INDIGUIRE DESECARE - DRENAJ

Suprafetele care necesita lucrari de indiguire sunt estimate la

aproximativ 1,8 milioane ha, dintre care:

950 000 ha in Campia de Vest

250 000 ha in Campia Romana (lunca Dunarii)
100 000 ha in Delta Dunarii

Cele mai extinse suprafete inundabile se afla in Campia Banatului,

485 000 ha care sunt cuprinse in 3 sisteme mari de indiguire:

Mures - Aranca 135 000 ha

Timis - Bega 288 000 ha
Barzava - Moravita 48 000 ha

Urmeaza Campia Crisurilor cu 200 000 ha si zona Somes-Crasna cu

140 000 ha.
In Lunca Dunarii principalele incinte indiguite sunt: Insula Borcea
de Sus, Insula Borcea de Jos, Insula Mare a Brailei, Potelu - Corabia,
Greaca, Oltenita - Dorobantu, Luciu Giurgeni, Calmatui -Gropeni,
Luciu Vadeni, Namoloasa Maxineni, Braila Dunare - Siret , Macin -
23 August.
 Pe raul Prut principalele incinte indiguite sunt Prut - Brates, Trifesti
- Sculeni, Sculeni - Tutora - Gorban si Albita - Falciu

In lunca Dunarii exista 53 de incinte indiguite, cu o suprafata de

430 000 ha si cu 1 200 km de diguri.
In Delta Dunarii exista 11 incinte indiguite, cu o suprafata de 49
000 ha si 267 km de diguri.

Batardouri
 Colector (vale)

Canal secundar
Canal principal
 Suprafata amenajata cu lucrari de desecare din administrarea
ANIF: 3 085 245 ha.

Metode de evacuare a apelor n exces:

evacuarea apei prin pompare 1 463 927 ha

evacuarea apei gravitaional 1 621 318 ha

Numar de amenajari de desecare din administrarea ANIF 443

Sucursale ANIF care au amenajri de desecare 12

Constructii principale in amenajari de desecare:

canale de evacuare 56 565 km:

colectoare i principale 25 695 km

secundare 27 662 km

staii de pompare de evacuare 735

poduri i podee 33 477
stavilare 976
drenuri colectoare si absorbante 39 645 km
 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor

Suprafata aparata impotriva inundatiilor prin diguri de aparare din

administrarea ANIF: 963 823 ha.

Diguri de aparare 2 261 km:

la fluviul Dunarea 1 181 km

la raurile interioare 1 080 km

suprafata aparata impotriva inundatiilor prin baraje 188 075 ha

baraje si acumulari pentru atenuarea viiturilor 113

Aprare de mal - dig la Dunre
Desecare cu statie de pompare
Campia de Vest
Mures-Aranca

Timis-Bega

Barzava-Moravita
 Raul Aranca izvorte din lunca Mureului de la Felnac (unde a
nceput construcia digului n 1816 ) i se vars n rul Tisa.
Canalul Aranca trece prin mijlocul oraului Snnicolau Mare i a
fost canalizat ncepnd cu anul 1888 dup inundaiile din primvara
aceluiai an.
ncepnd cu anii 1887-1894 s-a construit sistemul hidrotehnic
Aranca.
Campia Crisurilor
Somes-Crasna
Potelu - Corabia
Greaca
Dorobantu - Oltenita
Insula Borcea de Jos
Luciu - Giurgeni Insula Borcea de Sus
 Incinta indiguita si desecata Luciu Giurgeni

Are o suprafata de 11 800 ha si a fost partial indiguita inca din anul

1904.
Incinta are canale deschise de desecare, canale de irigatii si un
perimetru orzicol.

district I aluviosoluri cu conditii de salinizare potentiala

district II aluviosoluri cu salinizare secundara
district III soluri cu salinizare primara

Ha
5000 36.4% 35.5%

4000 28.1%

3000
2000
1000
0
DI D II D III
Harta incintei Luciu-Giurgeni
Namoloasa - Maxineni

Latinu - Vadeni

Braila Dunare - Siret

Insula Mare a Brailei

Calmatui - Gropeni

Amenajarea complexa
Calmatui
 Incinta indiguita si desecata Calmatui Gropeni

Are o suprafata de 17 500 ha lucrarile de indiguire realizandu-se in

anii 1950-1951.
Dupa indiguire si desecare s-a constatat o intensificare a
proceselor de saraturare secundara, in special in partea sudica la
periferia conului de dejectie a Calmatuiului.
Amenajarile orizicole initiale executate fara retea de drenaj si cele
de irigatie cu retea de desecare superficiala nu au reusit sa combata
saraturarea secundara.
Pentru a combate aceste procese de degradare a solurilor in anii
1969-1970 s-a realizat pe o suprafata de 6 000 ha o amenajare orizicola
de tip ameliorativ.
Regionarea ameliorativa a incintei prezinta urmatoarele districte:

