Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EDITURA PERFORMANTICA
2004
EDITURA "PERFORMANTICA",
Iaşi, B-DUL CAROL I, nr. 3-5,
performantica@inventicaincd.ro
tel./fax. 0232 214763
I. Bartha Iosif
II. Gabor Victor
III. Scripcariu Daniel
Consilier editorial:
Prof. univ. dr. Traian D. Stânciulescu
Secretar editorial:
Octav Păuneţ
Coperta:
Giorgiana Banţa
Autorii
5
CUPRINS
1.
Noţiuni generale. Definiţii şi domenii de interes 1
1.1. Introducere 1
1.2. Definiţii 2
1.3. Domenii de interes 3
2. Indici de caracterizare a secetelor 6
2.1. Indici climatici 6
2.1.1. Indici şi criterii pluviometrice 6
2.1.2. Indici de bilanţ hidric 14
2.1.3. Indici pe bază de bilanţ hidric, care consideră şi acumularea
în sol a precipitaţiilor din perioada de iarnă 16
2.2. Indici de caracterizare a secetelor hidrologice 27
2.3. Indici pentru secete agricole 30
2.4. Indici pe baza datelor satelitare 33
3. Climatologia şi impactul secetelor din România 36
3.1. Cauzele secetelor 36
3.2. Caracterizarea secetelor din România 38
3.3. Secetele agricole 44
4. Sisteme integrate de monitoring şi avertizare 48
4.1. Aspecte generale privind sistemele de avertizare 48
4.2. Monitorizarea secetelor 50
4.2.1. Organizarea activităţilor 50
4.2.2. Metode satelitare 51
4.3. Sisteme de avertizare privind secetele 59
4.3.1. Folosind SPI 59
4.3.2. Sistemul de monitorizare folosit în SUA (propus de NDMC-
Universitatea din Nebraska) 62
4.4. Prognoza secetelor 66
4.4.1. Surse de predictibilitate a climatului 66
4.4.2. Metode de prognoză a secetelor meteorologice 68
5. Planuri şi strategii de gestiune a secetelor 70
5.1. Principii de management al riscului 70
5.2. Managementul resurselor de apă 72
5.2.1. Bilanţul hidrologic 72
5.2.2. Măsuri strategice 74
5.2.3. Măsuri tactice şi de urgenţă 78
5.2.4. Cerinţe privind planificarea utilizării resurselor de apă în
vederea combaterii efectelor secetei 84
5.3. Metodologia întocmirii planurilor de gestiune a secetelor 88
5.4. Măsuri de reducere a consumurilor de apă 95
5.4.1. Măsuri pentru reducerea consumurilor de apă potabilă 95
5.4.2. Acţiuni şi metode pentru reducerea impactului secetelor în
agricultura neirigată 96
5.4.3. Măsuri pentru reducerea impactului secetelor în zootehnie 97
5.4.4. Consei'varea apei în fermele irigate 99
5.4.5. Conservarea apei în sistemele de irigaţie 100
5.4.5.1. Măsurile strategice (petermen lung) 100
5.4.5.2. Măsuri tactice 106
5.4.6. Măsuri de reducere a impactului secetei în piscicultură 107
Bibliografie 108
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE. DEFINIŢII Şl DOMENII DE
INTERES
1.1 Introducere
Secetele constituie fenomene climatice extreme care, prin efectele lor, reprezintă
calamităţi naturale cu manifestare periodică, constând în reducerea drastică a
precipitaţiilor şi resurselor de apă, pe perioade lungi de timp (de obicei un sezon sau
câteva sezoane sau ani la rând). Deficitul de precipitaţii conduce la reducerea rezervelor
de apă disponibile pentru toate folosinţele, ca şi pentru protecţia mediului. Seceta este
considerată ca cel mai complex, dar şi cel mai puţin înţeles hazard natural, cu efecte mai
mari decât celelalte hazarde (Hagman, 1984).
Fenomenul este specific multor zone de pe glob, situate atât la latitudini
tropicale, cât şi temperate. Cea mai mare frecvenţă şi impact se remarcă în regiunile
aride şi semiaride ale globului (provincii sau zone întinse din Pakistan, Afganistan,
India, Iran, China, Australia, zona sub-sahariană a Africii etc.). Şi în zonele temperate
seceta are o incidenţă ridicată, ea accentuându-se în ultimele 2-3 decenii, ceea ce poate
fi pus în legătură cu schimbările climatice globale.
In funcţie de vulnerabilitatea regiunii afectate, secetele pot avea impacturi
serioase socio-economice şi asupra mediului înconjurător. în secolul trecut incidenţa
secetei a fost variabilă în SUA, cea mai devastatoare a fost seceta din anii ’30 care a
cuprins peste 60% din teritoriul ţării în iulie 1934. Impactul a fost extrem de puternic
asupra economiei şi a cauzat migraţia a milioane de oameni din zonele centrale spre
vestul SUA. Alte secete, mai puţin severe (din perioadele 1950, 1988 şi 2000) au avut,
de asemenea, serioase impacturi economice şi sociale. Deşi şi alte fenomene climatice
au produs pierderi economice şi personale mari, seceta a avut cel mai mare impact în
privinţa numărului de persoane afectate. Astfel, pierderile produse în sectorul economic
de secetele din perioada 1980 şi 1988 au depăşit 40 de miliarde USD şi, mai ales,
pierderea a 5000 de vieţi omeneşti, iar seceta din anul 2000 a determinat pierderi de 4
miliarde USD şi 140 de vieţi omeneşti. în China, în anul 2000 seceta a condus la
pierderi de producţie agricolă de peste 50 milioane tone. în Iran, pierderile financiare
produse de seceta din 1999-2000 au fost de 3,5 miliarde USD. în India, secetele severe,
afectând peste 40% din suprafaţa ţării, au survenit de 6 ori în intervalul de timp între
1918 şi până în perioada de dinainte de Revoluţia verde, iar pierderile producţiei de
cereale au fost la nivel de 25%. în partea de sud-vest a Asiei, peste 100 milioane de
oameni au fost afectaţi în perioadele de secete extinse.
Pe teritoriul României, în secolul trecut, secetele foarte severe s-au manifestat în
trei perioade: 1894-1905 (cu anul extrem de secetos 1897), 1942-1953 (cu anii extrem
de secetoşi 1946 şi 1947, cu efecte serioase de ordin social şi economic din cauza
2 NOŢIUNI GENERALE. DEFINIŢII ŞI DOMENII DE INTERES
manifestării secetei în perioada de sfârşit şi imediat după al doilea război mondial), şi
1982-1996.
Datorită pagubelor produse, secetele sunt incluse în categoria dezastrelor
naturale, alături de inundaţii, cutremure, uragane, erupţii vulcanice ş.a. Un element care
deosebeşte secetele de celelalte dezastre îl constituie faptul că fenomenul se instalează
insidios, devenind marcant după o perioadă de timp.
Problema managementului secetelor este privită în prezent ca management al
resurselor de apă, pentru că manifestările directe sunt în acest sector. Insă, efectele
secetelor se manifestă şi pe plan social, afectând condiţiile de viaţă şi starea factorilor de
mediu. Acestea depind de mărimea secetei (de care depinde nivelul ofertei de apă), dar
şi de cererea de apă. Lipsa de planificare şi de acţiune poate să exacerbeze impactul
fenomenelor de secetă, să amplifice pierderile economice, să aibă consecinţe majore
asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.
Seceta agricolă poate fi apreciată corect în relaţie cu bilanţul hidric care cuprinde
ca intrări precipitaţiile, ca principal element, şi evapotranspiraţia, ca principală ieşire, şi
se raportează la valorile medii multianuale (normale) ale acestui bilanţ. Efectele
secetelor sunt legate de durata perioadei fără precipitaţii, de intensitatea sau severitatea
secetei, de suprafaţa afectată, ca şi de sezonul când acestea se manifestă, considerat în
relaţie cu fazele de creştere ale plantelor, dar şi cu caracteristicile ploilor (intensitate
etc.), cu condiţiile de teren (pante, gradul de protecţie a solului etc.) şi de sol
(capacitatea pentru apă etc.).
1.2 Definiţii t
Seceta agricolă
Pentru caracterizarea ei sunt considerate şi analizate elementele climatice care au
influenţă asupra mărimii producţiei agricole, respectiv: precipitaţiile, evapotranspiraţia
actuală şi potenţială, ca şi bilanţul hidric al solului, ş.a.
Se ştie că cerinţele de apă ale plantelor depind atât de condiţiile climatice
temperatura aerului, viteza vântului, umiditatea aerului, insolaţia etc.), cât şi de
caracteristicile biologice, de stadiul de dezvoltare al plantelor, ca şi de însuşirile solului.
Plantele manifestă o sensibilitate variabilă faţă de insuficienţa apei din sol, în
raport cu faza de dezvoltare; în unele din faze, numite „critice”, seceta poate avea efecte
mai pronunţate de reducere a producţiei agricole. O umiditate redusă în momentul
semănatului în stratul de la suprafaţa solului, poate determina o germinaţie neuniformă
şi o densitate redusă care, în final, determină o recoltă redusă. Dacă însă la semănat, în
stratul superficial al solului este umiditate suficientă, dar pe o adâncime mică, plantele
germinează normal şi în condiţiile când, în continuare, precipitaţiile care intervin în
timpul sezonului de vegetaţie satisfac nevoile plantelor, producţia agricolă poate fi
bună. Cele mai însemnate scăderi ale producţiei sunt determinate de secete din perioade
de înflorit şi după aceasta.
Indicii sintetici de caracterizare a secetelor agricole ce vor fi prezentaţi în
paragrafele următoare se calculează prin considerarea elementelor bilanţului hidric al
solului.
4 NOŢIUNI GENERALE. DEFINIŢII ŞI DOMENII DE INTERES
Seceta hidrologică.
Seceta hidrologică este o altă categorie de secetă care are în vedere efectele
perioadelor cu precipitaţii reduse (inclusiv precipitaţii solide) asupra volumului
scurgerii pe râuri, volumului de apă acumulat în lacuri şi în straturile acvifere subterane.
