunctain
functiedepozitiapecareoautarifeledelivrarefatademedie.Astfel,sistemeleundesepracticatarifecu
25 % sub medie obtin punctajul maxim, cele care se situeaza + / 25% fata de medie, obtin punctaj
moderat,iarcelecaresesitueazacupeste20%demedieobtinpunctajminim.
d) GraduldeacoperirecuOUAIuri(Gw).Acestcriteriuesteintroduspentruaseasiguraaplicareairigatiilor
catmaieficient,catreocereredeapacomasatasiplanificata.Indicatorultrebuiesasereferenumaila
teritoriul OUAI ce este inclus in partea de sistem viabil, in cazul in care exista si sectiuni de sistem
incadratelaneviabil.
e) Proiecte integrate, unde se amenajeaza atat sectiunea principala a sistemului cat si amenajarile
interioare.Dacaunadintresectiuni(principala/interioara)afostreabilitata/retehnologizataprintrun
proiect de investitii in ultimii 5 ani sau urmeaza sa fie (existand un proiect acceptat la finantare) se
considera tot proiect integrat. In cazul in care prin proiect se finanteaza investitii numai pe anumite
sectiunidinsistem,acesteatrebuiesadeserveascaamenajarileinterioareincluseinacelasiproiectpentru
41
aficonsideratintegrat.Infunctiedenivelullacareinvestitiileinsectiuneaprincipaladeservescinvestitiile
dinamenajarileinterioareseacordapunctajul.
f)
Existenta perdelelor de protectie. Cu cat perimetrul teritoriului solicitantului este acoperit cu o

proportiemaimarede10%,cuatatpunctajulobtinutestemairidicat.
IndiceledeAriditate(IA)..Sistemelelocalizateinzonecuindicideariditatemaresuntmaiputinexpuse
secetei; conform ghidului, sistemele situate in zone cu indice mai mic de 21 obtin punctaj maxim, cele
situate in zone cu indicele cuprins intre 21 28, obtin punctaj mediu,iar pentru indice mai marede 28,
obtinpunctajminim.
g)
In cazul neindeplinirii indicatorilor asumati se vor returna fondurile proportional cu gradul neindeplinirii
indicatorilorsausevoraplicapenalitati,dupacaz.
4.2.1.3.Prioritizareapartialaasistemelordeirigatiiincluseinprogramedeinvestitii
Prioritizareapartialaasistemelorincluseinprogramedeinvestitiiserealizeazapentruaformaoimagineasupra
performantelorsistemelordeirigatiisiaeficienteipotentiale.Prioritizareapartialanureprezintaolistafinalaprin
caresevoracordafonduriledeinvestitiiinordinearezultata,pentrucasuntcriteriicepotfievaluateinprezentsi
sunt criterii ce pot fi cuantificate numai dupa inceperea procedurii de studiere a fezabilitatii. Prioritizarea sa
realizatnumaidupacriteriilealecarorvalorisuntcunoscuteinprezent:graduldeutilizareasistemului,gradulde
acoperirecuOUAIuri,indiceleariditatiisitarifelepentruirigatii.Insa,suntcriteriicenupotfievalutedecatinfaza
deincepereastudieriifezabilitatii:structuraculturilor,proiecteintegrate.
In urma aplicarii valorilor acestor criterii a rezultat ca intre primele sisteme unde fondurile de investitii nu vor fi
trecutelacapitolulpierderisepoateafirmacasunt:IncintaCalmatuiGropeniChiscani(jud.Braila),IncintaBuzau
DunareSiret(Braila),InsulaMareaBrailei(Braila),BratesuldeSus(Galati).AsevedeaAnexa8pentrudetalii.
4.2.1.4.Estimaribugetare
IncadrulPRRSIsareabilitatinfrastructuradeirigatiiprincipalainpatruamenajarideirigatiipanaladataelaborarii
strategiei. Costurile pentru trei dintre aceste amenajari sunt mai semnificative raportat la suprafata sistemului si
constituiereperulpentruestimareafondurilornecesarereabilitariisimodernizariipartiiprincipaleainfrastructurii
in cadrul sistemelor viabile. A rezultat ca pentru reabilitarea unui hectar irigat sau cheltuit pentru reteaua
principalainmedie1.130euro(Tabel13).
Tabel13,CosturireabilitareinfrastructuraprincipalaprinPRRSI
Amenajare irigatii
Costuri infrastructura
Suprf irigata
principala (lei)
2009 (ha)
74.621.907
10.177
7.303
1.739
13.353
4.593
1.094
8637
2.351
560
Sadova Corabia
Terasa Viziru
61.328.693
Nicoresti Tecuci
20.304.357
Lei / ha irigat
Euro / ha irigat
Sursa:PRRSIMADR
42
Investitiilenecesarereabilitariisectiuniiprincipale(deaductiune)dinamenajarileviabiledeirigatiisaugrupatin
jurulatreiscenarii(Tabel14):
a) Pentruasereabilitasuprafatamaximairigatainperioada20082009incadrulsistemelorviabile,adica
250.757ha,suntnecesarefonduriechivalentea287.290.070euro.
b) Pentruasereabilitaosuprafataastfelincatsareprezintaminim51%dincadrulfiecareiamenajaride
irigatii,adica433.723ha,suntnecesarefonduriechivalentea490.107.273euro.
c) Pentruasereabilitaosuprafataastfelincatsaseirigetoatasuprafataviabilaaamenajarilordeirigatii,
835.725ha,suntnecesarefonduriechivalentea944.369.250euro.
Tabel14,Scenariisifondurinecesarereabilitariiinfrastructuriiprincipaleinsistemeleviabile
Scenariu investitii
Valoare investitiei
(euro)
Suprafata maxima irigata in perioada 2008-2009
250.757
287.290.070
Suprafata maxima irigata 2008-2009 pe fiecare sistem dar nu mai
433.723
490.107.273
835.725
944.369.250
putin de minim 51% din sistem

Toata suprafata viabila
4.2.2.Ajustareasubmasurii125adinPNDR
Amenajarile interioare, precum si sistemele administrate de federatiile OUAI, teoretic, dispun de finantare, prin
masura 125a din PNDR. In sectiunea 3.4. a fost analizata masura si propunerile de modificare a modalitatii de
finantare.
Fondurile necesare pentru modernizarea infrastructurii amenajarii interioare pentru sistemele ANIF au fost
estimatetotinfunctiedereabilitarileceauavutlocprinPRRSI,deundearezultatomediede136euro/hairigat.
Pe aceleasi scenarii asumate la reabilitarea infrastructurii principale, sumele necesare investitiilor in amenajarile
interioarepotvariaintre34mileurosi113milioaneeuro(Tabel15).
Tabel15,Scenariisifondurinecesarereabilitariiinfrastructuriiamenajarilorinterioare
Scenariu investitii
Valoare investitiei
(euro)
Suprafata maxima irigata in perioada 2008-2009
250.757
34.102.952
Suprafata maxima irigata 2008-2009 pe fiecare sistem dar nu mai
433.723
58.986.328
835.725
113.658.600
putin de minim 51% din sistem

Toata suprafata viabila
Submasura125atrebuiesapermitasiutilizatorilordesistemelocalesasimodernizezeinfrastructurasinunumai
OUAIurilor.Dacasuprafatamentionatainsectiunea3.4.seconsideraincadeactualitate(94.011ha),atuncilao
mediede1.266euro/hairigat(1.130euroreteaprincipalasi136reteainterioara)rezultacapentruaceste
sistemearmaifinecesaraosumade119.017.926euro.
43
In total suma necesara a fi adresata retelei interioare ale sistemelor ANIF si sistemelor locale prin masura 125a
trebuiesafiedecelputin232.676.526euro.
4.2.3.Asistentatehnicapentruconsolidareinstitutionala
Programulinvestitionalestecompletatdeunsetdeactivitatiasistentatehnicapentruconsolidareainstitutionala.
Se va desfasura o campanie de asistenta tehnica acordata fermierilor cu principal obiectiv de organizare a
fermierilorinvedereadesfasurariiactivitatiideirigatii.Notadeindividualismaccentuatprecumsilipsaexperientei
inirigatiiaunorfermierinupoateconducelaobunaorganizareairigatiilordoarpebazaemiteriiuneiordonante.
Este nevoie de actiuni de asistenta tehnica chiar in teren, iar rezultatul acestei actiuni trebuie sa fie dezvoltare
irigatiilorpebazedeeficientaeconomica.
Activitatileceseimpunsunt:
a) Formareauneiunitatideimplementareastrategiei;
b) Campaniedepresapentrulansareasisustinereaprogramului;
c) Sesiunedecomunicaricufermieri,reprezentantiaiOUAIsiANIF;
d) Studii;
e) Vizitedelucrualefermierilor,reprezentantilorOUAIsiANIFatatinstatealeUEcatsiinsistemedeirigatii
ceobtinperformantainirigatii.
Formarea unei unitati de implementare a programului (UIP) in cadrul MADR, care sa asigure si reprezentanti in
judetelecusistemedeirigatiiviabilesiinstruireaacestorainactivitatideasistentaautilizatorilordeirigatiiastfel
incatsaseimplementezeinteritoriuprincipiileformulateinstrategie.Safieaproapedefermieri/OUAIuri,sale
ofereasistentaindezvoltare,salemonitorizezesisaajustezeparcursullor,saorganizezeactiunidepromovare.
Majoritatea conducerii OUAIurilor nu dispun de un management calificat cei mai multi directori fiind fosti
angajati ANIF cu o pregatire tehnica corespunzatoare, insa cu lacune de management asa cum reiese din
organizarea activitatii, unde lipsesc actiunile de mobilizare a utilizatorilor in comasarea culturilor, planificarea
comunaaudarilor,situatiafinanciara,solutiiledereducereacosturilor,lipsacomunicariisitransparentadeciziilor
catre membrii. Programele de instruire a consilierilor de teren si ale reprezentantilor si membrilor OUAI se pot
finantadinfondurieuropeneprinProgramulOperationalSectorialDezvoltareaResurselorUmane(POSDRU)30.
Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului va consta in organizarea de conferinte de presa,
reportajesiemisiuniTV,articoleinziaresivaaveacaobiectivtransmitereaurmatoarelemesajeprincipale:
.
Transmitereaunuimesajclarprivindcosturiledeproductiesiacomponentelorunuiplanadecvatal
culturilor irigate. Accentuat faptul ca, in prezent, planurile de culturi irigate din Romania nu se
incadreazaincelealestateloragricoledezvoltate.
Prezentarea situatiei irigatiilor catre opinia publica intrun mod realist cu date oficiale din teren.
Dezvoltarea modului de exploatare a fermelor aduce dupa sine utilizarea irigatiilor; este exclus
circuitulinversasacumsaprocedatdupa1989(Ledamfermieriloririgatiigratissieiorsadezvolte
fermele).
30
www.fseromania.ro
44
ComunicarealisteisistemelorcatrecareStatulurmeazasaacordesprijinfinanciarpentrureabilitarea
partiideaductiune(veziAnexa6),siaduselacunostintaconditiileincaresevorfinantaproiectele.
Constientizarea fermierilor asupra responsabilitatii unei investitii in sistemele de irigatii si asupra

intretinerii lui. Investitiile in irigatii nu sunt o obligatie a Statului, dar exista aceasta perceptie in
randulmajoritatiiopinieipublicesiafermierilor;irigatiilesuntocomponentadebusinesssinusepot
introducefortatsaucatrefermiericarenudispundecapacitatieconomice.
Fermierii din Romania si institutiile implicate trebuie sa identifice problemele sectorului care pot fi
ajustate de catre ei insisi, pentru ca sunt suficiente (structura culturilor neadecvata irigatiilor,
capacitateaeconomica,organizare)sisacautemaiputininmotivarealipseiirigatiilorcauzeexterne:
avemsubventiilecelemaimici,avempretmarelaenergie,avempretridicatlaapasialtele(
prezentateinsectiunea22)sicarenuseconfirma.
IncurajareairigatiilorpesuprafeteleacoperitedesistemeviabileANIFsipesistemelelocale.
Subventiiledirectelairigatiiaufostsistate,insa60euroacordatiinplusin2010lasubventiilepehasi
inca80euroin2011acoperapentrumulteOUAIurisubventiilelairigatii;
Romania nu are un pret ridicat la energie asa cum sa incetatenit o informatie eronata in randul
fermierilor, problema este reducerea consumului de energie prin retehnologizare agregatelor de
pomparesidiminuareapierderilordeapadeoricenatura;
ModuldecalculaltarifelorinternetrebuieaprobatdeAdunareaGeneralaaOUAIsifacutcunoscut
tuturor membrilor pentru a evita distorsiunile inregistrate inainte de 2010, cand tariful intern, in
uneleOUAIurieracupeste200%maimaredecatcelalANIF.
Masurilecareseimpunpentrureactivareasistemelorviabileneutilizatesauslabutilizatetrebuiesafieincadrate
deactiunidecomunicarecenusauluatinsectorulirigatiilordupa1990,pentruaaducelacunostintafermierilor
strategiapecaresiopropuneMADR.
Sesiunedecomunicaricufermieri,reprezentantiaiOUAIsiANIFundesevorabordaurmatoareleteme:
Moduldecalculaltarifelordeirigatii;
Masuridereducereaconsumuluideenergie,undevorfiprezentatesolutiitehnice,financiare,
organizatorice,cadeexemplu:
o OUAIurilesepotdeclaraplatitoaredeTVA;
o OUAIurile trebuie sa contracteze servicii ale unor energeticieni pentru a planifica exploatarea
sistemelorinfunctiederestrictiileoraresifactoruldeputere;
45
Aceste sesiuni trebuie sa se desfasoare inainte de inceperea campaniilor de irigat pe parcursul perioadei de
implementareastrategiei.
Studii pentru completarea cadrului strategiei si pentru sustinerea acesteia. Sunt prevazute a se desfasura
urmatoarelestudii:
Manualpentrumoduldecalculaltarifelordeirigatii;
Manualpentrureducereaconsumuluideenergie;
Studiu comparativ in statele UE care utilizeaza irigatiile pentru a se confirma valorile unor factori
economici determinanti ai irigatiilor: pretul apei, pretul energiei, consumul energiei. Daca se confirma
valorile medii obtinute in prezentul studiu, atunci in desfasurarea campaniei de presa va avea inclusa si
urmatoareatema:Irigatiilenuauscazutdupa1990datoritafactoriloreconomicideterminantiaiirigatiilor
cesesitueazalaunnivelmediu,ciinurmadegradariimoduluidedesfasurareaactivitatiiagricole,intrucat
irigatiile reprezinta un input ce este utilizat odata cu dezvoltarea fermei si nu poate fi folosit inaintea
dezvoltariiactivitatilorintroferma.
Vizitedelucrualefermierilor,reprezentantilorOUAIsiANIFatatinstatealeUEcatsiinsistemedeirigatiiceobtin
performanta in irigatii. Se vor organiza doua vizite de lucru externe in primii doi ani ai implementarii cu 40 de
participantisidouaviziteinternecu100departicipanti.Lafinalulfiecareivizitesevaorganizaunseminarsisevor
postapeportalulMADRconcluziile.
4.2.4.SintezaPlanuluideactiune.Bugetulaferent
Strategia este elaborata a se desfasura pe parcursul a patru ani, la finalul carora se va verifica indeplinirea
urmatorilorindicatoriderezultat(tabel16):
Tabel16,Indicatoriderezultataistrategieiinvestitiilorinirigatii
Indicatorrezultat
Amenajarideirigatiiundeafostreabilitatainfrastructuraprincipala
Amenajarideirigatiiundeafostreabilitatainfrastructurainterioara
Suprafatairigata(ha)
Valoareminima
50
50
400.000
46
Planuldeactiuneincludeurmatoareleactivitatiprincipale,prezentateanterior,cubugetulaferent(Tabel17):
Tabel17,Planuldeactiunesibugetulaferent
Activitate
1
2
Buget minim
Buget mediu
Buget maxim
(mii euro)
(mii euro)
(mii euro)
Reabilitarea infrastructurii principale a sistemelor ANIF
287.290
490.107
944.369
Ajustarea sub-masurii 125-a (infrastructura interioara si
153.121
178.004
232.677
federatii)
2.1.
Fonduri pentru amenajarile interioare
2.2.
3
Fonduri pentru sisteme locale

Asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala
3.1.
Formarea UIP
3.2.
Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului
3.3.
Sesiune de comunicari cu fermierii, OUAI si ANIF
3.4.
Studii
3.4.1.
Manual calcul tarife irigatii
3.4.2.
Manual reducerea consumului de energie
3.4.3.
Studiu comparativ
3.5.
Vizite de lucru
3.5.1.
vizite de lucru externe
3.5.2.
vizite de lucru interne
Neprevazute
34.103
119.018
2,765
58.986
119.018
2,765
2,160
113.659
119.018
2,765
2,160
2,160
50
50
50
120
120
120
285
285
285
15
15
15
150
150
150
120
150
120
150
120
120
150
120
120
30
30
30
10,000
10,000
10,000
Contributie utilizatori 10% din liniile bugetare 1 si 2
-44.041
- 66.811
- 117.705
TOTAL
409.135
614.065
1.072.106
4.3.Masurideatragereinexploatareasistemelorgravitationalesilocale
4.3.1.Sistemeleviabileeconomic
DinstudiulPRRSIAnalizaeconomicaasectoruluideirigatiiprivindviabilitateasistemelor,arezultaturmatoarea
clasificarelamomentulefectuariirespectivuluistudiu:
Viabile: in suprafata de 504.814 ha (aproximativ 17% din total), din care 245.514 ha reprezinta
sistemedeirigatiigravitationale,iar259.300hasuntsistemedeirigatiialimentateprinpompare.;
Marginalviabile:insuprafatade597.203ha(20%dintotal);
Neviabile:insuprafatade1.830.911ha,63%dintotal.
47
In2009,potentialuleconomicalsistemelorviabilesimarginalviabileerafolositnumaiinproportiede17,5%. 31,
Jumatatedinirigatiileaplicatesuntprezenteinsistemelemarginalviabile,atatdinpunctdevederealvolumului,
catsialsuprafetei;celeviabile,insa,aucotaceamairedusa.
Sistemelealimentategravitational
Sistemelealimentategravitationalaudreptsursadeaparaurileinterioaresiseintindpesuprafeterelativreduse.
Suprafata deservita de aceste sisteme reprezinta 8% din totalul suprafetei amenajate32, iar in 2009, suprafata
irigata in aceste sisteme a reprezentat numai 3,5% din totalul irigat33. In sistemele gravitationale sau infiintat
OUAIuripeosuprafatade62.778ha,reprezentand26%dintotalulsuprafeteisistemelorgravitationale.
Exista, insa, cinci sisteme gravitationale ce deservesc suprafete de peste 10.000 ha, si reprezinta 50% din totalul
sistemelor gravitationale. Pe suprafata acestor sisteme, de 129.818 ha, potentialul economic nu este exploatat,
astfelcain2009sauirigatnumai3.816ha,innumaidouadinsisteme.
CelemaiintinsesistemegravitationalesuntTituOgrezeni(judeteleDambovita,Giurgiu),peosuprafatade40.647
ha alimentat din raul Arges, si sistemul Campia Buzaului Vest ce este alimentat gravitational pe o suprafata de
35.006 ha si are drept sursa raul Buzau (judetele Buzau, Prahova). Alaturi de aceste sisteme (vezi Tabel 18),
urmeaza sistemul Mostistea II ce se intinde pe o suprafata de 25.195 ha (judetele Ialomita si Calarasi), Bucsani
Cioroiu(judeteleOltsiValcea)siPoteluCorabia(judetulOlt).
Tabel18,Principalelesistemegravitationale
Sistem
Judet
Suprafata neta (ha)
Suprafata OUAI (ha)
Irigat 2009
(ha)
Titu-Ogrezeni
Dambovita
40.647
2.846
Campia Buzau Vest
Buzau
35.006
3.193
1171
Mostistea II
Ialomita, Calarasi
25.195
Bucsani Cioroiu
Olt, Valcea
18.042
14.112
2645
Potelu Corabia
Olt
10.928
Sag-Topolovat
Timis
8.614
8.572
Borcea de jos
Ialomita
5.677
5.677
Stefanesti Leordeni
Arges
5.675
5.675
1700
BH Birlad
Vaslui
4.740
758
Sursa: MADR
31
Saraportatsuprafatairigatainviabilsimarginalviabil,in2009(193.145ha)lasuprafatatotalaasistemelorviabilesimarginalviabile
(1.102.017ha)
32
Procentulsaobtinutdinraportul(Suprafataamenajatagravitational=245.514ha)/(Suprafataamenajatatotal=2.932.928ha);
33
Procentulsaobtinutdinraportul(Suprafatairigatainsistemelegravitationalein2009=10.334ha)/(Suprafatairigatalanivelnational=
292.224ha).
48
4.3.2.Cauzeprincipalealeneutilizariisistemelorviabile
Invedereaidentificariiunormasurirealedereactivareaunorsistemeviabile,saconsideratnecesaraoanalizaa
situatieiinterenimpreunacureprezentantiifactorilorimplicatiinsectorulirigatiilor.Aufostanalizate6sistemede
irigatiidinpatrujudete,invedereauneievaluariiinitialeaoportunitatiiinvestitiilorinastfeldesisteme34.Inacest
sens,saustabilitintalniricureprezentantiiaiANIF,DADR,Primariilor,OUAIurilor,precumsicufermieridinzona
respectiva.Intalnirileauadusocontributiemajoralaidentificareacauzelornefunctionarii,precumsilastructurarea
masurilorceseimpunincazuldemarariiunoractiunidereactivareasistemelor.
a).Structuraculturilornuesteadecvatairigatiilor,ceeaceinseamnacasporuldeproductieobtinutnuasiguraun
profitsuplimentarfermierului,darnicinuacoperacosturiledeexploataresideinvestitii;aceastaesteconsiderata
dreptprimacauzaalipseiirigatiilor.
Structuraculturiloreste,inca,multdiferitainRomaniafatadealtestateundesepracticairigatiile,undepredomina
culturilecuvaloareadaugatasuperioara35(legume,fructe,soia,sfecladezahar,furaje),iarinstateprecumSpania,
functioneazasistemeundesuntirigatepezecidemiidehanumailegume.
Doarostructuraaculturiloradecvatairigatiilor,chiarcorelatacutraditia/experientainirigatiinueste,intotdeauna
cheiapentrueficientaunuisistemdeirigatii.InsistemulSadovaCorabiaundeculturiledelegumedetinopondere
semnificativa din suprafata irigata (vezi tabel 19), organizarea precara a aplicarii irigatiilor suprapusa peste un
sistemproiectatpentruexplotatiimariconducetotlaineficientasistemului.
Tabel19,StructuraculturiloririgateinunelezonedinRomania(2009)%
Cultura
National irigat
Terasa Viziru,
Sistemul Sadova Corabia
Braila irigat
OUAI Dabuleni
Paioase
OUAI Calarasi
26
31
Porumb consum
27
15
37
38
Floarea soarelui
14
Rapita
11
Loturi semincere
11
22
Orez
Soia
14
Legume/Fructe
48
55
Furaje
Altele
Sursa:PRRSI,CapacitateadeplataacosturilorcuirigatiiledecatreOUAI(esantionreprezentantiv)
Dupa sistarea subventiilor, la care sau adaugat precipitatiile abundente atat de iarna, cat si de vara, in 2010
structuraculturiloririgatedinRomaniaseindreaptaspreeficientasistemelordinstatelecuperformanteinirigatii,
insapefonduluneiscadericu75%asuprafeteiirigate.Orezuldetineunlocimportantinstructuraculturiloririgate
(17%),insairigareapaioaselorsementineincalacoteridicate,fatade39%dinstateleUEsiSUA.
34
InAnexa1,suntprezentatestudiiledecaz.
Vezitabel6,studiucurent.
35
49
b) Lipsa capacitatilor economice necesare desfasurarii unei activitati irigate in sistemele ANIF; prin capacitati
economice se intelege disponibilitatea unor mijloace financiare, organizare / management si cunostinte
tehnologice. Dupa 1990, au existat ferme, din sistemele de irigatii, ce au trecut printrun proces de consolidare,
uneleaudisparut,auaparutaltele,foartemultepersoanedinmediulruralsiauinchipuitcapotfaceagricultura,
daraceastasituatiederefacereeconomicaacondusladegradareasistemelordeirigatii,careodatacutrecerea10
20 de ani fara a fi utilizate, au intrat in paragina. Pentru a fi repornite este foarte dificil, fiind necesara aceasta
capacitateeconomica,cenuestedetinutadeoricefermier.Numaiinvestitiiconsolidatepotreactivaacestesisteme
asacumprobabilincazurileprezentateestesistemulCalarasiRaul.
In prezent, la nivelul fermierilor, autoritatilor centrale si locale, precum si al opiniei publice este prezenta opinia
conformcareiairigatiilesuntpentruoricine,avanddreptargumentsuprafeteleirigateinaintede1990.Estenevoie
deostabilitateafermelor, aincadrariilorpeundrum;estesiceremarcaunuldintrelideriiLUAIRlaunadintre
intalniri:Acumexistamaimultaseriozitate,pentrucafermelesaustabilizat.Irigatiilepotreprezentauninputin
activitateaagricolanumaidacafunctioneazastructurileagricole(fermele)caresalepoataadministra.
c) Experienta/traditiainirigatiiprincarefermierulcareutilizeazairigatiileinprezentsadeprinscutehnologia
agricolainregimdeirigatii,isiasiguracosturiledeirigatii,siainlocuitechipamenteledeudare.Pentrufermiericare
nuaumaiirigatincadrulunuisistemcomplexdeirigatii,experientainseamnasadetinaunmanagementcalificatin
aplicareairigatiilor,cunostintetehnologicedeirigatii,darsiooarecarecolaborareinaplicareairigatiilor.Totiacesti
factori deterrminanti ai experientei in irigatii lipsesc in randul fermierilor din sistemele viabile neutilizate / slab
utilizate.
d) Organizarea fermierilor pe teritoriul sistemelor este putin vizibila, sectorul agricol fiind caracterizat de un
individualism pronuntat atat la nivelul fermierilor mici, cat si a celor cu exploatatii mari. NU SE COOPEREAZA.
Fermierisalasagreusedusidemetodacolaborarii,reactieexplicabilaprinprismaexperientelornegativededupa
1990candasaziseasociatiiauconduslaimbogatirealiderilorsinusaudesfasuratpeprincipiideasocierereale.
Deasemenea,lipsauneiexperientedemanagementinasocieredinpartealideriloracontribuitlaaceastareactie
contraasocierii.Cuexceptiasistemelordeirigatiiundeexistaunsingurutilizator,nusecoopereaza,ingeneral,la
aplicareairigatiilor;maimultacoloundepredominafermieriicusuprafetereduseOUAIurilesuntperceputedrept
unfurnizordeserviciu(sinuasociatie).
e) Designul sistemelor nu mai corespunde structurilor agricole actuale si metodelor de irigatii solicitate in
prezentdecatreutilizatoriideapa.Sistemelecaremaiutilizeazaapadupasistareasubventiilordeexploataresunt,
ingeneral,celeundesuprafetelesuntcomasatedesocietaticomercialeagricolecedispundecapacitatieconomice.
Acestfaptestesiunefectalfunctionariiacestorapecalapodulsistemelordeirigatiidestinatesaserveascaferme
maricuplanurideirigatiiadecvate.SuntcatevasistemeANIFundeseirigasilegumelepeexploatatiireduse(un
bunexempluesteNicorestiTecuci)undeunmanagementpotrivitaconduslamentinereasiajustareasistemului,
insaasacumsaobservatsidinstudiiledecazprezentateinanexa1,fermieriicusuprafeteredusecautasadispuna
deapainmodindividual,farasamaiutilizezesistemuldeirigatiiANIFconformparametrilorinitiali.
Metoda de irigatii prin care au fost proiectate majoritatea sistemelor ANIF prevede utilizarea aspersiunii prin
mutaremanuala,insainprezent,aceastametodaestefoarterarutilizata.Incazulexploatatiilormariseutilizeaza
instalatii de udare liniare, cu pivot sau prin tambur, iar exploatatiile pe suprafete reduse utilizeaza irigatiile prin
50
brazdasaupicurare.Oeventualareabilitareasistemelordeirigatiitrebuiesaconsidereajustareainfrastructuriidin
aductiunecaresacorespundaparametrilortehnicialemetodelorsiechipamentelordeudareutilizate,inprezent,
defermieri.
Cauzesecundare
In timpul intalnirii cu reprezentanti ai instituriilor centrale, locale si fermieri au fost mentionate si alte cauze ale
neutilizariisistemelordeirigatiiviabile,insacelemaimultederivadincauzeleprincipaleprezentateanterior.Este
de remarcat existenta opiniei, destul de generala, conform careia pentru neutilizarea irigatiilor sunt enumerate
variate motive ce tin de mediul extern fermelor si rareori este mentionata capacitatea redusa a fermelor de a
desfasuraoagriculturairigataeficienta.
Perceptiileeronateasupraeficientizariiirigatiilor.Reprezentantiaifactorilorimplicatiinirigatii,precumsifermierii
din Romania nu considera problema irigatiilor ca depinzand si de propriile capacitati, ci deseori identifica cauze
externefermeipentruneutilizareasistemelor:
Pretul energiei. Scaderea pretului la energie este perceputa drept un panaceu pentru
revigorareasectoruluideirigatii.Oficialisifermierioferaexempledinaltestate,insacontrar
acestei perceptii, Romania, are inca un pret la energie scazut fata de multe state ale UE,
situandusecu20%,maijosfatademediaUE36.
Statulnuasiguraechipamentedeirigatii.Infiecarecazanalizat,interlocutorii,indiferentdin
ce institutie fac parte, au adus drept cauza pentru neutilizarea irigatiilor, lipsa
echipamentelordeirigatii,insaaceastalipsaeste,defapt,unefectalstadiuluiincipientde
dezvoltaresiinstabilitatiifermelor.Incazulincareactivitateaarfifostprofitabilaeconomicsi
fermele ar fi fost interesate de irigatii sar fi putut accesa subventiile anterioare pentru
echipamentesauprinMasura121aPNDRsauachizitionaunelefolosite.
Pentru larga majoritate a fermierilor eliminarea acestor pretinse cauze nu ar determina irigarea suprafetelor;
acestea sunt doar negari ale situatii de fapt: nu se dispune de conditiile principale desfasurarii unei agriculturi
irigateinsistemeleANIF,asacumaufostprezentateanterior.
4.3.3.Masuridereactivareasistemelorviabileslabutilizate
Sectorulirigatiiloresteramasinurmasipentrucasatotincercatsasereactivezeceeaceafost.Conditiilesunt
insa mult diferite si o strategie de investitii in sector trebuie sa se adapteze structurilor agricole existente si
capacitatiloreconomicealefermierilor.Masurilenecesarereactivariisistemelorviabiledeirigatiiprinreabilitareasi
modernizarealor,trebuiesaraspundacauzelorceconduclaneutilizareaacestora.Fiecaresistemprezintapropriile
particularitati, insa per ansamblu, daca pentru inlaturarea anumitor cauze principale, precum experienta
fermierilorinirigatii,organizareafermierilorsiproiectareasistemelorexistasolutiiintruntermenscurt(5ani),in
ceprivestecauzeleprecumstructuraculturilorsicapacitatileeconomice,acesteanudispundemasuripetermen
scurtsidepinddecontextulgeneralalagriculturiidinRomania.
36
Sursa:Eurostatpentruconsumatoriiindustriali,semestrul22009
51
Inurmaanalizeistudiilordecazsepotdesprindeurmatoarelemasuricepotfiaplicateinfunctiedeparticularitatile
fiecareiamenajari.
Adaptareainfrastructuriilastructurileagricoleexistente,astfelincatsapermitadeservireaindividualaafermierilor,
concomitentcucontorizareapei;
Desiesteomasuraceimpuneodecizielanivelulautoritatilorcentrale,separecaestenecesaracrestereataxelor
pentruterenurileagricolenelucrate,dupacumarataterenurilenelucratedinapropiereaunorsursedeapa.
Elaborarea unui contract cadru intre ANAR si utilizatorii de apa pentru irigatii, care sa le permita si acestora din
urmaaccesullaapaatuncicandaunevoie.
Actiunideorganizareafermierilor.Aceastamasuraesteunacomunapentrutoatesistemeleceseintentioneazasa
fiereactivate.InagriculturadinRomaniapredominaactiunileindividuale,astfelincatdacaseprocedeazadoarcu
emitereaunuiordinsiseasteaptaorganizareafermierilor,nusevaajungelarezultatulintentionat.Prinurmare,in
sistem este nevoie de o actiune de asistenta tehnica pentru fermieri (chiar daca sunt exploatatii mari) care sai
sprijineinorganizareairigatiilorinsistem.
Echipamentele de udare. Intrucat sistemele nu a fost utilizate o lunga perioada, fermierii nu au investit in
echipamentedeudare.Oeventualainvestitietrebuiesaaibeinvederesimodulin carefermieriiisivorasigura
echipamenteledeudare.
In unele sisteme neutilizate, Nu exista masuri suplimentare ale Statului; functionarea sistemului depinde de
angajamentulsicapacitateafermierilorexistenti.
Adaptarea sistemului la metoda de irigatii utlizata de fermieri. Dimensiunile exploatatiilor cultivarea legumelor
impunoaltaproiectareaunorsistemeneutilizate,astfelincatsapermitametodedeirigatiiaplicateindividualprin
picuraresauprinbrazdapecareofolosesclegumicultoriidinzona.
4.4.Sistemelelocale
Sistemele locale de irigatii sunt considerate acele sisteme ce nu au fost administrate de ANIF. Aceste sisteme se
regasescinimediataapropiereasurselordeapa,insaevidentalornuamaifostactualizata.Conformunordatedin
2002aleSNIF37sistemelelocaleacopereaulanivelnationalosuprafatade94.011ha,sivariaudela60ha(Daia,
Giurgiu) pana la 4.741 ha (Sud Tulcea, Tulcea). Judetele unde predomina acest tip de sisteme sunt cele fara rol
semnificativinsectorulirigatiilor(vezitabel20).
37
SursadatelorSNIFprinPDAUAI,studiulIrrigationSystemsandOtherLandReclamationActivitiesNotUndertheJurisdictionofSNIF,Andrew
Manzardo,DragosAlexandru.
52
Tabel20,Sistemelelocalepejudete,2002
Judet
Suprafata
(ha)
Judet
Suprafata
(ha)
Prahova
9,781
Botosani
1,597
Dolj
9,242
Alba
1,594
Tulcea
7,248
Arges
1,213
Vaslui
6,739
Hunedoara
1,179
Bucuresti
5,843
Sibiu
1,173
Ialomita
5,395
Vilcea
1,112
Vrancea
5,199
Teleorman
1,060
Satu Mare
4,405
Buzau
801
Dambovita
4,340
Mehedinti
727
Neamt
4,234
Calarasi
555
Iasi
4,054
Timis
542
Suceava
3,778
Covasna
460
Bacau
3,131
Mures
400
Bihor
2,841
Arad
371
Constanta
2,440
Giurgiu
290
Gorj
2,267
TOTAL
94011
Sursa:SNIFprinPDAUAI
Cu siguranta multe dintre sistemele locale nu mai functioneaza, estimanduse in 2002 ca maxim jumatate din
aceastasuprafatamaierautilizata.PedealtapartesepoatespunecauneledinsistemeleANIFaudevenitlocale,
avandinvederecanumaifunctioneazadecatpartialprininfrastructurasistemelor,cumestecazulsistemuluiTitu
Ogrezeni unde se iriga fie preluand apa din cele doua canale de aductiune alimentate oricum de ANAR sau prin
puturiforate(TituOgrezeni,BucsaniCioroiuprizaStrejesti).
Dinpunctdevederealexploatarii,ingeneral,caracteristicilesistemelorlocalesunt:
lipsa unui teritoriu clar delimitat al sistemului; se preia apa direct din sursa si se iriga in functie de
necesitatisidedisponibilitateaechipamentelordeudare;
ingeneral,utilizareaesteaunuisingurfermier;
suprafataredusapecareseiriga(<200ha);
culturileirigateaducvaloareadaugataridicata;nuseirigacereale,cinumailegumesifuraje.
seutilizeazapompecuputereredusa;
costurilesuntidentificatesiasumatecompletdeutilizator.
DreptuldeproprietateasuprainfrastructuriiestemaineclardecatincazulsistemelorANIF;conductelesubterane
apartin celor care au cumparat activele fostelor IASuri, in timp ce canalele deschise se presupune ca apartin
proprietarilor de teren, dar este des intalnita convingerea conform careia toata infrastructura apartine
proprietarilordeteren.Avantajelepecareledetinacestesistemesuntreprezentatedeeficientaeconomicaprin
costurile reduse (apropierea de sursa de apa) si culturile cu valoare ridicata, precum si de flexibilitatea lor in
adaptarealacerinteledeapasimetodedeirigaremaieficiente.Acestesistemesepotincurajaprinincluderealor
inprogrameledefinantareainfrastructuriiprecumMasura125adinPNDR.
53
StrategiaInvestitiilorinSectorulIrigatiilor;Anexa1
Anexa 1
Studii de caz: sisteme viabile slab utilizate
FidmanMerkat,2011
SistemulTituOgrezeni
Prezentaregenerala.SistemulTituOgrezeniseintindepeosuprafatanetade40.647ha,injudeteleDambovita,GiurgiusiIlfov.
SursadealimentarecuapaesteraulArges,prinprizadelaZavoiulOrbului(veziultimelepagini,hartasistemuluiTituOgrezeni).
Estedeservitde51deSPPuri,dincare29SPPuriinDambovitasi22SPPuriinGiurgiu,prindouacanaledealimentareCA1(in
Sud),CA2(inNord),darsiprinraulSabar.
OUAI.SuntinfiintatedouaOUAIuri,ceacoperaosuprafatade2.846ha,printreiploturi,adica7%dintotalulsistemului.OUAI
Rastoaca(cusediulincomunacuacelasinume)acopera1.410haprindouaploturiSPP22siSPP25cesuntalimentatedinraul
Sabar. Predomina exploatatiile reduse in
dimensiuni, neexistand o ferma care sa
depaseasca20deha.OUAIApaReceesteintinsa
pe un teritoriu de 1.436 ha deservita de un
singurSPPalimentatdinraulSabar.
Situatiainfrastructuriisistemului.Dintotalulde
51 de SPPuri numai 2 SPPuri sunt in functiune
(SPP 22, 25) aflate in proprietatea OUAI
Rastoaca, alimentate din raul Sabar. Alte 6 SPP
uri se afla intro situatie in care prin investitii
redusesilacerereautilizatorilorsepotaducela
un stadiu de functionare satisfacator. Aceste
puncte de livrare se gasesc in apropierea prizei
(SPP 1+2, SPP3) si dea lungul CA2 (SPP 24, 26,
27 si 28). Suprafata ploturilor deservite de
acestestatiiinsumeaza9.275ha.Restulstatiilor
La Potlogi, pe 3 ha sunt cultivate intensiv legume, irigate din foraje, prin picurare.
sunt devastate aproape complet. Canalele de