districtul I zone de lunca cu aluviosoluri molice, cu conditii

potentiale de inmlastinire si salinizare (nivel freatic la 3-5m)
districtul II zona limitrofa orezariei, cu inmlastinire si salinizare
actuale, nivel freatic la adancime critica (122cm)
districtul III areale depresionare cu salinizare actuala, cu soluri
saline si alcalice slab productive
districtul IV foste areale submerse cu inmlastinire si salinizare
potentiala si actuala
districtul V zona grindurilor longitudinale cu aluviosoluri afectate
de infiltratiile pe sub dig si din orezarie
districtul VI zona de sub orezarie cu aluviosoluri ameliorate sau in
curs de ameliorare
Harta incintei Calmatui-Gropeni
Amenajarea complexa a bazinului hidrografic Calmatui
 Inainte de amenajare in bazinul raul Calmatui, o suprafata de 40
000 ha prezenta procese de saraturare (Mihnea I.):

15 000 ha solonceacuri
8 000 ha soloneturi
17 000 ha soluri slab-moderat saraturate

De asemenea, pe o suprafata de 47 000 ha existau soluri cu

potential de saraturare.
Din punct de vedere al adancimii apei freatice, pe 25 300 ha
aceasta se gasea intre 0-1 m si pe 51 700 ha intre 1-2 m.
Lucrari de amenajare efectuate:

desecare

regularizarea albiei raului Calmatui lungimea raului a fost redusa la

96 km de la 120 km, a fost adancita albia pentru optimizarea scurgerii
canale de desecare la distanta de 440 m pe terenurile saraturate si
inmlastinite si la 655 m pe cele neafectate, cu lungime de 2 400- 4 400
m si adancime de 1,5-2 m, debitul de apa evacuat fiind de 2 l/s/ha.

drenaj
 drenaj inchis cu tuburi pe 20 875 ha (15 620 ha lucrari ameliorative si
5 250 ha lucrari de prevenire)
drenaj vertical pe 6 000 ha, alcatuit din puturi forate la adancime de
25 m, la distanta intre ele de 250-800 m, cu un debit de 25 l/s

irigatie

pe o suprafata de 24 840 ha utilizand aductiunile de apa din sistemele

de irigatie Terasa Viziru si Ialomita-Calmatui
metoda de aductiune a apei este cea a conductelor ingropate sub
presiune, iar cea de udare prin brazde (20 117 ha) si prin aspersiune
(11 023 ha)

ameliorarea saraturilor

spalare periodica intensa pe 14 420 ha

folosinta piscicola prin inundare permanenta timp de 8 ani

Efecte dupa lucrarile de amenajare:

cresterea suprafetei agricole cu 233 ha

cresterea suprafetei arabile cu 8 898 ha
reducerea suprafetelor neproductive cu 1 184 ha
 cresterea productiei agricole vegetale totale de peste 4 ori
Incinta Insula Mare A Brailei
 Insula Mare a Brailei reprezinta cea mai mare exploatatie agricola
din Romania:

suprafata 56 132 ha, din care 40 000 ha irigate

5 statii reversibile de pompare de mare capacitate
28 statii pompare de punere sub presiune cu 100 mc/sec capacitate
1.322 km conducte ingropate
9 800 hidranti
22 statii de desecare (cu 58 mc/sec capacitate)
1.362 km canale deschise:

canale colectoare 542 km

canale secundare 820 km

10 000 ha amenajari drenaj inchis

154 km dig
 Smardan

Braila

Macin

Dunare
Bratul Macin
Harta reliefului dupa amenajare
Digul incintei
Harta adancimii apei freatice dupa amenajare
Harta solurilor inainte de amenajare
Harta solurilor dupa amenajare
 A1

A -------------------------------------------------------------------------------------------------

A2

C
A

AG

Gr
50

40

30

20

10

0
lacuri si balti
mlastini
grinduri

Modul de folosinta a terenurilor inainte de amenajare

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0 1960
1980

Evolutia modului de folosinta a terenurilor %

60

50

40

30

20
Situatia initiala / 1961

10 Exploatarea in regim indiguit-

desecat / 1970-1976
0
Exploatarea in regim indiguit-
desecat si irigat / 1977-1990

2001

Ponderea apelor freatice cu diferite grade de mineralizare

 3
2.5
2
1.5
1
0.5
0

Mineralizarea apei freatice (media multianuala g/l)

Canal de desecare colmatat
 Structura folsintelor inainte de indiguire si dupa
executarea lucrarilor ameliorative in IMB (M. Botzan
et al, 1991)

Inainte de indiguire Dupa indiguire-desecare

Utilizare
ha % ha %

Arabil 14880 19,4 68130 94,6

Pasune 8520 11,1 - -

Stufarisuri 24080 31,4 - -

Padure 16550 21,6 - -

Lacuri si balti 12070 15,7 380 0,5

Constructii, drumuri 600 0,8 3490 4,9

si alte lucrari

TOTAL 76700 100 72000 100

 Ponderea apelor freatice cu diferite grade de
mineralizare in IMB (M. Botzan et al, 1991) + 2001

