REGIUNEA NORD EST

Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii Regiunea acoper partea de Nord Est a rii i, conform tradiiei, este o parte din vechea regiune istoric a Moldovei. Geografic, regiunea se nvecineaz la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeele Galai i Vrancea (Regiunea Sud Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judeele Maramure i Bistria-Nsud (Regiunea Nord Vest) i judeele Mure, Harghita i Covasna (Regiunea Centru). Beneficiind de o bogat tradiie istoric, cultural i spiritual, regiunea mbina in mod armonios tradiionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potenialul acesteia putnd fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane. Zone geografice - caracteristici principale : relief, clim, hidrologie Regiunea este caracterizat printr-o mbinare armonioas ntre toate formele de relief, 30% reprezentnd-o munii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podiului. Aceast ultim form de relief ocup peste 70% din suprafa n judeele Botoani, Vaslui i Iai. O seciune longitudinal asupra regiunii, se prezint sub forma unei pante care coboar dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaii. La Vest, Munii Carpai stau ca un zid cu nlimi apropiate de 2000 m n Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Raru, Vf. Giumalu, Vf. Ocolau Mare, Vf. Hmau Mare) i cu o scdere de nlime spre Sud (Munii Ciuc, Munii Trotuului i, n mic msur, Munii Vrancei). Subcarpaii, cu nlimi cuprinse ntre 7-800 m, care nconjoar munii ca un bru strns. n continuare, jumtatea estic este mprit n dou mari zone: Cmpia colinara a Moldovei, n partea nordic i Podiul Brladului, n partea de Sud. Partea de Nord Vest a regiunii este cunoscut i sub numele de Podiul Sucevei cu o nlime medie de 500 metri i este faimoas pentru obcinele sale (uoare ondulaii ale reliefului, ca un lan de unde pietrificate). Clima Diferitele tipuri de relief creeaz zone climatice cu diferene semnificative intre cele muntoase i cele de deal i de cmpie. n zona muntoas a regiunii (zona vestic a judeelor Suceava, Neam i Bacu), climatul este continental moderat, cu veri rcoroase i ierni bogate n precipitaii sub form de ninsoare. n zona subcarpatic de dealuri i cmpie (prile estice ale judeelor Suceava, Neam, Bacu precum i ntreg teritoriul judeelor Botoani, Iai, Vaslui), climatul este continental, cu veri clduroase i secetoase i ierni reci i de cele mai multe ori fr zpad. Temperatura medie anual a aerului este de 2 C n zona de munte i de 9 C n zona subcarpatic de dealuri i cmpie. Reeaua hidrografica Regiunea este strbtut de un numr de opt cursuri importante de ap, care se repartizeaz pe direcia Nord Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) i Prutului (10.990 kmp). Acesta din urm, se constituie n grani natural cu Republica Moldova, pe o distan de cca. 680 km. Multe din cursurile de ap ale regiunii au beneficiat de ample lucrri de amenajri i regularizare. Pe rul Bistria s-a amenajat nc din anii '70 o salb de apte microhidrocentrale i cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Izvoru Muntelui), cu un volum la nivel normal de retenie de 1.130 mil.mc
1

Resurse naturale ale regiunii Regiunea dispune de urmtoarele resurse exploatabile ale subsolului: 1) Manganul: Dadu, Ciocneti-Oara, Vatra Dornei, Iacobeni, aru Dornei, Broteni; 2) Sulfuri polimetalice: Crlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leul Ursului; 3) Ape minerale carbogazoase: Neagra arului, aru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cndreni, Poiana Stampei, Cona, , Oglinzi, Bltaeti; 4) Ape minerale sulfuroase i feruginoase: Strunga, Nicolina Iai-judeul Iai, Brnceni, Murgeti, Pungeti, Gura Morii - judeul Vaslui, Bile Slnic, Moineti, Trgu Ocna, Poiana Srat, SrataBacu - judeul Bacu; 5) Materiale de construcii: - Calcare: Pojorta, Cmpulung Moldovenesc, Botu-judeul Suceava, Bicaz Chei - judeul Neam, Brbteti, Costeti, Ipatele, Pun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeul Iai, Darabani, tefneti, Lipceni - judeul Botoani, n Vaslui se gsindu-se, cu precdere, pe malurile rurilor; - Argile: Bistria, Timieti, Taca, Girov, Ozana-judeul Neam, Vldiceni - judeul Iai, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihileni, Botoani - judeul Botoani, Doftana, Mgura, Clugra judeul Bacu; - Gresii: Tarcu - judeul Neam, Coula, Tudora, Hudeti - judeul Botoani , n Vaslui se gsesc gresii i nisip pe malurile rurilor, Ghime Fget i la Est de zona Slnic Moldova - judeul Bacu, Solca Pltinoasa - judeul Suceava, Doabra-com. Frasin; - Gipsuri: Miorcani, Darabani - judeul Botoani, Perchiu Oneti - judeul Bacu; - Nisipuri cuartoase: Miorcani si Alba Dudesti; - Nisipuri pentru constructii: Hudeti - judeul Botoani, Lespezi - judeul Iai, Cornel, Urecheti Grleni, Orbeni - judeul Bacu; 6) Turba: Poiana Stampei - judeul Suceava, Dersca - judeul Botoani; 7) Sare: Cacica - judeul Suceava, Moineti, Srata, Trgu Ocna - judeul Bacu. 8) Zcmnt de sulf n Masivul Climan; 9) Zcminte de isturi bituminoase la Tazlu-Neam; 10) Gaze naturale la Tazlu-Oituz - judeul Bacu, Tazlu, Roman - judeul Neam, Todiresti si Frasin Regiunea Nord Est este alctuit din ase judee (Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui), care nsumeaz o suprafa de 36.850 kmp i o populaie de 3.836.835 locuitori, situndu-se, din acest punct de vedere, pe primul loc ntre cele opt regiuni ale rii. Ca ntindere, regiunea acoper 15,46% din suprafaa total a rii, cele mai ntinse judee fiind Suceava, cu o suprafa de 8.553 kmp i Bacu, cu 6.621kmp.
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2010

