Podisul Sucevei ocupa partea de Nord-Vest a Podisului Moldovei, fiind cea mai inalta subdiviziune a

acestuia, avand o altitudine de 500-600 m (max 688 m). Cele mai mari inaltimi se gasesc in dealu
Mare-Harlau (593 m) si Dealul Ciungi, Dl. Botosanilor, Pod. Dragomirnei, P. Falticenilor. Partea cea
mai joasa este data de Depresiunea Radauti, alte zone joase fiind cul. Siretului, valea Sucevei.
Structura geologica este data de roci tari (gresii) in amestec cu argile si nisipuri.

Climatul este umed si racoros, ceea ce explica intinderea mare a padurilor de fag. Este o regiune
importanta pentru cresterea animalelor, cultura cartofului si a plantelor tehnice. In Podisul Sucevei
avem influente baltice, temperaturi medii anuale de 6 - 8 gr.C, precipitatii bogate de 600-800 mm/an
iar iernile sunt prelungite. Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte
sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia in Podisul Sucevei, climatul de dealuri inalte
(cu caracteristicile prezentate mai sus), climat care favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al
padurilor de amestec, fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.). Aici se afla
rezervatiile de la Fromoasa si Bosanci. Centre importante sunt Suceava (114.000 loc), Radauti
(peste 25.000 loc), Falticeni (intre 25.000 – 50.000 loc), etc.

Podisul Sucevei, Campia Moldovei si Podisul Barladului se datoreaza faptului ca partea nordica a
Podisului Moldovei a avut o evolutie mai indelungata sub actiunea agentilor externi, fata de partea
sudica, precum si particularitatilor biopedoclimatice.

Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura Podisului Moldovei:

> sfecla de zahar solicita un climat mai rece si umed. Sfecla de zahar se cultiva mai ales in Podisul
Sucevei si in Culuarul Siretului;
> inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se cultiva mai ales in Podisul
Sucevei, alaturi de canepa;
> cultura cartofului: cartoful gaseste conditii prielnice de dezvoltare (clima mai racoroasa si umeda)
in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului;
> pomicultura - pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante in sudul Podisului Sucevei,
Imprejurimile Harlaului, in N Podisului Barladului;
> culturi furajere:
- trifoiul in Podisul Sucevei;
- lucerna in Campia Moldovei;
- sfecla furajera in Podisul Sucevei

Zona Podisului Sucevei este deservita de linia aeriana Bucuresti-Suceava. Orasul Suceava dispune
de un aeroport, cel de la Salcea si de aceea s-au dezvoltat si transporturile aeriene.
Formele de relief din Podisul Sucevei sunt:
> Dealuri inalte:
- Ciungi - 688 m
- Dragomirnei - 522 m
- Ibanesti
- Bour
- Dealul Mare - 587 m
- Cozancea - 265 m
> Inseuari:
- Saua Bucecii
- Saua Ruginoasa
> Depresiuni:
- Radauti
> Culoare de vale:
- Culoarul Siretului
- Culoarul Moldovei
Apele curgatoare din Podisul Sucevei sunt:
- Siret
- Suceava
- Sucevita
- Moldova

Cel mai important oras al Podisului Sucevei este municipiul Suceava, situat in platforma Suceava-
Bosanci , parte componenta a Podisului Sucevei si care face parte din Podisul Moldovei. Acesta
este srtabatut de la NV la SE de raul Suceava care-si are izvoarele din Obcinele Bucovinene.

Orasul Suceava s-a dezvoltat in perioada feudala ca o cetate si ca vechi targ aflat la o rascruce de
drumuri comerciale , cele care legau Europa de Nord cu cea de Sud si care legau Europa apuseana
de cea de Rasarit. Suceava a fost capitala Moldovei pentru o lunga perioada de ani dar a cunoscut
cea mai infloritoare dezvoltare in vremea lui Stefan cel Mare. Orasul Suceava a avut doua
importante puncte fortificate: Cetatea Scheia cu o scurta existenta fiind construita de Petru I Musat si
daramata apoi in timpul lui Alexandru cel Bun, si Cetatea de Scaun care a fost ridicata de Petru I
Musat si apoi reintarita in timpul lui Stefan cel Mare.

La 1 iulie 1999 conform anuarului statistic din anul 2000- ultimul publicat pana in prezent- populatia
orasului Suceava era de 118 183 de locuitori ceea ce reprezenta 16,52% din populatia totala a
judetului Suceava deci detine aproape jumatate din populatia urbana a judetului nostru. La primul
recensamant savarsit in tara noastra in anul 1912 populatia orasului Suceava insuma doar 11229
locuitori , ca apoi aceasta sa creasca treptat , ajungand la 17028 locuitori in 1930 apoi a scayut
brusc astfel incat la recensamantul din anul 1948 sa fie de doar 10123 locuitori . In anul 1956
populatia orasului s-a ridicat la 20949 locuitori , in anul 1966 la 37697 locuitori , in 1977 la 62715
locuitori iar la ultimul recensamant din anul 1992 aceasta a fost de 114462 locuitori ceea ce
reprezenta 16,3% din populatia intregului nostru judet.

Pentru ca are o populatie de peste 100.000 locuitori poate fi considerat un oras mare al Romaniei
.mecanisme de provenienta germana sau austriaca.