Frecvenţa şi severitatea acestei secete se defineşte pe bazine hidrografice.
Seceta hidrologică se manifestă cu o anumită întârziere faţă de seceta agricolă şi
meteorologică. Analiza acestei secete implică stabilirea influenţei deficitului de
precipitaţii asupra componentelor sistemului hidrologic (infiltraţia, scurgerea de
suprafaţă, scurgerea subterană, debitele râurilor, volumele de apă şi nivelurile din
lacurile de acumulare, nivelurile freatice). Totodată, această influenţă este pusă în
legătură cu cererea ce se manifestă în diferite sectoare utilizatoare de apă: agricultură,
alimentări cu apă potabilă şi industrială, irigaţii, piscicultura, navigaţie, habitat-
recreaţional, faună sălbatică.
Impactul secetelor hidrologice este sesizabil atunci când seceta meteorologică se
prelungeşte mai mulţi ani consecutivi, efectele fiind în directă legătură cu
caracteristicile lacurilor de acumulare. Aceste caracteristici (de înmagazinare şi
regularizare) prezintă interes şi în cazul manifestării secetelor în acvifere subterane.
Se remarcă faptul că la încheierea perioadelor de secetă meteorologică, refacerea
rezervelor de apă se face începând cu cele necesare solului, continuând cu mărirea
debitelor râurilor, refacerea volumelor şi a nivelurilor lacurilor şi a nivelurilor freatice.
Seceta socioeconomică.
Definiţiile socioeconomice ale secetei asociază cererea şi oferta unor bunuri
economice cu seceta meteorologică, hidrologică şi agricolă. Satisfacerea cererii de apă
pentru furaje, culturi agricole, piscicultura, ca şi cea pentru producţia de energie
hidroelectrică, depinde de climă. Valorile scăzute ale precipitaţiilor fac ca în perioade de
secetă să nu poată fi satisfăcute nevoile umane şi cele pentru menţinerea echilibrului
factorilor de mediu.
Seceta socioeconomică survine atunci când cererea pentru apă ca bun economic
depăşeşte oferta, ca rezultat al secetelor şi reducerii cantităţilor de apă. De multe ori,
cererea creşte datorită creşterii populaţiei sau consumului pe cap de locuitor. Oferta
creşte şi ea prin îmbunătăţirea randamentelor de producţie, a tehnologiilor sau prin
construirea de noi lacuri de acumulare. Vulnerabilitatea la astfel de secete se poate mări
în viitor, dacă cererea creşte mai repede decât oferta.
Toate aceste definiţii sunt schematizate în fig. 1.1.
GESTIUNEA SECETELOR
_ N + 2P
( 2 . 1)
a ~ N + 2S
unde:
N - numărul lunilor normale (LN-rLPP+LPS);
P - numărul lunilor ploioase (LP+LFP+LEP);
S - numărul lunilor secetoase (LES+LFS+LS).
Calificativul pluviometric al anului se acordă astfel:
- pentru Ia< 0,33 an excepţional de secetos
- pentru 0,33<Ia<0,41 an excesiv de secetos
- pentru 0,41<Ia<0,70 an foarte secetos
- pentru 0,71<Ia<0,84 an secetos
- pentru 0,85<Ia< l,0 an puţin mai secetos
-pentru 1,0 l< Ia< l ,17 an normal
- pentru Ia> 1,18 an puţin mai ploios
PN - — *100 (2.2)
Pn
unde :
PN - procentul din valoarea normală;
Pa - precipitaţia actuală
Pn - precipitaţia normală.
Se poate calcula anual, lunar sau pentru perioade de vegetaţie. Se poate observa
că acest indice poate oferi o caracterizare pluviometrică a unei singure regiuni sau
sezon. De asemenea, acest indice, determinat pe un număr limitat de înregistrări
pluviometrice, nu este capabil de a reflecta informaţii importante privind variabilitatea
precipitaţiilor, trendul sau eventualele caracteristici dominante ale şirului de date
climatice.
d) Deciles
Se divide distribuţia probabilităţilor de producere a evenimentelor (precipitaţiilor
lunare) în 10 categorii (pentru fiecare 10% a distribuţiei) numite deciles. Apoi, aceste
decile sunt grupate două câte două, astfel încât decilele 1 şi 2 (valorile precipitaţiilor
nedepăşite de cele mai mici 20% din evenimente) vor caracteriza o perioadă cu „mult
sub normal”, decilele 3 şi 4 - „sub normal”, decilele 5 şi 6 - „aproape normal”, decilele
7 şi 8 - „peste normal”, decilele 9 şi 10 - „mult peste normal”. Ca dezavantaj principal
se remarcă necesitatea unui număr mare de date pentru calcul. Metoda decilelor este
folosită pentru a aprecia severitatea secetei în Australia. In cazul acestui sistem,
fermierii pot cere asistenţă de la guvern numai în condiţiile când mărimea precipitaţiilor
căzute corespunde unei perioade de repetare de 20-25 ani dintr-o 100 de ani.
BM DI = ~ - j ^ i k (2 .3 )
& k= 1
cu:
h = c\ * h-x + c0 * P'k cu i0 = 0 (2.4)
unde:
ik este indicile lunar;
k - numărul de ordine al lunii considerate;
co, C] sunt constante ce se determină recursiv prin asimilarea lui BMDI cu valorea de
-4 pentru secete istoric extreme şi valori proporţional mai mari spre condiţiile normale,
ajungând până la 4 pentru perioade extrem de umede;
p ’k este precipitaţia lunară standardizată care se calculează cu:
Pk ~ ~ — ~ >un(ie: (2.5)
<?k
mk este media multianuală a lunii k;
Gk este abaterea standard a precipitaţiilor pentru luna respectivă;
GESTIUNEA SECETELOR 9
Pk reprezintă cantitatea de precipitaţii în luna k.
Tabelul 2.1.
BMDI Caracterizarea perioadei
BMDI>4 Extrem de umed
4>BMDI>3 Foarte umed
3>BMDI>2 Moderat de umed
2>BMDI>1 Puţin umed
1>BMDI>-1 Aproape normal
-l>BM DI>-2 Secetă medie
-2>BMDI>-3 Secetă moderată
-3>BMDI>-4 Secetă severă
-4>BMDI Secetă extremă
Acest indice poate fi considerat o versiune simplificată a PDSI.
4A
a- 1+ J l + (2 .8)
4A
/ ? = a4 (2.9)
ta£ )_ (2.10)
v’ N
în acelaşi scop se poate folosi un procedeu iterativ propus de Wilks (1995) (citat
de Lloyd Hughes, 2002):
-i
oo2LŢ o Lr 'dL -M T "(â )
N
a a dă2 8â8j3 dă a P
p ' P d2L d2L dL P -N Nâ 2Zx
dădfi d ă 2 [dfi\ . P fi2 pl _ (2.11)
’£ ln (;c )-A rin (/? )-A T ’,(â)
Nâ
(2 . 12)
G ( x )= ] 8 (x)d x = j w i
x
t=— (2.13)
1
GESTIUNEA SECETELOR 11
atunci se ajunge la expresia funcţiei gama incomplete:
1
G(x) = - n r \t * - ' e - ' d t (2.14)
r ( a ) oJ
Valorile acesteia din urmă se calculează folosind un algoritm propus de Press ş.a.
(1986) (citat de Lloyd Hughes, 2002). întrucât distribuţia gama este nedefinită pentru
x=0 şi q = P(x=0)>0 unde P(x=0) este probabilitatea precipitaţiei zero, probabilitatea
cumulată devine:
Fig.2.1. Stabilirea valorii SPI pe cale grafică (după E dw ards and McKee, 1997)
MD
•I-
o
o
0 - (-0,99) Uşor secetos 34,1
o
Moderat secetos 9,2
•I-
1
(-1,5) + (-1,99) Sever secetos 4,4
< -2 Extrem secetos 2,3
în cazul unui număr mare de puncte, pentru calculul SPI, după recomandările lui
Edwards şi McKee (1997) se poate folosi, ca alternativă, conversia aproximativă dată de
Abramoritz şi Stegun (1965) (citat de Lloyd Hughes, 2002):
(2.17)
vln(n(x)y pentru0<H(x)"0,5
? = J ln 7------- pentru 0,5 < H(x) < 1 (2.17’)
Şi
c0 = 2,515517 ci = 0,802853 c2 = 0,010328
di = 1,432788 d2 = 0,189269 d3 = 0,001308
(2.19)
â
unde: jj şi â sunt media şi variaţia standard ale şirului de valori ale precipitaţiilor.
Pentru a stabili în ce grad un anumit tip de distribuţie este adecvat pentru
calculul SPI, se va compara distribuţia probabilităţilor empirice cumulate cu distribuţia
probabilităţilor teoretice cumulate.
Indicele SPI poate fi utilizat atât în condiţii de umiditate cât şi de secetă. Prezintă
avantajul că este uşor de folosit, necesitând numai date privind precipitaţiile şi calculul a
numai 2 parametri (jU şi â ) . Un alt avantaj îl reprezintă faptul că se calculează pe
perioade variabile de timp putând astfel caracteriza mai multe tipuri de secetă
(meteorologică, agricolă şi hidrologică).
Ca dezavantaje se menţionează: necesitatea unui număr mare de date (pentru cel
puţin 30 de ani) şi faptul că acest indice nu poate caracteriza intensitatea secetei în
raport cu o altă zonă (în cazul unui volum mare de date, datorită utilizării distribuţiilor
statistice, frecvenţa secetelor va fi aceeaşi pentru toate locaţiile, v.tab.2.2.).
(2 .20)
în care:
j - indexul zilei curente;
i - durata perioadei pe care se calculează suma;
Pm - precipitaţia cu (m-1) zile înainte de ziua curentă. De exemplu, dacă i=3, atunci
EP zilnice sunt egale cu [P i +(P i+P2)/2+(P i+P2+P3)/3]. Pentru i = 365zile, procedeul de
calcul va stabili EP pentru prima zi a celui de-al doilea an, deci dacă datele privind
precipitaţiile cuprind 30 de ani, vor fi calculate 365x29 de valori zilnice pentru EP.