JUDETUL

Suparafata totala (kmp)

Numarul locuitori(2010)

Numarul municipiilo r

Numarul oraselor

Numarul comunelo r

Numarul satelor

BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI TOTAL REGIUNE

6.621 4.986 5.476 5.896 8.553 5.318 36.850

754.788 465.438 842.126 587.448 719.134 467.901 3.836.835

2

3 2 2 2 5 3 17

5 2 2 2 3 1 15

79 68 85 70 90 71 463

490 336 420 347 396 456 2445

Principalele centre urbane ale regiunii Judeul Bacu este situat in jumtatea estica a tarii in bazinul mijlociu al Siretului si Trotuului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Orae precum Trgu Ocna si Trotu s-au dezvoltat datorita resurselor naturale (munii de sare). Staiunea turistica Slnic Moldova si-a dobndit o faima internaionala datorita apelor curative bogate in sruri. Oraul de reedina, Bacu, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobndit printr-o patenta a papei Bonifaciu al IX-lea. n Bacu, se concentreaz o gam diversificat de ntreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum i institute de nvmnt de stat si particulare. Judeul Botoani este situat in extremitatea de nord est a Romniei, intre cursurile superioare ale rurilor Siret la vest si Prut la est. Oraul Botoani a aprut la o intersecie favorabila de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii romaneti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga. Judeul Iai este situat in partea central-estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale rurilor Prut si Siret, deinnd ca suprafaa al II lea loc in Romania dup judeul Prahova, cu 5476 kmp. Oraul Iai, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare ora din regiune (321.580 locuitori) fiind un important centru universitar cu cele apte instituii de nvmnt superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iai se afla cel mai mare lca de cult ortodox din Romania - Catedrala Mitropolitana (1840-1880). Cu ocazia marii srbtori a celor 2000 de ani de cretinism, oraul Iai a fost desemnat unul dintre cele cinci orae europene destinate pelerinajului internaional. Judeul Neam este situat in partea central nordica a Moldovei, in bazinele rurilor Bistria, Siret si Moldova. Oraul de reedina Piatra-Neam, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crciun, situat n apropierea masivului Ceahlu, acest adevrat Olimp al Moldovei, nu este numai o rscruce de drumuri turistice ci i un important obiectiv industrial i turistic, el deinnd monumente istorice si de arhitectura. Judeul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale rurilor Siret si Bistria. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alturi de Putna si Probota. Oraul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a funcionat principala vama a tarii ce deinea rolul de depozit. Pin acesta oraul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerul cu produse orientale att ctre Polonia cat si Ungaria. Judeul Vaslui este situat in partea de est a Romniei, pe cursul mijlociu al rului Brlad. Vaslui, att de bogat in istorie, este mai puin reprezentat prin monumente. Cele care au existat nu au rezistat vitregiilor timpurilor dect refcute. Bogia naturala care face faima acestor locuri o reprezint viile (remarcabilele vinuri de Hui). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada ndelungat, se obin coniacuri de foarte buna calitate. Regiunea are puncte de frontier cu Republica Moldova i Ucraina (rutier i feroviar) itrei aeroporturi civile (Bacu, Iai i Sucea Contextul economic
3

