Podisul Sucevei - Studio Termo - Pluviometric PDF

UNIVERSITATEA “AL. I.
CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
PODIŞUL SUCEVEI
– STUDIU TERMO-
PLUVIOMETRIC -
- REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Univ. Dr. ELENA ERHAN
DOCTORAND
BOGDAN NISTOR
- 2008 -
1
UNIVERSITATEA „AL.I. CUZA” IAŞI
RECTORATUL
Domnului / Doamnei
………………………………..………………………………..
Vă facem cunoscut că în data de 17 ianuarie 2009, ora 10, în sala 629

de la Facultatea de Geografie şi Geologie, Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, Bd.
Carol I, nr.20A, Iaşi va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat
intitulată „PODIŞUL SUCEVEI - STUDIU TERMO-PLUVIOMETRIC”
elaborată de domnul NISTOR M. BOGDAN, în vederea conferirii titlului
ştiinţific de „doctor în geografie”.
Comisia de doctorat are următoarea componenţă:
Prof.univ.dr. Ovidiu Gabriel IANCU Preşedinte
Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi
Prof.univ.dr. Elena ERHAN Conducător ştiinţific
C.P.I dr. Octavia BOGDAN Referent ştiinţific
Institutul de Geografie al Academiei Române Bucureşti
C.P.I dr. Elena TEODOREANU Referent ştiinţific
Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti
Prof.univ.dr. Liviu APOSTOL Referent ştiinţific
Vă transmitem rezumatul tezei şi vă invităm să participaţi la susţinerea
publică a tezei de doctorat.
Rector,
Prof.univ.dr. Vasile IŞAN
2
3
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................... 2
PARTEA I-A ........................................................................................................... 6
I.1. CADRUL NATURAL AL PODIŞULUI SUCEVEI .............................................................................6
I.2. SCURT ISTORIC ASUPRA OBSERVAŢIILOR ŞI CERCETĂRILOR TERMO-PLUVIOMETRICE
ÎN PODIŞUL SUCEVEI...................................................................................................................... 14
I.3. METODE ŞI MIJLOACE DE CERCETARE.................................................................................. 23
PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI. INFLUENŢELE SCANDINAVO-

BALTICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAŞULUI
SUCEAVA ............................................................................................................ 31
II.1. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI (SUPRAFAŢA SUBIACENTĂ ACTIVĂ)............................... 31
II.2. FACTORII RADIATIVI .................................................................................................................. 39
II.3. FACTORII DINAMICI.................................................................................................................... 55
II.4. CONSIDERAŢII ASUPRA INFLUENŢELOR SCANDINAVO-BALTICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI
ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAŞULUI SUCEAVA ............................................................................ 77
PARTEA A III-A. TEMPERATURA AERULUI ÎN PODIŞUL SUCEVEI.

CARACTERISTICI PRINCIPALE....................................................................... 109
III.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VARIAŢIILE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ALE TEMPERATURII
AERULUI.......................................................................................................................................... 109
III.2. VARIAŢIILE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ALE TEMPERATURII SOLULUI ........................................ 115
III.3. REGIMUL TERMIC AL AERULUI ............................................................................................. 122
III.4. FENOMENUL DE ÎNGHEŢ ÎN PODIŞUL SUCEVEI................................................................ 190
III.5. VARIAŢIILE ÎN SPAŢIU ALE TEMPERATURII AERULUI....................................................... 196
III.6. INVERSIUNILE TERMICE ........................................................................................................ 211
PARTEA A IV-A. PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE ŞI FENOMENELE

HIDROMETEOROLOGICE ................................................................................ 232
IV.1. FACTORII GENETICI ŞI DE DISTRIBUŢIE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU A PRECIPITAŢIILOR
ATMOSFERICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI........................................................................................ 232
IV.2. REGIMUL DIURN AL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE.................................................... 236
IV.3. REGIMUL ANUAL AL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE................................................... 241
IV.4. REGIMUL ANOTIMPUAL, SEZONAL ŞI PE ANUL AGRICOL............................................... 245
IV.5. VARIABILITATEA CANTITĂŢILOR DE PRECIPITAŢII........................................................... 263
IV.6. ABUNDENŢA PRECIPITAŢIILOR. CANTITĂŢI MAXIME ÎN 24 DE ORE.............................. 273
IV.7. PLOILE TORENŢIALE. INTENSITATE, DURATĂ, FRECVENŢĂ.......................................... 276
IV.8. PERIOADELE SECETOASE ŞI PLOIOASE............................................................................ 299
IV.9. NUMĂRUL DE ZILE CU PRECIPITAŢII ŞI REGIMUL LOR ................................................... 336
IV.10. PRECIPITAŢIILE SUB FORMĂ DE NINSOARE ................................................................... 355
IV.11. FENOMENELE HIDROMETEOROLOGICE.......................................................................... 370
IMPORTANŢA CLIMEI PENTRU ECONOMIA PODIŞULUI SUCEVEI ............. 398
CONCLUZII ........................................................................................................ 418
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ............................................................................. 425
CUPRINS ........................................................................................................... 449
4
INTRODUCERE
„Podişul Sucevei – studiu termo-pluviometric” este o lucrare care
vine să completeze informaţiile ştiinţifice de natură climatologică ce există
deja pentru această subunitate geografică, închegându-le şi armonizându-le
într-un demers cât mai complet şi unitar.
Lucrarea de faţă îşi propune să arunce o lumină nouă asupra climei
Podişului Sucevei, sub aspect termic şi pluviometric, cu toate că există un
studiu complex de climatologie realizat în urmă cu cca. 30 de ani (Gh. Slavic
– Podişul Sucevei. Studiu climatologic). Motivaţia acestui subiect constă în
perioada de observaţie mai lungă (1886-2006 faţă de numai 1956-1975),
omogenitatea datelor, prelucrarea electronică a datelor, sursele bibliografice
mai numeroase.
Am încercat să întregesc imaginea asupra complexităţii geografice şi
climatice a acestei regiuni, care la prima vedere este o subunitate relativ
simplă pentru a fi studiată, dar care ni se înfăţişează apoi, în toată
complexitatea structurii şi funcţionalităţii ei.
Analiza caracteristicilor multianuale şi secvenţiale ale atmosferei de
deasupra acestui spaţiu, nu s-a putut desprinde de integrarea
sociogeosistemică de ansamblu, neîncercându-se a se abstractiza un segment
al geografiei ce „vorbeşte” mai mult prin aspectul valoric al datelor. Am
încercat să stabilesc corelaţii între componentele geosistemului, să stabilesc
logica legităţilor naturii şi strânsele interdependenţe din interiorul ei, precum
şi, dintre aceasta şi societatea umană.
Dacă factorii genetici ai climei sunt cei cu caracter mai general, pentru
regiuni mai întinse, s-a încercat, pe cât posibil, particularizarea lor la aspectele
strict locale ale Podişului Sucevei, aspecte întărite pe baza caracteristicilor
cantitative şi calitative ale elementelor şi fenomenelor meteorologice ce se
derulează şi se produc în timp şi spaţiu.
5
Studiul termo-pluviometric al Podişului Sucevei este structurat pe patru
părţi, în cele 450 pagini ale sale fiind cuprinse, pe lângă un bogat material
analitic şi de comentariu, un număr de 215 figuri (schiţe de hărţi, grafice) şi
191 tabele rezultate în urma prelucrării datelor din observaţiile meteorologice
şi a consultării literaturii de specialitate din care am selectat cca. 300 titluri
bibliografice.
În prima parte este pusă în evidenţă individualitatea geografică a
Podişului Sucevei. Tot aici este prezentată metodologia de cercetare şi un
scurt istoric al observaţiilor meteorologice şi cercetărilor termo-pluviometrice
asupra Podişului Sucevei.
În partea a II-a se analizează factorii genetici ai climei în aria studiată,
acordându-se o atenţie specială acelor formaţiuni barice care, prin intensitatea
şi frecvenţa mare în zonă, creează specificitatea acestei arii, în comparaţie cu
relieful major al zonelor limitrofe luate într-un context mai larg. Tot în
această parte, s-au analizat influenţele scandinavo-baltice, pornind de la faptul
că în România „… pe fondul climatului temperat-continental se remarcă mai
multe influenţe şi anume (…) scandinavo-baltice în nord-estul ţării cu
umezeală mare vara şi ierni geroase” („România – spaţiu, societate, mediu”,
2005). Pentru intervalul 1996 – 2006, în Podişul Sucevei şi, îndeosebi, zona
Suceava-Rădăuţi, ar exista influenţe scandinavo-baltice.
Partea a III-a analizează, pe larg, regimul şi distribuţia spaţio-
temporală a temperaturii aerului. Se scot în evidenţă particularităţile termice
ale Podişului Sucevei, în comparaţie cu zonele învecinate.
În partea a IV-a se analizează precipitaţiile atmosferice şi fenomenele
hidrometeorologice din punct de vedere spaţio-temporal. S-a putut desprinde
importanţa precipitaţiilor pentru întreg cadrul natural şi uman geografic al
Podişului Sucevei.
6
În final, s-a prezentat importanţa climei pentru economia Podişului
Sucevei, elementele şi fenomenele climatice fiind privite, după caz, atât ca
resurse cât şi ca riscuri climatic.
În încheierea lucrării se prezintă concluziile generale asupra studiului
termo-pluviometric al Podişului Sucevei.
La întocmirea prezentei lucrări s-a utilizat fondul de date climatice
existent din Buletinele meteorologice, Anuarele meteorologice şi din tabelele
meteorologice existente în arhivele la cele 8 staţii meteorologice (Rădăuţi,
Suceava, Fălticeni, Dolhasca, Cotnari, Paşcani, Strunga, Roman) şi 29 posturi
pluviometrice din Podişul Sucevei care ţin de Centrul Meteorologic Regional
Moldova.
PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI.