Următorul pas este calculul mediei precipitaţiilor efective (MEP) pentru fiecare
zi a anului, stabilirea abaterilor valorilor zilnice a EP faţă de medie (DEP=EP-MEP), a
14 INDICI DE CARACTERIZAREA SECETELOR
abaterilor standard (ST(EP)) pentru fiecare zi, după care se determină valoarea
standardizată a abaterilor zilnice (SEP):
DFP
SEP = f , (2.21)
s t (e p )
Durata secetei poate fi definită ca perioada în care SEP are valori negative.
SEP este elementul care permite compararea severităţii secetei între două sau
mai multe locaţii, indiferent de diferenţele climatice dintre ele, îmbunătăţind astfel
indicele SPI.
în regim operaţional, după ce au fostcalculate valorile DEP zilnice, se trece la
calculul PRN. Valorile zilnice alePRN vorţine seama dedurata actuală pentru care au
fost stabilite valorile DEP, conform relaţiei:
DEP.
PRN j = —------(2.22)
£o/ao
N= 1
PRN,
EDIj ~ s t (p r N j ) . (2'23)
unde ST(PRN) este abaterea standard a valorilor PRN din fiecare zi.
(2.29)
i—(
Supraumed
O
V
o
3
100 > Im > 80 Umed
20 > Im > 0 Subumed
0 > Im > - 20 Subuscat
- 20 >Im> - 40 Semiarid
-4 0 >Im arid
k = P/(/'/10) (2.30)
în care :
P - precipitaţiile totale din luna considerată;
t’ - temperatura medie lunară multiplicată cu numărul de zile ale lunii.
(2.32)
unde: n reprezintă numărul de zile cu caniculă (t > 30 °C) în perioada iunie-august, iar
n - media multianuală a lui n;
- pentru precipitaţii:
K = 4 r max (2.33)
max
unde: x max este durata celei mai lungi perioade fără precipitaţii (sau cu precipitaţii
însumate în zile succesive sub 5-6 mm) între 15 iunie şi 15 august, iar Tmax - media
multianuală a lui x max;
- pentru apa freatică:
(2.34)
unde: H reprezintă adâncimea medie a apei freatice în perioada noiembrie - august, iar
H - valoarea medie multianuală pentru H.
Acest ultim factor de corecţie se foloseşte pentru zonele din luncile râurilor.
I _ a- q + Q
(2.36)
u ETP
18 INDICI DE CARACTERIZAREA SECETELOR
în care:
q - suma precipitaţiilor din perioada de acumulare a umidităţii în sol (XI-II);
a - coeficientul de înmagazinare şi proporţionalizare a consumului de apă asigurată
de precipitaţiile q, din perioada rece a anului (XI-II), având, funcţie de luna pentru care
se calculează Iu, valori de: 0,6 pentru martie şi aprilie, 0,5 pentru mai, 0,4 pentru iunie,
0,3 pentru iulie, 0,2 pentru august, 0,1 pentru septembrie, 0 pentru octombrie;
Q - precipitaţiile din perioada de consum a umidităţii (însumate din luna a IlI-a până
la sfârşitul lunii de calcul);
ETP - evapotranspiraţia potenţială însumată din luna a IlI-a până la sfârşitul lunii
pentru care se calculează Iu.
P = ET + R + R O - L (2.40)
Tabelul 2.5.
Caracterizarea climatică funcţie de valorile PDSI
PDSI Caracterizarea climatului pe intervalul de timp considerat
PDSI >4.00 Extrem de umed
3<PDSI<3.99 Foarte umed
2<PDSI<2.99 Moderat umed
K P D S K 1.99 Uşor umed
0.5<PDSI<0.99 Perioadă umedă incipientă
0.49<PDSI<-0.49 Aproape normal
-0.5 0<PD SI<-0.99 Perioadă secetoasă incipientă
-1.00<PDSI<-1.99 Uşor secetos
-2.00<PDSI<-2.99 Moderat secetos
-3.00<PDSI<-3.99 Sever de secetos
PDSK-4.00 Extrem de secetos
Cel mai adesea, PDSI se calculează pe perioade lunare, dar mărimea intervalului
de timp trebuie aleasă şi în funcţie de domeniul pentru care se efectuează studiul. Astfel,
pentru a analiza seceta agricolă, intervalul poate fi de 1-3 luni, pentru analiza secetelor
hidrologice se adoptă intervale de 6-12 luni, iar pentru a aprecia mai bine începutul şi
sfârşitul secetelor, intervalul de analiză trebuie redus la 1-2 săptămâni.
Avantajul principal al PDSI constă în faptul că este un indice standard, care oferă
posibilitatea comparării incidenţei secetei în diferite locuri şi la diferite momente de
20 INDICI DE CARACTERIZAREA SECETELOR
timp. Un dezavantaj este că factorul K a fost stabilit numai pentru 9 staţii climatice din
•SUA (Alley, 1984).
(2.41)
unde:
j - numărul de ordine al lunii de calcul
(2.42)
(2.43)
(2.44)
(2.45)
PE - evapotranspiraţia potenţială;
Celelalte notaţii sunt noţiuni potenţiale introduse de Palmer, şi anume, valoarea
potenţială a refacerii rezervei de apă din straturile solului PR, valoarea potenţială a
reducerii rezervei de apă a solului PL şi scurgerea potenţială PRO,.
PR = W - { S s + S i ) (2.46)
unde: Ss , Sj sunt rezervele de apă disponibile la începutul lunii în stratul superior,
respectiv în stratul inferior al solului;
(2.48)
PRO = Ss + Si (2.50)
c) In calculul bilanţului de apă din sol există mai multe cazuri şi subcazuri care
pot interveni în determinarea valorilor curente (actuale) pentru ET, R, RO şi L.
1. când P>PET
1.1. (P-PET)>(25,4-Ss)
Valoarea termenului din dreapta a inegalităţii reprezintă cantitatea de apă necesară
refacerii rezervei de apă în stratul superior (Rs). Cantitatea de precipitaţii care depăşeşte
PET va reface complet rezerva de apă din stratul superior şi, apoi şi pe aceea din stratul
inferior.
1.1.1. (PE-PET-Rs)<[(W-25,4)-Si]
în acest caz, apa din precipitaţii care rămâne după asigurarea PET şi refacerea
rezervei Rs, reîncarcă parţial rezerva de apă din stratul inferior, şi deci nu există
scurgeri.
22 INDICI DE CARACTERIZAREA SECETELOR
Rt = P - P E - Rs (2.51)
şi R0 = O (2.51’)
1.1.2. (PE-PET-RS)>[(W-25,4)-Sj]
în această situaţie există posibilitatea reîncărcării la maximum cu apă a ambelor
straturi, o parte din apă pierzându-se prin scurgere.
1.2. (P-PET)<(25,4-Ss)
• în această situaţie există apă numai pentru reîncărcarea parţială a stratului
superior.
Rs = P - PET (2.53)
şi RO —0 (2.53’)
2. când P<PET
Cantitatea de apă provenită din precipitaţii nu acoperă PET astfel că se va reduce
rezerva de apă din sol. Nu va exista reîncărcare nici pierderi din apa pluvială, încât:
Rs = 0 şi RO = 0 (2.54)
Valoarea L pentru ambele straturi este:
L = LS+ Li (2.55)
ET = P + L (2.56)
2.1. Ss>(PE-P)
Umiditatea din stratul superior de sol este suficientă pentru acoperirea deficitului
de apă. Deci, reducerea rezervei de apă va fi numai din stratul superior de sol (Ls).
Ls - PE - P (2.57)
şi Lt = 0 (2.57’)
2.2. Ss<(PE-P)
Nu există umiditate suficientă în stratul superior de sol pentru ca, împreună cu
precipitaţiile, să acopere evapotranspiraţia. Rezerva de apă din stratul superior se va
epuiza şi totodată se va consuma o parte din rezerva existentă în stratul inferior.
L,=S, (2.58)
K, =17,67 12
(2.59)
in care:
i este numărul lunii în care se efectuează calculul;
Dj - media multianuală a valorilor absolute ale lui d pentru luna j
(2.60)
PE, + R ; + R O ,
T; = (2.61)
P, + L ;
17,67 - coeficient stabilit empiric de Palmer (1965) funcţie de un număr limitat de
date de la 9 staţii meteorologice din interiorul SUA.
Coeficienţii numiţi factori de durată (0,897 şi 1/3) din relaţia (2.37) au fost
stabiliţi empiric pentru două regiuni climatice (vestul statutului Kansas şi centrul
statutului Iowa). Cercetătorii de la Universitatea din Lincoln Nebraska, recomandă
ajustarea locală a acestor coeficienţi, pe baza analizelor climatice pentru fiecare
localitate. Aceşti coeficienţi indică ponderea anomaliei (abaterii) rezervei de apă a
solului din luna curentă ca şi a valorii indicelui PDSI din luna anterioară, asupra
indicelui PDSI din luna curentă. Dacă aceşti factori nu corespund condiţiilor climatice
24 INDICI DE CARACTERIZAREA SECETELOR
locale, este posibil ca valorea PDSI să nu corespundă realităţii (de ex: o secetă extremă
conform valorilor PDSI, să dureze mai mult decât în realitate).
Indicele PDSI este recomandat pentru analize ale secetelor pe perioade istorice.
dacă 0 < P < 1 apare posibilitatea aplicării metodei de backtracking încât PDSIp
va fi considerat ca medie ponderată între X 3 şi Xi sau X2. Astfel:
• dacă perioada curentă este o perioadă de secetă (X 3 < 0) şi există şansa
de începere a unei perioade umede, PDSI ponderat se va calcula ca
medie ponderată £ti relaţia:
PDSIp = (l - P ) • X 3 + P • X , (2.65)
• dacă perioada curentă este umedă (X 3 > 0), există şansa de a începe o
perioadă uscată şi deci:
PDSIp = (l - P) • Z 3 + P ■X 2 (2.66)
GESTIUNEA SECETELOR 25
O caracteristică importantă a PDSIp este că el nu se mai recalculează la
terminarea perioadei de secetă (ca în cazul PDSI). Aşadar, odată calculată, valoarea
indicelui nu se mai schimbă în timp, pentru că valorile celor trei indici intermediari (Xj,
X2, X3) rămân constante. PDSIp diferă de PDSI numai dacă există posibilitatea ca
valoarea PDSI să fie înlocuită (după reconsiderarea valorilor PDSI la terminarea
fenomenului), adică atunci când probabilitatea terminării fenomenului curent este între
0 % şi 1 0 0 %.