Condiiile geografice i istorice au determinat o serioas rmnere n urm din punct de vedere socio-economic a regiunii de Nord-Est. Caracteristica economic a anilor '60 era preponderena agrar si nivelul de trai foarte sczut. n perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forat n regiune, n scopul redresrii situaiei economice, prin achiziionarea de capaciti de producie de concepie modern, la nivelul rilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea forei de munc i formarea unui numr mare de specialiti. Totusi, dezvoltarea industrial a fost mult prea diversificata i fr s in cont de condiiile specifice i de resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune. Regiunea Nord Est furnizeaz aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. In structur, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuii la realizarea produsului intern brut regional (circa 15%), peste media naional (circa 13%). In ceea ce privete industria principalele producii sunt cele de crbune, iei, gaze naturale, benzin, motorin, fire i fibre sintetice, ngrminte chimice, ciment, hrtie i cartoane, cherestea, mobilier din lemn, esturi, zahr. Ponderea acestei ramuri n produsul intern brut regional este sub media naional. In cadrul industriei, ponderea cea mai mare o are industria prelucrtoare, urmat de ramura energie electric, termic, gaze i ap i industria extractiv. Construciile participa cu o pondere apropiat de nivelul naional (5,5% fa de circa 6% media naional). Referitor la sectorul serviciilor, n aceast regiune este de remarcat ponderea ridicat pe care o au n produsul intern brut serviciile nvmnt, sntate i asisten social, administraie public i aprare (circa 13%), clasndu-se pe primul loc ntr-un top al regiunilor. De asemenea, o contribuie important n produsul intern brut regional o au ramurile comer, hoteluri i restaurante (10%), transport, depozitare, comunicaii (circa 9%) i tranzacii imobiliare, servicii prestate ntreprinderilor (peste 11%).
2005 PRODUSUL INTERN BRUT Total economic NORD-EST INDUSTRIE Total economic NORD-EST AGRICULTURA Total economic NORD-EST CONSTRUCTI Total economic NORD-EST SERVICII Total economic NORD-EST 9,4 9,0 7,3 6,5 6,6 7,0 6,5 6,6 6,0 6,3 5,8 6,1 9,8 1,5 19,4 25,0 17,2 25,0 11,0 12,0 10,5 11,2 10,5 11,2 -18,7 -7,0 3,3 3,5 3,0 3,2 3,2 3,5 3,5 3,8 3,5 3,8 2,3 -1,4 6,9 2,0 5,8 4,5 5,5 6,5 5,4 6,4 5,4 6,4 4,1 3,6 7,7 6,1 6,5 6,8 6,3 6,6 5,9 6,4 5,8 6,3 2006 2007 2008 2009 2010

2005 NORD-EST NORD-EST NORD-EST NORD-EST omerii mii persoane NORD-EST Rata omajului NORD-EST 6,8 92,3 1265,6 1235,8 566,4 663

2006 1278,3 1229,6 576,0 755 82,9 6,1

2007 1284,3 1225,9 578,4 889 82,6 6,1

2008 1288,1 1225,9 580,2 1010 81,4 6,0

2009 1288,8 1227,2 581,1 1129 79,9 5,9

2010 1289,4 1228,4 581,7 1228 78,6 5,8

Populaia ocupata civila la sfritul anului - mii persoane Populaia ocupata civila medie - mii persoane Numrul mediu de salariai mii persoane Ctigul salariul mediu net - lei

Evoluia principalilor indicatori economico-sociali n perioada 2005 2010, n regiunea NORD EST
5

Total regiune 2005 Creterea reala a PIB PIB/ Locuitor euro Populaia ocupat la sfritul anului Numrul mediu de salariai Rata omajului % Ctigul salarial mediu net 2006 Creterea reala a PIB PIB/ Locuitor euro Populaia ocupat la sfritul anului Numrul mediu de salariai Rata omajului % Ctigul salarial mediu net 2007 Creterea reala a PIB PIB/ Locuitor euro Populaia ocupat la sfritul anului Numrul mediu de salariai Rata omajului % Ctigul salarial mediu net 2008 Creterea reala a PIB PIB/ Locuitor euro Populaia ocupat la sfritul anului Numrul mediu de salariai Rata omajului % Ctigul salarial mediu net 2009 Creterea reala a PIB PIB/ Locuitor euro Populaia ocupat la sfritul anului Numrul mediu de salariai Rata omajului % Ctigul salarial mediu net 2010 Creterea reala a PIB PIB/ Locuitor euro Populaia ocupat la sfritul anului Numrul mediu de salariai Rata omajului % Ctigul salarial mediu net

Bacu

Botoani

Iai

Neam

Suceav a

Vaslui

3,6 2531,7 1,0 0,6 6,8 22,3 6,1 3051,7 1,0 1,7 6,1 13,9 6,8 3653,8 0,5 0,4 6,1 17,8 6,6 4235,1 0,3 0,3 6,0 13,5 6,4 4793,7 0,05 0,2 5,9 11,9 6,3 5416,9 0,05 0,1 5,8 8,7

7,8 3162, 3 -0,2 -1,9 6,3 22,4 5,2 3789, 4 0,0 0,2 5,7 13,5 6,3 4519, 7 0,0 0,0 5,7 18,0 6,1 5215, 3 0,1 0,1 5,6 11,4 5,9 5874, 7 0,03 0,1 5,5 10,5 5,7 6603, 0 0,02 0,1 5,4 7,2

2,2 1788,5 0,8 -2,6 6,2 25,0 7,3 2194,5 0,9 -0,4 5,3 14,6 5,6 2608,7 0,3 0,2 5,2 19,2 7,2 3043,0 0,2 0,2 5,1 12,6 7,0 3466,0 0,10 0,1 5,0 11,0 6,8 3938,9 0,00 0,1 4,9 7,8

0,6 2816, 8 2,0 3,8 7,2 23,1 5,2 3324, 2 2,1 4,0 6,3 14,6 6,6 3946, 4 1,0 0,9 6,3 17,3 6,1 4553, 9 0,5 0,4 6,2 13,7 5,9 5132, 7 0,05 0,2 6,1 11,8 5,8 5773, 3 0,20 0,1 6,0 8,1