INFLUENŢELE SCANDINAVO-BALTICE ÎN
PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA
ORAŞULUI SUCEAVA
Conform „România – spaţiu, societate, mediu” în România „… pe
fondul climatului temperat-continental se remarcă mai multe influenţe şi
anume (…) scandinavo-baltice în nord-estul ţării cu umezeală mare vara şi
ierni geroase”.
Pentru a studia aceste influenţe s-au folosit harţi sinoptice (site-ul
www.wetterzentrale.de) referitoare la partea de nord-est a României şi date
meteorologice înregistrate pe intervalul 1996 – 2006 la staţia Suceava (352 m
altitudine).
Anual, cele mai multe situaţii s-au înregistrat în anul 1996 – 23 cazuri
(6,28% din totalul de zile ale anului respectiv), iar cele mai puţine situaţii în
7
anul 2005 – 4 cazuri (1,10% din totalul de zile ale anului respectiv). În medie,
în fiecare an s-au înregistrat cca. 10 zile cu astfel de situaţii sinoptice.
Lunar, cele mai multe situaţii se înregistrează în luna mai – 15 cazuri
(11,62% din totalul de cazuri ale perioadei analizate), iar cele mai puţine
situaţii în luna iulie – 6 cazuri (4,65% din totalul de cazuri ale perioadei
analizate). În medie, în fiecare lună s-au înregistrat cca. 8-10 zile cu astfel de
situaţii sinoptice.
Din punct de vedere pluviometric, din cele 129 de zile cu astfel de
situaţii sinoptice, în 80 de zile au căzut precipitaţii mai mari de 0,1mm/zi. În
45 de zile precipitaţiile au depăşit 1,0mm, în 20 de zile am avut peste 5,0mm
precipitaţii, iar în 11 zile precipitaţiile au depăşit 10,0 mm. Din situaţiile
găsite, maximele pluviometrice au fost de 64,4 mm/24h pe data de 23 august
2001 şi 53,1 mm/24h pe data de 1 iulie 2006.
Şi temperatura aerului prezintă variaţii în aceste situaţii sinoptice.
Termic, se înregistrează valori mult mai scăzute în sezonul rece şi respectiv
mai moderate în sezonul cald. Precipitaţiile atmosferice nu sunt afectate de
aceste situaţii sinoptice decât foarte puţin şi foarte rar.
Această parte a ţării, respectiv Podişul Sucevei, pe intervalul analizat
(1996-2006), suferă de pe urma acestor situaţii sinoptice (cu o frecvenţă de
3,2%), în urma cărora masele de aer, cu centrul axat pe Peninsula Scandinavă
- Marea Baltică, au o deplasare spre sudul şi sud-estul Europei, sub forma
unei circulaţii nord-vestice. Deci s-ar putea spune că în Podişul Sucevei, şi
îndeosebi nordul Podişului Sucevei (zona Suceava –Rădăuţi), există influenţe
scandinavo-baltice.
8
PARTEA A III-A. TEMPERATURA AERULUI ÎN
PODIŞUL SUCEVEI. CARACTERISTICI
PRINCIPALE
Repartiţia geografică a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului
este relativ ordonată cu tendinţe de uniformizare pe spaţii mari. Temperaturile
cele mai ridicate de peste 8,4ºC, sunt specifice extremităţii sud-estice a
podişului, iar cele mai coborâte, în jur de 7ºC, nord-vestului acestuia. Mediile
anuale ale temperaturii aerului cresc de la vest la est (7,5ºC la Suceava, 7,6ºC
la Dolhasca, 8,3ºC la Strunga) şi scad de la sud la nord (8,4ºC la Roman,
8,1ºC la Paşcani, 8,0º la Fălticeni şi 7,1ºC la Rădăuţi) (tabel nr.1 şi figura
nr.1-2). În regiunile vecine din vest (Carpaţii Orientali), temperatura medie
anuală este cu cca. 2°-6°C mai mică (2,2°C la Rarău şi 6,4°C la Câmpulung
Moldovenesc), iar în Subcarpaţii Moldovei – partea nordică - este mai ridicată
cu 1°C faţă de zona nordică a Podişului Sucevei (8,2°C la Târgu Neamţ). În
Câmpia Moldovei, temperatura medie anuală este mai mare cu cca. 0,5-1,0°C
(8,4°C la Dorohoi şi 8,9°C la Botoşani).
Tabel nr.1 – Temperaturile medii lunare şi anuale ale aerului la
staţiile meteorologice din Podişul Sucevei şi împrejurimi (1886 - 2006)
Statia Altit. Latit. Long. luna
meteo (m) (N) (E)
AN
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
RĂDĂUŢI 389 47º51' 25º55' -5,4 -4,0 1,0 7,5 13,4 16,6 18,2 17,3 13,0 7,7 2,1 -2,7 7,1
SUCEAVA 352 47º38' 26º16' -4,8 -3,3 1,4 7,8 13,6 16,7 18,5 17,8 13,7 8,4 2,5 -2,4 7,5
FĂLTICENI 348 47º28' 26º18' -4,2 -2,9 2,1 8,3 14,1 17,3 19,0 18,2 14,0 8,6 2,9 -1,7 8,0
DOLHASCA 230 47º26' 26º36' -5,6 -4,9 1,4 8,8 14,5 17,4 18,9 18,3 14,1 8,4 2,5 -2,3 7,6
COTNARI 289 47º21' 26º59' -3,3 -1,9 2,6 9,1 15,2 18,4 20,3 19,8 15,6 9,9 3,6 -0,9 9,0
PAŞCANI 248 47º14' 26º43' -4,9 -3,2 2,1 8,8 14,7 17,8 19,6 18,7 14,2 8,7 2,7 -2,1 8,1
STRUNGA 276 47º10' 26º59' -4,5 -2,8 2,1 8,7 14,9 18,1 19,9 19,2 14,8 9,1 2,9 -1,5 8,3
ROMAN 216 46º56' 26º56' -4,6 -2,8 2,3 9,1 14,9 18,1 19,9 19,2 14,9 9,2 3,1 -1,9 8,4
PODIŞUL SUCEVEI - media -4,5 -3,1 2,0 8,7 14,6 17,7 19,5 18,8 14,5 8,9 2,9 -1,8 8,1
DOROHOI 197 47º58' 26º24' -4,3 -2,7 2,1 8,9 14,8 18,0 19,8 19,1 14,7 9,1 3,0 -1,8 8,4
BOTOŞANI 170 47º45' 26º40' -3,7 -2,0 2,7 9,5 15,3 18,5 20,3 19,5 15,1 9,4 3,5 -1,1 8,9
TG. NEAMŢ 384 47º14' 26º23' -3,6 -2,7 1,9 8,3 14,2 17,4 19,3 18,6 14,3 8,8 2,9 -1,5 8,2
SECUIENI 206 46º50' 26º52' -4,8 -3,0 2,2 9,0 14,9 18,2 19,8 19,3 14,9 8,9 2,7 -1,9 8,3
9
Valorile medii anuale ale temperaturii aerului analizate pe perioada
1961-2006 înregistrează o uşoară creştere cu circa 0,2°-0,3°C faţă de valorile
analizate pe intervalul 1956-1975 în lucrarea Gh.Slavic – „Podişul Sucevei.
Studiu climatologic”. Gh. Slavic arată că, temperatura aerului se
caracterizează printr-o valoare medie anuală moderată (7,1°C la Rădăuţi,
7,6°C la Suceava, 7,9°C la Fălticeni, 9,1°C la Cotnari şi 8,6°C la Roman).
Diferenţele nord-vest — sud-est Podişului Sucevei sunt importante şi se
explică prin ecartul latitudinal, prin ecartul altitudinal, dar şi prin influenţa
climatică a ariilor limitrofe - partea vestică fiind situată lângă Carpaţii
Orientali.
Figura nr.1: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii anuale a aerului în Podişul
Sucevei (1886-1955)
Figura nr.2: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii anuale a aerului în Podişul
Sucevei (1961 - 2006)
10
Analiza reprezentărilor izopletare (figura nr.3) relevă producerea
maximului termic după trecerea Soarelui la meridianul locului, maxim marcat
de termoizopleta de 22ºC. Insula de căldură din miezul zilei şi din timpul verii
este conturată foarte clar de termoizopleta de 20ºC. Pe măsura apropierii de
miezul iernii şi de orele ce preced răsăritul Soarelui, temperaturile au un mers
descendent, coborând sub 0ºC din decembrie până în martie chiar.
Figura nr.3: Termoizopletele staţiilor meteorologice Rădăuţi, Suceava şi Roman

(1961-2002)
11
Mediile glisante pun în evidenţă o uşoară scădere până în anii 1974-
1975 (mai accentuată în zona mai înaltă a podişului), o uşoară încălzire în anii
1975-1976, urmată de o lungă perioadă cu abateri negative ale temperaturii
medii anuale a aerului, până în anul 1992. Din anul 1993 începe o perioadă cu
încălziri evidente cu o uşoară coborâre în anii 1996-1997. În ultimul deceniu
s-au înregistrat două vârfuri (1994 şi 2000) fără precedent pentru perioada
analizată.
S-a constatat că anul cel mai călduros a fost 2000 când mediile anuale
au depăşit 9,0ºC, ajungând până la 11,0ºC (Rădăuţi – 9,0ºC, Suceava – 9,5ºC,
Fălticeni – 9,7ºC, Roman – 10,3ºC şi Cotnari – 11,0°C).
Anul cel mai răcoros a fost 1980 când mediile anuale au coborât la
5,9°la Rădăuţi, 6,2ºC la Suceava şi 7,2ºC la Roman, abaterile lor fiind
negative. Aceste abateri au ajuns până la peste 1,4°C faţă de media
plurianuală (1,4ºC la Rădăuţi, 1,5° la Roman şi 1,6°C la Suceava).
Între evoluţia temperaturii aerului de la staţiile din podiş există
asemănări evidente. Evoluţia de la un an la altul a mediilor termice pe arii
extinse este o consecinţă a influenţei factorilor dinamici ce impun caracterul
termic al anilor studiaţi şi în acelaşi timp marea variabilitate termică. Dacă
sensul de evoluţie al mediilor termice anuale este comun pentru toate staţiile,
de diferenţierile termice în plan teritorial se fac responsabile condiţiile
poziţionale, geografice locale etc. În aproape toate situaţiile mediile termice
anuale de la Rădăuţi sunt cele mai coborâte, temperatura aerului crescând
treptat pe direcţia NV-SE, spre Suceava, Fălticeni şi Roman. Mediile termice
anuale în Podişul Sucevei au coborât până la 5,7°C la Suceava în 1956 şi au
urcat la 10,3°C la Roman în 2000.
La toate staţiile din aria Podişului Sucevei tendinţa termică are sens
pozitiv, subliniind o încălzire treptată a climatului acestei subunităţi
geografice. Între liniile de tendinţă de la staţiile analizate există un paralelism
12
aproape perfect, detaşându-se ca fiind cea mai caldă aria Romanului şi ca cea
mai rece, cea a Depresiunii Rădăuţilor.
Abaterile medii lunare faţă de temperatura medie plurianuală au fost
mai mici în perioada caldă a anului, când circulaţia atmosferică este mai
slabă. În perioada rece, când dinamica maselor de aer este mai activă,
contribuind astfel mai mult la amestecul termic al maselor de aer, abaterile
medii lunare sunt mai mari.
În timpul iernilor, sensul de evoluţie al temperaturii aerului este identic
la toate staţiile, cu creşteri şi descreşteri valorice repetate, succedate la
intervale scurte de timp şi, cu o suprapunere sau cel puţin o apropiere a
curbelor de temperatură, ce indică o omogenizare a repartiţiei temperaturii pe
spaţii mai întinse sub efectul dinamicii atmosferice specifice acestui anotimp.
Dacă în perioada considerată am identificat ierni foarte geroase (iarna 1953-
1954 la Rădăuţi: -9,7°C) sau foarte călduroase (iarna 1989-1990 la Fălticeni:
1,9°C), pe ansamblu tendinţa de evoluţie a temperaturii este una general
pozitivă şi încadrată valoric între 1,2°C la Roman şi 1,6°C la Fălticeni.
Deci, în cadrul semestrelor reci, iernile sunt cele care au suferit cea mai
pronunţată încălzire dând acelaşi sens şi evoluţiei termice sezoanelor reci în
care s-au încadrat (figura nr.4).
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
-1.0 1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005
-2.0
-3.0
-4.0
-5.0
-6.0
-7.0
-8.0
-9.0
Cotnari: y = 0.0491x - 2.8325 Roman: y = 0.0353x - 3.42 Falticeni: y = 0.0474x - 3.5237
Suceava: y = 0.0455x - 3.9677 Radauti: y = 0.0514x - 4.5557
Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Liniară (Cotnari) Liniară (Roman) Liniară (Falticeni) Liniară (Suceava) Liniară (Radauti)
Figura nr.4: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de iarnă

în Podişul Sucevei (1961-2006)
13
Anotimpul de primăvară a prezentat pe parcursul intervalului 1961-
2006 o evoluţie termică cu trend ascendent încadrat între 0,4°C la Roman şi
1,4°C la Rădăuţi şi Suceava, pe fondul înregistrării unor valori termice
concrete încadrate între pragurile de 4,4°C în 1980 la Rădăuţi şi 11,4°C în
1983 la Roman.
În spaţiul Podişului Sucevei şi primăverile se află într-un proces de
încălzire, mai evident însă decât în cazul verilor sau al semestrelor calde.
Percepţia generală a locuitorilor din această subunitate geografică este aceea
de trecere foarte rapidă de la anotimpul de iarnă la cel de vară, o mare parte
din zilele primăverii căpătând caracteristici termice specifice zilelor verii
(figura nr.5).
13.0
12.0
11.0
10.0
9.0
8.0
7.0
6.0
5.0
4.0
1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005
Cotnari: y = 0.0349x + 8.3781 Roman: y = 0.0227x + 8.4919 Falticeni: y = 0.0185x + 7.9195
Suceava: y = 0.0194x + 7.3482 Radauti: y = 0.0267x + 6.8553