Autocalibrarea PDSI
Calculul PDSI presupune folosirea unor variabile empirice care sunt diferite
pentru fiecare locaţie, ceea ce ar duce, desigur, la variabilitatea spaţială a valorilor
acestui indice. în primul rând este vorba de ,sfactorii de durată ”, cu valorile 0,897 şi 1/3
care intră în calcul PDSI. Aşa cum am arătat, primul factor apreciază care este ponderea
anomaliei curente de precipitaţii, iar al doilea, care este ponderea indicelui Palmer din
perioada anterioară, în valoarea indicelui pentru perioada curentă. Dacă aceste ponderi
nu sunt apreciate corect, momentul de terminare şi durata unei secete extreme pot fi
indicate greşit.
O locaţie poate fi mai sensibilă la un deficit de umiditate decât alta; de asemenea,
o aceeaşi locaţie poate fi mai sensibilă la deficitul de umiditate decât la surplusul de
umiditate de aceeaşi mărime sau invers. Pentru aceste considerente, pentru fiecare
locaţie este indicat a se stabili două seturi de date şi de factori de durată, din care unul
va fi folosit în timpul perioadelor ploioase iar celălalt în timpul celor secetoase.
Palmer a identificat şi considerat secetele extreme cu diferite durate (pentru
valorile din Kansas şi Iowa), severitatea fiecăreia fiind estimată prin însumarea indicilor
Z pe durata secetei (vezi graficul din fig.2.2.).
Ecuaţiile dreaptelor din acest grafic (fiecare fiind corespunzătoare pentru valorile
PDSI = -1, -2, -3, -4), au expresia:
unde:
t reprezintă durata secetei (în luni);
C - coeficient care are valoare specifică fiecărei drepte
Considerându-se m panta şi b intersecţia cu ordonata graficului pentru fiecare
dreaptă, şi notând cu p coeficientul de pondere al indexului anterior şi q coeficientul
anomaliei curente a umidităţii, se obţin următoarele ecuaţii pentru p şi q:
p = 1-----(2.68)
m +b
26 INDICI DE CARACTERIZAREA SECETELOR
q = (2.69)
m+ b
Fig.2.2. Stabilirea factorilor de d u rată din relaţia PDSI pentru K ansas şi Towa (Palm er, 1965)
Aşa cum s-a arătat, indicele Palmer a fost stabilit pentru regiuni omogene de sol şi
climă şi nu ţine cont de aportul zăpezilor şi de debitele ulterioare, care rezultă în urma
topirii acestora.
SWSI a fost propus pentru a completa indicele Palmer în condiţiile de umiditate
din unele state americane (Oregon, Montana, Idaho, Utah), unde zăpada reprezintă o
componentă importantă a bilanţului hidrologic.
Indicele SWSI (Surface Water Supply Index) a fost stabilit pentru a fi un
indicator al situaţiei apelor de suprafaţă.
Scopul introducerii SWSI a fost de a încorpora elemente hidrologice şi climatice
într-un singur indice, valabil pentru un bazin hidrografic.
De asemenea, valorile lui pot fi standardizate pentru a permite compararea între
bazine.
Ecuaţia utilizată pentru calculul SWSI este:
GESTIUNEA SECETELOR 29
Pentru calculul SWSI este nevoie de date lunare pentru cele 4 elemente care intră
în bilanţul hidrologic: precipitaţiile lichide, precipitaţiile solide (la staţiile meteo din
bazinul hidrografic), debitele şi scurgerea lichidă a râurilor în secţiuni caracteristice (la
ieşire din bazin) şi variaţia volumului apei în lacurile de acumulare. Cu şirurile de date
lunare pentru fiecare din aceste elemente se efectuează analiza statistică şi se întocmesc
curbe de asigurare. Aceste curbe, întocmite pentru fiecare lună, dau posibilitatea ca,
după ce se înregistrează valorile fiecărui element, să se stabilească probabilitatea de
nedepăşire corespunzătoare şi să se calculeze SWSI. Suma componentelor ponderate va
fi centrată pe 0 (prin scăderea a 50%) şi împărţită la 12 pentru a stabili limitele
domeniului indicelui între -4,2 şi 4,2, la fel ca şi pentru PDSI.
SWSI este relativ uşor de calculat şi asigură o caracterizare a resurselor de apă din
bazinul hidrografic. Are însă unele limitări în cazul utilizării pentru bazine hidrografice
mari, cu o diversitate pronunţată a condiţiilor hidrologice, pentru că ponderile
componentelor bilanţului (a, b, c, d) diferă mult în perimetrul acestora. O altă dificultate
este datorită necesităţii refacerii calculelor de probabilitate în cazul când măsurătorile la
unele staţii sunt discontinue sau observaţiile uneia sau a mai multor componente sunt
întrerupte. De asemenea, în cazul când intră în funcţiune noi baraje şi lacuri de
acumulare sau derivaţii interbazinale, se va modifica ponderea fiecărei componente a
bilanţului. Pentru aceste motive este greu de asigurat serii omogene în timp ale SWSI
(Heddingaus şi Sabol, 1991). în plus, evenimentele extreme pot să impună revizuirea
curbelor distribuţiei frecvenţelor, stabilite anterior.
MAI = — (2.71)
ET0
în care:
P - precipitaţia lunară cu asigurarea de 75 % (mm);
ETo - evapotranspiraţia culturii de referinţă sau evapotranspiraţia potenţială (mm).
SMi - SM ”'ed
SMD. = ------ --------- —— (2.72)
SMŢ™ - SM™m
unde:
SMDj - deficitul de umiditate în perioada „i” (săptămână, decadă, lună);
SM;med - valoarea mediei multianuale a rezervei de apă disponibilă în sol în
perioada „i”;
SMimax -rezerva maximă de apă disponibilă în sol pe perioadă multianuală în
perioada „i”;
GESTIUNEA SECETELOR 31
SMjmm -rezerva minimă de apă disponibilă în sol pe perioadă multianuală în
perioada „i”;
SMj - rezerva de apă disponibilă în sol în perioada „i” (pentru care se efectuează
calculul indicelui SMD).
Pentru determinarea valorilor SMjmed, S M jmax,S M jmm este nevoie de date asupra
rezervei de apă din sol la sfârşitul fiecărei perioade şi pe întregul profil al solului, pentru
un şir de ani îndelungat (min. 30 ani). Aceste elemente, diferenţiate pe culturi agricole,
se stabilesc în cadrul serviciilor agrometeorologice regionale din ţara noastră. Pentru o
perioadă considerată, SMD arată cât este redusă rezerva de apă din sol în comparaţie cu
rezerva medie, raportată la amplitudinea maximă de variaţie a acesteia pe perioadă
multianuală.
Deficitul cumulat al rezervei de apă pe mai multe luni succesive
n
Severitatea secetei sau indicele rezervei de apă pentru culturi agricole într-o
perioadă considerată se calculează cu relaţia propusă de Palmer (1965):
ETopt = k - t - r (2.75)
în care:
k - factor agro-hidro-biologic ce depinde de indicele dezvoltării foliare (LAI) al
culturii în stadiul considerat. El exprimă efectele elementelor biologice şi agrotehnice
ale culturii (specia, varietatea, fenofaza, nivelul de fertilizare etc.)
t - temperatura medie zilnică (°C);
32 INDICI DE CARACTERIZAREA SECETELOR
r - durata zilnică efectivă de strălucire a soarelui, în % din numărul orelor zilnice de
strălucire geografic posibile.
In tabelul 2.6. sunt prezentate câteva valori ale factorului k funcţie de indicele
dezvoltării foliare (LAI), iar în tabelul 2.7. câteva valori ale lui r (după Petrasovits,
1994).
Tabelul 2.6.
Valorile factorului ,,k” funcţie de indicele dezvoltării foliare, pentru diferite culturi
LAI Cultura
(m2/m2) Sfeclă de zahăr Fasole Lucemă
0,1 0,8 0,7 0,85
0,5 0,9 0,85 0,9
1, 0,95 0,95 1,00
2 ,0 0 1,03 1,02 1,07
4,0 1,13 1,08 1,11
8,0 1,25 1,15 1,15
Tabelul 2.7.
Valorile factorului,, r ”
Durata zilnică de strălucire
a Soarelui (ore) 0 ,0 1,0 3,0 5,0 7,0 10,0 12,0 15,0
r 0,01 0 ,0 2 0,07 0,11 0,16 0,23 0,27 0,34
E T , = f - E T opt (2.76)
unde: R^f- este rezerva de apă disponibilă efectivă în zona radiculară activă (mm);
Rd - capacitatea maximă de înmagazinare a apei în limitele zonei radiculare
active (mm).
EVI = G ------------------------------------ (2 .7 9 )
^IRA + C R - Â R —C b - Ab + L
unde:
Xb - reflectanţa corespunzătoare albastrului;
Cr, C b -factori de corecţie pentru roşu, respectiv albastru, ţinând cont de rezistenţa
atmosferică;
G - factor de multiplicare;
L - factor de corecţie a luminozităţii covorului vegetal, având în vedere gradul de
acoperire cu vegetaţie al terenului
In metodologia de calcul a EDI (Huete and al., 2002) s-au adoptat următoarele
valori: L = 1, CR = 6 ,C b = 7,5 şi G = 2,5.
NDVI-NDVI .
VCI = --------------------- sas- (2.80)
NDVI max -N D V I mm .
unde: NDVImax şi NDVTmjn sunt valorile maxime şi minime pe perioada de calcul ale
NDVI, stabilite pe baza datelor istorice (un şir minim de 20 ani).
Deci, VCI ţine seama de variabilitatea NDVI pe mai mulţi ani, făcând astfel
diferenţierea funcţie de natura covorului vegetal. Este considerat un indicator mai bun al
stresului hidric al plantelor decât NDVI.