6,7 2534, 8 0,8 0,0 5,6 19,9 7,5 3108, 9 0,6 1,3 4,7 13,4 8,2 3782, 6 0,3 0,3 4,6 18,3 6,9 4399, 4 0,2 0,3 4,5 17,4 6,7 4996, 1 1,10 0,1 4,4 16,8 6,6 5664, 3 0,00 0,1 4,3 14,2

-0,8 2418,1 0,2 0,1 6,0 21,3 6,4 2921,4 0,5 -0,5 4,6 14,6 8,0 3528,4 0,2 0,1 4,6 18,0 6,8 4100,7 0,1 0,1 4,5 13,7 6,7 4653,0 0,03 0,2 4,4 11,6 6,7 5275,2 0,00 0,1 4,3 7,9

6,0 1949, 4 2,7 2,4 10,1 21,3 6,7 2381, 9 2,0 5,0 11,2 12,7 5,1 2824, 8 1,0 1,0 11,3 16,2 7,1 3292, 7 0,8 1,0 11,2 12,6 6,9 3749, 5 0,05 0,2 11,1 10,5 6,9 4266, 2 0,05 0,3 11,0 7,9

Infrastructura
6

Transport Infrastructura de drumuri, reele de ap i canalizare ridic probleme n majoritatea judeelor, dar cele mai afectate sunt judeele Botoani, Iai, Vaslui. De asemenea aceste judee se confrunt i cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de ap, vechile defriri, alunecrile de teren considerabile, stratul freatic adnc. Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, superioar mediei pe ar (33,5km/km2), fiind mai ridicat n Iai, Botoani, Vaslui i Bacu, pentru c regiunea este strbtut de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Facilitile de transport au fost mbuntite, att in interiorul regiunii cat si in exterior, existnd o reea extinsa de transport feroviar si aeroporturi in trei dintre centrele urbane ale zonei - Bacu, Iai si Suceava. Densitatea reelei de cale ferat este de 44,3 km2, regiunea fiind traversat de dou din cele nou magistrale feroviare ale rii: V (Bucureti-Suceava) i VI (Bucureti-Iai). Cele trei aeroporturi (Bacu, Iai i Suceava) deservesc att curse interne, cat si zboruri externe. In toate cele trei orae, exista proiecte concrete de modernizare a aerogrilor, mai avansate fiind cele din Iai si Bacu. Judeul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar n judeul Iai exist o aerobaz utilitar cu o experien de 30 ani n domeniu i care are ca obiect de activitate zboruri utilitare i zboruri sanitare. Utiliti publice Att reeaua de alimentare cu ap potabil, ct i cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate, ponderea localitilor cu reea de ap potabil fiind de 54,8%, comparativ cu media pe ar (61,0%), iar judeele Iai i Vaslui avnd o pondere a localitilor cu reea de canalizare de doar 13,3%, respectiv 12,8%. De asemenea, capacitatea staiilor de epurare a apelor reziduale ct i capacitatea de depozitare a deeurilor sunt insuficiente, fa de cerinele actuale. Doar 18,4% din numrul total al localitilor regiunii sunt conectate la reeaua de distribuie a gazelor naturale, judeele Bacu, Iai i Neam, avnd ponderea cea mai mare. n ceea ce privete numrul localitilor conectate la reelele de distribuie a energiei termice, se constat o scdere continu a acestuia; 4,3% dintre localitile din Regiunea Nord Est sunt conectate la reeaua de distribuie a energiei termice, valori mai ridicate nregistrnd judeele Neam, Suceava i Iai. De asemenea, aceste judee se confrunt i cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de ap (consecin a stratului freatic situat la adncime considerabil), vechile defriri, alunecrile de teren considerabile. Educaie Avnd n vedere c din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord Est deine cea mai mare pondere a populaiei i a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numrul unitilor destinate procesului educaional este mic, acesta reprezentnd numai 10,19% din numrul unitilor de nvmnt pe ansamblul arii. Trei judee Bacu (23,6%), Iai (16,3%) i Suceava (14,4%) i dein aproximativ 60% din numrul total al colilor existent la nivel regional, avnd cea mai numeroas populaie colar, comparativ cu celelalte 3 judee din regiune. Ele sunt n acelai timp i centre universitare. Sntate Regiunea Nord Est deine 164 de uniti sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC), reprezentnd 12,07% din numrul total al unitilor sanitare din Romnia aflate n proprietate public. Servicii Sociale