Figura nr.5: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de

primăvară în Podişul Sucevei (1961-2006)
De la un an la altul, temperaturile medii ale anotimpului de vară au un
mers teritorial mult mai diferenţiat sub impulsul proceselor termo-convective
locale care adeseori înregistrează intensităţi diferite pe spaţii restrânse şi
apropiate. Ecartul de variaţie al temperaturilor din acest anotimp se
încadrează între 20,9°C în 1963 la Roman şi 15,5°C în 1976 la Rădăuţi.
Totuşi între sensul evoluţiei termice din acest anotimp de la staţiile
analizate există o corelaţie clară, tendinţele generale de evoluţie indicând o
încălzire încadrată între 0,1°C la Roman şi 0,8°C la Fălticeni. Tendinţa
14
generală de evoluţie a temperaturii aerului în timpul verii este relativ
staţionară la Roman, valorile termice concrete înregistrate la această staţie
indicând totuşi un uşor trend termic pozitiv. La celelalte staţii, creşterea de
temperatură din acest anotimp, este mai semnificativă decât cea din timpul
semestrelor calde în care se încadrează.
Asemănător cu semestrele calde, în perioada luată în calcul, remarcăm
două sub-perioade cu evoluţii termice diferite şi anume intervalul 1961-1984
în care temperaturile celui mai cald anotimp au înregistrat un recul şi
intervalul 1984-2006 în care tendinţa termică este evident pozitivă (figura
nr.6).
22.0
21.0
20.0
19.0
18.0
17.0
16.0
15.0
1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005

Figura nr.6: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de vară în

Podişul Sucevei (1961-2006)
Cu toate că la staţiile din Podişul Sucevei în anotimpurile de iarnă,
primăvară şi vară temperatura aerului este într-o creştere uşoară, în anotimpul
de toamnă este într-o scădere generală ce se încadrează între 0,2°C la Suceava
şi 1,1°C la Rădăuţi. În foarte mulţi ani fenomenele şi manifestările
meteorologice specifice sezonului rece şi mai ales anotimpului de iarnă
(îngheţuri, brume, căderi de ninsoare cu formarea stratului de zăpadă, viscole
etc.), încep să se producă de timpuriu toamna, astfel că multe din zilele
acestui anotimp capătă caracterul unor zile reci de iarnă. În Podişul Sucevei
iarna se instalează uneori prea devreme, de la an la an remarcându-se unele
15
toamne foarte calde (11,2°C la Roman în 1963) dar şi a unora foarte răcoroase
(5,4°C în 1993 la Rădăuţi) (figura nr.7)..
13.0
12.0
11.0
10.0
9.0
8.0
7.0
6.0
5.0
1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005
Cotnari: y = -0.0213x + 10.332 Roman: y = -0.0258x + 9.743 Falticeni: y = -0.0099x + 8.9367
Suceava: y = -0.0074x + 8.5021 Radauti: y = -0.0095x + 7.9586

Figura nr.7: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de toamnă în

Pe parcursul semestrelor reci ale perioadei 1961-2006, cu toate că
variaţiile termice au fost foarte importante, putem observa faptul că acestea se
prezintă mult mai ordonat decât cele anuale sau cele din semestrul cald
(figura nr.8).
Curbele evoluţiei temperaturilor semestriale de la staţiile din Podişul
Sucevei sunt toate apropiate între ele, suprapunându-se cel mai adesea, acesta
fiind un indicator clar că în perioada rece a anului dinamica aerului este cea
care influenţează mersul şi valorile temperaturii pe spaţii întinse, fără a
minimaliza rolul factorilor radiativi, geografici etc., ce impun totuşi
diferenţele valorice între staţii.
La toate staţiile meteorologice din Podişul Sucevei, mersul evoluţiei
termice pe termen lung este unul general ascendent, remarcându-se
paralelisme evidente între evoluţia temperaturii de la Fălticeni şi Cotnari sau
între Rădăuţi şi Suceava.
Creşterea generală a temperaturii aerului, pentru perioada 1961-2006, s-
a încadrat între 0,4ºC la Roman şi 1,4°C la Rădăuţi. Acest aspect este foarte
interesant, întrucât ne relevă faptul că evoluţia termică cu tendinţe pozitive
16
din aria Podişului Sucevei se datorează în primul rând creşterilor temperaturii
aerului din timpul semestrelor reci, deci o încălzire treptată a acestora, dar cu
o valoare mai mare decât în cazul semestrelor calde.
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005
-1.0
-2.0
-3.0
Suceava: y = 0.0267x + 0.0732 Radauti: y = 0.0297x - 0.4594

Liniară (Roman) Liniară (Cotnari) Liniară (Falticeni) Liniară (Suceava) Liniară (Radauti)
Figura nr.8: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din semestrul rece în Podişul
Sucevei (1961-2006)
Şi în timpul semestrelor calde temperatura aerului înregistrează în
spaţiul Podişului Sucevei un mers evolutiv ascendent, dar în valori reale mai
reduse, înscrise între 0,6°C la Roman şi 0,9°C la Rădăuţi. Acest fapt este
evidenţiat pe fondul unei variabilităţi mai mari înregistrate şi de depărtarea
dintre curbele de temperatură de la staţiile considerate, dar şi de ecartul
variaţiilor de temperatură încadrate între 12,8°C la Rădăuţi în 1980 şi 18,2°C
în 1994 la Cotnari (figura nr.9).
19.0
18.0
17.0
16.0
15.0
14.0
13.0
12.0
1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005

Figura nr.9: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din semestrul cald în Podişul
Sucevei (1961-2006)
17
Temperatura medie a lunii ianuarie în Podişul Sucevei are valori
cuprinse între -5,2ºC la Rădăuţi şi -4,2ºC la Fălticeni, faţă de care se
înregistrează modificări spaţiale introduse de altitudine şi de latitudine (figura
nr.10).
Figura nr.10: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii a aerului în luna

ianuarie în Podişul Sucevei (1961-2006)
După temperatura medie, luna iulie este cea mai caldă lună a anului, ca
urmare a valorilor mari ale bilanţului radiativ din această perioadă a anului
(figura nr.11).
Figura nr.11: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii a aerului în luna iulie în
18
Temperaturile maxime absolute lunare şi anuale s-au produs în Podişul
Sucevei, atât în regim anticiclonic (mai ales cele din lunile semestrului cald),
cât şi în regim ciclonic (mai ales cele ale lunilor din semestrul rece). Maxima
absolută de temperatură din Podişul Sucevei de 38,8°C s-a înregistrat la
Fălticeni în data de 20 iulie 1960.
Temperaturile minime absolute lunare şi anuale s-au produs, în general,
în regim anticiclonic. Minima absolută înregistrată vreodată în Podişul
Sucevei a coborât la valoarea de –34,2°C şi s-a înregistrat în ziua de 28
decembrie 1996 la Rădăuţi.
Cele mai evidente inversiuni termice din Podişul Sucevei se întâlnesc
în Valea Siretului şi în Depresiunea Rădăuţi, dar se mai întâlnesc şi în arealele
înalte ale podişului (de ex. Podişul Fălticenilor).
Pentru evidenţierea caracteristicilor inversiunilor termice s-au folosit
date de la staţii meteorologice situate la diferite altitudini: Suceava-352m,
Fălticeni-348m, Strunga-276m, Paşcani-248m, Dolhasca-230m, Roman-
216m, Secuieni-206m. S-a avut în vedere diferenţele între temperaturile medii
zilnice, temperaturile medii de la orele de observaţii climatice – 01, 07, 13,
19, temperaturile maxime şi minime zilnice. Deşi perioadele variază de la o
staţie la alta, şirurile de date sunt suficient de lungi, cu excepţia staţiei
meteorologice Strunga, unde perioada anilor de observaţie nu depăşeşte 11
ani, dar pe care am luat-o în considerare ca fiind singura staţie meteorologică
situată pe versantul stâng al Văii Siretului. Analiza cuprinde şi diferenţe
efectuate pentru o perioadă scurtă de observaţie (1998-2002) pe baza datelor
înregistrate la staţiile Suceava şi Roman şi datele obţinute în urma cercetării
personale în sectorul lacului de baraj Rogojeşti (25-30.08.2000) în partea
nordică a sectorului analizat, acolo unde acoperirea cu staţii meteorologice
este deficitară. Aici am instalat 3 puncte de observaţie meteorologică:
Rogojeşti (280m) – pe imaşul din imediata apropiere a lacului hidroenergetic,
19
Viţcani Deal (400m) – pe vârful Dealului Bour şi Viţcani Bază (340m) – la
baza Dealului Bour.
Gradienţii termici verticali de sens negativ indică prezenţă inversiunilor
termice cu intensităţi diferite şi frecvenţe ce variază între cele cinci grupuri de
puncte de observaţie climatică:
a. între localitatea Rogojeşti şi punctul Viţcani Bază, aceştia deţin un
procent de 100%, indicând favorabilitatea maximă de producere a
inversiunilor termice;
b. din numărul total de cazuri, între localitatea Roman şi punctul
Viţcani Deal şi localitatea Rogojeşti şi punctul Viţcani Deal, gradienţii termici
de sens negativ au deţinut un procent de 33% şi respectiv 28%, indicând
producerea inversiunilor termice cu o frecvenţă mai redusă ;
inversiunile termice cele mai puţine s–au produs între localităţile
Suceava-Rogojeşti şi Roman-Suceava, în perioada studiată gradienţii termici
negativi deţinând cel mai mic procentaj de 17% şi respectiv 11%.
Analiza exclusivă a arealului Văii Siretului a pus în evidenţă o
frecvenţă mare a inversiunilor termice, în majoritatea cazurilor fiind
inversiuni relative, cu durate şi intensităţi reduse.
Inversiunile termice sunt fenomene specifice Podişului Sucevei, cele
absolute fiind caracteristice anotimpului de iarnă, iar cele relative anotimpului
de toamnă. Intensitatea medie şi maximă a inversiunilor diferă după tipul lor,
cele absolute deţinând valori maxime iarna, iar cele relative, toamna.
Frecvenţa, durata şi intensitatea inversiunilor termice au o importanţă
deosebită asupra poluării atmosferice din zonele intens industrializate. Zonele
industriale din Podişul Sucevei vor simţi în mod direct o intensificare a
fenomenului de impurificare în perioadele cu inversiuni, ca efect a faptului că
frecvenţa crescută a acestora coincide ca timp cu perioadele de calm
atmosferic ridicat.
20
PARTEA A IV-A. PRECIPITAŢIILE
ATMOSFERICE ŞI FENOMENELE
HIDROMETEOROLOGICE
Cantitatea medie de precipitaţii atmosferice este de 593,4 mm/an pentru
Podişul Sucevei. Analizând comparativ cantităţile de precipitaţii căzute în
Podişul Sucevei, observăm diferenţieri spaţiale însemnate: ca de exemplu,
între 475 mm/an la Mihoveni şi 767 mm/an la Suceviţa (tabel nr.2, figura
nr.12 - 13).
Cantitatea medie anuală de precipitaţii analizată pe perioada 1886-2006
înregistrează o scădere cu circa 20 mm faţă de valorile analizate pe intervalul
1956-1975 în lucrarea Gh.Slavic – „Podişul Sucevei. Studiu climatologic”.
Gh. Slavic spune că, cantitatea medie anuală de precipitaţii în Podişul Sucevei
este de 610,7 mm şi sunt cuprinse între circa 500 mm la Paşcani şi Roman şi
858,7 mm la Găineşti.
Precipitaţiile atmosferice scad uşor de la vest la est, datorită descreşterii
altitudinii reliefului pe această direcţie, pe de o parte, sau datorită frecvenţei
mai mari a maselor de aer mai umede în partea vestică, mase de aer cu
originea cel mai adesea atlantică, care spre est se aridizează uşor făcând mica
diferenţă pluviometrică est-vest.
La aceste cauze se adaugă şi deschiderea reliefului spre est, sud-est
făcând posibilă pătrunderea masele de aer continentale, care vin cel mai
adesea uscate sau încărcate cu cantităţi mici de precipitaţii. Mai observăm că
zonele cu altitudini mai mari ale reliefului beneficiază de un aport mai mare
de precipitaţii.
Datorită acestor cauze separăm punctele cu cantităţi mari cu precipitaţii
(Suceviţa – 767mm) şi punctele cu cantităţi mici de precipitaţii (Mihoveni –
475mm).
21
Figura nr. 12: Distribuţia spaţială a precipitaţiilor atmosferice anuale în Podişul
Sucevei (1886 – 1955)
Figura nr.13: Distribuţia spaţială a precipitaţiilor atmosferice anuale în Podişul Sucevei