Precizia determinării VCI deprinde de precizia măsurătorilor privind NDVI, dar
şi de numărul şi calitatea imaginilor care conţin valorile extreme ale NDVI.
Valorile VCI sunt pozitive şi subunitare, apropierea de 0 indicând o stare proastă
a plantelor, respectiv un stres hidric accentuat, în schimb valorile apropiate de 1 arată o
situaţie bună din acest punct de vedere, adică o bună aprovizionare cu apă a plantelor.
GESTIUNEA SECETELOR 35
d) TCI (Temperatura Condition Index)
Se referă la starea termică a covorului vegetal, fiind detectată ca temperatură
radiantă (ex. AVHRR, banda 4).
Se calculează cu relaţia:
CM I = — (2.82)
LEp
în care:
L este căldura latentă de evaporare;
R - precipitaţia (mm);
LEp - evapoatranspiraţia potenţială exprimată în unităţi energetice (MJ/m2/zi);
LEp~0,8In sau, pe baza datelor satelitare cu privire la temperatura aerului, se stabileşte
utilizând ecuaţiea Thomthwaite
In - intensitatea radiaţiei soalre nete
f) SMI (Indicele climatic de umiditate la nivelul solului)
Este un indice utilizat pentru a determina nivelul actual al secetei şi deşertificării
la nivelul solului. De fapt, SMI este evapotranspiraţia relativă:
LE LE
SMI = —— «1,25 • (2.83)
LEp ln
Pentru evaluarea gradului de secetă, CMI şi SMI sunt analizaţi pe perioade
decadale sau lunare iar pentru evaluarea deşertificării, intervalele de timp sunt de cel
puţin un an.
CAPITOLUL III
CLIMATOLOGIA Şl IMPACTUL SECETELOR DIN
ROMÂNIA
în raport cu poziţia sa pe glob, România este situată în plină zonă temperată iar
poziţia pe continent, adaugă, la aceasta, caracterul continental al climei. Sub influenţa
principalilor centri barici de acţiune care determină deplasarea maselor de aer cu
proprietăţi diferite, ca şi sub influenţa rolului de baraj orografic pe care îl au Carpaţii,
clima României capătă un caracter specific, aparte de cea a ţărilor din jur.
Studiile asupra secetelor din România sunt o preocupare încă din prima parte a
secolului trecut. Ele s-au dezvoltat şi aprofundat treptat, odată cu acumularea unui
volum mai mare de date meteorologice şi hidrologice.
Fig.3.3. Zonele cele mai afectate de secetă pe teritoriul României (Geicu A., 2000)
40 CLIMA TOLOGIA ŞI IMPACTUL SECETELOR DIN ROMÂNIA
După cum s-a arătat anterior, în literatura de specialitate există o multitudine de
indici de caracterizare cantitativă a intensităţii sau severităţii secetelor. în cadrul
studiilor efectuate în acest scop în ţara noastră au fost folosiţi mai mulţi indici, unii
elaboraţi pentru condiţiile ţării noastre (ex. indicii propuşi de N.Topor, N.Soroceanu),
precum şi alţii elaboraţi pentru alte zone geografice şi ţări. Aceştia din urmă, însă,
pentru că sunt utilizaţi în altă zonă geografică decât cea pentru care au fost stabiliţi, au
fost corectaţi, funcţie de condiţiile specifice de ordin pedologie, hidrogeologic, relief
etc.
în acest sens, Canarache şi Dumitru (2000) face o zonare mai detaliată a secetei la
scara întregii ţări, folosind indicele de ariditate Palfai. Valoarea stabilită prin relaţia de
calcul şi corecţiile prevăzute pentru condiţiile câmpiei ungare, a fost corectată cu un
factor ce depinde de caracteristicile solului, respectiv de intervalul umidităţii active
(Kjua), aportul freatic (Kaf) conţinutul total de săruri solubile (Kss) precum şi de panta
terenului (Kpt). în tabelul 3.1. sunt date valorile acestor factori de corecţie:
Tab.3.1.
Coeficienţii de corecţie a indicelui de ariditate Palfai (după Canarache ş.a., 2000)
Calisificarea Tipul factorului de corecţie
factorului de Capacitatea Aport freatic CTSS Panta terenului
corecţie utilă de apă
din sol
mm Kjua mm/h Kaf m g/100 g Kss % Kpt
sol
Extrem de <30 1,50 - - - - - -
scăzut
Foarte scăzut 30-50 1,20 <50 1,00 < 100 1,00 <5 1,05
(150)
Scăzut 50-70 1,00 50-150 0,90 100(150)- 1,00 5-10 1,10
300(350)
Moderat 70-90 1,00 150-250 0,80 300(350)- 1,10 10-20 1,15
600(900)
Mare 90-120 0,90 250-350 0,65 600(900)- 1,20 20-30 1,20
1000(1500
)
Foarte mare > 120 0,75 > 350 0,40 > 1000 1,35 >30 1,30
(1500)
Procedeul poate fi aplicat pentru analize şi detalieri pe zone mai mici, până la
scara unei ferme agricole.
Tab3.2.
Valorile medii ale indicilor IU şi PAIqla staţiile meteorologice din Moldova
Tab.3.3.
Frecvenţa secetelor (%)pe trepte de intensitate, funcţie de valorile indicelui de
umiditate
ZONA ESTICA
Treapta de Dorohoi Iaşi • Tecuci Galaţi Valori medii pentru
intensitate cele 4 localităti
secetă extremă -
_ - - -
ZONA ESTICA
Treapta de Dorohoi Iaşi Tecuci Galaţi Valori medii pentru cele 4
intensitate localităti
secetă extremă - 1,3 8,6 10,4 5.07
secetă gravă 20,0 6,9 40,0 62,1 32,25
secetă moderată 34,3 34,9 40,0 20,7 32,47
secetă uşoară 40,0 56,9 11,4 6,9 28,8
Fără secetă 5,7 - - - 1,42
ZONA CENTRAL - VESTICA
Treapta de Roman Bacău Adj ud Focşani Valori medii pentru cele 4
intensitate localităţi
secetă extremă - - 3,1 3,3 1,6
secetă gravă - - 31,2 6,7 9,47
secetă moderată 37,5 26,9 40,6 40,0 36,25
secetă uşoară 62,5 73,1 21,9 50,0 51,87
Fără secetă - - 3,1 - 0,77
Tab.3.5.
Frecvenţa secetei în perioada semănatului cerealelor de toamnă (Povară, 2000)
Staţia meteorologică Frecvenţa (%) anomaliilor pluviometrice cu gradul de
intensitate 1...4
Septembrie Octombrie
Satu Mare 50 47
Oradea 47 53
Târgu Mureş 53 53
Timişoara 53 70
Craiova 50 47
Piteşti 53 63
Bucureşti 53 57
Grivita 47 63
Medgidia 60 50
Buzău 50 70
Bacău 47 70
Bârlad 60 53
Botoşani 60 60
Legenda
Zona Grad de vulnerabilitate Categoria de vulnerabilitate
I 3 uşoara
II 5 moderata
m 7 mare
IV 9 foarte mare
Fig.4.1. FÎ2.4.2.
<“ >
în care:
(X.ETi) este fluxul de căldură latentă;
X - căldura latentă de vaporizare a apei;
ETi - evapotranspiraţia;
Rnet - radiaţia netă;
G - radiaţia suprafeţei terestre.
Indicele i semnifică fluxuri instantanee.
EF arată cât din energia disponibilă la suprafaţa terenului este folosită pentru
evapotranspiraţie. Cu cât umiditatea solului este mai mare, cu atât evapotranspiraţia este
mai mare, iar EF se va apropia de 1; dacă solul are o umiditate scăzută, EF se va apropia
de 0.
Algoritmii de calcul folosesc informaţii furnizate de sateliţi în benzile vizibile,
infraroşu apropiat şi infraroşu termal ale spectrului, coroborate cu date asupra
amplasării pe teren a folosinţelor şi a culturilor, planuri topografice digitizate, ca şi
informaţii meteorologice.
GESTIUNEA SECETELOR 53
Pentru estimarea evapotranspiraţiei pe baza observaţiilor satelitare se foloseşte
ecuaţia bilanţului energetic:
Corecţia atmosferică pentru TIR are în vedere relaţia între temperatura planetară
(TY) şi temperatura suprafeţei terestre (To):
T0 =Ta + — (4.8)
a
unde: a este coeficientul de transfer al căldurii.
GESTIUNEA SECETELOR 57
Hărţile cu distribuţia teritorială a temperaturii aerului se bazeză pe corelaţia
liniară între temperaturile planetare la miezul nopţii (Ton ) şi mijlocul zilei (To m):
T0„ = a - T 0„ + b (4.9)
(4.11)
O-*)
A'>Ămi„+AĂ (4.12)
Ş i
T0'<Tmax- A T (4.12’)
în care: AA şi AT sunt intervale determinate empiric.
Radiaţia globală la amiază se determină având stabilite, aşa după cum s-a arătat
anterior, transmisivitatea atmosferei (t) şi albedoul suprafeţei:
I gn = S -t- c o s is . (4.13)
în care:
S - constanta solară (1355 W/m2);
is - unghiul zenital solar, stabilit funcţie de longitudine, latitudine, momentul din zi şi
numărul zilei de la începutul anului.
Radiaţia globală zilnică rezultă din integrarea funcţiei cos(is) de la răsăritul până
la apusul Soarelui. Dacă un pixel este înnourat, transmisia radiativă prin nor (tnor) este
estimată funcţie de albedoul noros.
Radiaţia netă se calculează folosind relaţia:
58 SISTEME INTEGRATE DE MONITORJNG ŞI AVERTIZARE
I n = ( l - A ) - I g + Ln (4.14)
unde: Ln este fluxul radiaţiei termice nete, înglobând o componentă emisă de suprafaţa
terestră şi una emisă de atmosferă:
Ln = £0 • £a - c T* - £ 0 - ct-Tq (4.15)
unde:
8o este emisivitatea suprafeţei terestre (se consideră 0,9);
8a - emisivitatea atmosferei estimată cu ecuaţia lui Brunt, în funcţie de umiditatea
aerului.