n Regiunea Nord Est s-au nregistrat cel mai mare numr de nou nscui de la nivelul ntregii ri (5,4% din total naional), dar instituiile pentru protecia copilului sunt insuficient dezvoltate. In ultimii ani autoritile au fcut, totui, eforturi pentru a se alinia la standardele europene in domeniu. Zone problem Analiza mai detaliat a disparitilor interne n dezvoltarea Regiunii Nord Est, att din punct de vedere al dezvoltrii economice, ct i al problemelor de mediu, evideniaz urmtoarele tipuri de zone-problem: Areale rurale izolate, cu infrastructur slab dezvoltat: zona rural care acoper regiunea de confluen dintre judeele Bacu, Vaslui, Iai i Neam, care se continu cu zona de vest a judeului Vaslui; fia adiacent graniei dintre judeele Botoani si Iai; poriunea situat n extremitatea sud-estic a judeului Iai i care continu n nord-estul judeului Vaslui, pe malul drept al rului Prut. zone cuprinznd grupuri izolate de localiti din sudul judeului Suceava Potenial de dezvoltare ansa zonelor de est, limitrofe graniei de est a Uniunii Europene, Ucrainei i Moldovei, este s se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din rile fostei URSS (nmagazinare, nnobilare i pregtire prin segmentare i mpachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrri de infrastructur, de creare a unor zone cu faciliti specifice (parcuri logistice), asemntoare celor din porturile Belgiei, Olandei i Germaniei, specializate n astfel de servicii. Zona muntoas i deluroas din vestul regiunii (judeele Suceava, Neam, Bacu) dein un potenial turistic valoros, n mare parte (exceptnd Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu msuri adecvate poate intra cu uurin n circuitul turistic european, cu specializarea turism religios (Putna, Neam, Sucevia, Moldovia, Vorone), Humor, Arbore, Agapia, Vratec, Dragomirna, Bistria, Zamca, Secu, Sihstria, Cain), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc, Blteti, Oglinzi, Slnic Moldova, Trgu Ocna),turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vntoare, pescuit, sporturi extreme zborul cu parapanta, rafting, orientare turistic, mountainbike, schi). Gradul de dotare a localitilor i originalitatea landschaftului bucovinean ct i specificul deosebit al satelor, cu un grad nalt de civilizaie a populaiei, pot juca un rol n turismul de lung durat, cu activiti sportive, agrement i pentru optimizarea sntii (Vatra Dornei, Solca, Cacica i pe Valea Bistriei i Moldovei). Mediul de afaceri In primul rnd datorita costului sczut al forei de munca, Regiunea Nord Est este una dintre cele mai profitabile zone ale Europei pentru investiii. De asemenea, costul terenurilor si al imobilelor este sczut, in timp ce reeaua moderna de bnci si cea de comunicaii permit desfurarea operaiunilor comerciale. Beneficiind de trei centre universitare in regiune, fora de munca prezint un grad nalt de pregtire profesionala si un nivel adecvat de educaie. Facilitile de transport au fost mbuntite, att in interiorul regiunii cat si in exterior, existnd o reea extinsa de transport feroviar si aeroporturi in trei dintre centrele urbane ale zonei - Bacu, Iai si Suceava. In prezent, industria textila este considerata ramura cu creterea cea mai rapida, in timp ce turismul reprezint cel mai mare potenial al zonei. Mare parte din investiiile strine in Moldova

provin din Olanda, Frana, Italia, Luxemburg, Spania, Elveia, Belgia, Finlanda, USA, Germania, Cipru si Israel.

Turismul
Datorita condiiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului, apelor, zonelor montane din judeele Bacu, Neam si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Regiunea Nord Est deine un potenial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strintate. Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneti, tradiionalele degustri de vinuri din podgoriile Cotnari si Hui dau culoare locala pentru atragerea turitilor. Principalele atractii turistice n Regiunea Nord-Est: Zonele montane Lanul Munilor Carpai, aflat la grania de vest a regiunii, este acoperit de puni alpine i pduri bogate n flor i faun. O ntreag gam de sporturi montane pot fi practicate n aceast regiune: rafting, alpinism, schi, ciclism montan, clarie. Mnstirile cu fresce exterioare. n secolul al XVlea i al XVI-lea au fost criticate o serie de mnstiri unice, aflate astzi n patrimoniul internaional al UNESCO. Elementul specific al acestora l constituie frescele exterioare, pictate n stil bizantin. Multe dintre aceste mnstiri sunt localizate n istoricul inut al Bucovinei (judeul Suceava). Saline Salinele de la Trgu Ocna (Bacu) i Cacica (Suceava) sunt adevrate muzee subterane si statiuni de tratament. Vizitatorii care se plimba prin tunelurile si capelele din adancuri sunt incantati de ceea ce vad. Ei pot practica aici o serie de sporturi sau se pot recrea in clinicile special amenajate in mine si recomandate in special pentru tratarea afectiunilor respiratorii. Statiunile balneare In lantul carpatic se afla numeroase statiuni balneare, renumite pentru izvoarele cu apa termala si minerala. Ele reprezinta cea mai importanta sursa de ape minerale din sud-estul Europei. Pacienti din intreaga Europa vin aici pentru tratarea diferitelor afectiuni. Cele mai populare statiuni de acest gen sunt cele din Slanic Moldova (Bacau), Vatra Dornei (Suceava)si Baltatesti (Neamt). Parcuri i rezervatii naturale Judetul Bacau are rezervatii forestiere natural la Runca-Racova si Paraul Alb. In Botosani exista o rezervatie naturala forestiera Tudora si una geologica Stanca Costesti. In judetul Neamt exista un Parc National, Bicaz/Ceahlau si o rezervatie de zimbri. Rezervatia geologica de la Dealul Repedea si cea botanica din Valea Lunga se gasesc in judetul Iasi Judetul Suceava este cel mai bogat in rezervatii, printre acestea figurand: Rarau Giumalau, Lunca Zamostea, Slatioara, Pojorata siZugreni. In Judetul Vaslui exista rezervatii forestiere la Balteni, Badeana, Seaca Movileni si Harboanca-Brahasoaia, rezervatii paleontologice la Manzati si geologice la Nutasca-Rusen. Lacuri Una dintre cele mai putin cunoscute caracteristici ale acestei regiuni este marele numar de lacuri si iazuri.Multe dintre acestea sunt situate in judetele din estul regiunii - Botosani, Iasi, Vaslui si sunt adeseori inconjurate de paduri. Abundenta piscicola face din pescuit principala atractie, insa aceasta activitate se poate desfasura doar pe cont propriu, neexistand deocamdata oferte de excursii special organizate pentru pescuit.
9