Etapa Suprafete (%) cu ape freatice cu mineralizare de

ameliorativa
Sub 0,5 g/l 0,5 1,0 1,0 2,0 2,0 4,5 Peste 4,5
g/l g/l g/l g/l
Situatia initiala / 8 43 44 3 2
1964
Exploatarea in 1 23 51 21 4
regim indiguit-
desecat / 1970-
1976

Exploatarea in 6 37 41 14 2
regim indiguit-
desecat si irigat /
1977-1990

2001 4 28 48 17 3
 Evolutia mineralizarii apelor freatice din IMB
(M. Botzan et al, 1991) + 2001

Perioada Mineralizarea apei freatice

(g/l), media multianuala

1964 1,17

Indiguire-desecare / 1966-1970 2,46

Exploatarea in regim indiguit-desecat / 1970- 1,78

1976
Exploatarea in regim indiguit-desecat si irigat / 1,48
1977-1990
2001 1,67
Prut-Brates
Albita - Falciu
 Incinta indiguita Albita Falciu

Suprafata totala care a fost indiguita (1966-1968) este de 18 665

ha, iar lungimea digului intre localitatile Albita si Falciu de 67,8 km
(Tomita O., 2004).
Digul are o inaltime de 4 - 6 m, 3 m latimea coronamentului si
taluzul spre rau 1/3 si spre uscat 1/2,5.

1/2,5
1/3

3m
 Incinta este strabatuta transversal de 3 drumuri in rambleu, avand
inaltimea de 1,5 2 m si care pot fi considerate diguri de
compartimentare, care impart incinta in 4 compartimente.

Lucrarile de desecare s-au executat (1966-1970) datorita suprafetei

mari a incintei in 5 sisteme: Poganesti, Saratu, Bumbata, Berezeni
(reversibile dupa desecare canalele pot fi utilizate pentru irigatii),
Doniceasa.
Canalele principale au fost trasate pe cotele cele mai joase, au
adancime de 3 m ajungand la 6 m la statia de pompare si latimi de 0,5-
2,5 m.
Canalele secundare au fost trasate perpendicular pe cele
principale la distante de 600 - 1 000 m, au adancime de 1,70 2,25 m si
latime de 0,4 0,5 m.
Intre 1977 -1980 s-au realizat si canale de protectie, sub versant
care sa preia apa din zonele invecinate mai inalte si paralel cu digul
care sa preia apa infiltrata pe sub dig.

Lucrarile de drenaj s-au executat in 2 etape, 1977-1980 si 1984-

1988, pe 2412 ha (13% din suprafata incintei).
 Drenurile absorbante au fost amplasate paralel, la distanta de 25
m, la adancime de 1,20-1,50 m, au diametrul de 70 mm si lungime de
3,30 m, iar deasupra lor s-a asezat un strat filtrant de 15 cm (balast).
Drenurile colectoare sunt tuburi din beton cu o lungime de 1 m,
diametrul de 150 mm si o inclinare de 0,3-0,5%.
Acolo unde lungimea drenurilor colectoare depaseste 100 m s-au
realizat camine de vizitare la distanta de maxim 150 m.

Gura de vizitare

Dren colector

Camin de vizitare
 Drenuri absorbante

100-250 m

25 m

1,20-1,50 m
70 mm
25 m 0,15-0,20 %
Drenuri colectoare

Drenuri absorbante panta 0,15-0,20%

150 mm

panta 0,3-0,5%
 Evolutia salinizarii solurilor in incinta Albita-Falciu

%
70 66

63
60
55
55
50
45
45
40
34
37
30 nesalinizat
Column1
20

10

0
1967
1975
1984
1990
Trifesti - Sculeni

Sculeni - Tutora

Tutora - Gorban
Macin 23 August

Sulina
Pardina
Paltinoasa

Draguseni
 Pentru eliminarea excesului de umiditate din lunca si terasele
rului Moldova, n sectorul Paltinoasa - Draguseni, s-au amenajat ntre
anii 1978-1980, trei sisteme de desecare drenaj (Oprea Radu, 2008):

Rotopanesti Radaseni - Fntna Mare

Dragoiesti - Berchisesti
Bogdanesti - Baia

Se adauga acestora si sistemul de irigatii - desecari Baisesti-

Dumbrava.
Intregul sistem totalizeaza o suprafata desecata de 8761 ha, din
care 2559 ha si cu lucrari de drenaj subteran.
In 27 de ani de exploatare, randamentul sistemului s-a diminuat
datorita urmatoarelor cauze:

colmatarea canalelor de desecare 30-35% reducere a sectiunii de

scurgere
descompletarea constructiilor hidrotehnice in proportie de 60-80%
obturarea gurilor de evacuare a drenurilor absorbante