aductiune sunt alimentate pe tot parcursul verii de catre ANAR datorita exploatarii barajului, dar si pentru a alimenta raul
DambovitaprinCA2invedereasigurariicantatitatiideapanecesareconsumuluidinBucuresti.Desi,indateleoficialealeANIF
sistemulnuaparecusuprafeteirigatein2009,reprezentantiilocaliaiANIFprecumsiaifermierilorsustincasauirigatinjurde
200dehaprinaspersiune(utilizandSPPurile)laOUAIRastoacasialte200hapeteritoriulOUAIApaReceprinputuriforatesi
prinCA2directcumotopompe.ReprezentatulDADRestimeazacapesuprafatasistemuluiseirigainjurde9.000deha,insain
marepartedinputuriforatedeproprietariideteren,darsiprinpreluaredirectadeapadinceledouacanaledeaductiunesiraul
Sabar.PretulplatitdeOUAIRastoacapentrupreluareaapeiestenumaide4lei/1000m3catreANAR,insalautilizatortariful
ajungela180lei/1000m3.Asemenea,multorsistemeviabiledinEuropa,TituOgrezeniaresiocomponentaenergetica,ceea
ceiiconferaavantajuldeaaveacosturireduselaaductiune.
Structura fermelor si a culturilor. Exploatatiile din cadrul sistemului se caracterizeaza prin marimea redusa. Conform datelor
DADRDambovita,dintotalulsuprafeteicomunelor1cesuntparteinsistemuldeirigatii,91%dinsuprafataesteexploatatade
fermemaimicide10ha.
Zonadetineotraditieincultivarealegumelorexistandlocalitatirenumiteinacestsens:Lunguletu,Poiana,Brezoaieleaflatein
parteadeNordasistemului.SituatiaseschimbaodatacesecoboarasprecentrulsistemuluipanalaCA1undeaceastaocupatie
nusatransmisdecatsporadiccatrelocuitoriiacestorzone.Inaceastazonaasistemului,decentrusisud,existamultterence
nuafostcultivatsaudacaeste,predominacerealele,legumelefiindcultivatefoarterar(VezitabelA1.1).
Suprafatacomunelorcomponenteinsistemestemaimaredecatsuprafatasistemului,darnusapututobtineinformatiapunctualpesistem.
FidmanMerkat,2011
ii
Tabelnr.A1.1.StructuraculturilorinsistemulTituOgrezeni
Cultura
17,217
34%
Altele
13,442
26%
Paioase
10,231
20%
Nelucrat
5,808
11%
Fl. Soarelui
1,822
4%
Legume
1,671
3%
Rapita
801
2%
Livezi
91
0%
Vie
34
0%
0%
0%
Soia
TOTAL
Porumb
Lot. Semin.
Suprafata (ha)
51,117
Sursa:DADRDambovita;Nota:Suprafataesteacomunelorcomponenteinsistem.
Desi,perazacomuneiCorbiiMariapacurgepeCA1tottimpulverii,nuseirigadecatfoarterar,intimpulviziteipeparcursul
canalului,saobservatunsingurfermierceairigatlegumepeosuprafatadenumai0,7ha.Explicatiilefermieruluirespectivsia
reprezentantilor Primariei pentru parloaga ce caracterizeaza zona au fost: (a) dezinteresul locuitorilor, (b) varsta inaintata a
proprietarilor de teren, (c) lipsa echipamentelor de udare. Conform declaratiilor fermierilor din comuna Potlogi, fermierii din
LunguletuauinceputsaarendezeterenurisiincelelaltecomuneinvecinateceseaflainapropiereacanaluluiCA2sirauluiSabar.
IncomunaPotlogiexistaoexploatatiepe3haundesecultivaintensivlegumeinsolarii,irigateprinputuri.
Cauzealeneutilizariisistemului
Atatdatoritaprofiluluiagricolcatsisituatieitehnice,problematicasistemuluitrebuieabordataseparatindouasectiuni:partea
de nord, delimitata de zona canalului CA 2 si malul stang al raului Sabar si partea de sud delimitata de zona canalului CA1 si
maluldreptalSabarului.InparteadeNordseirigadefaptpesuprafeteconsiderabile,darnuprininfrastructurasistemului,ci
prinputurileforatesauprinpreluareaapeidirectdinCA2siSabar.InparteadeSudseirigamultmaiputin,prinpreluareadin
CA1siprinputuriforate.
Aliniamentul terenurilor agricole nu respecta proiectul sistemului. Principalul motiv pentru care nu se iriga prin infrastructura
sistemului este modul de impartire a terenului prin Legea 18/1990, cand nu sa tinut cont de amplasamentul sistemului de
irigatiisisaajunscadrumurideexploataresatraversezeantenelesaualiniamentulterenurilorsafieoblicpecelalsistemului.
Porninddelaaceastaprimacauza,esteevidentcasistemulnumaipoatefiutilizat,intotalitate,peproiectulinitial.Acestfapt
este posibil sa fie datorat receptiei sistemului ce sa facut in 1989, iar oamenii din zona nu au avut ocazia sal foloseasca,
necunoscandniciavantajele,nicimoduldeexploatare,iarsituatiainstabiladinprimiianidupa1990acontribuitlaneutilizarea
sistemului.
AlimentareaDamboviteiprinCA2.InparteadeNordnusepoateutilizaCA2pentruirigatii,intrucatANARcompleteazadebitul
Dambovitei prin acest canal pentru alimentarea Bucurestiului, iar fermierilor din zona le este interzis sa preia apa, conform
declaratiiloracestora.NusauobtinutdetaliidacasuntnumaianumiteperioadesiorarecandnusepoatepreluaapadinCA2,
darfermieriiaudeclaratcaseprimescamenzidinparteaANARdacasuntsurprinsicapreiauapa.Totusi,faraaobtineacceptul
ANAR, fermierii practica preluarea apei din CA2, insa in cazul unei investitii, preluarea apei in mod legal, poate deveni o
problema.
FidmanMerkat,2011
iii
TerenurisituatelangaautostradaA1.DealungulcanaluluiCA1,inperioadaboomuluiimobiliarsauachizitionatfoartemulte
terenuripentrucasuntsituateinapropiereaautostraziiA1(BucurestiPitesti),chiardacaterenurilesuntsituateladistante
considerabile de autostrada si nu exista o iesire la autostrada pe distanta de cel putin 30 km. Aceasta cauza este specifica
comuneiCorbiiMari,undeproprietariiterenurilorincamaiasteaptarevanzarispectaculoase.
Lipsainitiativeilocuitorilor.Desimentionatadefermierisidereprezentantiaiautoritatilorcafiindundezavantaj,fragmentarea
terenurilorchiardacaexista,nuconstituieoproblemainzona,avandinvederetraditialegumicultorilordinzonadeNord,ci
maidegraba,inertialocuitorilordinparteadeSud,undenuafostpreluatmodelulcelordinzonaLunguletu,desibeneficiazade
conditiipedologicemultsuperioare.
Imbatranireapopulatiei.Inzoneleundenusecultivalegume,lipsescsiexploatatiilemari,iarceicaremaipracticaagricultura
suntinmajoritateceimaiinvarsta,delacarenusemaipoateasteptaaplicareairigatiilor.
Fermeleneconsolidateeconomic.Inrandulzonelorundenusepracticaoagriculturacurezultateexistaundiscurscomunatunci
cand se motiveaza aceste rezultate: Nu avem utilaje, nu avem echipamente de udare, nu avem nimic. Se omite faptul ca
pentruaaveatotfeluldeutilajesideechipamentetrebuiesaparcurgianumitetrepteindezvoltareafermei,pecaredacanule
aiparcurs,suntinvanoriceeforturifinanciare.Insectorulirigatiilorsatrecutinultimiianiprinastfeldeexperiente,candsau
acordatfondurisubstantialedoarpeprincipiulNuavemnimic,faracontributiifinanciaresemnificativedinparteafermierilor
sirezultateleaufostminore.Irigatiiletrebuieperceputecauninputagricolpentrufermelecareauajunslaunniveldestabilitate
economicaacceptabilpentruaplicareairigatiilor.Irigatiilenusuntpentruoricine.FermieriidinparteadeSudasistemuluinuau
ajunslaoastfeldestabilitateeconomicasinicinusunteforturivizibilecaarvreasaajunga.
Masuridereactivareasistemului
Desipredominaexploatatiilereduse,orientareafermierilorpreponderentsprecultivarealegumelorpoatefacedinSistemul
TituOgrezeniunulviabilsisustenabil,insasistemulnumaipoatefiutilizatsireabilitatpeproiectulinitial.Dinproiectulinitial
se mai pot utiliza canalele de aductiune, dar si aici pot interveni unele restrictii asa cum sunt cele impuse de ANAR pentru
utilizareacanaluluiCA2.
Adaptarea infrastructurii la structurile agricole existente. Aliniamentul terenurilor ce nu se suprapune pe cel al sistemului,
exploatatiilereduseinsuprafatasimetodadeirigareactualaaplicatadefermieri(majoritarprinbazda)impunecategoriconoua
gandireairigatiilorinzonasistemuluiTituOgrezeni,astfelincatsapermitadeservireaindividualaafermierilor.Preluareaapei
dinputurireprezintaceeacedorescfermieri:aplicareainividuala.Inplus,estegreudepresupuscafermieriicareutilizeazaapa
dinputurilesubteranesiundenuplatescuntarifdelivrarevorputeaficonvertiticatreunsistemundeapanusecontorizeaza
individual si unde pot plati mai mult decat ii costa in prezent. Prin urmare, pentru reabilitarea sistemului trebuie sa se ia in
considerare acesti doi factori: (i) Contorizare apei; (ii) Costurile cu irigatiile pana la planta sa fie mai scazute decat cele cu
utilizareaforajelor.
DistrugereareteleiinterioaresiamajoritatiiSPPurilorsichiardemolareacompletaaunuiSPPsiamenajareauneibalastierepe
respectivulloc(SPP29),suntargumenteinpluspentruadaptareainfrastructuriilanoileconditii.
IdentificarearestrictiilorimpusedeANARpeCA2sistabilireaunuiprogramdeutilizareaapeidincanalsipentruirigatiicaresa
fiecunoscutdecatrefermieri.
Desi este o masura ce impune o decizie la nivelul autoritatilor centrale, se pare ca este necesara cresterea taxelor pentru
terenurileagricolenelucrate,dupacumarataterenurilenelucratedinapropiereaautostraziiA1,undeapaesteladispozitiaunor
eventualeactivitatiagricole.
FidmanMerkat,2011
iv
ApacurgegratispeCA1, insaterenurilestauparloaga,un primmotivestecumparareainscop

speculativdatoritaautostrazii,chiardacanuexistaiesiredecatlaaproximativ30km;intretimp
locuitoriiaugasitutilizarimairecreativealeapeidepecanal.
Saintalnitsioumbradesperanta:inconjuratdesutedehanelucratesaufasiineingrijitesi
neirigatedeporumb,untanarfermierpe0,7haisitratalegumeleirigate,intimpcealtilocuitorii
laoraamieziiaveaucutotulalteocupatiidecatagricultura.
InprezentareasituatieisistemuluisadiscutatcureprezentantiiANIFUADambovita(IonAlexandrudirector,MarinZamfirsef
formatie), DADR (Viorel Cigaran director executiv adjunct), Primaria Corbii Mari (Ion Stancu consilier specialitate, Nicusor
Badulescuagentagricol),OUAIApaRece(RaduConstantinpresedinte),fermieri(JuganaruVasilePotlogi,GheorgheIspas
CorbiiMari).
FidmanMerkat,2011
SistemulCampiaBuzauluiVest
Prezentaregenerala.SistemulCampiaBuzauluiVestseintindepeosuprafatanetade35.860hainjudeteleBuzausiPrahova,
avanddreptsursadealimentareraulBuzau(veziultimelepagini,hartasistemuluiCampiaBuzauluiVest).Estedeservitde38de
SPPuri,dincare27SPPuriinBuzausi11SPPuriinPrahova,princanaluldeaductiuneVest.
OUAI.SuntinfiintatedouaOUAIuri,ceacoperaosuprafatade2.272ha,prindouaploturi,adica6%dintotalulsistemului.OUAI
SPP 7 Lipia (cu sediul in comuna Vernesti) acopera 1.621 ha si se alimenteaza direct din canalul Vest. Suprafata irigabila din
cadrul OUAI deserveste numai un singur utilizator ce exploateaza 600 ha, o societate agicola. In 2009, respectivul utilizator a
irigat aproximativ 500 ha, insa in 2010 nu a irigat deloc. In 2010, utilizatorul a cultivat pe suprafata irigabila 170 ha loturi
semincere,iarperestulsuprafeteiporumbsifloareasoarelui.Inopiniafermieruluinuexistaocererepotentialapentruapain
zonasistemului.OUAIIstrita(cusediulincomunaIstrita)areunteritoriude651ha,siinaniidelainfiintareadeservitunsingur
utilizator,oexploatatiepe235haceapartinedeUSAMVBucuresti.In2009airigatinjurde160ha,insain2010nusauaplicat
irigatii. Ferma dispune de o componenta pomicola semnificativa: 60 de ha plantatii de prun, mar si cires, precum si 15 ha
pepiniera pomicola. Conform declaratiilor reprezentantilor DADR Buzau, in comuna Ulmeni sau demarat procedurile de
constituireauneinoiorganizatiiautilizatorilordeapapentruirigatii.
Situatiainfrastructuriisistemului.Dintotalulde
38 de SPPuri numai 5 SPPuri sunt in stare de
functionare,dincaredouaapartindeOUAIurile
prezentate, iar celelalte trei sunt plasate in
partea de SudEst a sistemului. Canalul de
aductiune prezinta portiuni intinse colmatate si
cu vegetatie crescuta abundent, iar reteaua
interioara este dezafectata, cu exceptia
ploturilorfunctionale.
In 2010, tariful de livrare al ANIF catre SPP 7 a
fostdenumai36lei/1000m3ascazutcu25%
fata de 2009 cand existau subventii. In privinta
OUAI Istrita, tariful este de numai 7,6 lei /1000
m3, fiind platit numai catre Hidroelectrica.
Asemenea,sistemuluiTituOgrezenicomponenta
energeticainaductiuneaapeiisispunecuvantul
Canalul de aductiune Vest prezinta portiuni intinse incarcate de vegetatie
la scaderea costurilor cu aductiunea apei. Cu

