Muzeul Ceasului, unic in reteaua muzeelor din Romania, si-a deschis portile in anul 1963, intro sala

a Palatului Culturii din Ploiesti, prin grija profesorului Nicolae Simache, director al Muzeului de Istorie
intre anii 1954-1971.

Ulterior, colectia de ceasornice a fost adusa intr-o cladire construita la sfarsitul secolului al XIX-lea,
care a apartinut lui Luca Elefterescu, cunoscut politician conservator in primele decenii ale secolului
al XX-lea, in mai multe randuri prefect al judetului Prahova. Cei care trec pragul acestui muzeu au
ocazia sa urmareasca evolutia mijloacelor de masurare a timpului, de la primele "ceasuri" -cadranele
solare, ceasurile arzatoare, (preluata din d'Horologerie Ancienne) sau cu nisip-, pana la ceasornicele
mecanice "antice" si cele moderne.

Minunate lucrari de orologerie sunt adeseori nu numai opera unor vestiti mesteri ceasornicari, ci si a
oamenilor de arta, care au contribuit la prezentarea lor cat mai atragatoare, creand adevarate
stiluri. Printre cele mai vechi piese din colectie mentionam pendulele tip tabernacol si cele
Renaissance, realizate in bronz aurit, gravate sau taiate, uneori cu cadrane emailate.

Cel mai vechi ceasornic, datat 1562, atesta, in plus, imbinarea preocuparilor pentru calcularea
timpului cu cele privind astronomia, fiind prevazut cu cadrane astronomice.

In randul exponatelor de mare pret din colectia muzeului se cuvine sa amintim pendulele, cu
cabinetul prelung si bogate decoratiuni in bronz cizelat, aurituri, furnir exotic sau marchetaj. Nu
lipsesc simbolurile: soarele, timpul, copilul cu clepsidra in mana. Cadranul din metal este impodobit,
la randul sau, cu placute de email pe care sunt gravate cifrele.

Stilul rococo este evidentiat prin cateva piese: una dintre acestea a fost executata la firma
ceasornicarului Brulfer din Paris, in secolul al XVIII-lea, avand carcasa din lemn, pictata, o alta
piesa, de mici dimensiuni, modelata in foita de alama, este decorata cu o pictura in email policrom,
redand o scena galanta.

Printre ceasurile stil se distinge o piesa de mare frumusete - o pendula de postament - cu

cabinetul inalt si decoratie supla in marmura alba si bronzuri aurite. Este opera unor artisti francezi
din secolul al XVIII-lea, realizata la cererea unui comanditar austriac din Viena, August Klein, al carui
nume este mentionat pe cadran.

Pendula de camin Ludovic al XVI-lea este un alt tip de ceasornic care poate fi recunoscut in salile
muzeului. Ea aduce nota de rafinament care a survenit in gustul artistic in a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea.

Ceasornicul in forma de urna, din portelan de Sévres, pendula cu coloane din marmura venata sau
micul ceasornic de masa suspendat intre colonete, acoperite cu email en éncaille, sunt cateva
dintrwe cele mai frumoase exemplare ale colectiei.
De cele mai multe ori, elemente ale acestui stil se imbina cu alte ornamente ce apartin diverselor
stiluri artistice, realizand acel "compozit" atat de caracteristic pentru secolul al XIX-lea.

Inceputul acestui secol va impune un nou stil artistic - Empire. Pendulele de salon realizate in
acesta maniera se disting prin plasticitatea figurilor feminine, rafinamentul lucrarii cu dalta si
grandoarea compozitiei artistice.

Ceasornicele Empire se vor realiza ti la comanda staruitoare a unor cetateni romani pe langa
firmele din strainatate. Astfel, ceasornicarul Schuller din orasul Brasov obtine un ceasornic pentru
reclama, relizat in acest stil. Pendula, in forma de lira, imbogateste frumoasele decoratiuni. Piesa,
prevazuta si cu un mecanism muzical, constituie o mare atractie pentru vizitatori.
 Prezentarea colectiei "Nicolae Simache" nu ar fi completa daca nu am mai aminti cateva lucruri
despre cesornicele montate in tablouri sau "tablourile cu ceas", atribut al stilului Biedermeier.
"Targoveti la Salzburg" si "Tablou cu scena de bivuac" sunt doua piese aflate in expunere la Muzeul
Ceasului, alaturi de un alt gen de "tablou cu ceas", in care insa elementul pictural a fost inlocuit cu
ornamente din bronz sau alama.

Ceasornicarii germani au devenit celebri la inceputul secolului al XVIII-lea prin construirea

pendulelor de perete, cu mecanisme lucrate manual, pastrate in cutii artistic sculptate, cu motiv de
flora si fauna, avand un farmec deosebit conferit de modul de a anunta orele prin pasari (cucul,
pitpalacul) sau prin cantareti din fluiere si cavale.

La Muzeul Ceasului din Ploiesti pot fi admirate astfel de ceasornice populare, unele cu sonorizare
simpla sau dubla, cu cantareti la flaut, altele monumentale, cu bogata ancarcatura ornamentala,
datand din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.
De influenta populara sunt si cesornicele de perete in cutii drepte, lucrate prin strunjire. Unele sunt
executate in Romania, fiind prevazute cu mecanisme de provenienta germana sau austriaca.