Situatia asupra capacitatii i activitatii de cazare turistic in 2005/2009

Capacitatea de cazare Regiune Existent (locuri) In functiune (mii loc/zi) Sosirii (mii)

Sosirii(mii) in functie de Romani Straini

Innoptari (mii)

Indici de utilizare a capacitatii in functiune (%)

Situatia in anul 2005 Romani a Nord Est Romani a Nord Est 282.661 18.718 287.158 18.968 54.978.838 5.284.817 56.499.904 5.528.821 5.805.096 621.583 4375185 512372 * * 18.372.98 8 1.435.848 18.991.69 5 1.599.057

Situatia in anul 2006 6.216.028 4836196 1.379.832 678.254 579994 98.260

Situatia in anul 2007 Romani a Nord Est Romani a Nord Est Romani a Nord Est 283.701 18.414 294.210 18.986 303.486 21.121 57.137.649 5.583.470 59.187.968 5.716.895 61.104.435 6.165.462 6.971.925 717.592 7.125.307 725.646 6.141.135 656.501 5420968 607894 5659416 633674 4865545 583491 1.550.957 109.698 1.465.891 91.972 1.275.590 73.010 20.593.34 9 1.691.905 20.725.98 1 1.676.761 17.325.41 0 1.509.550

Situatia in anul 2008

Situatia in anul 2009

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005/2009

10

Activitatea de turism poate fi structurata astfel : Turismul cultural, de cunoatere si de informare susinut de valorile istorice si de arhitectura. In cadrul acestuia pot fi incluse: - turismul muzeistic sustinut de un numar insemnat de muzee (arta, istorie, etnografie si folclor, tehnica etc.), case memoriale ce au apartinut unor oameni de cultura, arta, stiinta insemnati; cetati de scaun, curti domnesti etc. Mentionam: o Casa Rosetti-Tescanu (jud. Bacau) inaltata in 1898 de familia Tescanu este cea in care a locuit marele muzician George Enescu (in acest asezamant a fost creata opera Oedip). o Casa memoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti transformata in muzeu din 1950 detine obiecte de mobilier si alte obiecte vechi care au apartinut familiei. o Muzeul memorial George Enescu din Dorohoi, in care sunt expuse obiectele personale ale marelui artist. o Palatul Culturii din Iasi inaltat in perioada 1906-1925 este asezat pe ruinele curtii domnesti medievale. Palatul adaposteste patru mari muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta si Muzeul Stiinei si Tehnicii. o Palatul Roznovanu construit in stil neoclasic vienez unde este astazi sediul Primariei Iasi. o Teatrul National Vasile Alecsandri construit in perioada 1894-1896 este bogat ornamentat in stil baroc, avand una dintre cele mai frumoase sali de spectacole din tara cu o capacitate de peste 1000 locuri. o Universitatea veche din Iai este un fost palat care a servit drept curte domneasca si a functionat prima pinoteca din tara. o Universitatea din Copou este renumita prin monumentalul hol de marmura, cunoscut sub numele de Sala pasilor pierduti, decorat cu picturi in fresca realizate de Sabin Balasa. o Biblioteca Centrala Universitara din Iasi este un edificiu cu coloane dorice si cupola, dominand poalele Copoului. o Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi cladiri civile ale orasului Suceava si adaposteste sectia de etnografie si arta populara a Muzeului Judetean Suceava. o Cetatea de Scaun a Sucevei construita in timpul domniei lui Petru I Muatinul are n apropriere muzeul Satului Bucovinean, amenajat in aer liber si care conine o valoroasa colecie de construcii tradiionale din sec XVII-XX. o Casa memoriala Ion Creanga din satul Humulesti (Neamt) contine o serie de obiecte personale ale marelui povestitor. o Cetatea Neamtului, construita de Petru I Musatinul intre 1674-1391 a rezistat dea lungul timpurilor asediilor armatelor austro-ungare si poloneze. o Complexul muzeal Ciprian Porumbescu de la Stupca (Suceava) format din trei obiective: mormantul marelui muzician, Casa Memoriala si Muzeul Ciprian Porumbescu. o Muzeul memorial Emil Racovia din Suraneti (Vaslui) este format din casa in care s-a nascut marele explorator i conine documentele acestuia din anii de scoala si corespondenta tinuta cu diferite personalitati. o Muzeul Vasile Prvan din Brlad, aflat n cldirea fostei Prefecturi, ridicat n stil neoclasic de arhiteci italieni n 1899. Muzeul cuprinde trei secii: de art, tiinele naturii i istorie.
11