(1886 – 2006)
Tabel nr.2: Precipitaţii medii lunare şi anuale la staţiile meteorologice din Podişul
Sucevei şi împrejurimi (1886-2006)
Latit. Long. Altit. LUNA
STATIA An
(m)
(N) (E) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Rădăuţi 47º51' 25º55' 389 26,7 25,1 27,9 46,2 68,2 83,8 86,3 76,9 44,4 32,0 33,4 25,8 576,8
Suceava 47º38' 26º16' 352 24,7 24,0 26,9 43,3 71,3 87,5 85,1 65,5 43,1 35,1 31,5 24,3 562,3
Fălticeni 47º28' 26º18' 348 27,7 24,9 31,9 53,3 82,3 94,9 75,2 73,6 39,7 33,8 33,6 29,6 600,6
Cotnari 47º21' 26º59' 289 28,4 24,4 26,2 45,4 56,9 78,9 63,3 58,5 33,7 28,9 33,0 28,5 506,0
Paşcani 47º14' 26º43' 230 27,8 15,8 21,5 26,9 67,7 82,7 106,0 68,4 40,7 35,0 26,3 17,5 536,3
Roman 46º56’ 26º56’ 216 24,0 19,4 24,0 42,6 64,2 78,5 77,0 61,1 40,7 33,8 33,6 26,0 524,9
Dorohoi* 47º58' 26º24' 240 27,3 23,1 26,4 44,0 58,4 74,8 64,8 57,2 34,7 29,4 36,1 25,6 501,8
Botoşani* 47º45' 26º40' 161 32,4 26,0 30,1 41,1 64,7 80,1 70,8 57,2 31,0 29,9 35,7 28,9 527,9
G. Humor* 47º34' 25º54' 490 33,7 31,8 27,3 57,9 50,8 86,0 103,5 84,8 65,4 35,3 32,8 32,7 642,0
Tg.Neamţ* 47º13’ 26º23’ 388 24,1 21,6 28,6 56,6 88,8 104,1 97,6 79,7 55,4 39,3 33,2 25,1 480,9
* - staţii meteorologice din afara Podişului Sucevei
22
Cantităţile zilnice de precipitaţii, înregistrate într-un interval de timp de
24 ore, ne oferă o şi mai mare variabilitate în timp (tabel nr.3-4). Din analiza
valorilor zilnice, se remarcă valorile maxime în lunile mai-iulie, datorită
convecţiei termice, când cantitatea mare de apă este generată de ploile
torenţiale, când pot atinge sau depăşi valoarea medie lunară (de exemplu la
Roman pe data de 29 iulie 1991 au căzut 95,6mm precipitaţii sau la Voitinel
pe data de 7 septembrie 1971 au căzut 97,9mm precipitaţii).
Tabel nr.3: Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore la staţiile meteorologice
din Podişul Sucevei (1964-2004)
Staţia Cantitatea în 24 h (mm) Data
Cotnari* 83,6 25 august 1977
Dolhasca 85,0 6 septembrie 1989
Fălticeni 86,5 7 august 1972
Paşcani 62,8 6 septembrie 1989
Rădăuţi* 77,3 28 iunie 1978
Roman* 95,6 29 iulie 1991
Secuieni 89,0 29 iulie 1991
Strunga 113,7 28 august 1977
Suceava* 85,8 18 iulie 1967
* - date pe perioada 1961 -2006
Tabel nr.4: Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore la posturile pluviometrice
din Podişul Sucevei (1964-2004)
Staţia Cantitatea în 24 h (mm) Data
Adâncata 40,8 6 iunie 1994
Cacica 68,6 28 iulie 1991
Costâna 46,9 26 iunie 1995
Dolhasca 85,0 6 septembrie 1989
Dragomirna 63,0 28 iulie 1991
Fălticeni 86,5 7 august 1972
Fântânele 54,3 4 iulie 1991
Horodnicu de Jos 56,5 24 mai 1995
Horodnicu de Sus 32,5 27 august 1994
Liteni 69,2 29 iulie 1991
Mihoveni 38,0 23 mai 1995
Milişăuţi 38,8 8 septembrie 1996
Părhăuţi 44,5 21 iunie 1991
Putna 67,1 3 iulie 1991
Salcea 54,4 22 iunie 1991
Solca 72,0 22 iunie 1979
Şerbăuţi 71,0 3 august 1991
Ţibeni 80,4 26 aprilie 1995
Vereşti 52,3 4 iulie 1991
Vicovu de Jos 85,9 3 iulie 1991
Voitinel 97,9 7 septembrie 1971
23
STUDIU DE CAZ: PRECIPITAŢIILE DIN SEARA ZILEI DE
30 IUNIE 2006 CĂZUTE LA ARBORE, CAUZE ŞI
CONSECINŢE
Bazinul hidrografic Saca - Clit este aşezat la contactul dintre Obcina
Mare şi Podişul piemontan Marginea – Ciungi. Aproximativ 50% din
suprafaţa bazinului este poziţionată în zona montană, fiind acoperită în cea
mai mare proporţie cu păduri. Cealaltă parte a acestuia aparţine podişului,
terenurile aferente având ca principală destinaţie culturile agricole.
Răspunzătoare de inundaţiile de la Arbore sunt cauze de natură
geomorfologică, hidrografică, antropică etc.
Trăsături geomorfologice. Între acestea identificăm:
- caracteristicile morfometrice şi morfologice net diferenţiate ale
jumătăţilor vestică şi estică ale bazinului şi mai ales schimbarea de pantă la
contactul dintre acestea;
- caracterul depresionar al albiei majore între Clit şi Arbore care în
timpul unor precipitaţii abundente se transformă într-un adevărat lac;
- îngustarea pronunţată a albiei majore spre aval, spre confluenţa cu
pârâul Solca, care permite cu greu evacuarea volumului de apă acumulat în
aria depresionară anterior amintită şi determină creşteri accentuate ale
nivelurilor la viituri.
Condiţiile hidrografice,mai reprezentative sunt date de:
- suprafaţa redusă (≈ 38,5km2), forma alungită a bazinului, tipul de
alimentare pluvio-nival care concură la creşterile frecvente ale nivelurilor şi
debitelor, soldate deseori cu viituri şi inundaţii.
Cauze antropice. Pentru bazinul hidrografic Saca - Clit putem distinge:
- amplasarea necorespunzătoare a gospodăriilor populaţiei în imediata
vecinătate a albiei minore: pe maluri, în albia majoră inundabilă, pe terasele
inferioare inundabile;
24
- infrastructura necorespunzătoare a aşezărilor în cauză (podurile
subdimensionate, colmatarea traseelor naturale de evacuare a apelor pluviale,
lipsa, subdimensionarea sau colmatarea şanţurilor de evacuare a apelor care
nu sunt betonate, lipsa unor canale pluviometrice colectoare care să protejeze
localităţile în zona de contact dintre albiile majore şi versanţi etc.);
- exploatarea necorespunzătoare a fondului forestier care conduce atât la
diminuarea suprafeţelor silvice cu reducerea rolului lor protector, cât şi la
blocarea cu deşeuri lemnoase a traseelor de scurgere şi evacuare a apelor.
Punctual, prin analiza imaginilor radarului Doppler, evenimentele ce au
avut loc în arealul comunei Arbore pot fi derulate pe trei etape:
1. h 2000 - momentul când cele două sisteme multicelulare din NV şi SV
judeţului Suceava s-au unit astfel încât zona de munte a fost acoperită de 7
furtuni ce au dat cantităţi mari de precipitaţii în amonte de Arbore.
2. h 2050 - când în zona Solca s-a format un alt sistem multicelular, cu un
maxim de activitate pe Solca la 2108; continuă ploile torenţiale la Solca,
Cacica, astfel încât s-au înregistrat: la Solca 82 l/m2, Vicovu de Jos 63 l/m2,
Cacica 60 l/m2, C. Moldovenesc 35,4 l/m2.
3. Între (2120-2221) sistemul multicelular din zona Arbore a atins
activitate maximă.
Pagubele totale din comuna Arbore au fost evaluate la 84,22 mld. de lei
vechi, constând în 27 de locuinţe şi 34 de anexe gospodăreşti complet
distruse, alte 24 de case şi 17 anexe parţial avariate (166 de gospodării
afectate în total). Cele mai grave consecinţe ale nefericitului episod „Arbore
2006” rămân cele 12 victime umane (11 din comuna Arbore şi una din
Cacica).
STUDIU DE CAZ: PRECIPITAŢIILE DIN MUNICIPIUL
SUCEAVA ŞI DIN PODIŞUL SUCEVEI (2005 ŞI 2008)
Pentru municipiul Suceava avem două exemple recente semnificative:
25
1. 18 – 19 august 2005. Cantităţile de precipitaţii în 24 de ore au depăşit
100 mm (106,9 mm înregistrată pe 18 august între orele 1400 – 2400 şi pe 19
august 2005 între orele 000 şi 1400).
2. 24 – 25 iulie 2008. La Suceava s-au înregistrat cele mai mari cantităţi
de precipitaţii în 24 de ore. Au căzut 130,7 mm în 18 ore (de pe 24 iulie ora
1200 până pe 25 iulie ora 800), iar între orele 2000 şi 0200 au căzut 72,8 l/m2.
Intensitatea maximă a acestor ploi torenţiale a avut loc la ora 2320 când s-au
înregistrat 26,3 mm.
Fenomenele de secetă şi inundaţii sunt direct legate mai ales de abaterea
pozitivă sau negativă a cantităţilor de precipitaţiilor înregistrate, dar şi de
regimul pluviometric, în strânsă legătură cu celelalte elemente climatice.
Seceta este un fenomen totuşi rar în Podişul Sucevei, gradul de
continentalism mai redus este demonstrat şi de manifestarea mai redusă a
unor fenomene meteorologice extreme (canicula, seceta, grindina, viscolul,
vijelia, îngheţul). Aceste aspecte pot fi puse şi sub influenţele scandinavo-
baltice care caracterizează Podişul Sucevei.
Din reprezentările grafice de tipul climatogramelor Walter-Lieth de la
staţiile Rădăuţi, Suceava, Fălticeni, Cotnari şi Roman pe intervalul 1886-
2006, reiese că perioadele umede sunt dominante. Pentru partea sudică şi sud-
estică (staţiile Roman şi mai ales Cotnari), la sfârşitul lunii august, septembrie
şi începutul lunii octombrie se produc şi perioade de uscăciune.
26
Figura nr.14: Climatogramele Walter-Lieth la staţiile meteorologice din Podişul
Sucevei pentru perioada 1886-2006
27
Climatogramele Walter-Lieth din Podişul Sucevei după valorile medii
multianuale pe perioada 1886-2006 ne redau faptul că fenomenele de secetă şi
uscăciune nu sunt pronunţate (figura nr.14).
Dacă luăm în analiză ultimii 20 ani, pe grupe de 10 ani, situaţia este
aceeaşi, adică avem perioade umede iar fenomenele de secetă şi uscăciune nu
sunt pronunţate şi apar doar izolat, având durate relativ scurte la Cotnari (în
mai pentru intervalul 1997-2006 sau în octombrie pentru 1987-1996). Totuşi,
în decursul ultimilor 20 de ani, apar şi situaţii deosebite în care întâlnim şi
perioade de secetă şi de uscăciune pronunţate. Aceste situaţii apar în anii
1990, 1994 şi 2000. Foarte interesantă este situaţia din anul 2000, în care
perioadele cu secetă şi uscăciune încadrează o perioadă foarte umedă, în care
precipitaţiile lunare depăşesc 100 mm, ajungând chiar la 150 mm/lună (la
Rădăuţi). Aceste situaţii ridică multe probleme activităţii agricole, mai ales
prin durata şi intensitatea lor.
Din analiza climatogramelor Walter-Lieth, putem spune că fenomenul
de secetă şi uscăciune este un fenomen izolat, fiind prezent doar în anumite
situaţii sinoptice. Deci, Podişul Sucevei prezintă un climat mai umed faţă de
zonele învecinate din est şi sud-est (Câmpia Moldovei şi Podişul Central
Moldovenesc).
Riscurile climatice legate de ninsoare şi stratul de zăpadă apar
atunci când ninsorile sunt abundente, adică în intervale de timp relativ scurte,
cantitatea de apă înregistrată din ninsorile căzute este destul de mare (peste
10-15mm în 24 ore). Ninsorile creează mari neajunsuri în transporturi, mai
ales pentru cele rutiere, contribuind, printre altele, şi la diminuarea accentuată
a vizibilităţii. Acestea formează un strat gros de zăpadă, care la rândul lor,
creează probleme în special în desfăşurarea normală a transporturilor rutiere.
Stratul de zăpadă, poate crea mari dificultăţi transporturilor rutiere, în special
în primele ore de după căderea ninsorii şi mai ales pe drumurile în pantă, care
prezintă curbe, intens circulate. Astfel de sectoare, unde se produc frecvent
28
derapări ale autovehiculelor de mare tonaj, urmate de blocarea traficului, se
întâlnesc în toate treptele de relief, deşi frecvenţa lor este mai mare în zonele
înalte.
Numărul zilelor cu strat consistent de zăpadă (peste 10cm de exemplu)
este însă mult mai redus, depinzând de multipli factori, printre care altitudinea
şi forma reliefului, cantităţile de precipitaţii totale, regimul termic din sezonul
rece etc.
De asemenea, zăpada abundentă reprezintă un risc potenţial pentru
apariţia inundaţiilor de primăvară, având în vedere posibilitatea topirii sale
bruşte în cazul unei încălziri masive a vremii, riscul crescând deoarece solul
este saturat cu apă încă din perioada premergătoare formării stratului
respectiv. Cele mai afectate de riscul căderilor masive de zăpadă sunt ariile
intravilane ale localităţilor urbane şi rurale.
Riscurile climatice asociate fenomenului de ceaţă
Ceaţa persistentă afectează mai ales transporturile rutiere şi aeriene.
Activitatea de pe aeroportul Salcea poate fi închisă traficului aerian zile în şir
din cauza scăderii vizibilităţii sub limitele specifice admise (de ex. 24-28
decembrie 2007 şi 16-17 ianuarie 2008). Ceaţa persistentă perturbă serios şi
transporturile rutiere, având în vedere faptul că sectoare extinse ale celor mai
importante şosele urmează cursuri de văi (Siret, Suceava, Moldova) sau
străbat zone depresionare (Rădăuţi) favorabile apariţiei ceţii persistente. Ca
urmare, din cauza reducerii vizibilităţii şi pe fondul vitezelor mari de
circulaţie, într-un trafic foarte intens se pot produce ciocniri în lanţ, care, de
obicei, se soldează cu victime şi mari pagube materiale.
Trebuie menţionat şi faptul că, în condiţii de inversiune termică
asociată cu ceaţa persistentă, organismul uman se confruntă cu o stare de
disconfort sau, mai mult decât atât, pot să apară îmbolnăviri datorită
temperaturilor foarte scăzute şi umezelii ridicate a aerului.
Riscul asociat ceţii urbane, respectiv smogul, este considerabil în
29
sectorul de albie majoră al Sucevei, afectând în special cartierul Burdujeni
situat în imediata apropiere a platformei industriale a municipiului Suceava.
Bruma şi îngheţul devin fenomene climatice de risc când apar cu 1-3
săptămâni mai devreme toamna şi mai târziu primăvara comparativ cu datele
medii. Efectul este mare când cele două fenomene surprind plantele sau
culturile agricole în stadiu de vegetaţie (înaintea încheierii ciclului fenologic,
toamna sau după reluarea acestuia, primăvara, când plantele abia au răsărit).
Podişul Sucevei are o vulnerabilitate mare în raport cu îngheţurile şi

