Potentialul turistic al orasului Targoviste

Judeul Dmbovia-prezentare generala

Situat n partea de sud a Carpailor Meridionali, n zona de contact a Cmpiei
Romne cu Subcarpaii Munteniei, judeul Dmbovia are un relie variat ce se
des!"oar! n trepte# la nord se nal! Munii $ucegi "i %eaota, c!rora le urmeaz!
spre sud zona dealurilor Subcarpailor Munteniei, platorma Cnde"ti, n
continuare, cmpia nalt! a &rgovi"tei "i cmpia &itu'
Se nvecineaz! la vest cu judeul (rge", la est cu judeul )ra*ova, la sud-est
cu judeul +lov, la sud cu judeele ,iurgiu "i &eleorman "i la nord cu judeul
$ra"ov'
- Cu o supraa! de -./- 0m
1
, judeul Dmbovia este unul din cele mai mici
judee din ar!, reprezentnd 2,34 din teritoriul !rii, situndu-se ca ntindere pe
locul 53 ntre judee'
- Descoperirile ar*eologice din albiile rurilor (rge", +alomia "i Dmbovia,
precum "i din ora"ul &rgovi"te atest! e6istena unei viei intense nc! din
paleolitic'
- &rgovi"te a devenit capitala istoric! a regiunii 7ala*ia, n timpul perioadei
eudale, cnd ntre 2589 "i 2-28, Mircea cel $!trn a stabilit re"edina sa
domneasc! aici' De-a lungul secolelor, &rgovi"te a continuat s! ie principala
cetate de scaun ducnd o politic! de independen! sub domnia lui 7lad :epe",
Radu cel Mare, ;eagoe $asarab, Radu de la (umai, )etru Cercel' De"i n
299., din ordinul turcilor se distruge Curtea Domneasc!, iar $ucure"tiul a devenit
noua capital! a Regiunii, &rgovi"tea continu! s! ie implicat! n aacerile politice
"i economice'
- Clima temperat continental! este mai umed! "i r!coroas! n
zonele nalte, iar n zonele joase cu precipitaii mai reduse "i
temperaturi mai ridicate'
- Resursele naturale cuprind o gam! important! de bog!ii
constituite n principal din # z!c! - minte de itei, gaze naturale,
c!rbune, sul, ape suluroase, marne,calcare, gresie'
- <conomia judeului este comple6!, predominant! iind
industria care prezint! un grad ridicat de diversiicare'
+ndustria prelucr!toare deine ponderea predominant! =8.4>
n producia industrial! a judeului cu activit!i preponderente
n industria metalurgic! =-.4>, industria de ma"ini "i
ec*ipamente, abricarea materialelor de construcie "i a altor
produse din minerale nemetalice, industria de ma"ini "i
aparate electrice, industria c*imic!, industria te6til! "i de
conecii, industria alimentar!' +ndustria e6tractiv! se
concretizeaz! n e6ploatarea de iei, gaze naturale, c!rbune
"i agregate minerale pentru construcii'
Judeul Dmbovia produce energie electric! pe c!rbune
=<lectrocentrala Doice"ti> "i *idro =Comple6ul de micro
*idrocentrale de la Dobre"ti "i Scropoasa>'
)roducia agricol! este reprezentat! ec*ilibrat pe cele
dou! componente # cultura vegetal! "i cre"terea
animalelor'
- Din supraaa total! a judeului, terenul agricol reprezint!
92,4 iar 1?,84 p!duri "i terenuri cu vegetaie orestier!'
- Din totalul supraeei agricole 3.,24 sunt terenuri
arabile,23,34 p!"uni, 8,14 nee, -,.4 livezi "i vii'
- @n domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deine
cultura cerealelor, cartoilor "i legumelor'
@n judeul Dmbovia "i des!"oar! activitatea 5 staiuni de cercetare "tiiniic!
n domeniile pomicultur!, piscicultur! "i cre"terea ovinelor'
Judeul Dmbovia are cea de-a treia densitate de reele de drumuri din
Romnia cu -5,. 0m la 2.. de 0m
1
' Densitatea reelei de c!i erate este de -,1
0m la 2.. 0m
1
, situndu-se sub media naional! de -,8 0m la 2.. 0m
1
'
@n judeul Dmbovia nv!!mntul este organizat ntr-un sistem comple6 care
poate asigura "colarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupndu-l
universitatea 7alac*ia cu cele ? acult!i "i 5 colegii cu proiluri diverse =te*nic,
economic, juridic, umanist, teologic>'
Judeul Dmbovia are o remarcabil! tradiie cultural!, la Dealu, s-a tip!rit
prima carte A n 2/.8, la doar /.-9. ani de la descoperirea tiparului' (ici, )etru
Cercel, voievod umanist, a niinat, dup! model occidental prima Bcurte literar!C'
%a &rgovi"te d!inuie celebrele BruinuriC ale curii domne"ti, cntate de mari poei
pa"opti"ti' (ici, Bpoeii 7!c!re"tiC au pus bazele limbii literare moderne "i s-a
n!scut graie lui Deliade R!dulescu, primul act de normare al limbii romne' %a
)otlogi, se al! n plin proces de restaurare )alatul $rancovenesc, monument de
ar*itectur! medieval! romneasc! de mare valoare'
@n apropiere de ,*ergani, se al! conacul "i parcul dendrologic B+on ,*icaB, n
curs de amenajare "i restaurare n circuitul cultural'
Judeul Dmbovia constituie o zona
turistic! de mare interes datorit!
numeroaselor vestigii ale trecutului
istoric, a unor monumente de art! de
o valoare considerabil!, c!rora li se
adaug! pitorescul v!ilor D!mboviei
si +alomiei, cu numeroasele orme
carstice =)e"tera +alomicioara, C*eile
E!noagei, C*eile &!tarului, etc'> "i
rumuseea masivelor %eaota "i
$ucegi'
De asemenea, staiunea
balneoclimateric! )ucioasa atrage
numero"i turi"ti la odi*n! "i
tratament'
Orasul Targoviste,cu o istorie veche si bogata ne ofera cu acest prilej diferite atractii
turistice cum ar fi: Turnul Chindiei,Catedrala,Resedinta Domneasca si altele