.în perioade şi zone noroase, valorile celor două emisivităţi sunt aproape egale şi,
deci, fluxul radiaţiei tennice nete ,Ln, poate fi neglijat.
Fluxul radiaţiei de undă lungă (L„) însumat cu fluxul radiativ caloric (Hr) dau
radiaţia climatică netă (Lnc)
H = H c + H r =C- Va (4.17)
unde:
Hc - fluxul de căldură sensibilă convectivă;
C - coeficientul schimbului convectiv de căldură, care este funcţie de rugozitatea
suprafeţei terestre (pentru terenuri fără vegetaţie şi zone deşertice, pentru care LE=0, se
consideră C = l; pentru suprafeţe acoperite cu vegetaţie, valoarea C creşte linear cu
creşterea vegetaţiei, până la maxim C=2,4).
LE - I n - H (4.18)
Fluxul de căldură al solului a fost neglijat deoarece calculul este efectuat zilnic.
Dacă pixelii imaginii sunt „înnouraţi”, fluxul de căldură sensibilă nu se poate
determina. In acest caz, se estimează radiaţia netă în condiţii de nori, după metoda
arătată anterior, iar apoi se poate determina LE folosind modul de partiţie a energiei
stabilită în ultima zi fară nori.
GESTIUNEA SECETELOR 59
R= + (4.19)
unde: ay este coeficientul de regresie pentru durata de menţinere a norilor la înălţimea i
şi staţia meteo j; dj - „restul” la staţia meteo j.
Tab.4.1.
Caracterizarea stadiilor de secetă pentru alimentări cu apă
Stadiul secetei Caracteristici generale
Situaţie normală 1. SPI 12 între 0,99 şi -0,99
2 . niveluri freatice normale
Secetă stadiul 1 1. SPI 12 între -1,0 şi -1,49 pentru două luni consecutive
2 . stare „de atenţie” în legătură cu nivelurile şi/sau calitatea apelor
freatice
Secetă stadiul 2 1. SPI 12 între -1,5 şi -1,99 pentru două luni consecutive
2 . stare „de alertă” privind condiţiile apelor freatice
Secetă stadiul 3 1. SPI 12 sub -2,0 pentru două luni consecutive
2 . stare „critică” privind condiţiile apelor freatice
Tab.4.2.
Caracterizarea stadiilor de secetă pentru sectorul agriculturii
Stadiul secetei Caracteristici generale
Situaţie normală 1. SPI3 între 0,99 şi -0,99
2 . debite normale ale surselor de suprafaţă
3. volumul de apă în lacurile de acumulare este peste 75% din
capacitate (volumul util)
Secetă stadiul 1 1. SPI3 între -1 .0 şi -1,49 pentru două luni consecutive
2. volumul scurgerii în sursele de suprafaţa în ultimele 30 zile este
mai mic decât volumul corespunzător unei perioade de repetare de
10 ani, dar mai mare decât cel corespunzător unei perioade de
repetare de 20 de ani
3. volumul de apă acumulat în lacuri este sub 75% din capacitate
Secetă stadiul 2 1. SPI3 între —1,5 şi -1,99 pentru două luni consecutive
2. volumul scurgerii în sursele de suprafaţa în ultimele 30 zile este
mai mic decât volumul corespunzător unei perioade de repetare de
2 0 ani, dar mai mare decât cel corespunzător unei perioade de
repetare de 50 de ani
3. volumul de apă acumulat în lacuri este sub 50% din capacitate
Secetă stadiul 3 1. SPI3 sub -2 ,0 pentru două luni consecutive
2. volumul scurgerii în sursele de suprafaţa în ultimele 30 zile este
mai mic sau egal decât volumul corespunzător unei perioade de
repetare de 50 ani
3. volumul de apă acumulat în lacuri este sub 25% din capacitate
Tab.4.3.
Caracterizarea stadiilor de secetă pentru sectoarele protecţia mediului, sănătate
publică şi siguranţă civilă
Stadiul secetei Caracteristici generale
Situaţie normală 1. SPI3 între 0,99 şi -0,99
2 . debite normale ale surselor de suprafaţă
Secetă stadiul 1 1. SPI3 între -1 ,0 şi -1,49 pentru două luni consecutive
2 . rata incendiilor în păduri este la nivelul 1 (conform unei ierarhii
rezultate din observaţiile anterioare locale)
Secetă stadiul 2 1. SPI3 între -1 ,5 şi -1,99 pentru două luni consecutive
2 . rata incendiilor în păduri este la nivelul 2
Secetă stadiul 3 1. SPI3 sub -2 ,0 pentru două luni consecutive
2. rata incendiilor este la nivelul 3
62_____________________ SISTEME INTEGRA TE DE MONITORJNG ŞI A VERTIZARE
4.3.2. Sistemul de monitorizare folosit în SUA (propus de NDMC-
Universitatea din Nebraska)
Obiectivul principal pentru care a fost creat este acela de a oferi posibilitatea
recunoaşterii momentului de începere a secetei, înainte ca aceasta să cuprindă întreaga
regiune, deci să constiuie o metodă prin care să se acţioneze într-o manieră
preponderent proactivă, şi mai puţin în manieră reactivă (cum s-a intervenit, de obicei,
în trecut).
Interesul pentru monitorizarea secetelor în SUA a crescut mult în timpul secetei
din 1995-1996 care a afectat sudul şi sud-vestul ţării (şi când începuse, deja, să se
realizeze unele capacităţi instituţionale privind secetele). A apărut necesară stabilirea
unui sistem de monitoring capabil să integreze eforturile tuturor organismelor oficiale,
persoanelor fizice şi private, ca şi a sectoarelor care sunt interesate de secetă. Printre
obiectivele iniţiale care jalonează concepţia sistemului se regăsesc:
să existe posibilitatea de a stabili în timp real severitatea secetei,
extinderea ei spaţială, intensitatea, durata şi impactul asupra
oamenilor şi mediului;
să asigure colectarea informaţiilor privind secetele din cât mai
multe surse încât, în urma prelucrării lor, să rezulte
particularităţile regionale ale secetelor şi frecvenţa secetelor de
diferite categorii;
să fie centralizate informaţiile privind monitorizarea secetei care,
până atunci, erau dispersate la diferite entităţi federale, statale sau
regionale.
în anul 1999, în unna încheierii unui acord de colaborare între NDMC (National
Monitoring Drought Center), USDA (United States Departament o f Agriculture) şi
NOAA (National Oceanic & Atmospheric Administration) şi RCC (centre
meteorologice regionale), a început realizarea monitorului pentru secetă, care, în scurt
timp, a devenit un produs permanent, elaborat săptămânal şi care poate fi accesat gratuit
pe o pagină web (www.drought.unl.edu/dm/monitor.html).
Monitorul pentru secetă (fig.4.5.) constă dintr-o hartă color în care sunt arătate
zonele de pe teritoriul SUA care suferă de diferite grade de secetă, însoţită de un text
care prezintă impacturile curente ale secetei, zonele ameninţate în viitor şi perspectivele
de ameliorare a situaţiei. Acest monitor este o sinteză a mai multor indici ştiinţifici de
secetă care oferă o caracterizare complexă a secetei, şi anume: situaţia rezervelor de apă
din sol, seceta agricolă (indicele de secetă Palmer, PDSI, indicele de umiditate CMI,
modelul umidităţii solului, indicele de sănătate al vegetaţiei etc.), situaţia hidrologică
(caracterizată prin debitul zilnic al râurilor) şi seceta meteorologică (caracterizată prin
procentul precipitaţiilor efective, raportate la valoarea normală).
GESTIUNEA SECETELOR 63
•3 3
3 ca s 2.
3 ~ °
SI I *
■S— aO JJ ^ § O' 3
Ci- o sP ^N o'O —
rn C —
VI .ţj-
a a o ^
w •o
"3 '-3 J2 ^
«2 '£ o w
2 =K
3 C o/) a ^3 Xî cc
^ o
3CJ “ JB
« -r"’" S ai a<_>
Î-L
o <cs 3 <d "O x •=: a =3 0 3 _o 4 > O E
o <£ o >C3 •H, > p i2 ^F3 ’C H'"oi T5 -2
3 )C3 -O Q- ET B •- » -O 5> « &o"O O -r-T
—_, c/a £
c/3 -- Oi 15 C
o a O “i) c/> <2 « £ O o5 oC /D
u ^5 . ~"dOi o 60 O 03
Ci ■ - -o
V, £ ^Ci ^D —fl
> ^ h S 0 P3 4J3 Tu3 O> Q. Ou Ci CJO 01
>- , ' / 3 3 3 ^ p 3 > o bl) 0es-1*3 -3 |
^ 0 g.
u> C3 S «
^o C
F /3
Zj
°
O <
a>"D
ÎS
CJ
GESTIUNEA SECETELOR 65
^ 5
o■'4’ —
m
O^
o
VI
J2 O o
>C3
CU O
•ws "CO "Oo .^ - o
-o
<L>
— r> oJ— cd oo <D o "O
rX
°C3 *p
*
w . « 2 -o s* i .= Ou =
a 3 rr e ’ iH! ‘ ^ ' • ^ •—1 * *—1 "rr? .-2
rz — -C/D
- )Cc/>
u ^0 .3
o O *2 x <D
3 n.^3 > . O T3 2 C/5
.2
£ ^ E •- -O 'O
« .22 £ S ’3 s(L>
-§ ? -5 c o P
a,
5P’C u o c/î O
£ I 5 .s
§
g
S 8 I CD
8 a
£ *
Si
1
co
_66 _____________________ SISTEME INTEGRA TE DE MONITORING ŞI AVERTIZARE
Sistemul de indicatori de secetă folosiţi pentru caracterizarea şi pentru stabilirea
categoriei de severitate a secetei încorporează, aşa cum se observă, ultimele tehnologii
de teledecţie satelitară, comunicaţii prin satelit, Internet etc. pentru obţinerea datelor în
timp real pe bază săptămânală, zilnică şi chiar orară şi este, desigur, în continuă
perfecţionare.
Tab.4.5.
