Prospectare turistica regionala

Comuna BARSANA
 Șerpuind de-a lungul Vadului Izei, urmând drumul care se strâmtează din ce în ce mai tare, se ajunge
pe un platou înconjurat de dealuri înalte și împădurite ce străjuiesc una dintre cele mai vechi
localități: Bârsana.  Comuna Bârsana este printre cele mai vechi localități maramureșene fiind atestată din anul
1326. Termenul de ”bârsan” indică un cioban de oi cu lâna lungă, aspră și creață, termen care devine cu
timpul un nume propriu . De fapt, o mare parte din locuitorii satului poartă numele de Bârsan. 
Comuna Bârsana se situează în nordul României, în județul Maramureș, în zona etnografică Țara
Maramureșului, în centrul depresiunii Maramureșului, pe malul drept al râului Iza, la o distanță  de 21 de
kilometri de municipiul Sighetul-Marmației și la 64 de kilometri de reședința de județ, municipiul Baia-Mare.
Comuna Bârsana, ca unitate administrativ - teritorială, face parte din județul Maramureș, ocupă un teritoriu
de 73,14 km², (7314 hectare), este situată în partea centrală a depresiunii Mramureș, având ca vecini
următoarele unități administrativ-teritoriale:
La Nord: Comuna Rona de sus (satul Coștiui)
La Nord-Est: Comuna Bistra
La Est: Comuna Petrova
La Sud-Est: Comuna Strâmtura (Satele Strâmtura și Slătioara) 
La Vest și Sud-Vst: Comuna Călinești  (Satele Văleni și Cornești) 
La Nord-Est: Oncești
 
RELIEF
În cadrul arealului s-au individualizat următoarele subunităţi morfostructurale: Culoarul Izei cu terasele
sale, Dealurile Maramureşului din jurul localităţii şi Piemontul Văratec. Culoarul Izei se întinde de-a lungul
râului Iza, fiind constituit din depozite aluviale -nisipuri, pietrişuri (cuaternar – holocen) -, aduse de râul Iza. 
Terasele şi Dealul „Cetăţeaua” sunt formate din depozite deluviale: nisipuri, pietrişuri, (cuaternar –
holocen).
Dealurile Maramureşului sunt formate din gresii, marno-argile (Vf. Plăiuţ - 728 m, pliocen), marne,
gresii, tufuri vulcanice (Bradova, miocen) şi conglomerate. Dealurile din zona Văii Vălenilor sunt formate din
marne, gresii şi conglomerate (miocen), iar dealurile dinspre Piemontul Văratec sunt formate din marne,
gresii tufuri (Dealul Morii – 551 m, tortonian).  Altitudinea minimă a localităţii este de 299 m, pe malul râului
Iza, iar altitudinea maximă este de 800 m în Vârful Arborilor.
Hidrografia
 Teritoriul localităţii Bârsana este străbătut de râul Iza, care colectează afluenţii de dreapta, Valea
Hotarului, Valea Muntelui, Valea Caselor, Valea Cerbova şi afluenţii de stânga, Valea Slatinii, Valea Morii şi
Valea Vălenilor.
Ca element hidrografic şi de atractivitate turistică poate fi amintit formarea unui lac în anul 2004, prin
alunecarea unui versant care a blocat Valea Slatinii. Tot pe această vale a existat o fântână cu apă sărată
hipotonă. Lacul Albastru, langa Barsana si orasul Baia Sprie, având undiametru de 60-70 m şi o adâncime mai mare de
5 m, este unic prin origine (prabuşirea într-o galerie de mină) şi chimismul apei.
Climat: Climatul continental umed cu veri blânde și precipitații pe tot parcursul anului
. Vegetatia si fauna:
Vegetatia si fauna sunt specifice zonei. In padurile ce imprejmuiesc Barsana intalnim lupul, ursul, rasul,
acvila de munte, cocosul de munte, ciocanitoarea de munte, sarpele de munte, vipera, etc. Vegetatia
montana adaposteste specii ca: floarea de colt, clopotelul, smirdarul, soparlita, si specii arboricole rare
(zimbru,tisa,jneapan).

Acces:
Cum ajungeti in Bârsana?
Cu autoturismul prin drumul judetean asfaltat ce pleaca din Sighetu Marmaţiei spre Borşa pe valea Izei.
Cu trenul prin gara Sighetu Marmaţiei si de acolo cu mijloace auto.
Cu avionul prin aeroportul din Baia Mare si de acolo cu mijloace auto.
 
Patrimoniu turistic natural
Principalele resurse naturale cu potențial ridicat de fructificare turistică sunt reprezentate prin cadrul
natural și potențialul peisagistic, poziția geografică, micro și topo-climatul. Resursele naturale din
comuna Bârsana sunt evidențiate de două perimetre care aparțin de rezervații naturale din rețeaua
Natura 2000, respectiv: Valea Izei și Dealul Solovan și Tisa Superioară.
   -   Dealul Cetățuia sit arheologic – Monument istoric
    -   Grota Bârlogul Urșilor de pe Valea Caselor
Pe teritoriul localităților Bârsana și Nănești există mai multe puncte de belvedere cel mai spectaculos
fiind pe Bradova la cota 493 de metri. 
Patrimoniu turistic antropic
- Biserica Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Patrimoniul Mondial UNESCO
-ansamblu decorativ din Maramureş, reprezentat de singura pictură naivă cu elemente baroc. 
-datează din anul 1720. Este unica biserică din cele opt lăcașe de cult maramureșene aflate în patrimoniul cultural
universal care a servit la început de biserică abaţială şi care a fost apoi transformată în biserică parohială în 1806
când a fost mutată pe locul actual.

•Mănăstirea „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli"

Construită în perioada 1993-1995. Complexul monahal, de o
remarcabilă autenticitate maramureşeană ocupă un loc
aparte în geografia spirituală a Maramureşului şi a României.
Muzeul de icoane și carte veche – Episcop Gavril Ștefanca de Bârsana

 Muzeul mănăstirii are o expoziţie permanentă de

manuscrise şi cărţi de patrimoniu din secolele XVI-
XIX, icoane vechi şi o bogată colecţie de obiecte de
artă populară locală.

Biserica Ortodoxă Română – Hram: „Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril”
Situl arheologic – fundația vechii mănăstiri – Mănăstirea Bârsana

Capela „Chiliuţă” şi Biserica de lemn Greco-Catolică „Schimbarea la Faţa” de

pe Valea Caselor
Casa „Muzeu Şcolar”
Anul edificării: prima jumătate a sec. al XVIII-lea
Istoric: şcoală confesională greco-catolică Monument istoric

Muzeul sculptorului Toader Bârsan

TRADITII
•Meșteșuguri tradiționale 
- Arta lemnului și arhitectura tradițională locală - Cultura și arta lemnului este unul din cele mai
complexe domenii ale creaţiei culturale maramureşene, ale expresiilor sale artistice.  Aici se
găsesc porţile specifice locului, porţi sculpate în stil maramureşan care au păstrat în timp
frumuseţea lor;
Tradițiile și obiceiurile
Bârsana reprezintă unul dintre cele mai autentice sate maramureşene.
oamenii încă mai păstrează şi acum obiceiuri şi tradiţii din strămoşi, costumele tradiţionale
purtate de aceştia mai ales duminica, când maramureşenii sunt nelipsiţi de la slujba din
biserică, acestea aducând încă un motiv în plus de vizitare a acestor locuri. 
Sufletul bârsăneștilor și năneștenilor este unul bun și blând, o inteligență sclipitoare,
precum și  o judecată sănătoasă  fiind atașat de locul natal, purtând cu mândrie și modestie
în același portul popular,păstrând cu sfințenie tradițiile și obiceiurile, transmise de secole,
unele chiar de la strămoșii daci. 
Portul popular constituie un element
etnografic important pentru identitatea
românilor din Maramureş. În regiune, el este
unitar, însă la nivel de detaliu, prezintă aspecte
care permit identificarea locuitorilor după satul
de provenienţă, în funcţie de elementele
costumaţiei. Încă de la început trebuie
menţionat faptul că multă vreme îmbrăcămintea
se prezenta aproape în totalitate în alb şi negru,
întrucât aceste culori proveneau direct din
materiale naturale, mai târziu fiind introduse şi
altele, obţinute din plante (ierburi, plante
cultivate, coajă de copaci etc.). Ulterior a fost
utilizată pe scară largă culoarea roşie, aceasta
fiind armonios îmbinată cu primele două, în
îmbrăcămintea tradiţională.
 Structura demografică și evoluția populației
Conform datelor înregistrate la Institutul Naţional de Statistică, Comuna Bârsana a
înregistrat la 1 ianuarie 2016 un număr de 4722 locuitori, dintre care 2367 bărbaţi şi 2355
femei.
Infrastructura turistică de cazare: 
       Comuna Bârsana dispune de 7 unități de cazare dintre care: 1 vilă, 1 căsușă tip camping,
1 cabană turistică, 1 pensiune turistică și 3 pensiuni agroturistice fiind clasificate la 2,3 flori și
3 stele, în număr de 54 de spații, cu un total de 113 locuri de cazare. 
  Comuna Bârsana dispune de 3 unități de alimentație publică clasificate cu o capacitate
totală de 525 de locuri. 

  În localitate nu există firme de transport turistic, dar la solicitare firmele care dispun
de autobuze și microbuse pot presta la cel mai înalt nivel acest serviciu.

  Suprafața totală de spații verzi, destinate protecției și agrementului însumează 1,32

ha. Dintre aceste parcuri reprezintă 0,12 ha, protecție 1,20 ha iar spații destinate
sportului nu   există.

 
Servicii turistice
          În comuna Bârsana se oferă în mare parte doar servicii de bază: cazare, masă, transport, unele
pensiuni dispun de piscină exterioară, la cerere se organizează seri folclorice, plimbări cu căruța și tururi
ghidate.
Pentru a crește coeficientul de utilizare al bazelor de cazare este foarte mare nevoie de servicii turistice
noi, generatoare de emoții pozitive, turism activ, turism experențial, turism personalizat. 

Circulația turistică 
         În comuna Bârsana în anul 2016 au fost înregistrate 2597 de înnoptări, capacitatea totală de cazare
pe întregul an fiind 20416 locuri, coeficientul de utilizare al capacității fiind de 12,72%, unul mic dacă este
vorba de o localitate cu asemenea obiective turistice printre care amintim Biserica UNESCO, Mănăstirea
Bârsana etc.
     Pentru creșterea numărului de turiști și de înnoptări este nevoie de creșterea numărului și calității
serviciilor, pensiuni agroturistice tradiționale, restaurant cu specific local, o mai bună colaborare între
actorii implicați în turism, doar așa comuna Bârsana poate să ajungă acolo unde îi este locul din punctul
de vedere al fenomenului turistic.
Atractiile principale ale zonei cu plecarea din Barsana:

Vizitarea satelor şi a bisericilor de lemn din Maramureș;

Participarea la festivaluri de muzica şi dansuri traditionale;
Cursuri de initiere în mestesuguri traditionale;
Vizite la muzee, colectii, alte site-uri culturale;
Plimbari în jurul satului, cules de ciuperci, fragute, mure, etc.;
Scaldat şi pescuit la râul Iza şi Mara;
Plimbari cu caruta (sania) trasa de cai;
Circuitul artizanilor – icoane, sculptura;
Plimbare cu trenul cu aburi pe Valea Vaserului

Circuite de plimbare Barsana si imprejurimi

Trasee turistice montane VEST
 Traseu marcaj cruce verde - Barsana - Şugău - Bârlan - Agriş, vizită ... Igniş - retur pe traseul 2.
 Traseu marcaj cruce verde - Barsana - Şugău -Tiurtiuliş - Agriş - vizită .. Igniş - retur traseu 1.
 Traseu marcaj bandă portocalie - Barsana - Şugău - Tiurtiuliş - Solovan - Grădina Morii
 Traseu marcaj bandă violet – Barsana-Vadu Izei - Şugău - Picui - Berbeşti - Vadu Izei
Trasee turistice montane EST
 Traseu marcaj punct albastru - Barsana - Valea Stejarului - Coştiui
 Traseu marcaj punct roşu - Barsana - Valea Stejarului - Cetatea Onceşti
 Traseu marcaj bandă albastră - Barsana - Făget - Muzeul Satului
Circuitul satelor si bisericilor de lemn din Tara Maramuresului
Vizite la muzee si colectii de arta
• Muzeul etnografic al Maramuresului - Sighetu Marmaţiei, la 7 km ;
• Muzeul de Arhitectură Populară - Sighetu Marmaţiei, la 4 km ;
• Muzeul Memorial "Închisoarea miniştrilor" - Sighetu Marmaţiei, la 7 km;
• Muzeul Manastirii Barsana la 17 km de Vadu Izei;
• Cimitirul Vesel si Casa memoriala Ion Stan Patras Săpânţa, Manastirea Peri-Sapanta-la 27 km ;
• Colecţia Pipaş - Tisa, la 10 km de Vadu Izei ;
• Casa muzeu Kazar (Monument istoric , secolul XVIII) - linga Biserica ortodoxa din Vadu Izei ;
• Troiţa de lemn - Berbeşti, la 2 km;
• Casa Ilie Lazar-secolul XVIII, Giulesti, la 12 km de Vadu Izei ;

Artizani din Barsana - sculptura in lemn si pictura pe sticla

In Maramures mestesugurile au o largă dezvoltare fiind de o deosebită importanta in cadrul economic al
gospodăriei. Există sate specializate în tesutul covoarelor sau al cergilor, meșteri de porți sculptate, biserici de lemn,
obiecte/instrumente pentru diferite activitati. In toate manifestările artei populare din Maramureș se observa o
mare varietate în ornamentica si cromatica, pastrind elementele unui stil artistic unitar.
 Circuitul muzicienilor din Barsana și Țara Maramureșului
Muzica taranilor lăutari a jucat un mare rol în dezvoltarea muzicii din zona si a gustului artistic
al taranuilor maramureseni. Ea reprezintă pentru arta culta si compozitori un nesecat izvor de
melodicitate care vorbeste direct sufletului oamenil
ANALIZA SWOT asezare geografica si patrimoniu natural
Puncte tari
•Relief coliniar, format din dealuri inalte, cu diferente semnificative de nivel intre diferite puncte ale comunei
•Peisaje pitoresti create de satele insirate pe cursul raului Iza;
•Resurse importante si diversificate: resurse forestiere, resurse minerale, resurse de ape freatica , resursei
din domeniul florei care cuprind specii de plante cu avantaje medicinal;
•Diversitatea faunistica este reprezentata de vanatul variat si bogat;
•Varietatea ecosistemelo, habitatelor si speciilor de plante si animale salbatice si punerea lor sub regim de
ocrotire;
•Fond funciaragricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil si pasuni;
•Comuna este racordata la energie electrica si reteaua de gaz

Puncte slabe:
Ca si organizare este o comuna putin concentrata, multe puncte importante ale comunei fiind destul de
indepartate de centrul acesteia;
Inundatiile ocazionale provocate de raul Iza;
Realizarea unor locuinte care nu se integreaza in arhitectura locala;
Oportunitati:
Distanta relativ mica fata de Sighetul Marmatiei (21km) ofera acces rapid la facilitatile economico-sociale-
culturale existente in acest municipiu;
Programele de dezvoltare socio- economice a statului roman si al Uniunii Europene.
Amenintari
Exploatarea potentialului comunei in mod arhaic fara interventii de modernizare a infrastructurii de turism,
industrie, agricultura si integrare sociala;
Situarea la o distanta destul de mare fata de resedinta de judet si pozitionarea geografica – accesul greu in
timpul iernii a autovehiculelor;
Probleme legate de implementarea de proiecte finantate de Uniunea Europeana.
Cresterea discrepantelor intre dezvoltarea oraselor si comunelor.
 
Planul de dezvoltare și actiuni strategice
•Dezvoltarea durabilă a infrastructurii și serviciilor publice;
•Dezvoltarea educațională, culturală și sportivă;
•Dezvoltarea serviciilor sociale și medicale ;
•Dezvoltarea și diversificarea sectorului economic;
•Dezvoltarea turismului și protejarea mediului înconjurător .
•Sustinerea turismului rural in Barsana;
•Dezoltarea turismului de nisa , cum ar fi turismul sportiv, de pescuit , de vanatoare, turismul cultural ,
turismul pentru tineri( parcuri tematice, parcuri de agrement), ecoturismul, cicloturismul sau altele ar putea
aduce beneficii importante zonei.
•Valorificarea potentialului turistic de dezvoltare existent la nivel local;
•Valorificarea patrimoniului natural;

Bibliografie :
https://xn--urlaub-in-rumnien-2qb.de/ro/uir/de-vizitat-locatii-de-vizitat-barsana
http://manastireabarsana.ro/joomla/
http://turismmaramures.ro/biserici-de-lemn-din-maramures-la-manastirea-barsan
a/
http://primaria-birsana.ro/