brumele foarte timpurii (încă de la începutul lunii septembrie – Budui, 2001)
şi târzii (până la jumătatea lunii mai) mai ales din cauza profilului său
economic dominat de sectorul agricol.
Riscurile asociate poleiului se referă, în principal, la reducerea

drastică a coeficientului de frecare cu suprafaţa stratului de gheaţă. Acest
lucru provoacă grave accidente de circulaţie, iar pietonii, în special persoanele
în vârstă, pot suferi fracturi şi alte traumatisme grave, unele cu urmări pentru
tot restul vieţii. Ca exemplu de situaţie cu depunere de polei observată la scara
întregii ţări (deci şi pentru Podişul Sucevei), menţionam ziua de 4 decembrie
1998.
Ariile cu potenţial de risc cel mai ridicat din Podişul Sucevei în ceea ce
priveşte poleiul sunt aşezările umane intens circulate, drumurile europene (de
ex. E 85 Siret – Suceava - Fălticeni – Roman, E 58 Suceava – Gura
Humorului), naţionale (DN 17A Siret – Rădăuţi, DN 29 Suceava – Botoşani,
DN 29A Suceava – Dorohoi, DN 29 C Siret – Botoşani, DN 28A Moţca –
Paşcani etc.) şi pista aeroportului Salcea.
Riscul reprezentat de depunerile de chiciură depinde de greutatea

depunerii (condiţionată, la rândul ei, de dimensiunea acesteia), asociată cu
durata fenomenului. Observaţiile meteorologice arată că, frecvent, depunerile
de chiciură pot atinge grosimi de 10-20 cm, ceea ce înseamnă o greutate de 2-
30
4 kg pe metru liniar de conducător. Durata maximă ajunge la circa 40 de ore
în Podişul Sucevei.
Riscul climatic este mai mare în zonele pomicole (Fălticeni), viticole
(Cotnari), în lungul reţelei de înaltă tensiune (porţiunea de linie de înaltă
tensiune de 220 kV ce leagă municipiul Suceava de municipiul Iaşi şi
porţiunea de linie de înaltă tensiune de 400 kV ce leagă municipiul Suceava
de municipiul Bacău), al firelor telefonice, stâlpurilor de susţinere a acestor
fire (cum s-a întâmplat în anii 1961 şi 1971) etc.
În sectorul văilor râurilor Siret, Suceava şi Moldova, chiciura se
produce mai frecvent şi are intensităţi mai mari, datorită umidităţii mai
ridicate, persistenţei mai mult timp a ceţurilor şi inversiunilor termice.
Factorii de risc asociaţi viscolului sunt multipli. În primul rând, este
vorba despre vântul puternic, care determină troienirea zăpezii în dreptul unor
obstacole. În al doilea rând, trebuie menţionată scăderea semnificativă a
temperaturii aerului, care poate fi privită din două puncte de vedere: aerul
foarte rece care se instalează în condiţiile existenţei unui regim anticiclonic
continental de iarnă, la care trebuie adăugată răcirea suplimentară datorată
vitezei mari a vântului, care impune ca temperatura echivalentă să fie scăzută.
În al treilea, dar nu în ultimul rând, trebuie amintite şi depunerile
groase de gheaţă.
Riscurile climatice asociate grindinii

În Podişul Sucevei, ca de altfel în întreaga ţară, grindina este specifică
sezonului cald. Greloanele de grindină produc pagube foarte mari culturilor
agricole, de multe ori acestea fiind iremediabil compromise. Grindina are şi
alte consecinţe negative spargerea suprafeţelor de geamuri, a ţiglelor,
deteriorarea obiectelor metalice mai puţin rezistente (caroseriile de
automobile). Grindina poate produce şi victime umane, decesul survenind din
cauza rănilor provocate de greloanele de gheaţă.
31
IMPORTANŢA CLIMEI PENTRU ECONOMIA
PODIŞULUI SUCEVEI
Importanţa climatului unei regiuni pentru mediul geografic al acesteia,
pentru viaţa omului şi activităţile economice ce sunt desfăşurate în acel spaţiu,
este foarte mare. Pe ansamblul său, clima Podişului Sucevei prezintă trăsături
cu predominanţă de favorabilitate, dar pe acest fond, se manifestă frecvent şi
excese climatice, excese ce diminuează potenţialul climatic relativ ridicat al
acestei subunităţi a Podişului Moldovei. Uneori, însă, manifestările
elementelor şi fenomenelor climatice sunt destul de imprevizibile, creând
reale dificultăţi oamenilor şi prejudicii economiei.
Cunoscând particularităţile climatice de pe teritoriul Podişului Sucevei,
apreciem că alături de numeroasele ei neajunsuri, cum ar fi, de exemplu, sub
forma ploilor torenţiale, soldate adesea cu mari inundaţii, cu eroziunea şi
spălarea solurilor sau a perioadelor de uscăciune, de secete îndelungate,
viscole puternice, furtuni însoţite de grindină, brume şi îngheţ la sol târzii de
primăvară ori timpurii de toamnă, inversiuni de temperatură, depuneri de
polei, cu toate implicaţiile care decurg şi se răsfrâng asupra economiei şi stării
sociale a populaţiei, clima Podişului Sucevei are şi o seamă de trăsături
pozitive care ţin de energia radiantă, energia termică, energia eoliană,
precipitaţiile atmosferice ori de unele fenomene hidrometeorologice.
Temperatura aerului este elementul de care nu putem face abstracţie
nici într-o zi din an, evoluţia ei diurnă, de la o zi la alta, de la o lună la alta, de
la un anotimp la altul, influenţându-ne viaţa.
Resursele termice, ce pot fi valorificate în agricultură, construcţii,
urbanistică, balneologie, de exemplu, sunt sub forma mediilor termice lunare
şi anuale pozitive, a numărului de zile de vară şi tropicale (care constituie o
premisă favorabilă pentru dezvoltarea şi maturizarea plantelor de cultură,
unele dintre ele chiar pretenţioase faţă de condiţiile de temperatură cum ar fi:
32
porumbul, floarea soarelui, viţa de vie, tomatele, fasolea, castraveţii), a
numărului de zile fără îngheţ sau a sumelor de temperaturi medii diurne care
sunt egale sau depăşesc anumite limite cum ar fi: ≥0°C, ≥5°C, ≥10°C şi
≥15°C.
Temperaturile foarte reduse din cursul sezonului rece, determină
necesitatea de a trece la o vestimentaţie adaptată frigului şi la consumul unor
însemnate cantităţi de combustibili destinat încălzirii locuinţelor individuale şi
a diverselor instituţii, clădiri cu destinaţie publică, spaţii comerciale etc. În
sezonul rece, temperaturile scăzute pot fi asociate cu ceţuri persistente sau cu
intensificări ale vântului însoţite de viscol, generând astfel, un disconfort
termic accentuat, organismul uman pierzând rapid din rezerva de căldură
proprie. Organismul uman suportă foarte greu combinaţia dintre temperaturile
scăzute şi vânturile cu viteze ridicate. Dacă în atmosferă persistă şi ceaţa,
senzaţia de ger este complet accentuată. Temperaturile reduse creează
probleme nu numai omului, a cărui stare de disconfort creşte în afara spaţiilor
încălzite, ci şi sistemului de transporturi (motoarele diesel pornesc foarte greu
la temperaturi scăzute) şi economiei agricole, atât în sectorul zootehnic cât şi
în cel vegetal.
În condiţiile în care temperatura aerului ajunge frecvent în zilele de
vară la valori ≥25°C sau ≥30°C, organismul uman suportă mai greu astfel de
temperaturi ridicate, persoanele suferinde de afecţiuni cardio-vasculare,
supraponderale, bătrânii şi copii, întâmpinând serioase probleme legate de
disconfortul termic. Temperaturile ridicate din timpul nopţilor de vară creează
multor persoane probleme de odihnă, prelungind stresul termic din timpul
zilei, diminuându-le capacitatea de concentrare şi predispoziţia spre efort
intelectual sau fizic. Temperaturile maxime absolute din aer înregistrate în
Podişul Sucevei s-au încadrat între 35,8°C (Rădăuţi – 22 august 2000) şi
38,8°C (Fălticeni – 20 iulie 1960), iar cele de pe suprafaţa solului între 57,0°C
33
(Suceava) şi 61,4°C (Roman), ridicând reale probleme populaţiei şi greutăţi
economice.
Podişul Sucevei are un potenţial termic mai redus, având frecvente
inversiuni de temperatură. Pentru a ilustra această afirmaţie, exemplificăm cu
suma în grade a temperaturilor efective ≥10°C care scade la aproape 2400°C
în Depresiunea Rădăuţi (Rădăuţi – 2404,5°C), variază între 2500-2670°C în
partea centrală a Podişului Sucevei (Suceava – 2537,3°C şi Fălticeni –
2674,3°C) şi se situează în jur de 3000°C în partea sud-estică a regiunii
(Cotnari – 3008,5°C şi Roman – 2887,9°C).
Alături de temperaturile medii zilnice sau care depăşesc 10°C şi durata
perioadei în care se înregistrează acestea, prezintă importanţă şi acele
temperaturi ale aerului care se situează sub această valoare. De exemplu,
pentru diferitele regiuni geografice, în general, dar mai ales pentru oraşe, care
concentrează un număr mare de populaţie, este necesară cunoaşterea datelor
medii zilnice de producere a temperaturilor aerului sub limita de 10°C,
temperatură de la care, potrivit normativelor în vigoare pentru România,
începe încălzirea interioarelor. Prin urmare, datele medii de trecere a
temperaturii diurne sub 10°C, ca şi intervalul cuprins între începutul şi
sfârşitul producerii acesteia corespunde cu perioada de încălzire a
interioarelor, parametru de care depinde, mai departe, planificarea cantităţii de
combustibil necesar unui centru urban. Sub acest aspect, folosind metoda
histogramelor, perioada de încălzire a interioarelor pe teritoriul Podişul
Sucevei variază foarte mult. Astfel, această perioadă este de aproximativ 175-
190 zile în sudul şi estul Podişului şi peste 200 zile în nordul regiunii.
În aceste condiţii, încălzirea interioarelor durează mai mult în nordul
Podişului Sucevei, faţă de sud, cu aproape o lună de zile. Perioada de încălzire
începe mai devreme (în primele zile ale lunii octombrie) şi sfârşeşte mai
târziu (în cursul celei de-a treia decade a lunii aprilie) în nord decât în sud,
34
unde încălzirea interioarelor începe din a doua jumătate a lunii octombrie şi se
termină la jumătatea lunii aprilie (tabel nr.5).
Tabel nr.5: Începutul, sfârşitul şi durata medie (în zile) a intervalului anual de
încălzire a interioarelor în Podişul Sucevei
Intervalul de încălzire Durata de încălzire a
Staţia
Începutul Sfârşitul interioarelor
Rădăuţi 3X 28 IV 208
Suceava 6X 23 IV 200
Fălticeni 9X 21 IV 195
Cotnari 25 X 19 IV 177
Roman 12 X 17 IV 188
Cât priveşte diferenţa dintre perioada de încălzire a interioarelor în