o Muzeul Judeean "tefan cel Mare" din Vaslui cuprinde secii de arheologie, istorie medieval i contemporan, etnografie, art plastic, precum i un salon al umorului "Constantin Tnase" denumit astfel n memoria ntemeietorului teatrului romnesc de revist. o Muzeul stesc "Tcuta", nfiinat n 1986, are secii de arheologie, etnografie, art popular i, lucru mai rar pentru un muzeu stesc, colecii bogate de art plastic, de obiecte rare i de 400 de cri cu autograful autorilor. Unele exponate sunt unice n ar. o Muzeul stesc de la Vetrioaia cu exponate etnografice i istorice. o Muzeul de Istorie Dimitrie Cantemir unde se gaseste colectia de arheologie cu piese din paleolitic pana in perioada medievala, colectii etnografice, colectia de arta plastica: Gheorghe Tattarescu, Dan Hatmanu, Octavian Angheluta. - turismul etnografic legat de manifestari cu caracter popular (precum Festivalul National "Trandafir de la Moldova" de la Strunga, Iasi, festivalul "Datini si obiceiuri de iarna" din Iasi, targuri ale mesterilor populari ("Cucuteni 5000"- Iasi); Festivalul internaional de folclor Ceahlaul (Neam); Festivalul internaional de folclor Arcanul (Suceava); Festivalul internaional Hora din btrni (Vaslui); - turismul artistic (festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje etc.); Festivalul international de arta plastica Tescani (Bacau), Festivalul de umor de la Vaslui. Turism ecleziastic - Numarul mare de biserici si manastiri existente pe teritoriul regiunii, contribuie la dezvoltarea turismului religios, oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate. Dintre acestea amintim : - judetul Bacau: Biserica si Curtea Domneasca (1491) din mun. Bacau, Manastirea Rachitoasa, biserica din Borzesti renumita prin sistemul de arcuri si pandantive specifice stilului moldovenesc construita in timpul domniei lui Stefan cel Mare, biserica manastirii Casin, manastirea Tazlau (Naterea Maicii Domnului) construita in timpul lui Stefan cel Mare in 1496; - judetul Botosani: Biserica Sf. Nicolae ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497 (cu imbinari de elemente gotice cu bizantine), biserica Sfantul Gheorghe si Uspenia, complexul manastiresc de la Vorona format din trei biserici, alacatuind o importanta zona folclorica, manastirea Cosula renumita pentru picturile in ulei din interior si cele din exterior. - municipiul Iasi si imprejurimile (Manastirea Galata, Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia, Manastirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Biserica Barnovschi, Manastirea Barnova, Manastirea Piatra Sfanta, Manastirea Hlincea, Manastirea Dobrovat, Manastirea Hadambu). - judetul Neamt: Manastirea Neamtului cunoscuta sub numele Inaltarea Domnului ridicata in timpul lui Stefan cel Mare in 1497 a fost un vestit lacas de cultura, Manastirea Agapia a fost pictata n 1858 de Nicolae Grigorescu si cuprinde un muzeu cu piese de arta religioasa din sec. XVI-XIX, Manastirea Varatec construita in 1785 de maica Olimpiada are traditia ca multe fete din familii boieresti s-au calugarit in acest lacas, manastirea Secu ce adaposteste mormantul lui Nestor Ureche, manastirea Sihastria ce este o veche vatra de calugari isihasti, Schitul Sihla, biserica manastirii Horaita cu o forma mai putin obisnuita are un acoperis ce contine opt turle, manastirea Bistrita unde se gaseste mormantul lui Alexandru cel Bun. - judetul Suceava (Manastirea Vorone, ctitorita de Stefan cel Mare in 1488, are pictura interioara ce dateaz din timpul lui Stefan cel Mare. Faima sa se datoreaza picturii exterioare realizata pe un fond albastru inimitabil cunoscut in intreaga lume albastru de Vorone, Biserica Humor cunoscuta
12