Avantajele şi dezavantajele metodelor de prognoză a secetelor meteorologice
________________________________________________ (Llovd-Hughes, 2002)
Metode statistice Metode dinamice
Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje
Folosesc toate De obicei, nu sunt Precizia este în funcţie de Rezoluţia spaţială
observaţiile m odelate cfectele complexitatea proceselor
m eteorologice neliniare m odelate
Stabilesc legătura Nu sunt elucidate Pot fi stabilite Nu sunt dezvoltate în
între cauză şi efect m ecanism ele fizice mecanism ele fizice aceeaşi m ăsură ca m etodele
statistice
Prognoze bune Prognoze dificile în Pot fi m odelate Nu e clar dacă au capacităţi
până la circa 9 cazul schim bărilor de schimbările de regim de prognoză mai bune decât
luni regim m etodele statistice
S ta b ilir e a
im p a c tu lu i
7^
M a s u ri d e
ră s p u n s
Din această relaţie rezultă că expresia volumului total de apă captat din surse de
suprafaţă şi subterane, are forma:
A doua categorie are în vedere creşterea eficienţei utilizării apei, iar primele
două categorii, considerate împreună, urmăresc reducerea riscului scăderii grave a
rezervelor de apă datorită secetei. A treia categorie de măsuri are ca scop minimizarea
impactului economic, social şi asupra mediului. în practică, măsurile sunt
interrelaţionate, iar în timp se pot suprapune, urmărindu-se atingerea scopurilor propuse.
Cele trei categorii de măsuri trebuie diferenţiate funcţie de sectorul de utilizare a
resurselor de apă (alimentare cu apă potabilă, agricultură, industrie etc.).
Având în vedere categoriile de măsuri arătate, acţiunile de combatere a secetei
pot fi clasificate folosind o matrice tridimensională (Rossi, 2000). Pentru exemplificare
prezentăm o astfel de clasificare (FAO, 2001; Dziegielewski, 2001) în tab.5.1.
Tab.5.1.
Model de clasificare a măsurilor pentru combaterea secetelor, care privesc
____________________ gospodărirea apelor (Bazza, 2002)
Categoria de Pe termen lung Sectoare Pe termen scurt Sectoare
măsuri interesate interesate
aspersiune) utilizatorilor
- motivaţii U,A,I industriali
pentru a investi
în tehnologii de - modificarea U,A,I
economisire a regulilor de
apei exploatare a lacurilor
- reciclarea apei I de acumulare
- reţele de U - introducerea U,A,I
distribuţie a apei măsurării apei
potabile din - modificarea U,A,I
surse alternative tarifelor pentru plata
- inventarierea u apei
puţurilor şi - raţionalizarea U,A,I
forajelor aflate consumurilor
în regim privat - acţiuni de educaţie U,A,I
de exploatare şi în direcţia
negocierea economisirii apei
utilizării lor - permise pentru U
publice exploatarea unor
- stabilirea U,A,I resurse adiţionale
vulnerabilităţii - perfecţionarea
la secetă şi cadrului legislativ şi UAIR
avertizarea instituţional
utilizatorilor de
apă
- elaborarea u ,a ,i ,R
procedurilor de
avertizare
- utilizarea A,I
GESTIUNEA SECETELOR 77
integrată a
resurselor de
suprafaţă cu cele
subterane
- perfecţionarea u ,a ,i ,R
cadrului
legislativ şi
instituţional
Minimizarea - realizarea unui U,A,I - realocarea U,A,I
impactului sistem de temporară a
secetei avertizare resurselor de apă (pe
timpurie privind baza unor priorităţi
seceta prestabilite în
- realocarea U,A,I privinţa utilizării
resurselor de apă rezervelor de apă)
pe baza - restricţii de U,A,I
cerinţelor de utilizare
calitate ale apei - aprovizionări de U
- utilizarea de A urgenţă
culturi rezistente - ajutoare publice U,A,I
la secetă pentru compensarea
- elaborarea u ,a ,i ,R reducerii profiturilor
planului d e . din cauza secetei
contingenţă - reducerea taxelor U,A,I
pentru secetă sau prelungirea
- combaterea U,A,I termenului de plată a
efectelor taxelor
economice şi - programe de U,A,I
sociale negative reabilitare
78 PLANURI ŞI STRA TEGII DE GESTIUNEA SECETELOR
Q n .p r ~ Qp + Qs (5.3)
(5.4)
GESTIUNEA SECETELOR 81
în care:
Qn - debitul minim necesar pe secţiunea de control din cadrul sectorului de
curs;
Qn.ant - debitul necesar pe cursul de apă în secţiunea de calcul anterioară,
imediat aval de secţiunea considerată;
Q p este debitul prelevat (minim necesar pentru captarea considerată);
Qs - debitul pentru curgerea salubră pe sectorul din aval de secţiunea de
control considerată;
XQp - suma debitelor captate între secţiunea curentă şi prima secţiune din
aval;
XQr - suma debitelor restituite între secţiunea curentă şi prima secţiune din
aval;
A - aportul de debit între captarea considerată şi prima captare înspre aval;
» l b U « Jnr*gUtrit«
1» JMturll. Jiidro- n«bn» 6t «tţnţi» «ub
M t r l c * k (» r « n t «
••sUunlltr i *
eeirtrel
K »rlnţ»
••P *etuld,c>m:ui
srtu xub(O
*..
,XOn>
5UUATIC
XCHKAUL
•Ub*«j>cctul
calit4tii.
3 IÎW .? jr DE
Cqiuidcrir^*
aporturi
e n c ta a r»
pt ATtHT2E «Ub
poetul
«IX L th tti___
o ă 'jz a j
ia p u r if i c l r l L l
Miluit op«r*t^
^ i U U y 7 *mQ
SITUAŢIED£
ţfr»«otuiLiix»r*j ATKKT2Xiub
ojmtitâtiv
P« c«l puţin
\in ■•ctor
KAxurJl p r# * * x » x « * r #
r*tion*li*fc
m t llta tc r l
r4 Z«
VOTAi
m - I r tfk t*
** X» ««pltul
a»ont« * 1 abatorului
«X in cadrul stato
Hiiuri. &« rului p«rmlt satin!»
c*r*a o«rlnţ*Xor h 1 «*
ni» rtao*a»r« *1* x&-
^ toio t l n ţ » Xe&inţ®X*?l
*** ţ o U m i Iktll.
Zaotrao. ©irlMtXor
• i n i a n t o i u r t &la
r c lo * in ţ»le r ? ;
SFlnn fli r» s t r l c t n , »*t«oîn»lr Ai »onil4i*
P* | r*î*ţ
xulvx * 1 a m i n a u u
***«
Îî**?4*? *•
U l d« 1* UtilirAt»-
a* r « f i * x j l 4 » Xur»~
ţle n a r t
rX, lncluiIv «fact*
iPOiibiX* iii r#*tric* Anxlit» rtctoirt, coti*•
Ţ*
ţ i p« **v**ablul l a t i n u l u i
h i t l r o p r i .r i c : a c t u a l i z a t -
dupl car. - fropvniri 6 c _____
o r ^ r u i v '* ^ I n c o X > b o ra r* ou
- g . oîîr<r
hotig1s 6a*lD
tentiX o i» rii|
- Vrnirir» »plioir#j
M S iH T itL ___
Heclstru eu tainic
> 6c s»id«nţS ţi Evaluar» «facta.
e ilc u l
e) m o d u l de a c ţ i u n e p e n t r u f o l o s i r e a r a ţ i o n a l ă a
r e s u r s e l o r de apă . încă din faza de atenţionare/avertizare se iau
măsuri de pregătire şi se trece la aplicarea unor măsuri de raţionalizare
a consumurilor, cu asigurarea cerinţelor la întreaga capacitate. Aceste
măsuri se stabilesc de beneficiari împreună cu unităţile de gospodărire
a apelor. Pentru situaţii premergătoare introducerii restricţiilor sunt
GESTIUNEA SECETELOR 83
necesare: eliminarea risipei şi limitarea pierderilor de apă, asigurarea
calităţii corespunzătoare a apelor evacuate, punerea în funcţiune a
instalaţiilor de alimentare de rezervă din sursa subterană sau din alte
surse, intensificarea reutilizării şi folosirii tuturor posibilităţilor de
compensare internă a cerinţelor de apă, organizarea eventualelor revizii
şi reparaţii la instalaţiile de alimentare cu apă.
Documentaţia mai cuprinde un capitol privind sistemele de evidenţă
ale informaţiilor de bază şi măsurilor adoptate în condiţii de secetă şi
modul de raportare privind aplicarea sistemului de semnalizare a
situaţiilor de restricţii.
Tab.5.2.
Matricea acţiunilor legate de combaterea secetei în SUA
Condiţiile şi faze Acţiuni la nivel Acţiuni revenind Acţiuni revenind Acţiuni revenind
sistem ele de
alim entare cu
apă şi instalarea
unor dispozitive
pentru
econom isirea
apei
Precipitaţii sunt acţiunilor contra consum ului zilnic a consum urilor consum urilor
sub valorile secetei iniţiază şi prognoze asupra zilnice de apă şi zilnice pentru
86 PLANURI ŞI STRATEGII DE GESTIUNEA SECETELOR
norm ale, iar întâlniri cu cererii de apă în anticiparea diferite utilizări
lichide şi solide,
volum ul scurgerii
în râuri şi starea
apelor subterane
analizate în
ultim ele 30, 60, 90
zile au valori
deficitare
calităţii apei se pentru a urmări pentru spaţii verzi apei uzate, agricole
utilizatorii de apă calităţii apei şi a tarifelor pentru apă producţie privind sursele
Agenţiile sau propune noi acţiuni Dacă acţiunile de Se sem nalează de apă
existente
Educaţie pentru
conservarea apei
situaţiei utilizarea de
Problemele tipice cu care se confruntă cei ce întocmesc acest plan constau în:
o faptul că nu se pot organiza utilizatorii de apă;
o uzual, acest plan nu se proiectează pentru secetele record, datorită rarităţii
acestora;
o nu se va putea şti precis cine va suferi de impactul secetei;
o nu se pot face diferenţe esenţiale între utilizatorii de apă.