regiunile din sud şi est faţă de regiunile din nord şi vest, aceasta este mai mare
cu circa 30 zile. În concluzie, în timp ce perioada de încălzire a interioarelor
în partea sud-estică a Podişului Sucevei este de 175-190 zile (6 luni pe an), în
partea nord-vestică ajunge la circa 200-210 zile (7 luni pe an).
Conturarea însă a necesităţilor termice ale principalelor plante de
cultură nu poate fi ruptă sau izolată de necesităţile de lumină, umiditate, apă
etc. Fiecare plantă de cultură are anumite cerinţe faţă de factorul termic,
pentru a traversa cu bine fazele fenologice specifice. În funcţie de soi,
cerinţele pluviometrice pot să varieze, mai ales în funcţie de regimul termic şi
implicit de resursa termică. Putem spune că în Podişul Sucevei predomină
cultura porumbului şi a cartofului şi întâlnim condiţii prielnice pentru cultura
grâului de toamnă, sfeclei de zahăr, şi pe mici areale chiar viţei de vie.
35
CONCLUZII
Lucrarea Podişul Sucevei – studiu termo-pluviometric pune în evidenţă
individualitatea climatică a acestei subunităţi de relief a Podişului Moldovei,
în mod special din punctul de vedere al celor două elemente climatice
fundamentale, temperatura şi precipitaţiile, care determină de fapt peisajul
unui areal (bio-pedo-climatic).
Valorile celor doi parametri meteo-climatici, rezultat al acţiunii
factorilor climatogeni, pun în evidenţă faptul că Podişul Sucevei constituie o
unitate climatică distinctă. În interiorul acestei unităţi există o serie de
diferenţieri locale, care au putut fi sesizate pe parcursul lucrării.
Modul de abordare a lucrării a urmărit să scoată în evidenţă, per total,
cât şi pentru fiecare element, fenomen sau proces climatic, diferenţierile
produse de modul diferit de acţiune al factorilor climatogeni, ca şi
asemănările produse de acţiunea unitară a acestora. Unele procese şi
fenomene îşi au baza de producere în teritoriile învecinate, dar acţionează
intens pe teritoriul Podişului Sucevei. Rezultatele obţinute justifică existenţa
unui climat continental de tranziţie (de la climatul temperat continental
moderat specific Europei vestice la climatul temperat continental propriu-zis
specific Europei estice) şi respectiv un regim de tranziţie între cel carpatic şi
subcarpatic din vest şi cel de dealuri joase şi de câmpie din est.
Fenomenele hidrometeorologice ce însoţesc diversele stări de vreme
din Podişul Sucevei, au o importanţă deosebită în conturarea caracteristicilor
climatice de ansamblu, regimul şi distribuţia lor spaţială nuanţând pe alocuri
ori scoţând din monotonie evoluţia - de cele mai multe ori repetabilă în timp -
şi distribuţia previzibilă în spaţiu a valorilor climatice care dau trăsăturile
definitorii ale climatului.
Majoritatea fenomenelor meteo-climatice, prin manifestările lor,
prezintă un mai mare sau mai mic risc climatic. Între fenomenele
36
hidrometeorologice identificate din Podişul Sucevei ca având un potenţial de
risc ridicat, se detaşează: grindina, viscolul şi ceaţa.
Manifestările extreme ale unor elemente sau fenomene climatice aduc,
de cele mai multe ori, prejudicii materiale, financiare, de unde se vede
necesitatea acută a asigurărilor financiare care trebuie să pătrundă şi în sfera
agriculturii, ramură economică ce suferă deseori de pe urma calamităţilor
naturale, între care un loc important îl deţin cele climatice.
Valorile parametrilor termo-pluviometrici, rezultat al acţiunii factorilor
climatogeni, pun în evidenţă, în mare măsură, faptul că Podişul Sucevei
constituie o unitate climatică distinctă. În interiorul acestei unităţi climatice
există o serie de diferenţieri locale, topoclimatice. Pentru evidenţierea
potenţialului climatic local, trebuie avute în vedere criteriile geografice
complexe, care evidenţiază interdependenţa dintre toţi factorii genetici.
Particularităţile locale de relief determină o gamă foarte largă de
particularităţi climatice locale (topoclimatice) care se dezvoltă atât pe
orizontală cât şi pe verticală. În raport cu ponderea fiecărui factor
climatogenetic, s-au delimitat topoclimatele complexe.
Analiza acestor topoclimate presupune interpretarea datelor tuturor
elementelor climatice (temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice, vântul,
umiditatea aerului, nebulozitatea, durate de strălucire a Soarelui, presiunea
atmosferică). Prezentul studiu face referire doar la temperatura aerului şi
precipitaţiile atmosferice. De aceea, a fost dificil de caracterizat şi analizat, în
profunzime, problematica topoclimatelor existente în Podişul Sucevei.
Individualizarea topoclimatelor complexe a fost făcută pe baza doar a
indicilor cantitativi termo-pluviometrici, ţinându-se seama de gradul de
complexitate al teritoriului. Topoclimatele elementare reprezintă
particularităţi detaliate ale suprafeţei active cu rol climatogen. Acţiunea
elementelor şi fenomenelor climatice locale asupra topoclimatelor complexe
şi elementare are importanţă locală, ea exercitându-se atât pe orizontală
37
(terenuri afectate de îngheţuri, brume, inundaţii, înzăpeziri etc.) cât şi pe
verticală (inversiuni de temperatură, viscole etc.), în spaţiul topoclimatic.
Etajul climatic în care se încadrează Podişul Sucevei este etajul
climatic de dealuri şi podişuri, între 200 – 800 m altitudine, cu două subetaje:
de dealuri joase (de la cca. 200 m la 450-500 m altitudine) şi de dealuri înalte
(de la 500 la 800 m).
În zona studiată există un singur topoclimat complex, şi anume cel al
Podişului Sucevei. Astfel, în zona climatică temperat continentală, arealul
studiat se încadrează în două sectoare de provincie climatică:
• sectorul de provincie climatică cu influenţe baltice cuprinde partea
nordică, nord-vestică şi centrală;
• sectorul de provincie climatică cu influenţe de ariditate cuprinde
partea sudică şi sud-estică;
Ţinutul climatic corespunzător etajului climatic este al dealurilor şi
podişurilor iar subţinutul climatic este cel al Podişului Moldovei. Districtele
climatice sunt diferenţiate pe baza condiţiilor relativ omogene, astfel încât din
acest punct de vedere Podişul Sucevei face parte din districtul climatic de
pădure.
Caracteristicile variate ale suprafeţei active din Podişul Sucevei. Au
determinat delimitarea unui număr mare de topoclimate elementare.
Topoclimatele elementare naturale sunt reprezentate de topoclimate de: văi,
lunci, terase, cueste, versanţi cu diferite expoziţii, culmi deluroase (principale
şi secundare), păduri şi depresiuni (adăpost). Topoclimatele elementare
antropice sunt reprezentate de un număr mare de topoclimate: lacuri de
acumulare, iazuri, localităţi rurale, localităţi urbane, platforme industriale,
livezi, podgorii, culturi agricole şi păşuni.
Podişul Sucevei se încadrează în zona climatului temperat continental
de tranziţie de la exteriorul arcului carpatic (tranziţie de la climatul temperat
oceanic specific vestului Europei la cel temperat continental ce se
38
excesivizează pe măsura ce ne îndreptam spre extremitatea estica a Europei,
influentele nordice, baltice, plasând acest podiş ca aparţinând extremităţii sud-
estice a sectorului climatic scandinavo-baltic), în etajul climatic de dealuri şi
podişuri cu altitudini medii spre joase, etaj încadrat la rândul său între etajul
climatic montan din vest şi etajul climatic de dealuri joase şi câmpii din est.
Poziţia matematică pe glob şi geografică în cadrul Europei şi a
României îşi lasă amprenta asupra manifestărilor contradictorii adeseori a
factorilor radiativi şi mai ales a celor dinamici. La acestea se adaugă
varietatea reliefului (altitudinală, de orientare, expoziţie, fragmentare etc.), a
hidrografiei, a învelişului bio-pedo-geografic, umanizarea intensă, profilul
agrar-industrial al economiei etc. care conduc la o fragmentare accentuată a
fondului funciar şi, în consecinţă la o mozaicare a caracteristicilor suprafeţei
active. Apar astfel particularităţi topoclimatice şi microclimatice locale.
Răscrucea climatică în care se plasează podişul şi eterogenitatea
cadrului geografic al acestuia se constituie ca o premisă favorabilă
manifestării unor fenomene meteo-climatice de risc dintre cele mai diverse,
detaşându-se ca predominante şi mai reprezentative cele specifice sezonului
rece: îngheţuri şi brume târzii de primăvară şi timpurii de toamna, ninsorile
abundente şi stratul gros de zăpadă, viscole intense şi troieniri ale cailor
rutiere şi feroviare, depuneri îngheţate, ceţuri persistente mai ales pe văi,
valuri de frig şi inversiuni termice etc.
Nu putem să nu amintim faptul ca Podişul Sucevei este expus şi unor
fenomene de risc specifice sezonului cald: furtunile de grindină însoţite de
oraje, ploile torenţiale, perioade uneori lungi de uscăciune si secetă.
Cunoaşterea detaliată a acestora ar răspunde unor imperioase necesităţi
practice, economice.
39
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• ANDRIŢOIU N. (1962) – „Calculul radiaţiei directe şi consideraţii
asupra regimului radiativ în R.P. Română”, Culegere de lucrări ale
Institutului Meteorologic pe anul 1960, Bucureşti.
• ANDRIŢOIU N., CIOCOIU I. (1968) – „Bilanţul radiativ în
câteva puncte ale teritoriului R.S.R.”, Culegere de Lucrări ale Institutului
Meteorologic pe anul 1966, Bucureşti.
• APĂVĂLOAE M., APOSTOL L., PÎRVULESCU I. (1987) –
„Contribuţii la cunoaşterea inversiunilor termice din Depresiunea Rădăuţi”,
Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.7/1987,
Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• APĂVĂLOAE M., APOSTOL L., PÎRVULESCU I. (1988) –
„Caracteristici ale inversiunilor termice din Podişul Fălticenilor”, Lucrările
Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.8/1987, Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iaşi.
• APOSTOL L. (1990) – „Anomalii ale temperaturii aerului pe
teritoriul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”,
nr.9/1988, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• APOSTOL L. (2000) – „Meteorologie şi climatologie”, Editura
Universităţii Suceava.
• APOSTOL L. (2004) – „Clima Subcarpaţilor Moldovei”, Editura
Universităţii Suceava.
• BÂZÂC GH. (1983) – „Influenţa reliefului asupra principalelor
caracteristici ale climei României”, Editura Academiei, Bucureşti.
• BĂCĂUANU V., BARBU N., PANTAZICĂ MARIA,
UNGUREANU AL., CHIRIAC D. (1981) – „Podişul Moldovei. Natura,
om, economie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
• BĂLESCU O.I. , BEŞLEAGĂ N. (1962) – „Viscolele în R.P.
Română”, C.S.A., Institutul Meteorologic, Bucureşti.
• BĂLESCU O.I. , MILITARU FLORICA (1966) – „Studiul
grindinii în R.S.România”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic
pe 1964, Bucureşti.
• BERBECEL O. şi colaboratori (1970) – „Agrometeorologia”,
Editura Ceres, Bucureşti.
• BERBECEL O., NEACŞA O. (1966) – „Climatologie şi
agrometeorologie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• BOGDAN OCTAVIA (1978) – „Fenomene climatice de iarnă şi de
vară”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
• BOGDAN OCTAVIA (1980) – „Potenţialul climatic al
Bărăganului”, Editura Academiei, Bucureşti.
40
• BOGDAN OCTAVIA (2005) - „Repere în climatologia
românească”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura
Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• BOGDAN OCTAVIA, NICULESCU ELENA (1999) – „Riscurile
climatice din România”, Academia Română, Institutul de Geografie,
Bucureşti.
• BORDEI–ION ECATERINA (1983) – „Rolul lanţului alpino -
carpatic în evoluţia ciclonilor mediteraneeni”, Editura Academiei, Bucureşti.
• BORDEI-ION ECATERINA, BORDEI-ION N. (1986) –
„Ciclogeneza orografică carpatică, proces atmosferic specific românesc”,
Studii şi Cercetării Meteorologice, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie,
Bucureşti.
• BUDUI V. (2001) – „Condiţii aerosinoptice de producere a
brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universităţii „Ştefan cel
Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul X, Suceava.
• CAZACU GABRIELA (1979) – „Rolul circulaţiei atmosferice şi al
reliefului în producerea precipitaţiilor pe teritoriul României”, Studii şi
cercetări de meteorologie 1, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie,
Bucureşti.
• CĂLINESCU, GH., CĂLINESCU NICULINA, SOARE, ELENA
(1994) – „Caracteristici şi tendinţe ale precipitaţiilor maxime căzute în
diferite intervale de timp în Moldova”, Lucrările Seminarului Geografic
„Dimitrie Cantemir” , nr. 13-14, 1993-1994, Iaşi.
• CIULACHE S. (1997) – „Clima depresiunii Sibiu”, Editura
Universităţii din Bucureşti.
• CIULACHE S., IONAC NICOLETA (1995) – „Fenomene
geografice de risc”, Editura Universităţii din Bucureşti.
• DAVIDESCU G. (1984) – „Influenţa condiţiilor meteorologice
asupra producţiei pajiştilor din Podişul Sucevei”, Lucrările Seminarului
Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 4/1983, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.
• DAVIDESCU G. (2005) - „Periodicităţi şi oscilaţii climatice pe
teritoriul Podişului Moldovei”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul
1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• DIACONESCU I.GH. (1966) – „Mersul radiaţiei globale şi
fenomenele meteorologice”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic
pe anul 1964, Bucureşti.
• DIACONESCU I.GH. (1966) – „Radiaţia efectivă în ţara noastră”,
Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1965, Bucureşti.
• DONCIU C. (1958) – „Evapotranspiraţia în R.P.R”, Meteorologia,
hidrologia şi gospodărirea apelor, vol. III, nr.1, Bucureşti.
41
• DONCIU C. (1965) – „Contribuţie la studiul evapotranspiraţiei
potenţiale în R.S.România”, Meteorologia, hidrologia şi gospodărirea apelor,
vol. X, nr.9, Bucureşti.
• DONCIU C., GOGORICI ECATERINA (1972) - „Caracteristici
ale regimului termic al solului din zone de câmpie şi deal din România”,
• DONEAUD A. (1958) – „Cercetări asupra ciclonilor europeni cu
deplasare retrogradă”, Memorii şi studii, C.S.A., vol. IV, nr.2. Bucureşti.
• DONISĂ I., DAVIDESCU G. (1972) – „Unele particularităţi
termice de pe teritoriul ţării noastre, condiţionate de relieful carpatic”,
Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, tom XVIII, s.II c.
• DONISĂ I., ERHAN ELENA (1974) – „Curs de climatologie
R.S.R.”, Facultatea Biologie – Geografie, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi.
• DRAGOTĂ CARMEN (2006) – „Precipitaţiile excedentare din
România”, Editura Academiei Române, Bucureşti.
• DRAGOTĂ CARMEN, NEDA ANA, NEDELCU G. (1996) –
„Efectele asupra calităţii mediului cauzate de precipitaţiile excepţionale
căzute în iunie 1995 în bazinele hidrografice superioare ale râurilor Suceava
şi Moldova”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea
Geografie - Geologie, anul V, Suceava.
• DRAGOTĂ CARMEN, SZENYES MARIA (1997) – „Cantităţile
maxime de precipitaţii căzute în intervalul de 24 ore în România”, Analele