toate aceste avantaje, structurile agricole
existentenuaureusitsaexploatezeacestavantaj.
Structurafermelorsiaculturilor.In2010,incadrulsistemuluiCampiaBuzauVest(judetulBuzau)erauinregistratilaAPIA1495
de fermieri pe o suprafata de 10.208 ha, cu o suprafata medie de 6,83 ha. Din punct de vedere al suprafetei, fermele cu
suprafetedepeste50dehadetinmajoritatea,adica65%dintotal,celeintre310ha,detin20%,iarcelesub3hadetin15%.
(veziTabelA1.2).
FidmanMerkat,2011
vi
TabelA1.2,TipologiafermelordupasuprafataexploatatainsistemuldeirigatiiCampiaBuzauluiVest
Marimea fermei
nr
ha
% ha
Ferme < 1 ha
438
267,75
2,6%
Ferme [1-3) ha
810
1295,03
12,7%
Ferme [3 - 10) ha
152
712,26
7,0%
Ferme [ 10 - 50) ha
57
1284,92
12,6%
Ferme [50 - 100) ha
14
1033,16
10,1%
Ferme [ 100 - 500) ha
23
5095,58
49,9%
Ferme [500 - 2000) ha
518,92
5,1%
Ferme > 2000 ha
0%
1495
10207,62
TOTAL
Sursa:APIABuzau;Nota:dateleprivescnumaiexploatatiileinregistratelaAPIA;diferentanuesteinregistrata.
Se poate spune ca din punct de vedere al marimii exploatatiilor, sistemul beneficiaza de ferme relativ mari, totusi lipsa de
coeziuneaacestoradeterminautilizareaslabaasistemului.ConformreprezentantilorPrimarieiUlmeni,inultimiidoianiau
inceputsaaparasocietatimaricareincepsaachizitionezesisa
arendeze teren de la localnici, insa fragmentarea excesiva si
Tabel A1.3, Structura culturilor in sistemul de irigatii C. Buzaului Vest
dificultatea la identificarea proprietarilor face dificila aceasta

actiune de comasare. Accentul pe paioase, floareasoarelui si
vita de vie ce detin aproape 60% din suprafata cultivata, nu
Cultura
ha
%ha
aductiunepoateconducelaprofitabilitateafermelorsiincazul
Paioase
Porumb
4004,15
2229,66
39,2%
21,8%
acesteistructuri.Loturileseminceresifurajeledetinsuprafete
Floareasoarelui
1220,34
12,0%
semnificative (15%), insa legumele nu detin decat o pondere
Furaje
1027,49
10,1%
Lotsemincer
487,71
4,8%
Vitadevie
556,74
5,5%
Rapita
399,71
3,9%
Livezi
113,11
1,1%
recomanda sistemul pentru irigatii, insa costurile reduse in
nesemnificativa cu toate avantajele pe care le aduce apa din

zona(v.TabelA1.3).
Cauze ale subutilizarii sistemuluiDebitul scazut pe canalul
Vest. Este foarte probabil ca prima cauza la neutilizarea
sistemului sa provina de la debitul scazut de pe canalul Vest,
asa cum a mentionat reprezentantul ANIF UA Buzau. Debitul
Legume
43,41
0,4%
nu este constant si depinde de productia de energie din
Altele(incl.soia)
44,26
0,4%
amonte. Lipsa apei in perioadele cand este nevoie poate fi o
Necultivat
81,04
0,8%
cauzaadescurajariiunorinvestitiiinagriculturairigata.
Gradul incipient de dezvoltare a fermelor. Desi la nivelul
Sursa: APIA Buzau
autoritatilor locale si judetene se propun actiuni care sa

determine comasarea terenului pentru aparitia irigatiilor, structura fermelor prezentata de APIA nu este in niciun caz una
excesivdefragmentata,dacaseconsiderafaptulcapeste50%dinterenulexploatatapartinefermelorcareaucelputin100de
ha. Lipsurile semnalate (echipamente de udare, utilaje agricole) indica un grad in curs de dezvoltare al fermelor, intarit si de
estimareaautoritatilorlocalepotrivitcareiaungraddecelputin25%dinsuprafataarabilaestenelucrata.
FidmanMerkat,2011
vii
Pondereasuprafetelorcuvitadevieinapropiereacanalului.Irigatiilenuseutilizeazaniciprinpreluareailegalaaapeidincanal
cu motopompe, iar o cauza la acest dezinteres este si prezenta surpafetelor cu vitadevie chiar pe suprafetele alaturate
canaluluipeobunaparte,incepandcucomunaUlmeni.
AbundentavegetatieipeCanaluldeaductiunecontribuielaneutilizareaapeinicipeterenurileimediatapropiatecanalului.
SistemulCampiaBuzauluiVestprezintapotentialpentrucerereadeapainaceleasilimitealeproiectuluiincareafostinitiat.
Acestpotentialestedeterminatdeprezentaexploatatiilordedimensiunirelativintinsepentrucareasifostproiectatsistemul.
Costul redus al aductiunii este un alt avantaj, totusi, ca principala problema este asigurarea unui debit adecvat aplicarii
irigatiilor.
Elaborarea unui contract cadru intre administratorii sistemului si beneficiarii de apa, care sa permita si utilizatorilor de apa
pentruirigatiiaccesullaapaatuncicandaunevoie.Inmomentuldefatautilizatoriideapapentruirigatiisunttratatisecundarin
preluareaapei.
PredareaspreadministrareaunorpartidincanaluldeaductiunecatrefermierisauOUAIuripentruaefectuaeiinsisilucrarile
deintretinereacanalului.Inprezent,fermieriireclamavegetatiadepecanal,darnicieinuauintreprinsoactiunepropriede
curatare, ci se asteapta sa faca altcineva operatiunea: ANIF, chiar nu are 2000 de lei sa dea cu un ierbicid total? Astfel, de
intrebariisiridicaunfermiercareseintamplasafiechiarundistribuitordepesticidemajorinjudetulBuzau.
Actiuni de organizare a fermierilor. Aceasta masura este una comuna pentru toate sistemele ce se intentioneaza sa fie
reactivate.InagriculturadinRomaniapredominaactiunileindividuale,astfelincatdacaseprocedeazadoarcuemitereaunui
ordinsiseasteaptaorganizareafermierilor,nusevaajungelarezultatulintentionat.Prinurmare,insistemestenevoiedeo
actiune de asistenta tehnica pentru fermieri (chiar daca sunt exploatatii mari) care sai sprijine in organizarea irigatiilor in
sistem.
Echipamenteledeudare.Intrucatsistemulnuafostutilizatolungaperioada,fermieriinuauinvestitinechipamentedeudare.
Oeventualainvestitietrebuiesaaibeinvederesimodulincarefermieriiisivorasiguraechipamenteledeudare.Sepropuneca
prinmasurafinanciaracevizeazareabiltareasistemuluisafieinclusasiocomponentaprincareutilizatoriisaisiachizitioneze
echipamentdeudare.
In prezentarea situatiei sistemului sa discutat cu reprezentantii ANIF UA Buzau (dna Ungureanu), DADR (Monica Mantoiu
directorexecutiv),APIA(SteleaClaudia),PrimariaUlmeni(OlteanuDragomirsecretar,AureliaDeleanuagentagricol),OUAI
SPP7Lipa(ValcuDoru),OUAIOdoba(StefanDaniel),OUAIIstrita(PetreGrivu).
SistemulTerasaCaracal
Prezentaregenerala.SistemulTerasaCaracalseintindepeosuprafatanetade75.739ha,dincarenumai37.404suntdeclarate
viabileinstudiulPRRSI,iarconformreprezentantilorANIFdinUAOltnumai8.735hapotfiincluseintroeventualareabilitarea
sistemului.AnalizacuprindenumaiaceastasuprafatadeclarataviabiladereprezentantiiANIF,undesursadeapaesteasigurata
dinacumulareaFrunzarudeperaulOlt,judetulOlt(veziultimelepagini,hartasistemuluiTerasaCaracal),apafiinddistribuita
prinintermediula5SPPuri.
FidmanMerkat,2011
viii
OUAI.Suntinfiintate3OUAIuriceacoperaintreagasuprafata:OUAIHidrocado(6491ha),OUAIFarcasele(1636ha)siAUAI
Hidrofar(608ha),ultimanusamaitransformatinOUAI.
Situatiainfrastructuriisistemului.ReprezentantiiANIFUAOltsustincasistemulestepregatitsairige,insalipsaechipamentelor
deudareesteprincipalulobstacolinaporniactivitateadeirigatii.
Structura fermelor si a culturilor. Pe teritoriul OUAI Hidrocado exista o singura exploatatie agricola ce a preluat in arenda
terenulSCDACaracal,iarpeteritoriulcelorlalteOUAIurinusuntdecatexploatatiidemicidimensiuni.Culturilesuntinproportie
ridicatacereale,floareasoareluisirapita.Nuexistazonelegumicole.
Cauzealesubutilizariisistemului
Gradulincipientdedezvoltareafermelor.Acestfactoradeterminatungraddeorganizarecudeficienteinpregatireairigatiilor
sipoatefioexplicatiepentrusituatiaincare,desiOUAIHidrocadoaprimitfonduridepeste500.000europebazaOG123/
2008,inprezentANIFjustificaneaplicareairigatiilorprinlipsaechipamentuluideudare.?
Structuraexistentaaculturilornuindicaunpotentialdedezvoltareeconomicalirigatiilor.
SistemulTerasaCaracalprezintaunpotentialpentrucerereadeapapeacelasiamplasamentalproiectului,insaestenecesara
implicarea fermelor existente. Statul a asigurat fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de aductiune si a SPPurilor, dar
fermieriinuaucontribuitcunimicsinudispundeechipamentedeudare.
Nu exista masuri suplimentare ale Statului; functionarea sistemului depinde de angajamentul si capacitatea fermierilor
existenti.
InprezentareasituatieisistemuluisadiscutatcureprezentantiiANIFUAOlt(dlFilipRosianu).
SistemulBucsaniCioroiu
Prezentare generala. Sistemul Bucsani Cioroiu se intinde pe o suprafata de 34.147 ha, din care 18.042 ha sunt alimentate
gravitational;injudetulOltsunt27.717ha,dincare11.612hasuntalimentategravitational,iarinjudetulValceasunt6.430ha
toatealimentategravitational.InanalizaprezentaesteabordatanumaisuprafataexistentainjudetulOlt.Sursadeapaesteraul
OltprinprizeledelaacumulareaStrejestisiArcesti.(veziultimelepagini,hartasistemuluiBucsaniCioroiu).
OUAI. Sunt infiintate patru OUAIuri pe o suprafata totala de20.648 ha: Strejesti ( 2 ploturi pe 4148 ha), Dobrina (1 plotpe
1412 ha) , Ganeasa ( 3 ploturi pe 4481 ha) si Piatra Olt ( 6 ploturi pe 10.643 ha). OUAI Piatra Olt are ca principali utilizatori
exploatatii mari si a irigat 571 ha in 2009, insa nu a mai irigat in 2010. In cadrul OUAI Dobrina si OUAI Strejesti predomina
legumicultorii,auirigatinjurde1000dehain2009,insain2010nuaumaiirigat.OUAIGaneasaesteinactivadelainfiintare.
Infrastructura de irigatii si structurile agricole. Sistemul trebuie tratat separat pe cele doua prize din judetul Olt: Strejesti,
respectivArcesti.IntimpceinzonaStrejestipredominaexploatatiilereduseundesecultiva,inprincipal,legume,inzonaArcesti
suntexploatatiiintinseundepredominaculturiledecamp.
FidmanMerkat,2011
ix
InzonaStrejestifermieriiauadoptatdestuldemult,chiaranteriorlui2010,irigareaprinbrazdafolosindreteauasistemului,
insain2010auirigatnumaiprinforajelepecareleaufacut,intrucatconducereaOUAIacalculatuntarifde3000lei/ha,fatade
1500lei/hain2009candexistausubventii.Calcululnuarelabazaniciojustificare,darasasapresupuscaosacoste,iarde
teamadeanuseplatitarifuldecatrefermieri,nicinusaumaipornitstatiile.LauncalculsimpluimpreunacuconducereaOUAI
Strejesti, chiar daca tariful ar fi bine calculat, profitul minim pe ha al fermierilor este de 30.000 de lei, deci nu sar pune
problema neplatii acestuia. OUAI Strejesti este singura din judetul Olt unde sa depus un dosar de finantare pe M 125 a din
PNDR,darpeaceleasicoordonatealesistemului,intimpceutilizatoriiirigaprinbrazdasaupicuraresifoarteputinsemaiiriga
prinaspersiune.In2010,osuprafataconsiderabilaseirigaprinpicurare,caraspunslautilizareaputurilorsiutilajelorproprii.In
zona Arcesti, principalul utilizator potential este OUAI Piata Olt unde sa investit masiv prin OG 123/2006 (6.200.000 lei),
sistemulesteinstaredefunctionareconformreprezentantilorANIFOltsiaiOUAIPiatraOlt,insasairigatfoarteputinin2009si
delocin2010.Posibilacauzaesteincapacitateaorganizatoricasieconomicaafermierilor.
Cauzealesubutilizariisistemului
PrizaStrejesti
Schimbareametodeideirigarefatadeproiectulinitial.Inzonasuntexploatatiidelegume,iarfermieriiauadoptatmetodade
irigareprinbrazdautilizandreteauainterioaraasistemuluipanain2009(inclusivprinstrapungereaneautorizataaconductelor
subterane)sauprinputuripropriidin2010.Simetodadeirigareprinpicurareestedestulderaspandita,aspersiuneafiindprea
putinutilizata.
Managementul organizatiilor si activitatea agricola desfasurata pregnant individual. Prin faptul ca se lanseaza tarife fara
fundament financiar justificat 3000 lei / ha sa ingradit utilizarea sistemului de catre fermierii care prezinta un potential
ridicat pentru cererea deapa. Justificarea conducerii pentru tarif a fost sa nuse iasa in pierdere, dar pe de alta parte, poate
indicasiunnivelridicatalfurtuluideapasialimposibilitatiicontorizariiapeicesedistribuieprinbrazda.Datoritaconjuncturii
marcatedeindividualismulfermierilor,administrareasistemuluinecesitaomaibunaplanificaresicoordonareaactivitatilor;in
momentuldefatanuseobservavreoadministrareasistemului,cidegringolada,undefiecareirigacandvrea, cevreasi cum
vrea. Fara o buna administrare a cererii de apa, sistemul chiar daca este reabilitat nu va putea face fata cererii de apa in
crestere.
PrizaArcesti
Fermelenusuntpregatitepentruirigatii.Reteauainterioaraabeneficiatdefondurisubstantialepentruafireabilitata,insanu
saevaluatcapacitateafermelordeairiga.Fermelecaresepresupunecavorutilizairigatiilenuauaratacaaucapacitateadea
utilizairigatiile:nudispundeostructuraaculturiloradecvatacereriideapasinudispundeechipamentedeudaresuficiente.
Sistemul Bucsani Cioroiu prezinta o cerere de apa existenta in aria deservita de priza Strejesti unde suprafata irigata poate
creste,darundeestenecesaraoadapatarelametodadeirigatiiactualasilaomaibunaadministrareacererii.Inariadeservita
de priza Arcesti sunt probleme de capacitate economica a fermelor, chiar daca sunt de dimensiuni mari si este necesara o
evaluareacapacitatiideplataairigatiilor.
FidmanMerkat,2011
PrizaStrejesti
Adaptareasistemuluilametoda
de irigatii utlizata de fermieri.
Dimensiunile exploatatiilor si
legumele
impun
alta
proiectare a sistemului astfel