si sub numele de biserica Adormirii Maicii Domnului este foarte apreciata pentru pictura sa exterioara ce infatiseaza Judecata de Apoi, Manastirea Moldovita ridicata de Petru Rares dup 1532 este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 m, de asemenea, renumita pentru pictura exterioara, Manastirea Sucevia ce dispune de cel mai remarcabil sistem de fortificatii dintre manastirile moldovenesti si este cunoscuta ca testamentul picturii exterioare moldovenesti, aceasta fiind realizata pe sapte registre suprapuse, Manastirea Dragomirna ce frapeaza prin proportiile sale cu o inaltime exagerat de mare fata de latimea sa, existand propriuzis doua biserici suprapuse delimitate de braul torsada. La manastirea Putna unde se afla mormantul lui Stefan cel Mare zidita intre 1466 si 1470 cu intentia de a deveni necropola a dinastiei. Biserica a fost inclusa pe lista monumentelor UNESCO. - judetul Vaslui: Biserica Sfantul Ioan inaltata in timpul lui Stefan cel Mare in 1490 este un edificiu cu plan triconc, cu fatadele din piatra aparenta, biserica episcopala Sfintii Petru si Pavel ce contine picturi interioare realizate de Gheorghe Tatarescu, Mnstirea Moreni, la 10 kilometri de Vaslui, adpostete moatele sfinilor Tarahie, Prov i Andronic, aduse de la Ierusalim n 1996; Mnstirea Floreti, ctitorit n anul 1590, este unul dintre cele mai importante aezminte monahale din jude i are hramul Sf. Ilie, Biserica de lemn de la Prveti, comuna Costeti ridicat n sec. al XVII-lea cu catapeteasma pictat n stil bizantin; Biserica Sf. Nicolae Golgofta din Ivneti construit din stejar, pe temelie de piatr; Schitul de lemn Sf. Voievozi, din Mlineti Grceni, cu o turl zvelt i elegant i aflandu-se ntr-o zon care a cunoscut, dup 1999, un reviriment al vieii monahale, aici fiind ridicate multe lcauri noi de cult. Turismul balneo-terapeutic - izvoarele minerale din Slanic Moldova (ce dateaz din 1800) si Targu Ocna (Bacau), statiunile balneo-climaterice din municipiile Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei (Suceava), salina de la Targu Ocna-Bacau, statiunile balneoclimaterice Strunga si Nicolina (judetul Iasi); - centrul balnear la Ghermneti, situat la aproximativ 25 de kilometri de Hui, care capteaz apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate n apropiere. Turismul de agrement acest tip de turism este sustinut de frumuseti peisagistice: - judetul Bacau: valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazine depresionare, valea si defileul Uzului, lacul de acumulare de la Poiana Uzului, valea Bistritei cu salba de lacuri de acumulare. Totodata, se remarca urmatoarele rezervatii naturale: codrul secular de la Runc-Racova, rezervatia forestiera situata pe Paraul Alb. - Judetul Botosani: rezervatia de la Stanca Costeti este caracterizata printr-o complexitate geologica si floristica; rezervatia naturala de tisa de pe Dealu MareTudora. - Judetul Iasi: rezervatia paleontologica de pe Dealul Repedea, rezervatia botanica de la Valea Lunga, unde este protejat salcamul galben, rezervatia floristica si faunistica Fanatele de la Valea lui David. - Judeul Neamt: cheile Bicazului, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia forestiera Codrii de Arama, Padurea de Argint, parcul dendrologic de la Grumazesti, rezervatia de zimbri de la Vanatorii Neamtului, cascada Duruitoarea, rezervatiile paleontologice din imprejurimile orasului Piatra Neamt. - Judetul Suceava: relieful muntilor Calimani cu complexul vulcanic aferent, stancile cu aspect ruiniform 12 Apostoli, parcul national de 15300 ha, relieful carstic si rezidual al masivului Rarau, padurea seculara de la Giumalau, defileul Bistritei Aurii, valea superioara a Moldovei, rezervaia naturala de la Radaui, rezervatia paleontologica si codrul secular de molidi de la Pojorata.
13

- Judetul Vaslui: rezervatiile forestiere de la: Balteni, Badeana, Seaca Movileni; rezervaia paleontologic de la Mluteni, rezervaia fosilifer Nisipria Hulub. Turismul de tranzit (in interes de serviciu, de afaceri sau personal), stimulat intr-o oarecare masura si de deplasarile persoanelor inspre si dinspre Republica Moldova; Agroturismul - dezvoltarea turismului rural, si indeosebi a agroturismului, are mari posibilitati de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun, pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat si cu multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric Turismul rural Pornind de la cele dou deziderate care definesc turismul rural, respectiv: 1. producia i valorificarea produciei proprii prin intermediul gospodariei agroturistice. 2. promovarea valorilor tradiionale, Putem afirma c la ora actual acest gen de turism se gsete nc ntr-o faz incipient, de consituire a sa. Zonele deluroase si montane ale regiunii sunt zonele care prezint potenialul cel mai ridicat pentru practicarea turismului rural, datorit calitii aerului i apei i a peisajelor de o frumusee rar. innd cont de faptul c datorit condiiilor climatice i prin natura factorilor de relief zonele deluroase si montane se confrunta deseori cu probleme n exploatarea agricol vegetaliar dezvoltarea turismului rural n aceste zone ar reprezenta alturi de zootehnie un pas important pe calea dezvoltrii economice a acestora. Problema major cu care se confrunt acest sector de activitate nu o reprezintfacilitile pentru investitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice fr de care potenialul acestor zone nu poate fi valorificat. Astfel multe localiti din zonele deluroase si montane nu se confrunt doar cu probleme de infrastructur mare (accesul dificil n unele zone, drumuri greu practicabile), ci i cu probleme ale infrastructurii de utiliti cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizrii etc. Exist totui i o serie de factori favorizani care dau o und de optimism n dezvoltarea acestui sector de activitate, cum ar fi : densitatea sporit a populaiei i a numrului de case fa de alte zone deluroase si montane frumuseea zonelor deluroase si montane, i calitatea aerului deosebit de curat existena unei faunei i flore bogate, cu multe specii pe cale de dispariie; existena celor dou parcuri naturale. monumentele istorice cu valoare naional i internaional. calitatea deosebit a produselor ecologice obinute n aceste zone.

14