Motivatia studiului de piata inseamna cunoasterea situatiei pietei turistice locale in
vederea lansarii unor produse turistice de catre clubul de turism Crazy Tour.
Vom incepe studiul de piata cu cunoasterea studiului de clentela.
In general ,segmentele de clientela sunt:
Turistii care isi petrec vacanta normal:familiile care aleg o sedere lunda de 10
1! zile intro statiune turistica din "omania.Calatoresc cu masina si au ca
motivatie turistica odi#na si rela$area
Turistii care locuiesc la distante mari de peste 100 %m fata de locul unde isi
petrec vacantele si au o a doua resedinta .
Turistii #oinari sunt tinerii care sunt atrasi de transportul in comun dar si de
forme neconventionale.&u sunt pretentiosi la cazare.&u merg pe programe de
turism organizat.
Turistii dematici sunt turistii atrasi de cultura care se deplaseaza cu
autocarul,trenul,sau avionul.
'articipantii la conferinte si beneficiarii de bonusuri sun turistii %are pleaca intr
o calatorie datorita unor bonusuri .
Turistii consumatori ai serviciilor (') si cluburi de fitness. In general turistii
care aleg aceasta forma sunt turisti mai invarsta care beneficiaza si de foarte
multi bani.aceasta forma de turism este una de rela$are si de intretinere.
Turistii adulti ,cupluri fara copii.)ceasta categorie de turisti cauta o vacanta
activa cu o componenta sportiva si una culturala si care prefera transportul
public.
Turistii de *ee%end sunt acei turisti care la sfarsitul sapamanii pleaca in vizita la
prieteni sau la rude si care prefera transportu cu autoturismul personal.
)u fost identificata o categorie de clientela predominanta :turistii de *ee%end
datorita raportului e$istent intre veniturile realizate si tarifurile practicate care
determina reducerea duratei se+urului la ,- zile.
(ituatia concurentiala : sunt !0 de agentii de turism,ma+oritatea sunt distribuitoare
care vand pac#etele turistice ale marilor agentii de turism.
Turismul pe care il propune clubul de turism este in special adresat persoanelor
tinere cu venituri relativ reduse este unul ecologic avand la baza cunoasterea mai
bine a "omaniei.
.nitati turistice:/otel 0ambovita si /otel Vala#ia carre practica turismul de
afaceri
.nitati de alimentatie:/anul 0ragodana,/anul 1ogofatului,restaurant Casa Vec#e
,0on 2ui+ote,Caroline,
Cabane si tabere scolare:Cabana Caprioara,Cabana Cerbu,Cabana
Vanatoru,Cabana 3olboci,Cabana 4anoaga, Tabara (colara Margineanca.
Modurile de promovare ale programelor turitice sunt diverse cum ar fi:
'liante ,brosuri,fluturasi, care sa prezinte programele
turistice,traseul,unitatile turistice,preturi.
'ublicitatea pe internet la adresa ***.targoviste.ro unde se gasesc
agentii turistice,unitati turistice, imagini cu unitatea,oferta,etc.
'rin mi+loacele massmedia: TV radio,presa locala sau de specialitate
Targoviste ca oras promoveaza in special turismul cultural si antropic,mai putin pentru
rela$are.
Centrul de informare turistica in Targoviste se afla visa 5vis de 'arcul C#india.
'romovarea stradala prin panouri,bannere,afise.
'romovarea prin intermediul agentilor de turism care merg prin licee sau scoli
pentru promovarea programelor turistice ale clubului de turism.
)cordarea de bonusuri celor care vand pac#etele turstice.
Program turistic :Pescuit la Lacul utimanu!
Durata :" #ile
$rup : %& persoane
Transport: autocar
Ca#are:gratuit'camping
Pret(persoana:)*RO+
,iua %
plecare din Targoviste la ora 6.007Comisani7Co+asca73utimanu.
(osirea la 3utimanu la ora 8.00 si instalarea ustensilelor de pescuit
1a masa de pranz si seara gratar de peste si pui cu mamaliguta ,aperitive si
salata de rosii cu castraveti.
(eara se instaleaza corturile.
,iua "!
Micul de+un se serveste la ora 8.00
Instalarea ustensilelor de pescuit
(e serveste pranzul la ora 1-.00
(e organizeaza un concurs de pescuit in urma celor , zile iar castigatorului ii se
vor inapoia banii.
1a ora 18.00 se va initia o actiune de ecologizare care va dura o ora.
1a ora 19.00 plecarea spre Targoviste.
-n pret sunt incluse:
Inc#irierea ustensilelor de pescuit si a corturilor
Ta$a de pescuit pe lac
Mancarea.
Transportul
Conclu#iile
e$ista o piata turistica in formare si cu o concurenta relativ puternica cu o baza
te#nicomateriala in dezvoltare pe masura cresterii veniturilor oamenilor
clubul are posibilitatea de a se integra in piata turistica locala datorita faptului ca ofera
programe turistice ieftine,accesibile populatiei scolare si tinerilor
5piata turistica e interesanta,e$ista perspective legate de lipsa banilor si e$ista locuri de
promonare a produselor turistice