incat sa permita metode de
irigatii aplicate individual prin
picurare sau prin brazda pe
care o folosesc legumicultorii
dinzona.
Asistenta
tehnica
conducerea
vederea
pentru
OUAIurilor
unei
mai
in
bune
administrariacereriideapa.
PrizaArcesti
Masurile nu mai depind direct
de MADR, ci de angajamentul
Zona Strejesti este legumicola, in 2010 s-a abandonat irigarea prin sistem si s-a trecut la foraje proprii, iar o buna
parte din fermieri folosesc irigarea prin picurare.
fermierilorsicapacitatealorde
adesfasuraoagriculturairigata.
InprezentareasituatieisistemuluisadiscutatcureprezentantiiANIFUAOlt(dl.FilipRosianudirector),PrimariaPiatraOlt(dl.
Urdareanu,primar),OUAIPiatraOlt(dl.Baditapresedinte).
SistemulCalarasiRaul
Prezentaregenerala.SistemulCalarasiRaulesteoincintasiseintindepeosuprafatanetade6.845hainjudetulCalarasi,avand
dreptsursadealimentareDunarea(veziultimelepagini,hartasistemuluiCalarasiRaul).Estedeservitde5SPPuricuoinaltime
de pompare de pana la 10 m. Sistemul de irigatii functioneaza numai in paralel cu cel de desecare, unde exista 5 statii de
desecare.
OUAI.NusuntinfiintateOUAIuriincadrulsistemului.
Infrastructuradeirigatiisistructurileagricole.TerenuldinincintaapartineADSsicutoateconditiilefavorabilepedoclimaticesi
economice nu a putut fi exploatat in conditii corespunzatoare datorita diverselor concesionari contestate. Dupa dispute in
justitie,existapremizacainpeurmatorii49deani,acestterensafieexploatatdeactualconcesionar,osocietatecomerciala
agricolaputernicaDornaAgriSA.
Actualul fermier are intentia declarata si capacitate economica de a reactiva sistemul de irigatii, insa acesta trebuie, practic
reproiectatsiconstruitdelanivelulzero,odatacuceldedesecare.Motivelesuntinundatiacontrolataaincinteiceaavutlocin
2006, cand conform responsabililor ANIF UA Calarasi nu a existat nici un efect al scaderii nivelului Dunarii dupa inundarea
FidmanMerkat,2011
xi
incinteiCalarasiRaul.Dinacelan,sistemulafostdistrussinusemaipoatefolosireteauainterioara.Peviitor,risculinundarii
incinteiafostdiminuat,intrucatsaobservatin2006canuareniciunefectasuprascaderiiniveluluiDunarii;drepturmare,la
inundatiledin2010nusamairidicatproblemainundariiincintei.Fermierulaangajatdejaspecialistiinevaluareanecesaruluide
investii, metodelor de irigare adecvate, dar si asupra investitiilor necesare in infrastructura de desecare. Conform acestor
evaluari preliminare, daca nu se vor putea accesa fonduri guvernamentale pentru reabilitarea intregii suprafete se va porni
initialcuirigareauneisuprafetede2.500hacumotopompedirectdinDunaresisevorachizitionaincurandechipamentelede
irigatiinecesareacesteisuprafete.
Problemejuridice.AsacumsaprecizatanteriorterenulapartineADS,iarinultimii10aninusacultivatdecatsporadicdatorita
disputelorjuridice.Separecaacestedisputesauterminatsidin2010ainceputsafieexploatatdeunconsortiucedispunede
capacitatieconomicesemnificative.
Inundareacontrolataaincinteiin2006.Lainundatiiledin2006sadeciscaincintasafieinundatacontrolatpentruadetermina
scadereaniveluluiDunarii,insanuaavutefectulscontat,darcuaceastaocaziesistemuldeirigatiisidesecareafostdistrussinu
maipoatefiutilizat.
SistemulCalarasiRaulprezintaunpotentialridicatpentrucerereadeapapeintreagasasuprafata.Esteunsingurutilizatorce
dispunedecapacitateeconomica.Totusi,eforturileinvestitionalesuntridicateavandinvederecasistemuldeirigatiitrebuiesa
functionezeconcomitentcuceldedesecare,siambeleaufostdistruse.Fermieruldejaademaratunproiectfinantatdinsurse
propriipentruaincepeirigatiilepeosuprafatade2500haalimentatedirectdinDunare.
Cofinantare.PentruafireactivatinintregimesistemularenevoiedecofinantareaStatului,aductiuneaesteinadministrarea
ANIF.Esteunuldinsistemeleincareoeventualainvestitienupoateficonsiderataopierdere.
In prezentarea situatiei sistemului sa discutat intro intalnire comuna ANIF UA Calarasi, ANIF Sucursala Arges Dunare Siret,
LUAIR,DADRCalarasi,fermieri.
SistemulTerasaCalarasi
Prezentaregenerala.SistemulTerasaCalarasiseintindepeosuprafatanetade10.059hainjudetulCalarasi,avanddreptsursa
dealimentarebratulBorceaalDunarii(veziultimelepagini,hartasistemuluiTerasaCalarasi).Esteimpartitindouasubsisteme:
(a)Dichisenipeosuprafatade3495haalimentatade7SPPurisi(b)Modelulpeosuprafatade6.259hasideservitade5SPP
uri.
OUAI. Sunt infiintate 3 OUAIuri pe o suprafata de 2.859 ha: OUAI Modelu SPP1, Modelu SPP2 si OUAI Pelicanu. Potentialii
utilizatoriinacesteOUAIurisuntexploatatiidedimensiunipeste100ha.
Infrastructuradeirigatiisistructurileagricole.Inperioada20002004sistemulabeneficiatdesubventiiconsiderabile,insanus
amaiirigatdin1996.Dupa2005infrastructurasadistrus,iarinprezentnumaipoatefifunctionaladecatcuinvestitiimajore.In
zona activeaza preponderent societati comerciale agricole cu suprafete mai mari de 100 de ha, insa lipseste coeziunea
fermierilor,caresiauachizitionat,totusi,inultimiiechipamentedeudareprindiverseprogramedefinantare.Inperioadade
dupa 2000 a fost o fluctuatie de fermierii care au abandonat activitatea, altii au preluato, insa exista semnale ca in prezent,
situatiasamaistabilizat,iarinzonasauformatexploatatiidurabilecareintentioneazasairige.Fermieriiauvrutsairigein2009
FidmanMerkat,2011
xii
prinmotopompepreluandapadincanale,darmotorinanuerasubventionatapentrucasistemuleradeclaratsubpresiune.
Acestfaptpoateindicaostructuraaculturilorcarenupoatefunctionadecatcusubventii,adicanesustenabil.
Instabilitateafermelor.Irigatiilereprezintauninputcareapareincazulfermelorcedetinodezvoltareeconomicasatisfacatoare,
iar schimbarea frecventa a exploatatiilor din zona indica tocmai faptul ca respectivele ferme nu au fost destul de dezvoltate
economicpentruareusisapreiaactivitateadeirigatii.
Lipsaunuielementdecoeziuneintrefermieri.Cutoatecaexistafermededimensiunimari,acesteanuaureusitsacolaborezesi
sareactivezesistemul,probabilsidatoritauneistructuriaculturilorneadaptatairigatiilor.
SistemulTerasaCalarasiarecosturiredusedeexploataresisuntsemnalecafermeleactualeaudobanditostabilitateeconomica
minima,insaprincipalaproblemaestelipsaunuiliantintrefermieripentruareactivasistemuldeirigatii.
Asistenta tehnica acordata fermierilor pentru organizarea lor in vederea aplicarii irigatiilor. Inainte de a se acorda o astfel de
asistentatehnicaestenecesaraoevaluaremaidetaliataapotentialuluideirigatiidinsistemprinanalizaurmatorilorindicatori:
dimensiunea exploatatiilor, structura culturilor, capacitatea financiara a exploatatiilor, echipamente de udare existente,
capacitateadministrativa,expertizatehnicaexistenta.
In prezentarea situatiei sistemului sa discutat intro intalnire comuna ANIF UA Calarasi, ANIF Sucursala Arges Dunare Siret,
LUAIR,DADRCalarasi,fermieri.
FidmanMerkat,2011
xiii
Hartiamenajariirigatii
FidmanMerkat,2011
xiv
Anexa 2
Raspunsul Comisiei Europene

referitor la subventiile primite de fermierii
din alte state UE in Romania
FidmanMerkat,2011
Ref. Ares(2010)751561 - 27/10/2010
k *
ir
b
EUROPEAN COMMISSION
DIRECTORATE-GENERAL FOR AGRICULTURE AND RURAL DEVELOPMENT
V
b*
Directorate D. Direct support, market measures, promotion

D.1. Direct support
Brussels,
D.l/RF/mh D(2010) 754728
CA&A12603
Dear Mr Alexandra,
Mr. Cilos asked me to thank you for your e-mail of 17 September 2010.
Council R egulation (EC) No 73/20091 provides for that "direct payments" are payments
granted directly to farmers under a support scheme listed in Annex I to this R egulation
(Article 2(d)). A "farmer" is defined as natural or legal person, or a group of such persons
whose holding is situated within the Community territory and who exercises an
agricultural activity. A "holding" is defined as all the production units managed by a
farmer situated within the territory of the same Member State (Article 2 (a) and (b) of the
Regulation).
As a consequence, a farmer who meets the definitions referred to above, i.e. in particular
whose holding is located in R omania, may benefit from direct payments in R omania
whatever he is R omanian or foreigner, provided that he complies with the eligibility
criteria fixed for the granting of the payment in R omania. On the contrary, a farmer
exercising agricultural activities outside of Romania, i.e. whose holding is not located in
Romania, is not entitled to benefit from direct payments in R omania whatever his
possible farming activity in another Member State.
Where foreign farmers established in Romania receive subsidies in their Member State,
this is the result of their agricultural activity in such a Member State and not in Romania.
Nothing indeed prevents a farmer whose holding is located in Romania to manage at the
same time another holding situated in the territory of another Member State. Such farmer
may also benefit from direct payment in this other Member State provided that the
regulatory conditions are met for the granting of the payment at stake there.
Yours sincerely,
P la Directeur Gnral empch
, HOELGAARD
^ Adjoint
J2P
Jean-"
Directoii^&efral
Official Journal of the European Union L 30 of 31.1.2009, page 16.
Mr Dragos Alexandru
draqosalIyahoo.com
Commission europenne, B-1049 Bruxelles / Europese Commissie, B-1049 Brussel - Belgium. Telephone: (32-2) 299 1111.
Office: L130 - 09/04. Telephone: direct line (32-2) 295.84.15. Fax: (32-2) 296.20.27.
Anexa 3
OUAI-urile ce au depus proiecte pentru
submasura 125-a sesiunea Aprilie-Mai 2010
Fidman Merk at, 2011
Solicitant
Adresa
Nr. Tel.
OUAI ISTRITA ,JUDETUL BUZAU
Sahateni, BZ
0238545566
O.U.A.I. SATU NOU
Zebil, com. Sarichioi, TL
0744289766
O.U.A.I. SARICHIOI SISTEM
Sarichioi, TL
OUAI Strejesti
Strejesti, OT
0723-647782
OUAI Prundu Chirnogi
Chirnogi, CL
0242524271
0242524580
OUAI Movila
Movila, IL
0721337719
OUAI Viitura
Mihail Koglniceanu, IL
0243273463
0243273463
OUAI Lteti
Feteti, IL
0722749618
OUAI Sveni
Movila, IL
10
OUAI Aliseo
ndrei,IL
0722358014
0243273463
11
O.U.A.I. INTERAGRO NR. 2
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
12
O.U.A.I. INTERAGRO NR.7
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
13
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
14
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
15
OUAI Interagro nr. 6
Zimnicea, TR
16
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
17
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
18
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
19
O.U.A.I. INTERAGRO NR. 4,
Zimnicea, TR
0247367100
0247367191
20
comuna Borcea, CL
0212219968
0212206925
21
OUAI AGROZOOTEHNICA
PIETROIU
O.U.A.I. SPP1 Maiaprodsilva
Comuna Nanesti, VN
0729152657
22
OUAI "ONEST I" Faurei
Faurei, BR
0239661645
23
O.U.A.I. SRPA 82 Dudesti
Dudesti, BR
0239661645
/0721371750
24
O.U.A.I. SRPA 81 Zavoaia
Zavoaia, BR
0239638791
0239638791
25
O.U.A.I. SRPA 84 Zavoaia
Zavoaia, BR
26
OUAI IMB, BR
Braila
0239672400
0239606050
27
O.U.A.I. SRPA 51+83 Dudesti
Dudesti, Braila
28
O.U.A.I. SRPA 50 Dudesti
Dudesti, Braila
29
OUAI SCHEI
Stancuta, Braila
0760259614
30
OUAI Refacere
Tichilesti, Braila
0744691581
0239617613
31
OUAI ,,GAAD-INVEST "
Constanta
0241/638108,
0241/638410
32
OUAI ,,OSTROV-BABUSA "
Ostrov, CT
0241/857545
0241/857545
33
OUAI ,,OSTROV-REGIE "
Ostrov, CT
0241/857545
0241/857545
Sursa: APDRP
Nr. Fax
0240563443
Anexa 4
Chestionar adresat solicitantilor de fonduri

pentru irigatii prin submasura 125-a din PNDR
MinisterulAgriculturiisiDezvoltariiRurale
ProiectuldeReabilitaresiReformaaSectoruluideIrigatii
ChestionarSubMasura125adinPNDR
Buna ziua, In vederea imbunatatirii accesului la fondurile PNDR, submasura 125a si ca urmare a depunerii unui dosar de
finantareperespectivamasura,varugamsaneraspundetilaurmatoareleintrebarisisatrimitetiraspunsulinscrislafax021
33218.88sauemaildragos.alexandru@fidman.ro.Putetinotaraspunsurilepefoisuplimentare.Asteptamraspunsulpanala
datade29Septembrie2010.
Multumim,
OUAI..,judetul..,sistemuldeirigatii
1. Cataduratintocmireadosaruluidefinantare?
saptamani
2. Careaufostproblemelecelemaistringentecucarevaticonfruntatinelaborareadosarului?(maxim5probleme)
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Ceseimpuneafischimbatlaghidulsolicitantului?(maxim5propuneri)
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4. Careaufostcheltuielilepecareleatiavutpentrudepunereadosarului
Categoriecheltuieli
Valoareaproximativa(lei)
4.Caredintrefazeleurmatoarealedepuneriidosaruluileconsideraticaaufostdificile.Acordatiuncalificativdela1la5,
unde1=foarteusor,2Usor,3Neutru,4dificil,5foartedificil.
Fazaproiect
Calificativ
Identificareaunuiproiectantcorespunzatorpeimbunatatirifunciare
Identificareauneifirmedeconsultantacaresaintocmeascadosarul
Acceptulscrisalproprietarilordeteren
IntocmireaStudiuluideFezabilitate
Demonstrareaviabilitatiiproiectului
Formalitatilededepunereadosaruluidefinantare
5.Altecomentarii
____________________________________________________________________________
Acompletatchestionaruldl./dnafunctiasemnatura
ii
Anexa 5
Clasificarea sistemelor ANIF
dupa oportunitatea investitiilor
Viabil / Neviabil
Clasificarea sistemelor ANIF dupa oportunitatea investitiilor Viabil / Neviabil