Universităţii din Oradea, secţiunea Geografie, VII/1997, Oradea.
• DRAGOTĂ CARMEN, VASENCIUC FELICIA (1998) –
„Impactul factorilor de hazard climatic generat de precipitaţiile atmosferice
excedentare căzute în intervalul 1 ianuarie – 1 octombrie 1997 pe teritoriul
României, cu referire specială la Moldova”, Lucrările Seminarului Geografic
„Dimitrie Cantemir”, Nr. 17-18/1997-1998, Iaşi.
• DRĂGHICI I. (1988) – „Dinamica atmosferei”, Editura Tehnică,
Bucureşti.
• ERHAN ELENA (1969) - „Circulaţia locală a atmosferei în zona
oraşului Iaşi”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi,
secţiunea II c, geologie-geografie, tom XV.
• ERHAN ELENA (1979) – „Clima şi microclimatele din zona
oraşului Iaşi”, Editura „Junimea”, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1981) - „Contribuţii la studiul inversiunilor de
temperatură din depresiunea Câmpulung Moldovenesc”, Lucrările
Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 1/1980, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1982-1987) - „Curs de meteorologie-climatologie
(vol. I-II)”, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
42
• ERHAN ELENA (1983) - „Fenomenul de secetă în Podişul
Moldovei”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea
II b, geologie-geografie, tom XXIX.
• ERHAN ELENA (1986) - „Fenomenul de grindină în Podişul
Moldovei”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea
II b, geologie-geografie, tom XXXII.
• ERHAN ELENA (1988) – „Consideraţii asupra precipitaţiilor
atmosferice din partea de est a României”, Lucrările Seminarului Geografic
„Dimitrie Cantemir”, Nr. 8/1987, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1990) – „Parametri meteorologici de importanţă
practică pentru zona oraşului Câmpulung Moldovenesc”, Lucrările
• ERHAN ELENA (1992) – „ Particularităţile meteorologice ale
anilor 1989-1990 în România”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie
Cantemir”, Nr. 10/1990, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1992) – „Clima Podişului Moldovei”, în
Geografia României, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti.
• ERHAN ELENA (1999) - „Meteorologie şi climatologie practică”,
Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• ERHAN ELENA (2001) – „Consideraţii privind resursele climatice
ale Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 19-
20/1999-2000, Iaşi.
• ERHAN ELENA (2002) – „Ninsoarea şi stratul de zăpadă pe
teritoriul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”,
Nr. 21-22/2000-2001, Iaşi.
• ERHAN ELENA (2004) – „Aspecte ale foehnizării aerului în estul
României”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 23-
24/2002-2003, Iaşi.
• ERHAN ELENA, APETREI M. (2005) - „Variabilitatea în timp a
precipitaţiilor atmosferice la Iaşi”, „Romanian Journal of Climatology”,
volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• ERHAN ELENA, PLEŞCA GH. (1964) - „Contribuţii la
cunoaşterea climei din zona oraşului Fălticeni”, Analele Ştiinţifice ale
Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II b, geologie-geografie, tom X.
• ERHAN ELENA, ŞTEFAN VALENTINA (1990) – „Consideraţii
asupra fenomenelor de brumă şi îngheţ din Câmpia Moldovei”, Lucrările
• GHEORGHIU E. (1970) – „Contribuţii la studiul climei din
Depresiunea Rădăuţi”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi,
tom XVI, s.II c.
43
• GRAMA M. (1963) - „Condiţiile meteorologice care favorizează
producerea şi menţinerea ceţurilor pe aeroporturile Bacău, Iaşi şi Suceava”,
• GUGIUMAN I., COTRĂU M. (1975) – „Elemente de climatologie
urbană, cu exemple din România”, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.
• GUGIUMAN I., PLEŞCA GH., ERHAN ELENA, STĂNESCU I.
(1960) – „Unităţi şi subunităţi climatice în partea de est a R.P.Române”,
Analele ştiinţifice Universitatea „Al.I.Cuza”, secţiunea II, tom VI, fascicul 4,
Iaşi.
• GUGIUMAN I., PETRAŞ EUGENIA (1963) – „Rolul dinamicii
atmosferei şi a factorilor geografici în determinarea regimului temperaturii
aerului în partea de est a R.P. Române”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii
“Al.I.Cuza” Iaşi, tom IX, seria II, b, Iaşi.
• GUŢIC O.I. (1974) – „Clima din zona oraşului Dorohoi”, Casa
Corpului Didactic, Botoşani.
• IONAC NICOLETA (1999) – „Clima şi comportamentul uman”,
Editura Enciclopedică, Bucureşti.
• IVANOV MARIA, VINOGRADOV MAGDA, FETOV V. (1964)
- „Nomograme pentru determinarea datei primului şi ultimului îngheţ şi a
duratei perioadei fără îngheţ cu diferite asigurări pentru teritoriul
R.P.Române”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1962,
Bucureşti.
• IVANOV MARIA, VINOGRADOV MAGDA, FETOV V. (1966)
- „Nomograme pentru determinarea datei trecerii temperaturii medii zilnice a
aerului prin -5, 0, 5, 10 şi 15°C pentru teritoriul R.P.Române”, Culegere de
lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.
• KOSTIN S.I., POKROVSKAIA T.V. (1964) – „Climatologie –
metode de prelucrare a datelor climatologice”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
• LARION DANIELA (2004) – „Clima municipiului Vaslui”, Editura
„Terra Nostra”, Iaşi.
• LUPU-BRATILOVEANU N. (1992) – „Podişul Sucevei. Geografie
umană”, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• MARCU M. (1983) – „Meteorologie şi climatologie forestieră”,
Editura Ceres, Bucureşti.
• MIHAI ELENA (1975) – „Depresiunea Braşov. Studiu climatic”,
Editura Academiei, Bucureşti.
• MIHAI ELENA, CAZACU GABRIELA (1969) – „Caracteristici
meteorologice ale intervalului rece 1967-1968 în R.S.România”, Culegere de
Lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1967, Bucureşti.
• MIHĂILĂ D. (2001) – „Trăsăturile definitorii ale climei Câmpia
Moldovei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea
Geografie, anul X, Suceava.
44
• MIHĂILĂ D. (2004) – „Câteva aspecte legate de variabilitatea
evoluţiei în timp a elementelor şi fenomenelor climatice din Câmpia
Moldovei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea
Geografie, anul XIII, Suceava.
• MIHĂILĂ D. (2005) – „Tendinţele evoluţiei temperaturii aerului în
Podişul Sucevei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea
Geografie, anul XIV, Suceava.
• MIHĂILĂ D. (2006) – „Câmpia Moldovei. Studiu climatic”, Editura
Universităţii din Suceava, Suceava.
• MIHĂILĂ D., TĂNASĂ I., BOSTAN DIANA (2006) -
„Precipitaţiile din seara de 30 iunie 2006 de la Arbore; cauze şi consecinţe”,
Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 27/2006,
Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.
• MIHĂILĂ D., IFTINCA I. (1997) – „Câteva aspecte legate de
circulaţia maselor de aer în nordul Câmpiei Moldovei”, Lucrările
Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 13-14/1993-1994, Iaşi.
• MIHĂILĂ D., BUDUI V., CRISTEA I., TĂNASĂ I. (2006) –
„Consideraţii asupra riscurilor climatice în judeţul Suceava”, Analele
Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XV,
Suceava.
• MIHĂILESCU I.F. (2001) – „Studiu climatic şi microclimatic al
văii râului Bistriţa în sectorul montan cu lacuri de acumulare”, Editura Ex
Ponto, Constanţa.
• MIHĂILESCU V. (1969) – „Geografia fizică a României”, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.
• NEACŞA O., POPOVICI C. (1969) – „Repartiţia duratei de
strălucire a Soarelui şi a radiaţiei globale pe teritoriul României”, Culegere
de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1967, Bucureşti.
• NEAMU GH. şi al. (1968) – „Cazuri de inversiuni termice în
depresiunile intracarpatice Petroşani, Braşov şi Câmpulung Moldovenesc”,
Hidrotehnica, volumul 15, nr. 5, Bucureşti.
• NISTOR B. (2005) - „Fenomenele de rouă şi de brumă în Podişul
Sucevei”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura
• NISTOR B. (2006) - „The Air Temperature Regime in the Suceava
Plateau (1991-2000)”, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“,
nr. 26/2005, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.
• NISTOR B. (2006) – „Trăsături ale inversiunilor termice din valea
Siretului (sectorul Siret –Roman)”, Analele simpozionului „Euroregiunea de
Nord-est - Prutul de Sus” Botoşani.
45
• NISTOR B. (2007) - „Fenomenele climatice de risc specifice
sezonului rece în Podişul Sucevei”, Analele simpozionului „Euroregiunea de
• NISTOR B. (2007) – „Fenomenele climatice de risc specifice
sezonului cald în Podişul Sucevei”, Analele simpozionului „Euroregiunea de
• NISTOR B. (2007) – „Frecvenţa perioadelor ploioase şi secetoase
în Podişul Sucevei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava,
secţiunea Geografie, anul XVI, Suceava.
• NISTOR B. (2007) - „Precipitaţiile atmosferice – resursă climatică
a Podişului Sucevei. Câteva consideraţii teoretice”, Analele Universităţii
„Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XVI, Suceava.
• OPREA C., COSTACHE MARIANA (2005) - „Climatul radiaţiei
solare în Moldova”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005,
Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• PĂTĂCHIE IULIA, OPRESCU ALEXANDRA, CĂLINESCU
NICULINA (1979) – „Particularităţile repartiţiei cantităţilor excepţionale
de precipitaţii pe teritoriul R.S.România”, Studii şi Cercetări de
Meteorologie, Bucureşti.
• POP GH. (1964) – „Climatologie”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
• POP GH. (1988) – „Introducere în meteorologie şi climatologie”,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
• POPOVICI ANA, DRAGOTĂ CARMEN, BECHEANU
VIORICA (1996) - „Analiza averselor de ploaie însoţite de grindină, din
Podişul Sucevei şi impactul acestora asupra mediului geografic”, Analele
Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie - Geologie, anul
V, Suceava.
• POSEA GR., POPESCU N., IELENICZ M. (1974) – „Relieful
României”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
• RĂDOANE N. (2002) – „Geografia fizică a României”, Editura
Universităţii, Suceava.
• ROBOŞ TEREZA (1963) - „Prima şi ultima zi cu brumă în
R.P.Română”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1961,
Bucureşti.
• RUNCANU T., DRAGOTĂ CARMEN (1992) – „Consideraţii
asupra regimului pluviometric în 1991 pe teritoriul României”, Studii şi
Cercetări de Meteorologie, Bucureşti.
• SCURTU D. (1976) - „Unele caracteristici ale condiţiilor
meteorologice de la Suceava, din anii 1950-1974”, Lucrări ştiinţifice S.C.A.
Suceava.
46
• SCURTU D., TĂNASĂ I. (2005) - „Aspecte ale evaluării
fenomenului de secetă înregistrat la Suceava (1984-2003)”, „Romanian
Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”
Iaşi.
• SFÂCĂ L. (2005) - „Regimul temperaturii solului din Culoarul
Siretului”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura
• SLAVIC GH.A. (1977) – „Podişul Sucevei. Studiu climatologic”,
Teză de doctorat, Facultatea de Geografie şi Geologie, Iaşi.
• SOROCEANU N., AMĂRIUCĂI M. (1998) – „Consideraţii
asupra tendinţei de aridizare a climei în Podişul Moldovei”, Lucrările
Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 17-18/1997-1998, Iaşi.
• STĂNCESCU I. (1983) – „Carpaţii, factori modificatori ai climei”,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
• STĂNCESCU I., DAMIAN DOINA (1983) – „Câteva consideraţii
asupra aspectului vremii în ţara noastră determinate de aria de influenţă a
anticiclonului scandinav”, Studii şi cercetări. Meteorologie, pe 1980,
Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
• STOENESCU ŞT. M. (1951) – „Clima Bucegilor”, Memorii şi
studii, D.G.H., Institutul Meteorologic Central, Editura Tehnică, Bucureşti.
• STOENESCU ŞT. M., ŢEPEŞ MARIA, BOGORIŢĂ
NADEJDA, IVANOV MARIA (1966) - „Repartiţia chichiurei, poleiului şi
lapoviţei pe teritoriul Republicii Socialiste România”, Culegere de lucrări ale
Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.
• STOICA C. (1962) – „Precipitaţii atmosferice în regim
anticiclonic”, Culegere de lucrări a I.M./1960, Bucureşti.
• STOICA C., CRISTEA N. (1971) – „Meteorologie generală”,
Editura Tehnică, Bucureşti.
• TĂNASĂ I., MIHĂILĂ D. (2005) – „Variabilitatea cantităţilor de
precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică Suceava”, Culegere de
lucrări, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Vremea, clima şi
dezvoltarea durabilă”, Bucureşti 28-30 septembrie 2005.
• TEODOREANU ELENA (1980) – „Culoarul Rucăr - Bran. Studiu
climatic şi topoclimatic”, Editura Academiei, Bucureşti.
• TEODOREANU ELENA (2004) – „Geografie medicală”, Editura
Academiei, Bucureşti.
• TEODOREANU ELENA (2007) – „Se schimbă clima? O întrebare
la început de mileniu”, Editura Paideia, Bucureşti.
• TOPOR N. (1958) - „Bruma si îngheţul, prevederea si prevenirea
lor”, Editura Agro-silvică de Stat.
• TOPOR N. (1964) - „Ani ploioşi şi secetoşi în R.P.R.”, Institutul
Meteorologic, Bucureşti.
47
• TOPOR N., STOICA C. (1965) – „Tipuri de circulaţie şi centri de
acţiune atmosferică deasupra Europei”, C.S.A., Institutul Meteorologic,
Bucureşti.
• ŢÎŞTEA D. (1961) – „Calculul şi repartiţia radiaţiei solare pe
teritoriul R.P.R”., Meteorologie, hidrologie şi gospodărirea apelor, nr.1,
Bucureşti.
• ŢÎŞTEA D., BACINSCHI D., NOR R. (1965) – „Dicţionar
meteorologic”, C.S.A., Institutul Meteorologic, Bucureşti.
• ŢÎŞTEA D., BOGORODIŢĂ NADEJDA, VINOGRADOV
MAGDA, LORENTZ RAISA (1974) - „Calculul şi zonarea duratei
intervalului anual de încălzit şi a sumei de grade-zile de încălzit funcţie de
temperatura exterioară şi interioară”, Studii de Climatologie II, Bucureşti.
• ŢÎŞTEA D., VINOGRADOV MAGDA (1972) - „Calculul şi
repartiţia pe teritoriul României a duratei intervalului anual de încălzit şi a
sumei anuale a gradelor – zile de încălzit”, Culegere de lucrări de
Climatologie aplicată, Bucureşti.
• VASENCIUC FELICIA (2003) – „Riscuri climatice generate de
precipitaţii în bazinul hidrografic al Siretului”, INMH, Bucureşti.
• *** – „Tabelele meteorologice TM-2 şi TM-12 de la posturile
pluviometrice din Podişul Sucevei”, I.N.M.H., Bucureşti.
• *** – „Tabelele meteorologice TM-1 şi TM-11 de la staţiile
meteorologice din Podişul Sucevei”, I.N.M.H., Bucureşti.
• *** ( 1966) – „Atlas climatologic al R.S.România”, C.S.A., I..,
Bucureşti.
• *** (1960) – „Monografia geografică a R.P.Române”, Editura
Academiei, Bucureşti.
• *** (1961-1972) – „Anuare meteorologice”, I.M.H., Bucureşti.
• *** (1962, 1966) – „Clima R.P.Române”, vol. I – II, C.S.A.,
Institutul Meteorologic, Bucureşti.
• *** (1972-1979) – „Atlas – R.S.România”, Editura Academiei,
Bucureşti.
• *** (1983) – „Geografia României – capitolul Clima”, volumul I,
Editura Academiei, Bucureşti.
• *** (1992) – „Geografia României”, volumul II, Editura Academiei,
Bucureşti.
• *** (1992) – „Geografia României – capitolul Podişul Moldovei”,
volumul IV, Editura Academiei, Bucureşti.
• *** (2002) – „România. Mediul şi reţeaua electrică de transport.
Atlas geografic”, Editura Academiei Române, Bucureşti.
• *** (2005) – „România – spaţiu, societate, mediu”, Editura
Academiei Române, Bucureşti.
• *** www.wetterzentrale.de
48