Primele 5 etape ale acestui plan se vor modifica în baza unui proces iterativ, pe
măsură ce apar noi informaţii despre secetă.
Proiectul a fost realizat după ce agenţiile de distribuţie a apei, utilizatorii de apă
şi experţii în gospodărirea apelor au analizat părţile bune şi insuficienţele sau greşelile
planurilor de secetă existente şi reacţiile utilizatorilor de apă, a agenţiilor care
exploatează lacurile de acumulare şi a celorlalţi factori interesaţi. Tot în această fază s-a
propus realizarea Atlasului Naţional al Secetelor care reprezintă un instrument care
ajută managerii resurselor de apă pentru a răspunde întrebărilor legate de zona probabilă
de manifestare, durata şi severitatea secetelor de lungă durată. Atlasul include date
statistice privind:
> precipitaţiile (în procente din precipitaţiile normale) pentru diferitedurate (1,2,
3, 6, 12, 24, 36 şi 60 luni) şi considerate de la diferite luni de start (din ianuarie până în
decembrie pentru durate de 1, 2, 3 şi 6 luni) şi cu diverse frecvenţe (de la o dată la 5 ani
la o dată la 50 de ani)
> debitele râurilor în procente din scurgerea normală pentru diferite frecvenţe (la
fel ca şi pentru precipitaţii) şi pentru durate până la 12 luni;
> indicele Palmer (PDSI) ca indicator a severităţii secetelor (% de situaţii în care
PDSI a fost sub -3 , -4 şi -5).
Studiile statistice privind precipitaţiile şi debitele râurilor au fost efectuate cu
metoda de analiză „l-moment” ( l-moment analysis) elaborată la IBM de J.R.Hoking şi
J.R.Wallis, adecvată şirurilor statistice cu un număr mic de termeni, specifice secetelor.
Metoda DPS de gospodărire a resurselor de apă în timpul secetei a fost testată în
4 bazine hidrografice şi în alte zone, în care, pe arii extinse, s-au simulat secete severe şi
măsurile de atenuare cele mai eficiente. Ulterior a fost dezvoltată cu noi instrumente de
studiu, cum sunt: modelul de testare al colaborării factorilor implicaţi (Shared Vision
Model), exerciţii virtuale de secetă, managementul pentru conservarea apei, planificarea
declanşării acţiunilor (Trigger Planning), interviuri cu factorii de decizie şi cercurile de
influenţă.
Shared Vision Model a fost realizat, revăzut şi testat în colaborare cu toţi
reprezentanţii utilizatorilor de apă şi are în vedere nu numai sistemul de gospodărire a
apei, ci şi efectele sistemului în plan social şi al protecţiei mediului. El nu preia locul
altor modele existente, specializate, ci este un software de simulare grafică care face
GESTIUNEA SECETELOR 93
legătura între modelele specializate de management al resurselor de apă şi procesele de
luare a deciziilor umane.
Modelele de simulare a sistemelor de gospodărire a apelor dispun de softuri care
dau posibilitatea atât beneficiarilor, cât şi celor care iau decizii,să le utilizeze uşor, să le
înţeleagă şi să aibă încredere în ele. Mai concret, aceste modele pot fi testate de cei
interesaţi (pot fi eventual corectate), pot fi modificate uşor şi repede (încât pot fi folosite
în negocierea deciziilor de exploatare), pot să simuleze diverse situaţii hidrologice şi
modul în care sunt satisfăcute nevoile de apă ale utilizatorilor în fiecare situaţie.
Exerciţii de secetă virtuale (VDE). Reprezintă o simulare realistă a unei secete,
care dă posibilitatea managerilor resurselor de apă şi reprezentanţilor utilizatorilor să
înveţe şi să obţină experienţă în managementul secetelor, fară riscul asociat
evenimentelor reale.
Aceste exerciţii pot fi folosite şi pentru a testa şi completa planurile de secetă, a
antrena personal nou cu atribuţii legate de combaterea secetelor şi a aduce la zi aceste
planuri în raport cu ultimele infonnaţii meteorologice, hidrologice, cu privire la
extinderea consumurilor de apă etc.
Un exerciţiu de secetă virtual este compus din:
- un asistent, care explică regulile VDE şi gospodăreşte timpul considerat pentru
negocieri;
- participanţii, respectiv oamenii care, în timpul unei secete, ar reprezenta agenţiile de
gospodărire a apei şi grupurile de utilizatori;
un reprezentant din partea presei sau opiniei publice, care exprimă necesităţile şi
influenţa mass-mediei;
seceta virtuală, respectiv date sintetizate pentru exerciţii, inclusiv prognoze,
volumele de apă iniţiale în acumulări, afluenţa şi cererea de apă etc.;
două versiuni ale modelului privind testarea modului de colaborare. Prima este
folosită de asistent pentru a stabili performanţa sistemului, pe măsură ce se
adoptă diverse decizii pentiu managementul secetei, iar cea de a doua, este
folosită de participanţi pentru a estima impactul deciziilor alternative de
management al secetelor.
Exerciţiile sunt beneficie şi pentru factorii de decizie şi pentru ceilalţi factori,
pentru că se verifică eficenţa unor decizii asupra utilizării apei din lacuri, asupra
mărimii debitelor minime şi asupra momentelor de iniţiere a eforturilor de conservarea
apei.
Planificarea declanşării acţiunilor. Foloseşte metoda DPS şi modelul de testare
a participării şi urmăreşte să realizeze legătura între planurile strategice şi cele tactice,
prin utilizarea unui set de criterii de performanţă sau „ţinte” care permit să se stabilească
natura şi momentul luării deciziilor care vor fi implementate în planurile strategice
pentru secete.Desigur că această metodă de planificare are o mai mare flexibilitate decât
planificarea tradiţională.
Acţiuni privind publicul şi factorii de decizie. Obiectivele de gospodărire a
apelor sunt stabilite de public prin reprezentanţi aleşi oficial şi sunt transpuse în acţiuni
concrete de factorii de decizie din agenţiile de gospodărire a apelor. Deoarece secetele
se repetă la intervale mari de timp, pot apărea rupturi între efectele practice ale acestor
94 PLANURI ŞI STRATEGII DE GESTIUNEA SECETELOR
politici şi intenţia originală a legiuitorului şi a publicului. în particular, utilizatorii de
apă pot să nu conştientizeze modul cum vor afecta hotărârile legislative asupra modului
de folosire a apei.
Câteva „cercuri de influenţă” (fig.5.3.) sunt folosite pentru a menţine echilibrul
în ce priveşte eficacitatea şi reprezentativitatea participării factorilor participanţi la
acţiunile de pregătire pentru secetă. Acolo unde organizaţiile existente sunt atât de
restrictive pentru a se ocupa cu problemele gospodăririi apei la nivel holistic, „cercurile
de influenţă” pot crea noi direcţii pentru ca oamenii să interacţioneze, fără a desfiinţa
vechile organizaţii sau responsabilităţi şi avantajele acestora.
Marketingul apei V V
Schimbări institutionale V -
Schimbări legislative V -
(5.4)
VT
vr+v
rj = ----- ------1— (5.5)
Vq +Vx+V 2
k + y,
'7, = — — ( 5 .6 )
în care:
Vor - volumul net de apă (care trebuie să ajungă la plante);
V t - volumul brut de apă, la priza sistemului;
yT = K + vk, + vi +v, (5-7)
V ] - pierderile de apă în câmp, la aplicarea udărilor;
V 2 - pierderile de apă din reţelele interioare de distribuţie;
V kc - pierderi (prin infiltraţie, evaporaţie şi operaţionale) din reţeaua hidrotehnică de
transport.
V
yo vr
vo (5.8)
yT K+(^+y2+y,)
102 PLANURI ŞI STRATEGII DE GESTIUNEA SECETELOR
sau
______ L
V u l r K
Din aceste relaţii, rezultă că randamentul global al sistemului poate fi
îmbunătăţit prin:
- micşorarea pierderilor de apă din reţeaua de transport, VKe\
- mărirea randamentelor r|u şi r|r.
Reducerea pierderilor de apă are influenţe benefice şi asupra consumurilor
energetice, ştiindu-se că întregul consum de energie este direct proporţional cu volumul
de apă pompat.
Consumul specific de energie (care revine la 1 ha irigat) se reduce însă şi prin
înlocuirea pompelor uzate cu altele având randament hidraulic superior, micşorarea
presiunii de lucru, ş.a.
Alte acţiuni care vizează atât reducerea pierderilor din reţelele închise, în special
a celor operaţionale, este introducerea automatizării pe reţeaua de transport şi distribuţie
a apei.
Pentru reţelele interioare de distribuţie, care, în unele perimetre, sunt din canale
deschise se poate pune problema înlocuirii cu reţele de conducte sau a menţinerii lor,
dar cu măsuri de reabilitare a îmbrăcăminţilor deteriorate sau realizarea de noi
îmbrăcăminţi.
Pentru reducerea pierderilor de apă în câmp, în procesul de udare sunt adoptate
măsuri care diferă în funcţie de metoda şi echipamentul de udare. La ora actuală, apa
fiind din ce în ce mai scumpă, este nevoie de echipamente performante, care asigură
controlul strict asupra normelor de udare, o bună uniformitate a irigaţiei, pierderi mici
de apă prin evaporaţie, scurgere şi percolare. Unele studii arată că, în perioadele de
secetă şi oriunde resursa de apă este redusă, este nevoie ca şi calitatea udărilor să fie mai
bună. Tot în acest scop este necesară o corectă programare şi administrare a udărilor.
Programarea udărilor (a cantităţilor de apă la hectar pentru fiecare udare şi a
calendarului de udări) pennite micşorarea consumurilor de apă şi mărirea producţiilor
agricole şi a profitului fermierilor. In acelaşi timp se evită supraumezirea, care are
efecte nefavorabile asupra mediului, pentru că detennină spălarea îngrăşămintelor
chimice solubile (în special azotaţii) şi poluarea apelor de suprafaţă şi subterane.
Acţiunea de programare a udărilor poate fi organizată de asociaţiile utilizatorilor
de apă sau de către fermieri, în prezent existând o gamă largă de metode de lucru: