Centre și regiuni turistice tradiționale

Bazinul Mediteranean
Localizare geografică
 Resursele turistice ale bazinului Mării
Mediterane
• Resursele turistice naturale
- marea;
- clima;
- litoralul;
- insulele
- peisajele
• Resursele turistice antropice
- Obiective cultural-istorice datând din perioada antică, medievală, modernă
și contemporană;
- Baza materială diversificată;
- Festivaluri
- Parcuri de distracții, aquaparcuri
 Tipuri de turism


Turism de recreere și agrement

Turism de îngrijire a sănătății
(balnear/ curativ)

Turism cultural

Turism polivalent
Fluxuri turistice

306 mil.turiști internaționali = 31%
fluxurile turistice internaționale

81% din turiști – provin din Europa

215 mld EUR export

Încasările din turism = 12% din totalul
exporturilor statelor mediteraneene
FLUXURILE TURISTICE
FLUXURILE TURISTICE
Proveniența turiștilor
Rolul economic al turismului
 Rolul turismului în economiile statelor
mediteraneene

încasările din turism - peste 1000 mld. $, (20% au

fost efectuate doar în Europa Mediteraneană).
În cea mai mare parte a statelor mediteraneene,
turismul asigură încasări substanțiale, sectorul
turistic contribuind în proporții ridicate la PIB –
peste 10%.

Fig. 4 Încasări din turism

Sectoare turistice majore

mai multe sectoare de importanță turistică
deosebită,

diferențiate prin:
-
- capacitatea de atracție
-
- intensitatea fluxurilor înregistrate în
decursul anului.


În distribuția ofertei turistice, se observă o
concentrare în sectorul vestic al bazinului.
 Litoralul iberic al Mării Mediterane

90% din numărul total al turiștilor care vizitează

Peninsula,
> 80% din capacitatea de cazare = în ținuturile litorale
și în insulele din apropiere.
m.multe sectoare turistice principale definite prin
apelativul costa:
• Costa Brava – Tossa de Mar,
• Costa Dorada - Torragona,
• Costa Blanca - Benidorm,
• Costa del Sol (Torremolinos, Marbella, Estepona,
Nerja).
Ile Baleare – Palma de Mallorca, Ibiza
 Costa Brava

1950 = litoral izolat, puțin structurat și fără unitate

exemplu tipic de litoral profund transformat –turismul a contribuit la
o organizare unitară a spațiului, nedistrugându-i individualitatea
Cererea turistică a precedat echiparea turistică
speculații funciare
echipare anarhică care a distrus in unele cazuri peisajul
-P.U.G. elaborat rapid – norme de construcții care nu au fost
respectate
-Efecte:
- modificarea profundă a habitatului uman
- Diversificarea și intensificarea relațiilor dintre orașele mici
de pe coasta
- Conturarea unui spațiu autentic
 Costa Blanca

• Clientelă străină și de vârsta a treia

• Benidorm - Capacitate de cazare considerabilă = 300.000 turiști/ serie (anual 3 mil.
Turiști)
• Facilități deosebite pentru congrese, întâlniri de afaceri, manifestări sportive
• Posibilități de cazare pe termen lung (pensionari)
 Costa del Sol

• Aspect puternic urbanizat (fenomenul de merbellizare), spațiul natural = complet

transformat
• Zona a fost amenajată printr-un lanț continuu de stațiuni destinate turismului de masă –
spațiu aglomerat, multe clădiri de 10 etaje care se succed continuu pe litoral
• Estepona, Merbella, Torremolinos, Torre del Mar, Caltell de Ferro etc.
• Marbella – sectoare înguste de plajă – densitate mare a clădirilor de peste 10 nivele =
ziduri de beton paralele cu marea
• Rândul al doilea – case de vacanță ale unor miliardari (lumea arabă)
Litoralul francez – Languedoc -Roussillon
Foto 1 Grande Motte Foto 2 Cap d Agde

Foto 3 Gruissan Foto 4 Leucate

Gruissan
 Riviera franceză – Coasta de Azur

• Toulon, la est de Marsilia, până la

Menton, în apropiere de granița cu
Italia (Fig. 6).
• o distanță de peste 100 km,
• în vecinătatea Alpilor Maritimi,
făcând parte din regiunea turistică
Provence-Alpes-Cote d Azure
(PACA),
• prima destinație din Franța pentru
francezi
• a doua destinatie pentru străini,
după Paris.
• Monaco
 Riviera italiană
> 7000 km lungime, între 38 și 44° latitudine
nordică → influențele climatului
mediteranean.

Sectoarele litorale:
• M. Ligurică - Riviera di Ponente
- Riviera di Levante,
• M. Adriatică - sectorul Veneția-Rimini,
• M. Tirenienă în apropierea orașului Napoli
(ruinele orașelor Pompei și Herculanum,
vulcanul activ Vezuviu)
• Ins. din Marea Mediterană (Sicilia, Sardinia,
Lipare etc.) (Fig. 7).
Atracția turistică a Italiei este sporită de zestrea
arhitecturală și artistică din perioada antică
și renascentistă din interiorul peninsulei.
Amalfi
 Grecia
Grecia continentală Insulele grecești
• Atena și împrejurimile • Creta (Cnossos)
• Pelopones • Rhodos
– Olimpia, Epidaur, Micene • Ile Ciclade (200): Delos, Lesbos,
Mikonos
• Thessalia • Ile. Ionice: Corfu, Itaka, Zakynthos
– Thessaloniki, Meteora • Santorini