Podisul Sucevei - Studio Termo - Pluviometric PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Podisul Sucevei - Studio Termo - Pluviometric PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “AL. I.

Vă facem cunoscut că în data de 17 ianuarie 2009, ora 10, în sala 629

PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI. INFLUENŢELE SCANDINAVO-

PARTEA A III-A. TEMPERATURA AERULUI ÎN PODIŞUL SUCEVEI.

PARTEA A IV-A. PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE ŞI FENOMENELE

IMPORTANŢA CLIMEI PENTRU ECONOMIA PODIŞULUI SUCEVEI ............. 398

CONCLUZII ........................................................................................................ 418

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ............................................................................. 425

CUPRINS ........................................................................................................... 449

PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI.

Figura nr.3: Termoizopletele staţiilor meteorologice Rădăuţi, Suceava şi Roman

Suceava: y = 0.0455x - 3.9677 Radauti: y = 0.0514x - 4.5557

Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Figura nr.4: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de iarnă

Suceava: y = 0.0194x + 7.3482 Radauti: y = 0.0267x + 6.8553

Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Figura nr.5: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de

Suceava: y = 0.029x + 17.078 Radauti: y = 0.0352x + 16.643

Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Figura nr.6: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de vară în

Suceava: y = -0.0074x + 8.5021 Radauti: y = -0.0095x + 7.9586

Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Figura nr.7: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de toamnă în

Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Figura nr.10: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii a aerului în luna

Figura nr.13: Distribuţia spaţială a precipitaţiilor atmosferice anuale în Podişul Sucevei

* - staţii meteorologice din afara Podişului Sucevei

Podişul Sucevei are o vulnerabilitate mare în raport cu îngheţurile şi

Riscurile asociate poleiului se referă, în principal, la reducerea

Riscul reprezentat de depunerile de chiciură depinde de greutatea

Riscurile climatice asociate grindinii

Cât priveşte diferenţa dintre perioada de încălzire a interioarelor în

S-ar putea să vă placă și