Amenajarehidrotehnica
Suprf.Neta
(ha)
Gravitational
(ha)
Subsistem(ha)
B/CF
B/CE
Viabil
Neviabil
1.1PuliMatc
3.962
3.907
0,99
1,34
3.907
2.1PuliMatc
55
1,00
1,36
55
1.1MureelIer
3.033
1.027
1,07
1,44
1.027
2.1MureelIer
317
1,01
1,36
317
2.2MureelIer
488
1,01
1,36
488
2.3MureelIer
348
1,01
1,36
348
2.4MureelIer
53
1,01
1,36
53
2.5MureelIer
500
0,90
1,23
500
2.6MureelIer
300
1,01
1,37
300
6.920
6.920
6.920
0
0
FantaneleSag
SemlacPereg
8.394
8.394
8.394
TotalSucursalaARAD
22.309
22.309
22.309
StefanestiLeordeni
5.675
5.675
5.675
0
0
CateascaTeiuI
21.971
858
21.113
0,93
1,15
21.971
TotalSucursalaArges
27.646
6.533
21.113
27.646
Letea
1.118
1.118
1.118
RacovaFilipeti
3.492
3.492
0,67
0,89
3.492
1.1Iteti
1.732
1.092
0,98
1,28
1.092
1.2Iteti
640
0,70
0,93
640
Dmieneti
2.276
2.276
0,81
1,08
2.276
1.1ClejaFaraoani
1.170
1.027
0,91
1,19
1.027
1.2ClejaFaraoani
143
0,68
0,91
143
MguraBlcescu
4.081
4.081
0,87
1,15
4.081
1.1Sascut
5.028
4.394
0,79
1,05
4.394
0
634
1.2Sascut
634
0,60
0,81
Tg.Trotu
1.091
1.091
1.091
19.988
2.209
17.779
15.079
4.909
0
TotalSucursalaBacau
CCmalstg.Inand
2.894
2.127
767
0,96
1,31
2.894
TotalSucursalaBihor
2.894
2.127
767
2.894
Ctmrstiamonte
1.196
1.196
0,80
1,05
1.196
1.1Ctmrstiaval
4.728
3.018
0,80
1,05
3.018
1.2Ctmrstiaval
1.710
0,55
0,74
1.710
1.1HoriaLiveniManoleasa
6.240
311
4.588
0,81
1,07
4.899
447
0,57
0,76
447
894
894
0,53
0,71
HnestiDngeni
1.084
1.084
0,78
1,03
1.084
1.1RipiceniStnca
3.007
1.040
0,81
1,07
1.040
1.2RipiceniStnca
1.967
0,57
0,77
1.967
TotalSucursalaBotosani
16.255
311
15.944
11.237
5.018
1.1IncintaIMBI
64.663
6.983
1,04
1,35
6.983
1.2IncintaIMBII
18.989
1,03
1,35
18.989
0
0
1.3IncintaIMBIII
12.591
1,04
1,35
12.591
1.4IncintaIMBIV
4.534
1,04
1,35
4.534
1.5IncintaIMBV
12.986
1,03
1,35
12.986
8.580
1,04
1,35
8.580
137.291
33.007
0
21.664
32.225
4.272
3.462
23.337
3.126
2.272
21.004
13.643
6.871
1.816
3.599
10.395
11.435
3.514
0,83
0,74
0,66
0,58
0,63
0,64
0,65
0,58
0,51
0,50
0,50
0,50
1,01
0,92
0,76
1,10
0,98
0,88
0,78
0,85
0,86
0,87
0,77
0,69
0,67
0,67
0,68
1,32
1,21
1,01
0
21.664
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
10.395
11.435
3.514
0
0
32.225
4.272
3.462
23.337
3.126
2.272
21.004
13.643
6.871
1.816
3.599
0
0
0
1.6IncintaIMBVI
1.1TerasaIalomitaCalmatui
1.1IncintaNam.MaxineniI
FidmanMerkat,2011
2.2IncintaNam,MaxineniI
IncintaNam.MaxineniII
IncintaManoloasaMaxineniIII
1.1IncintaIancaSurdilaGreci
IncCalmatuiGropeniChiscaniI
1.1IncCalmatuiII
1.1IncCalmatuiV
IncintaGradisteaFaureiJirlauI
1.1IncintaGradisteaII
1.1IncintaGradisteaIII
1.1IncintaLatinuVadeniI
2.1IncintaLatinuVadeniI
1.1IncintaLatinuII
1.1IncintaLatinuIII
2.1IncintaLatinuIII
1.1IncintaLatinuIV
2.1IncintaLatinuIV
2.2IncintaLatinuIV
1.1IncintaLatinuV
2.1IncintaLatinuV
IncintaL.R.Buzau
IncintaB.D.S.
IncintaNoianuChiscani
1.1IncintaB.H.Calmatui
TerasaBrailei
TerasaViziru
TotalSucursalaBraila
CampiaBuzauVest
CampiaBuzauEst
Cr.Ursului
BHCalmatuiC.Vest
TotalSucursalaBuzau
BorceadeSusI
BorceadeSusII
BorceadeSusIII
BorceadeSusV
1.1PietroiuStefancelMare
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
2.519
4.900
26.803
11.403
1.624
1.105
21.499
12.422
3.037
3.655
1.417
23.460
72.686
32.673
454.164
35.860
9.941
1.767
3.095
50.663
11.404
52.428
Gravitational
(ha)
0
0
0
0
0
0
2.447
0
630
0
0
0
3.077
35.006
1.050
1.767
2.437
40.260
0
Subsistem(ha)
669
6.994
2.519
4.900
0
0
0
6.940
4.908
1.310
0
6.838
6.807
10.403
0
1.000
1.624
1.105
3.021
2.341
1.189
337
0
0
0
0
0
0
0
4.519
2.341
1.189
2.971
1.588
2.003
1.409
336
1.489
1.392
1.600
1.591
964
1.728
1.596
317
590
3.655
787
0
1.111
11.198
1.404
4.556
5.191
72.686
32.673
451.087
854
8.891
0
658
10.403
1.331
3.811
2.871
3.391
13.804
B/CF
0,96
0,85
1,01
0,66
0,58
0,51
0,51
0,44
1,01
0,76
1,04
1,05
1,04
1,04
0,98
1,00
0,38
0,32
0,27
0,32
0,32
0,27
1,03
0,95
1,02
1,03
0,96
1,03
0,97
0,95
1,03
0,97
0,87
1,06
1,02
0,83
0,74
0,66
0,66
0,58
1,38
1,35
1,25
0,95
0,95
0,96
0,96
0,79
B/CE
1,26
1,12
1,32
0,88
0,78
0,69
0,68
0,60
1,32
1,01
1,35
1,36
1,35
1,35
1,28
1,30
0,51
0,44
0,37
0,43
0,43
0,36
1,34
1,25
1,33
1,34
1,26
1,34
1,26
1,25
1,34
1,26
1,15
1,38
1,33
1,10
0,98
0,88
0,88
0,78
1,70
1,66
1,54
1,26
1,26
1,28
1,28
1,06
Viabil
669
6.994
2.519
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
10.403
0
1.000
1.624
1.105
3.021
2.341
1.189
337
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.409
336
1.489
1.392
1.600
1.591
964
1.728
1.596
317
3.037
3.655
1.417
0
1.111
0
0
0
0
72.686
32.673
269.874
35.860
9.941
1.767
3.095
50.663
1.331
3.811
2.871
3.391
13.804
Neviabil
0
0
0
4.900
0
0
0
6.940
4.908
1.310
0
6.838
6.807
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4.519
2.341
1.189
2.971
1.588
2.003
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
11.198
1.404
4.556
5.191
0
0
184.290
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.1Jegalia
2.1Jegalia
3.1Jegalia
3.2Jegalia
TerasaCalarasiI
1.1TerasaCalarasiII
2.1TerasaCalarasiII
2.2TerasaCalarasiII
CalarasiRaul
1.1GalatuiCalarasi
2.1GalatuiCalarasi
2.2GalatuiCalarasi
2.3GalatuiCalarasi
3.1GalatuiCalarasi
3.2GalatuiCalarasi
4.1Calarasi
3.3GalatuiCalarasi
1.1BoianuSticleanuI
BoianuSticleanuII
1.1MostisteaI
2.1MostisteaI
1.1MostisteaVI
2.1MostisteaVI
3.1MostisteaVI
3.2MostisteaVI
3.3MostisteaVI
3.4MostisteaVI
3.5MostisteaVI
3.6MostisteaVI
3.7MostisteaVI
3.8MostisteaVI
4.1MostisteaVI
5.1MostisteaVI
3.1MostisteaIII
3.1MostisteaIIII
4.1MostisteaIIIII
5.2MostisteaIIIII
4.2MostisteaIIIV
4.3MostisteaIIV
4.4MostisteaIIVI
MostisteaIIVII
OltenitaSurlariDI
OlteniaSurlariDII
OltenitaSurlariDIII
OltenitaSurlariDIV
GostinuGreacaII
GostinuGreacaIII
GostinuGreacaIV
TotalSucursalaCalarasi
MihaiViteazul
TotalSucursalaCluj
CDMN/PAMN
1.1CarasuSud
2.1CarasuSud
3.1CarasuSud
4.1CarasuSud
4.2CarasuSud
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
Gravitational
(ha)
22.269
10.059
6.845
75.241
23.486
20.000
0
54.416
90.741
6.913
9.788
10.663
394.253
5.720
5.720
3.341
108.492
0
0
6.913
4.025
10.938
0
0
0
0
Subsistem(ha)
7.218
2.804
195
1.037
2.712
1.395
6.308
9.979
6.739
237
0
20.750
1.032
487
3.495
3.651
2.523
390
6.845
0
1.448
6.920
59.166
1.020
1.402
4.125
1.160
19.298
4.188
0
20.000
0
12.528
254
596
884
474
1.689
892
693
3.274
24.342
8.790
5.448
11.277
38.036
7.742
4.679
17.176
6.383
0
2.085
2.678
1.000
0
2.017
2.278
6.368
383.315
5.720
5.720
3.341
0
0
36.969
793
1.310
B/CF
0,70
0,62
0,55
0,73
0,72
0,73
0,68
0,65
0,68
0,61
0,79
0,70
0,70
0,95
0,95
0,85
0,87
0,95
0,84
0,78
0,75
0,69
0,68
0,58
0,69
0,96
0,98
0,85
0,83
0,71
0,73
0,77
0,71
0,77
0,78
0,72
0,76
0,60
0,83
0,78
0,63
0,56
0,68
0,65
0,96
0,96
0,95
0,96
0,96
0,99
0,79
0,96
0,59
0,48
0,51
B/CE
0,94
0,84
0,74
0,97
0,97
0,98
0,91
0,87
0,92
0,82
1,05
0,94
0,94
1,26
1,25
1,14
1,16
1,26
1,12
1,05
1,01
0,92
0,92
0,78
0,93
1,28
1,30
1,13
1,11
0,95
0,98
1,03
0,95
1,03
1,04
0,96
1,02
0,81
1,11
1,05
0,86
0,77
0,91
0,87
1,28
1,27
1,26
1,27
1,26
1,31
1,09
1,71
1,09
0,90
0,94
Viabil
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
20.750
0
0
3.495
3.651
2.523
390
6.845
0
1.448
6.920
59.166
0
0
0
0
19.298
4.188
0
20.000
0
12.528
0
0
884
0
1.689
892
0
3.274
0
0
5.448
11.277
0
0
0
0
0
6.913
6.110
2.678
1.000
0
2.017
2.278
6.368
237.238
5.720
5.720
3.341
0
0
36.969
0
0
Neviabil
7.218
2.804
195
1.037
2.712
1.395
6.308
9.979
6.739
237
0
0
1.032
487
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.020
1.402
4.125
1.160
0
0
0
0
0
0
254
596
0
474
0
0
693
0
24.342
8.790
0
0
38.036
7.742
4.679
17.176
6.383
0
0
0
0
0
0
0
0
157.015
0
0
0
0
0
0
793
1.310
4.3CarasuSud
4.4CarasuSud
4.5CarasuSud
5.1CarasuSud
4.6CarasuSud
4.7CarasuSud
4.8CarasuSud
4.9CarasuSud
5.2CarasuSud
5.3CarasuSud
4.10CarasuSud
5.4CarasuSud
5.5CarasuSud
5.6CarasuSud
6.1CarasuSud
6.2CarasuSud
4.11CarasuSud
5.7CarasuSud
5.8CarasuSud
5.9CarasuSud
6.3CarasuSud
6.4CarasuSud
1.1M.KogalniceanuI
2.1M.KogalniceanuI
3.1M.KogalniceanuI
3.2M.KogalniceanuI
4.1M.KogalniceanuI
4.2M.KogalniceanuI
4.3M.KogalniceanuI
5.1M.KogalniceanuI
MihailKolganiceanuII
1.1NicolaeBalcescu
2.1NicolaeBalcescu
3.1NicolaeBalcescu
4.1NicolaeBalcescu
4.2NicolaeBalcescu
4.3NicolaeBalcescu
5.1NicolaeBalcescu
5.2NicolaeBalcescu
3.2NicolaeBalcescu
3.1Basarabi
1.1Galesu
2.1Galesu
3.1Galesu
1.1PoartaAlba
2.1PoartaAlba
3.1PoartaAlba
4.1PoartaAlba
5.1PoartaAlba
1.1ValeaSeaca
2.1ValeaSeaca
3.1ValeaSeaca
4.1ValeaSeaca
1.1Faclia
2.1Faclia
3.1Faclia
1.1TerasaHarsova
2.1TerasaHarsova
3.1TerasaHarsova
4.1TerasaHarsova
1.1Seimeni
2.1Seimeni
3.1Seimeni
4.1Seimeni
4.2Seimeni
4.3Seimeni
1.1Topalu
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
25.086
1.446
29.176
5.911
4.755
3.641
7.075
8.640
35.385
22.846
18.832
Gravitational
(ha)
Subsistem(ha)
324
0
0
0
247
1.481
10.501
854
1.310
1.592
1.284
958
3.428
906
2.372
5.037
501
341
4.996
456
2.252
14.391
1.861
0
6.844
3.948
4.107
0
1.606
363
13.610
2.999
2.077
4.002
429
1.122
0
2.805
4.560
3.310
1.350
11.980
1.860
2.861
450
5.911
0
1.165
3.590
0
1.212
1.177
857
395
0
153
6.389
533
0
132
8.508
3.292
10.158
18.885
3.050
3.256
4.681
8.547
1.696
1.723
2.943
585
B/CF
0,51
0,49
0,52
0,45
0,52
0,53
0,52
0,50
0,43
0,42
0,49
0,42
0,39
0,40
0,39
0,39
0,47
0,39
0,39
0,39
0,39
0,72
0,59
0,56
0,44
0,46
0,44
0,32
0,41
0,66
0,55
0,45
0,45
0,46
0,37
0,38
0,56
0,60
0,71
0,57
0,64
0,48
0,39
0,30
0,82
0,56
0,45
0,57
0,49
0,74
0,52
0,40
0,29
0,63
0,52
0,42
0,33
0,32
0,31
0,67
B/CE
0,95
0,90
0,96
0,84
0,96
0,98
0,96
0,93
0,79
0,77
0,91
0,78
0,72
0,74
0,73
0,73
0,88
0,73
0,73
0,72
0,72
1,31
1,08
1,03
0,82
0,85
0,81
0,59
0,76
1,22
1,01
0,84
0,84
0,86
0,70
0,70
1,03
1,11
1,29
1,05
1,17
0,88
0,74
0,57
1,49
1,03
0,83
1,05
0,91
1,35
0,97
0,74
0,55
1,15
0,96
0,78
0,61
0,60
0,57
1,23
Viabil
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.606
363
13.610
0
0
0
0
324
0
2.805
4.560
0
0
0
0
0
450
5.911
0
1.165
3.590
0
1.212
0
0
0
0
153
6.389
0
0
132
0
3.292
0
0
0
3.256
0
0
0
0
0
832
Neviabil
1.481
10.501
854
1.310
1.592
1.284
958
3.428
906
2.372
5.037
501
341
4.996
456
2.252
14.391
1.861
0
6.844
3.948
4.107
0
0
0
0
2.999
2.077
4.002
429
1.122
0
0
0
3.310
1.350
11.980
1.860
2.861
0
0
0
0
0
0
0
1.177
857
395
0
0
0
533
0
0
8.508
0
10.158
18.885
3.050
0
4.681
8.547
1.696
1.723
2.943
0
2.1Topalu
3.1Topalu
4.1Topalu
1.1OltinaVest
2.1OltinaVest
1.1Sinoe
2.1Sinoe
3.1Sinoe
4.1Sinoe
2.2Sinoe
2.3Sinoe
2.4Sinoe
2.5Sinoe
3.2Sinoe
IncintaCiobanuGarliciu
OrezarieHarsovaII
1.1RasovaVederoasa
2.1RasovaVederoasa
2.2RasovaVederoasa
2.3RasovaVederoasa
3.1RasovaVederoasa
3.2RasovaVederoasa
4.1RasovaVederoasa
4.2RasovaVederoasa
5.1RasovaVederoasa
6.1RasovaVederoasa
5.2RasovaVederoasa
5.3RasovaVederoasa
5.4RasovaVederoasa
5.5RasovaVederoasa
TotalSucursalaConstanta
CimpuFrumos
Moacsa
TotalSucursalaCovasna
BungetHbeni
BrtetiBleni
MarcestiDobra
VcretiNucet
MirceaVodBolovani
TituOgrezeni
TotalSucursalaDambovita
JiuBechetI
LipovRadovan
BrdetiCoofeni
BralotiaScieti
FiliaiTatomireti
TroacAlbeti
TroacAlbeti
1.1CalafatCiuperceniLocalI
2.1CalafatCiuperceniLocalI
CalafatCiuperceniII
1.1CalafatBileti
2.1CalafatBileti
2.2CalafatBileti
1.1CetateGalicea
2.1CetateGalicea
3.1CetateGalicea
3.2CetateGalicea
1.1GhidiciRastBistreI
2.1GhidiciRastBistreI
ChidiciRastBistretII
BistreNedeiaJiuI
BistretNedeiaJiuII
1.1BistretNedeiaJiuIII
1.1NedeiaMceu
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
2.440
60.617
2.489
1.581
80.588
422.341
2.998
1.300
4.298
1.538
2.601
1.418
1.082
2.052
40.647
49.338
1.416
2.204
1.675
2.030
1.876
1.005
6.812
54.134
38.053
9.639
12.350
55.387
Gravitational
(ha)
2.489
0
0
3.060
0
1.300
1.300
0
0
1.418
0
2.052
40.647
44.117
215
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Subsistem(ha)
9.171
8.590
239
0
2.440
10.000
6.260
14.957
2.629
1.921
6.896
14.947
2.137
870
0
1.581
267
725
2.560
0
725
2.106
30.730
26.219
1.758
5.158
1.539
4.405
1.461
2.935
419.281
2.998
0
2.998
1.538
2.601
0
1.082
0
0
5.221
1.201
2.204
1.675
2.030
1.876
192
813
0
1.115
5.697
44.301
8.583
1.250
0
30.413
5.180
2.460
815
5.785
3.039
3.317
2.798
3.562
848
1.825
4.299
B/CF
0,52
0,40
0,33
0,64
0,70
0,50
0,37
0,29
0,50
0,48
0,48
0,46
0,34
0,91
0,92
0,50
0,85
0,52
0,52
0,40
0,39
0,32
0,27
0,31
0,30
0,31
0,32
1,05
2,04
2,02
2,02
0,92
0,73
0,92
0,92
0,92
0,84
0,67
0,89
0,78
0,78
0,71
0,72
0,67
0,50
0,55
0,94
0,89
0,95
0,95
0,93
0,94
0,90
0,83
0,94
B/CE
0,96
0,74
0,61
1,17
1,28
0,92
0,69
0,55
0,93
0,89
0,90
0,86
0,64
1,64
1,66
0,93
1,54
0,97
0,97
0,75
0,73
0,60
0,50
0,58
0,57
0,59
0,60
1,37
2,36
2,33
2,33
1,20
0,97
1,19
1,19
1,19
1,10
0,89
1,16
1,03
1,03
0,94
0,95
0,89
0,67
0,73
1,22
1,16
1,23
1,23
1,21
1,23
1,18
1,09
1,23
Viabil
0
0
0
0
2.440
10.000
0
0
0
0
0
0
0
0
2.489
1.581
267
0
2.560
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
109.297
2.998
1.300
4.298
1.538
2.601
1.418
1.082
2.052
40.647
49.338
1.416
0
1.675
2.030
1.876
192
0
0
1.115
5.697
44.301
0
0
0
0
0
0
815
5.785
3.039
3.317
2.798
3.562
848
1.825
4.299
Neviabil
9.171
8.590
239
0
0
0
6.260
14.957
2.629
1.921
6.896
14.947
2.137
870
0
0
0
725
0
0
725
2.106
30.730
26.219
1.758
5.158
1.539
4.405
1.461
2.935
313.044
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.204
0
0
0
0
813
0
0
0
0
8.583
1.250
0
30.413
5.180
2.460
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.1NedeiaMceu
3.1NedeiaMceu
4.1NedeiaMceu
5.1NedeiaMceu
6.1NedeiaMceu
7.1NedeiaMceu
7.2NedeiaMceu
3.2NedeiaMceu
SadovaCorabia
TotalSucursalaDolj
2.1CampiaCovurlui
3.1CampiaCovurluiIDunarea
3.2CampiaCovurluiIIPrut
3.3CampiaCovurluiIVVamesu
3.4CampiaCovurluiVLiesti
3.5CampiaCovurluiIIISendreni
NicorestiTecusciNord
NicorestiTecucisud
BratesuldeSusI
BratesuldeSusII
BratesuldeSusIII
TotalSucursalaGalati
1.1GiurgiuRazmirestiA+C
VedeaSlobozia
VedeaPietrosani
1.1MaluRosuGostinu
2.1MaluRosuGostinu
GostinuGreacaArges
1.1TerasaMihaiBravu
2.1TerasaMihaiBravu
Mihailesti
Ilfovat
1.1Argeskm23
2.1Argeskm23
TotalSucursalaGiurgiu
Turburea
BalestiCeauru
TotalSucursalaGorj
OstrovClopotiva
TotalSucursalaHunedoara
1.1TerasaBordusani
2.1TerasaBordusani
3.1TerasaBordusani
4.1TerasaBordusani
5.1TerasaBordusani
MostisteaIII
MostisteaIIII
MostisteaIIIII
MostisteaIIIV
1.1FacaeniVladeni
2.1FacaeniVladeni
2.2FacaeniVladeni
2.3FacaeniVladeni
1.1LuciuGiurgeni
1.2LuciuGiurgeni
1.3LuciuGiurgeni
2.1LuciuGiurgeni
2.2LuciuGiurgeni
3.1LuciuGiurgeni
StelnicaBordusani
Borceadejos
1.1SloboziaDunareI
2.1SloboziaDunareI
1.1SloboziaDunareII
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
71.835
258.416
90.920
6.097
10.499
4.136
111.652
106.214
4.217
4.188
6.116
15.055
20.906
2.114
4.311
1.553
164.674
1.247
1.245
2.492
2.679
2.679
22.836
38.876
2.224
5.140
1.535
5.677
2.853
Gravitational
(ha)
1.399
1.614
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.114
0
320
2.434
1.247
1.245
2.492
2.679
2.679
0
18.282
0
5.677
0
Subsistem(ha)
12.886
6.826
11.227
5.476
7.542
2.954
1.500
2.677
70.436
256.802
64.557
5.545
5.579
6.910
5.164
3.165
6.097
10.499
2.085
1.013
1.038
111.652
8.073
81.031
11.881
5.229
4.217
4.188
5.322
794
15.055
0
20.906
0
4.311
0
1.233
162.240
0
0
0
0
0
0
6.772
8.338
2.382
5.344
3.102
7.810
3.959
5.723
526
623
748
327
0
0
0
2.420
1.910
810
1.535
0
0
1.100
0
B/CF
0,67
0,54
0,45
0,34
0,28
0,23
0,24
0,58
0,72
1,19
1,13
1,19
1,07
0,70
0,63
0,55
1,08
1,10
1,12
1,06
1,07
0,68
1,11
1,90
0,89
0,70
0,62
0,53
1,03
1,02
1,05
1,05
1,03
1,02
0,98
0,98
0,99
0,99
0,93
1,00
0,99
B/CE
0,89
0,72
0,61
0,45
0,38
0,32
0,32
0,77
0,94
1,52
1,44
1,52
1,34
0,90
0,80
0,71
1,34
1,37
1,40
1,32
1,34
0,86
1,38
2,28
1,16
0,92
0,81
0,70
1,32
1,32
1,36
1,36
1,33
1,31
1,27
1,27
1,28
1,28
1,20
1,29
1,28
Viabil
0
0
0
0
0
0
0
0
40.310
124.900
0
5.545
5.579
6.910
5.164
3.165
0
10.499
2.085
1.013
1.038
40.998
8.073
0
0
0
4.217
4.188
5.322
794
15.055
0
0
2.114
4.311
320
1.233
45.627
1.247
1.245
2.492
2.679
2.679
0
6.772
0
0
0
21.384
7.810
3.959
5.723
526
623
748
327
0
0
0
2.420
1.910
810
1.535
5.677
0
1.100
0
Neviabil
12.886
6.826
11.227
5.476
7.542
2.954
1.500
2.677
31.525
133.516
64.557
0
0
0
0
0
6.097
0
0
0
0
70.654
0
81.031
11.881
5.229
0
0
0
0
0
0
20.906
0
0
0
0
119.047
0
0
0
0
0
0
0
8.338
2.382
5.344
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.1SloboziaDunareII
3.1SloboziaDunareII
1.1IrigatiiGiurgeni
2.1IrigatiiGiurgeni
TotalSucursalaIalomita
SculeniTutuoraGorbanI
SculeniTutuaraGorbanII
1.1TabaraTrifestiSculeniI
1.1TabaraTrifestiSculeniII
2.1TabaraTrifestiSculeniII
TabaraTrifestiSculeniIII
TansaBelcesti
1.1TiganasiPerieni
2.1TiganasiPerieni
2.2TiganasiPerieni
GropnitaMovileni
Halaucesti
TotalSucursalaIasi
1.1IzvoareCujmirI
1.2IzvoareCujmirII
2.1IzvoareCujmirII
2.2IzvoareCujmirII
3.1IzvoareCujmirII
3.2IzvoareCujmirII
4.1IzvoareCujmirII
4.2IzvoareCujmirII
1.1CrivinaVanjuMare
2.1CrivinaVanjuMare
TotalSucursalaMehedinti
TupilaiBoteti
SecuieniRoman
TotalSucursalaNeamt
1.1TerasaCaracal
2.1TerasaCaracal
3.1TerasaCaracal
1.2TerasaCaracal
2.2TerasaCaracal
3.2TerasaCaracal
4.1TerasaCaracal
5.1TerasaCaracal
5.2TerasaCaracal
6.1TerasaCaracal
3.3TerasaCaracal
3.4TerasaCaracal
4.2TerasaCaracal
5.3TerasaCaracal
1.1TrCorabia
2.1TrCorabia
3.1TrCorabia
3.2TrCorabia
3.3TrCorabia
BucsaniCioroiuI
1.1BucsaniCioroiuII
1.2BucsaniCioroiuII
2.1BucsaniCioroiuII
1.1IpotestiI
1.1IpotestiI
1.2IpotestiII
2.2IpotestiII
2.3IpotestiIII
1.1StoenestiVisina
2.1StoenestiVisina
FrunzaruBoianu
Draganesti
PoteluCorabia
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
1.007
80.148
21.009
17.258
3.355
3.368
1.325
1.013
47.328
63.889
26.592
90.481
1.306
1.123
2.429
75.739
35.795
27.717
13.703
25.814
32.259
6.233
10.928
Gravitational
(ha)
23.959
0
0
0
0
1.013
1.013
1.166
1.166
0
0
0
971
11.612
3.343
0
2.845
10.928
Subsistem(ha)
0
1.753
0
1.007
56.189
8.727
12.282
3.506
2.233
243
2.553
1.690
7.033
3.355
1.128
1.440
800
1.325
0
46.315
11.167
5.118
10.626
8.871
6.435
14.093
1.563
6.016
23.568
1.858
89.315
1.306
1.123
2.429
1.737
4.198
2.139
5.491
25.007
3.282
6.949
2.991
5.561
1.023
3.281
1.223
10.617
1.269
23.426
5.860
3.149
856
2.504
2.928
2.534
8.423
2.220
0
3.704
1.011
1.057
4.588
23.379
2.435
32.259
3.388
0
B/CF
0,90
0,99
1,16
1,15
0,83
0,59
0,60
0,83
0,63
1,16
0,80
0,78
0,56
0,54
0,77
0,71
0,71
0,58
0,53
0,47
0,43
0,39
0,33
0,71
0,61
1,25
1,25
0,96
0,84
0,73
1,04
0,78
0,69
0,58
0,49
0,50
0,42
0,70
0,68
0,60
0,51
0,91
0,78
0,61
0,64
0,59
0,81
0,81
0,96
0,70
0,75
0,99
0,71
0,79
1,13
1,01
0,80
1,09
B/CE
1,17
1,28
1,51
1,50
1,10
0,79
0,80
1,09
0,85
1,51
1,06
1,03
0,75
0,72
1,02
0,98
0,98
0,81
0,75
0,66
0,60
0,55
0,46
0,98
0,84
1,62
1,62
1,25
1,11
0,97
1,34
1,02
0,91
0,78
0,65
0,67
0,56
0,92
0,90
0,80
0,68
1,19
1,02
0,80
0,85
0,79
1,06
1,06
1,25
0,92
0,98
1,28
0,93
1,04
1,46
1,31
1,06
1,41
Viabil
0
1.753
0
1.007
64.084
8.727
12.282
3.506
0
0
2.553
0
7.033
3.355
1.128
0
0
1.325
1.013
40.922
0
0
0
0
0
0
0
0
1.166
0
1.166
1.306
1.123
2.429
2.708
4.198
0
5.491
25.007
0
0
0
0
0
0
0
0
0
23.426
5.860
0
0
0
14.540
2.534
8.423
0
3.343
0
1.011
0
4.588
23.379
2.435
32.259
6.233
10.928
Neviabil
0
0
0
0
16.064
0
0
0
2.233
243
0
1.690
0
0
0
1.440
800
0
0
6.406
11.167
5.118
10.626
8.871
6.435
14.093
1.563
6.016
23.568
1.858
89.315
0
0
0
0
0
2.139
0
0
3.282
6.949
2.991
5.561
1.023
3.281
1.223
10.617
1.269
0
0
3.149
856
2.504
0
0
0
2.220
0
3.704
0
1.057
0
0
0
0
0
0
TotalSucursalaOlt
IazulMorilorPrahova
Leaot
Ciorani
MovilaVulpii
Draganesti
TotalSucursalaPrahova
1.1DorolotLazuri
2.1DorolotLazuri
3.1DorolotLazuri
TotalSucursalaSatuMare
1.1OltCalmatui
2.1OltCalmatui
3.1OltCalmatui
3.2OltCalmatui
1.1Gr.Rasm.B
2.1Gr.Rasm.B
3.1Gr.Rasm.B
4.1Gr.Rasm.B
5.1Gr.Rasm.B
1.1ViisoaraI
2.1ViisoaraI
2.2ViisoaraI
2.3VisoaraII
3.1VisoaraII
3.2VisoaraII
4.1VisoaraII
1.2VisoaraII
1.1TerasaZcea
2.1TerasaZcea
3.1TerasaZcea
3.2TerasaZcea
4.1TerasaZcea
TerasaGorganu
LitaOltI
1.2LitaOltII
2.1LitaOltII
TotalSucursalaTeleorman
SagTopolovat
1.1Periam
2.1Periam
TotalSucursalaTimis
1.1SudRazelm
2.1SudRazelm
1.1SarichioiI
2.1SarichioiI
1.1SarichioiII
2.1SarichioiII
1.1BabadagI
2.1BabadagI
3.1BabadagI
2.2BabadagI
2.3BabadagI
BabadagII
1.1PeceneagaTurcoaiaMacinI
1.2PeceneagaTurcoaiaMacinI
1.1PeceneagaTurcoaiaMacinII
PaceneagaTurcoaiaIII
1.1Macin23AugustI
1.1Macin23AugustIi
Macin23AugustII
1.1DaieniOstrovPeceneaga
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
228.188
1.054
2.507
1.055
1.841
1.236
7.693
2.195
2.195
46.600
37.254
96.559
2.930
1.706
4.871
189.920
8.614
2.847
11.461
13.459
7.011
23.612
20.173
7.511
46.047
Gravitational
(ha)
29.699
1.054
2.507
1.055
1.841
0
6.457
0
0
0
0
0
0
8.614
0
8.614
1.130
Subsistem(ha)
198.489
0
0
0
0
1.236
1.236
0
866
1.329
2.195
0
1.420
26.574
18.606
0
11.781
12.077
10.147
3.249
9.123
55.020
3.882
1.524
17.740
624
5.035
3.611
0
115
2.000
224
591
1.706
1.516
1.461
1.894
189.920
0
2.218
629
2.847
850
11.479
3.207
314
2.238
1.252
3.765
7.687
3.458
1.154
5.538
2.010
5.087
2.639
0
8.155
1.200
522
665
703
1.202
1.808
1.192
4.511
1.496
B/CF
1,55
0,83
0,77
0,71
0,55
0,53
0,81
0,68
0,56
0,49
0,98
0,66
0,72
0,95
0,58
0,91
0,51
0,96
0,87
0,78
0,80
0,72
0,70
0,70
0,96
0,70
0,93
0,84
0,76
0,61
0,98
0,64
0,93
0,63
0,80
0,60
0,45
0,61
0,60
0,77
0,82
0,58
0,75
0,57
0,55
0,57
0,45
1,01
1,04
0,98
0,99
0,74
B/CE
1,89
1,14
1,07
0,98
0,76
0,74
1,10
0,93
0,78
0,68
1,32
0,90
0,99
1,28
0,80
1,23
0,71
1,29
1,18
1,06
1,09
0,99
0,95
0,97
1,29
0,96
1,26
1,15
1,01
0,81
1,27
0,84
1,21
0,84
1,05
0,79
0,60
0,81
0,80
1,02
1,08
0,77
0,99
0,76
0,73
0,76
0,60
1,31
1,34
1,27
1,28
0,98
Viabil
176.363
1.054
2.507
1.055
1.841
1.236
7.693
0
866
1.329
2.195
0
0
0
0
0
11.781
0
0
0
9.123
0
0
1.524
0
624
0
3.611
0
115
2.000
224
0
0
0
1.461
0
30.463
8.614
2.218
629
11.461
1.980
0
3.207
0
2.238
0
3.765
0
0
0
0
2.010
5.087
0
0
0
0
0
0
0
1.202
1.808
1.192
4.511
0
Neviabil
51.825
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.420
26.574
18.606
0
0
12.077
10.147
3.249
0
55.020
3.882
0
17.740
0
5.035
0
0
0
0
0
591
1.706
1.516
0
1.894
159.457
0
0
0
0
0
11.479
0
314
0
1.252
0
7.687
3.458
1.154
5.538
0
0
2.639
0
8.155
1.200
522
665
703
0
0
0
0
1.496
1.1BelbugeacSarinasuf
Dunavat
1.1Isaccea
2.1Isaccea
1.1SudTulcea
2.1SudTulcea
3.1SudTulcea
1.1SudBabadag
2.1SudBabadag
1.1Nufaru
1.2Nufaru
1.3Nufaru
Ostrov
TotalSucursalaTulcea
AlbitaFalciuI
AlbitaFalciuII
AlbitaFalciuIII
1.4AlbitaFalciuIV
2.1AlbitaFalciuIV
BHBarlad
1.1Solesti
2.1Solesti
2.2Solesti
Vasluiet
1.1CuibulVulturilor
2.1CuibulVulturilor
TotalSucursalaVaslui
MihaiestiBabeni
OlanuDragoesti
BucsaniCioroiuI
TotalSucursalaValcea
SuraiaV.Rosca
1.1BiliestiSl.Ciorasti
Marasesti
RuginestiPufestiPanciu
Putna
TotalSucursalaVrancea
BerceniVidraFrumusani
1.1MostisteaII
2.1MostisteaII
BragadiruJilava
BufteaCciulai
ChiajnaDragomiresti
OtopeniCldruani
Snagov
Nuci
AduciuneGrditea
TotalSucursalaBucuresti
GRANDTOTAL
FidmanMerkat,2011
Suprf.Neta
(ha)
14.703
2.753
5.252
4.741
3.380
2.584
1.103
152.329
16.937
4.740
1.700
2.365
1.400
27.142
1.112
1.494
6.430
9.036
2.795
15.009
2.146
2.715
2.385
25.050
9.865
11.688
5.338
10.081
2.630
3.526
1.540
3.718
1.360
49.746
2.932.928
Gravitational
(ha)
2.753
0
0
3.883
2.204
4.740
384
2.365
103
9.796
1.112
1.494
6.430
9.036
0
0
0
1.978
2.385
4.363
0
2.820
5.338
6.302
2.630
2.029
1.540
3.718
0
24.377
245.514
Subsistem(ha)
15.195
9.439
1.380
1.375
8.400
2.569
1.900
1.956
879
488
970
12
13.435
1.256
0
838
4.414
0
1.010
3.731
0
3.380
0
1.760
824
1.103
148.446
3.155
2.869
4.326
3.473
910
0
507
370
439
0
350
947
17.346
0
0
0
0
2.795
3.523
11.164
322
2.146
737
0
20.687
9.865
8.868
0
0
3.779
0
1.497
0
0
1.360
25.369
2.687.414
B/CF
0,57
0,42
0,32
0,24
0,33
0,25
0,19
0,27
0,50
0,35
0,27
0,91
0,64
0,74
0,84
0,66
0,55
0,44
0,48
1,01
0,87
1,03
1,17
1,17
1,16
1,17
0,92
0,77
0,59
0,59
0,78
0,55
1,09
1,09
0,91
0,63
1,17
0,99
1,06
0,98
1,10
0,92
1,05
B/CE
0,76
0,57
0,43
0,33
0,45
0,34
0,26
0,36
0,66
0,48
0,37
1,19
0,85
0,98
1,10
0,88
0,74
0,59
0,64
1,31
1,14
1,33
1,52
1,52
1,51
1,52
1,20
1,02
0,79
0,80
1,03
0,74
1,41
1,41
1,20
0,84
1,51
1,29
1,32
1,23
1,38
1,16
1,31
Viabil
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
12
0
0
2.753
838
0
0
0
0
0
0
0
1.760
824
1.103
34.290
5.359
2.869
4.326
3.473
910
4.740
891
0
0
2.365
453
0
25.386
1.112
1.494
6.430
9.036
2.795
3.523
11.164
0
2.146
2.715
2.385
24.728
9.865
11.688
0
5.338
10.081
2.630
3.526
1.540
3.718
1.360
49.746
1.502.251
Neviabil
15.195
9.439
1.380
1.375
8.400
2.569
1.900
1.956
879
488
970
0
13.435
1.256
0
0
4.414
0
1.010
3.731
0
3.380
0
0
0
0
118.039
0
0
0
0
0
0
0
370
439
0
0
947
1.756
0
0
0
0
0
0
0
322
0
0
0
322
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.430.677
Anexa 6
Sistemele de irigatii recomandate
a fi incluse in programe de investitii
Nr
.
Amenajare hidrotehnica
Inc Calmatui Gropeni Chiscani
Braila
11,403
Incinta B.D.S.
Braila
3,655
Judet
Suprf.
Neta (ha)
Viabil
(ha)
Irigat
2008 (ha)
Irigat
2009 (ha)
Max irigat
2008-2009
(ha)
11,403
5,427
6,441
6,441
3,655
2,931
2,788
2,931
37,456
Incinta IMB
Braila
64,663
64,663
22,842
37,456
Orezaria Luciu Giurgeni
Ialomita
5,140
5,140
2,616
3,141
3,141
Bratesul de Sus
Galati
4,136
4,136
1,857
2,769
2,769
Letea
Bacau
1,118
1,118
215
415
415
Arges km 23
Giurgiu
1,553
1,553
300
946
946
Gostinu Greaca
Calarasi
10,663
10,663
68
4,539
4,539
Incinta - Ciobanu Garliciu
Constanta
2,489
2,489
203
203
10
Putna
Vrancea
2,385
2,385
300
380
380
11
Boianu Sticleanu
Calarasi
23,486
23,486
2,090
4,673
4,673
12
Albita Falciu
Vaslui
16,937
16,937
1,134
4,790
4,790
13
Borcea de Sus
Calarasi
11,404
11,404
1,417
3,502
3,502
14
Bucsani Cioroiu
Olt
27,717
25,497
2,060
2,645
2,645
15
Semlac Pereg
Arad
8,394
8,394
924
2,152
2,152
16
Terasa Viziru
Braila
32,673
32,673
12,169
13,353
13,353
17
CDMN/PAMN
Constanta
3,341
3,341
307
445
445
18
M.Kogalniceanu
Constanta
25,086
15,579
20
93
93
19
Basarabi
Constanta
5,911
5,911
934
2,081
2,081
20
Orezarie Harsova
Constanta
1,581
1,581
512
512
21
Sud Razelm
Tulcea
13,459
1,980
191
4,297
4,297
22
Sarichioi
Tulcea
7,011
5,445
2,588
3,162
3,162
23
Titu-Ogrezeni
Dambovita
40,647
40,647
9,000
9,000
9,000
24
Campia Buzau Vest
Buzau
35,860
35,860
1,276
1,171
1,276
25
Calarasi Raul
Calarasi
6,845
6,845
26
Cimpu Frumos
Covasna
2,998
2,998
1,296
1,296
27
Dmieneti
Bacau
2,276
2,276
192
192
28
Campia Covurlui
Galati
90,920
26,363
21,455
28,381
28,381
29
Incinta L.R. Buzau
Braila
3,037
3,037
657
657
30
Slobozia Dunare
Ialomita
2,853
2,853
663
1,333
1,333
31
Gostinu Greaca Arges
Giurgiu
15,055
15,055
1,359
1,359
32
Viisoara
Teleorman
96,559
14,882
1,991
4,583
4,583
33
Galatui Calarasi
Calarasi
75,241
67,534
3,269
6,497
6,497
34
Terasa Brailei
Braila
72,686
72,686
18,237
22,725
22,725
35
Jegalia
Calarasi
22,269
20,750
3,441
4,866
4,866
36
Bistre Nedeia Jiu
Dolj
12,350
12,350
1,050
1,050
37
Galesu
Constanta
4,755
4,755
2,168
1,893
2,168
38
Tiganasi Perieni
Iasi
3,368
1,128
127
127
39
Incinta Gradistea Faurei Jirlau
Braila
21,499
6,888
2,959
3,129
3,129
40
Incinta B.H.Calmatui
Braila
23,460
1,111
2,477
3,206
3,206
20,000
20,000
499
499
4,871
1,461
1,516
1,516
41
Mostistea
Calarasi
42
Lita Olt
Teleorman
na
na
43
Incinta Nam. Maxineni
Braila
35,526
35,526
6,247
5,898
6,247
44
Terasa Bordusani
Ialomita
22,836
6,772
209
1,488
1,488
45
Babadag
Tulcea
23,612
5,775
720
2,002
2,002
46
Nedeia Mceu
Dolj
55,387
4,299
2,966
5,790
5,790
ii
47
Tr Corabia
Olt
48
Terasa Z-cea
Teleorman
2,930
49
Peceneaga Turcoaia Macin
Tulcea
20,173
50
Calafat Bileti
Dolj
54,134
51
Pietroiu Stefan cel Mare
Calarasi
52
Terasa Ialomita Calmatui
Braila
53
Seimeni
Constanta
54
Sinoe
Constanta
55
Nicolae Balcescu
Constanta
29,176
7,815
367
313
367
56
Tabara - Trifesti - Sculeni
Iasi
17,258
13,092
1,259
1,465
1,465
1,411,763
823,130
160,150
247,892
250,888
TOTAL
35,795
29,286
3,769
3,293
3,769
2,339
610
561
610
6,289
188
400
400
44,301
1,481
3,978
3,978
52,428
13,804
6,853
10,442
10,442
137,291
21,664
6,253
18,528
18,528
22,846
3,256
29
29
60,617
10,000
357
987
987
iii
Anexa 7
Criteriile de evaluare punctaj
Criteriideevaluare
a)Structuraculturilor.Incadrulsistemelordeirigatiidinstateundeseaplicairigatii(Spania,Italia,Anglia,California)cuconditii
apropiatepedoclimatice,culturiledecampnuatingoponderede50%dinsuprafatatotalaasistemului;incorelatiecubugetele
culturilorrealizateincadrulstudiuluiCapacitateadePlata,consultantulaelaboratolistaaculturiloradecvateirigatiilor:loturi
semincere,legume,fructe,furaje,soia,sfecladezahar,orez,porumb.Infunctiedepondereaacestorculturiseacordapunctaj
cereriidefinantare.ListaculturiloresteceaobtinutadelaAPIAcuunsezonagricolanteriordepuneriicereriidefinantare.
TabelA31,PunctajStructuraculturilor
Interval
Culturiadecvateirigatiilor=>60%dinsuprafata
Culturiadecvateirigatiilor[5060)%dinsuprafata
Culturiadecvateirigatiilor<30%dinsuprafata
Punctaj
25
15
10
5
0
b)GraduldeUtilizare(GU).Graduldeutilizarereprezintaraportuldintresuprafatairigatasisuprafatatotalaasistemului.Media
nationalaaGUin2009afostde28%.Delaacestreper,sacalculatunintervalmediusituatla+/20%dinvaloareanationala.
SepuncteazaconformtabeluluiA32.
TabelA32,PunctajGu
Interval
GU=>70%
50%<=Gu<70%
35%<=GU<50
22%<=GU<35
0<GU<22
Punctaj
20
15
10
5
1
GU=0
b)Tarifuldelivrarealfurnizoruluideapa(TL).Secalculeazamediasistemelorviabile(cfrmAnexa1)infiecarean;proiectele
careautarifelecelemaimicisubmedie,obtinpunctajulcelmaibun,iarcelecutarifelecelemaimari,obtinpunctajulcel
maiscazutasacumseobservainA33:
TabelA33,PunctajTL
Interval
TL<=0,75xTLmediu
0,75xTLmediu<TL<=0,5xTLmediu
0,5xTLmediu<TL<=TLmediu
TLmediu<TL<=1,25xTLmediu
Punctaj
20
15
10
5
1,25xTLmediu<TL<=1,5xTLmediu
TL=>1,5xTLmediu
c)
GraduldeacoperirecuOUAIuri(Gw).IndicatorultrebuiesafieaplicatnumailateritoriulOUAIceesteinclusinparteade
sistem viabil, unde exista si sectiuni de sistem incadrate la neviabil. Gradul de acoperire cu OUAIuri la nivelul
sistemelorviabileesteinmediede42%.PorninddelaacestnivelmediusauacordatpuncteledintabelulA34,mai
jos.
TabelA34,PunctajGw
Interval
Punctaj
Gw=[70100]%
Gw=[5070)%
Gw=(2050)%
10
5
3
Gw=020%
ii
d)
Proiecteintegrate.Proiecteleundeseamenajeazaatatsectiuneaprincipalaasistemuluicatsiamenajarileinterioare.Daca
unadintresectiuni(principala/interioara)afostreabilitata/retehnologizataprintrunproiectdeinvestitiiinultimii5ani
sauurmeazasafie(existandunproiectacceptatlafinantare)seconsideratotproiectintegrat.Infunctiedenivelullacare
investitiile in sectiunea principala deservesc investitiile din amenajarile interioare se acorda punctajul. Punctajul este
prezentatintabelulA36:
TabelA36,PunctajProiecteintegrate
Interval
Punctaj
Proiectul din sectiunea principala deserveste intre [75-100] % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem)
10
Proiectul din sectiunea principala deserveste [50 75) % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem)
Proiectul din sectiunea principala deserveste [25 50) % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem)
Proiectul din sectiunea principala deserveste (0 25) % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem)
Proiectul din sectiunea principala deserveste 0 % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem)
e)IndiceledeAriditate(IA).SepreiadinanexalaGhidulSolicitantuluiMasura125,PNDR.SepuncteazaconformtabeluluiA38
TabelulA38,Indiceledeariditate(IA)
Interval
Punctaj
IA<=21
21<IA<=28
IA>28
f)
Infiintareaperdelelordeprotectie.Cucatperimetrulteritoriuluisolicitantuluiesteacoperitcuoproportiemaimare
de10%,cuatatpunctajulobtinutestemairidicat.IntabelulA37estepunctajulacordat.
TabelA37,PunctajPerdeleprotectie
Interval
Punctaj
Perdeleprotectiepanala10%dinperimetrul sistemului
Perdeleprotectiepe(1020]%dinperimetrulsistemului
Perdeleprotectiepe>40%dinperimetrulsistemului
iii
Anexa 8
Prioritizarea partiala la finantarea
investitiilor in sistemele ANIF viabile
Nr
.
Judet
Suprf.
Neta(ha)
Irigat
2008(ha)
Irigat
2009(ha)
Maxirigat
Gu
Gu
scor
TL
TL
scor
11.403
5.427
6.441
6.441
56%
15
39
20
S
OUAI
(ha)
Gw
Scor
Gw
IA
Scor
IA
Scor
Total
11.273
99%
10
21
53
50
IncCalmatuiGropeniChiscani
Braila
IncintaB.D.S.
Braila
3.655
3.655
2.931
2.788
2.931
80%
20
81
15
3.655
100%
10
22
IncintaIMB
Braila
64.663
64.663
22.842
37.456
37.456
58%
15
58
15
64.663
100%
10
21
48
OrezariaLuciuGiurgeni
Ialomita
5.140
5.140
2.616
3.141
3.141
61%
15
37
20
3.472
68%
26
45
BratesuldeSus
Galati
4.136
4.136
1.857
2.769
2.769
67%
15
45
15
4.136
100%
10
25
45
Letea
Bacau
1.118
1.118
215
415
415
37%
10
79
15
1.118
100%
10
27
40
Argeskm23
Giurgiu
1.553
1.553
300
946
946
61%
15
149
10
1.553
100%
10
27
40
GostinuGreaca
Calarasi
10.663
10.663
68
4.539
4.539
43%
10
46
15
10.663
100%
10
22
40
11.403
Viabil(ha)
IncintaCiobanuGarliciu
Constanta
2.489
2.489
203
203
8%
20
2.489
100%
10
20
39
10
Putna
Vrancea
2.385
2.385
300
380
380
16%
20
2.385
100%
10
28
36
11
BoianuSticleanu
Calarasi
23.486
23.486
2.090
4.673
4.673
20%
40
20
17.611
75%
10
24
36
12
AlbitaFalciu
Vaslui
16.937
16.937
1.134
4.790
4.790
28%
49
15
15.296
90%
10
24
35
13
BorceadeSus
Calarasi
11.404
11.404
1.417
3.502
3.502
31%
121
10
10.073
88%
10
21
33
14
BucsaniCioroiu
Olt
27.717
25.497
2.060
2.645
2.645
10%
56
15
20.690
75%
10
27
31
15
SemlacPereg
Arad
8.394
8.394
924
2.152
2.152
26%
115
10
8.394
100%
10
27
30
16
TerasaViziru
Braila
32.673
32.673
12.169
13.353
13.353
41%
10
93
10
18.920
58%
22
30
17
CDMN/PAMN
Constanta
3.341
3.341
307
445
445
13%
25
20
453
14%
20
30
18
M.Kogalniceanu
Constanta
25.086
15.579
20
93
93
0%
20
3.023
12%
19
30
19
Basarabi
Constanta
5.911
5.911
934
2.081
2.081
35%
10
560
5.911
100%
10
19
29
20
OrezarieHarsova
Constanta
1.581
1.581
512
512
32%
223
1.581
100%
10
20
28
21
SudRazelm
Tulcea
13.459
1.980
191
4.297
4.297
32%
338
12.934
96%
10
18
28
22
Sarichioi
Tulcea
7.011
5.445
2.588
3.162
3.162
45%
10
278
3.595
51%
18
28
23
TituOgrezeni
Dambovita
40.647
40.647
9.000
9.000
9.000
22%
20
2.846
7%
29
27
24
CampiaBuzauVest
Buzau
35.860
35.860
1.276
1.171
1.276
4%
34
20
2.272
6%
24
27
25
CalarasiRaul
Calarasi
6.845
6.845
0%
20
0%
22
27
26
CimpuFrumos
Covasna
2.998
2.998
1.296
1.296
43%
10
92
10
1.980
66%
40
26
27
Dmieneti
Bacau
2.276
2.276
192
192
8%
79
15
1.381
61%
27
26
28
CampiaCovurlui
Galati
90.920
26.363
21.455
28.381
28.381
31%
254
98.233
100%
10
25
25
29
IncintaL.R.Buzau Braila
3.037
3.037
657
657
22%
140
10
2.066
68%
24
25
30
SloboziaDunare
2.853
2.853
663
1.333
1.333
47%
10
215
1.753
61%
23
25
FidmanMerkat,2011
Ialomita
na
na
0
31
GostinuGreacaArges
Giurgiu
15.055
15.055
1.359
1.359
9%
46
15
3.225
21%
27
32
Viisoara
Teleorman
96.559
14.882
1.991
4.583
4.583
5%
66
15
25.907
27%
26
24
33
GalatuiCalarasi
Calarasi
75.241
67.534
3.269
6.497
6.497
9%
134
10
39.728
53%
21
24
34
TerasaBrailei
Braila
72.686
72.686
18.237
22.725
22.725
31%
140
10
33.208
46%
22
23
35
Jegalia
Calarasi
22.269
20.750
3.441
4.866
4.866
22%
341
12.071
54%
21
23
36
BistreNedeiaJiuI
Dolj
12.350
12.350
1.050
1.050
9%
51
15
1.257
10%
26
22
37
Galesu
Constanta
4.755
4.755
2.168
1.893
2.168
46%
10
604
2.322
49%
20
22
38
TiganasiPerieni
Iasi
3.368
1.128
127
127
4%
382
3.368
100%
10
25
19
39
IncintaGradisteaFaureiJirlau
Braila
21.499
6.888
2.959
3.129
3.129
15%
98
10
8.255
38%
22
19
40
IncintaB.H.Calmatui
Braila
23.460
1.111
2.477
3.206
3.206
14%
98
10
9.004
38%
22
19
41
Mostistea
Calarasi
20.000
20.000
499
499
2%
137
10
7.843
39%
22
19
42
LitaOlt
Teleorman
4.871
1.461
1.516
1.516
31%
221
1.516
31%
26
18
FidmanMerkat,2011
24
CARTUS
Beneficiar
Proiect
Raport
Numardepagini
Coordonator
Contributii
Data
Consultant
Fidman Merk at, Ianuarie 2011
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Proiectul de Reabilitare si Reforma a

SectoruluideIrigatii
Raportfinal
103
DragosAlexandru
IonNicolaescu
Ianuarie2011
FidmanMerkats.r.l.

Strategie Investitii Irigatii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Investitii Irigatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii

Strategia Investitiilor in Sectorul Irigatiilor

Principiile strategiei de investitii in irigatii:

Viabilitatea tehnico-economica a sistemelor de irigatii, ce se transpune in recuperarea costurilor de operare si obtinerea

Contributia. Fermierii ce urmeaza sa beneficieze de investitii trebuie sa detina propria contributie in

organizare, orientare catre piata, capacitati financiare si capacitati tehnice / expertiza.

Beneficiarul strategiei: Fermierii ce reusesc sa acopere costurile de exploatare a sistemelor de irigatii.

Reabilitarea infrastructurii principale a sistemelor ANIF

Ajustarea sub-masurii 125-a (infrastructura interioara si federatii)

Fonduri pentru amenajarile interioare

Fonduri pentru sisteme locale

Asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala

Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului

Sesiune de comunicari cu fermierii, OUAI si ANIF

Manual calcul tarife irigatii

Manual reducerea consumului de energie

vizite de lucru externe

vizite de lucru interne

Contributie utilizatori 10% din liniile bugetare 1 si 2

Durata implementare : 4 ani

Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura principala

Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura interioara

Suprafata irigata (ha)

Tabel 2, Structura culturilor irigate in Romania comparativ cu unele state

Culturi de camp (%)

Loturi semincere (%)

Legume/fructe/ vie (%)

Fresno, California, SUA

Suprafata irigata (ha)

Tabel 3, Structura culturilor irigate la nivel national (%)

Suprafata irigata (ha)

(W 17). Pretul relativ ridicat al energiei nu se

(W 19) Subventiile primite de fermieriiUE straini nu se confirma. Indiferentderegiuneatarii,exista aceasta

Oficiul de Reglementare al organizatiilor de imbunatatiri funciare, aflat in subordinea Directiei Politici

Tipologia economica a fermelor

Viabilitate sisteme irigatii

Costurile necesare exploatarii

Insula Mare a Brailei

Ianca - Surdila Greci

Pietroiu Stefan cel Mare

Terasa Nicoresti Tecuci

a) Ajustarea modului de organizare a irigatiilor la nivelul amenajarilor interioare in functie de structurile

Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigaii si a altor lucrari de imbunatairi

unitaile administrativteritoriale deinatoare de terenuri agricole si/sau de infrastructura de acces la

Eligibile, fara finantare

Acceptul detinatorilor de teren

Incadrarea in Planul de Urbanism General

Contract multi-annual cu furnizorul de apa si energie

Hotararea Adunarii Generale

Detin echipamente de irigatii pt minim 50% din suprafata

Initierea procedurilor pentru obtinerea avizelor

Angajamentul ca vor intretine si repara infrastructura

Inregistrarea in cadrul Registrului National al OIF

Acceptul scris al proprietarilor de teren

Formalitatile de depunere a dosarului de finantare

Identificarea unui proiectant corespunzator pe imbunatatiri funciare

Intocmirea Studiului de Fezabilitate

Demonstrarea viabilitatii proiectului

Identificarea unei firme de consultanta care sa intocmeasca dosarul

lipsa cunostintelor tehnologice privind aplicarea irigatiilor in corelatie cu necesarul fiecarei

a) Viabilitatea tehnicoeconomica a sistemelor de irigatii, ce se transpune in recuperarea costurilor de

c) Contributia. Fermierii ce urmeaza sa beneficieze de investitii trebuie sa detina propria contributie in