Sunteți pe pagina 1din 5

Amenajarea turistica a zonei montane

A. Conceptii si strategii de amenajare si dezvoltare a turismului montan


Exista 3 tipuri de localizare a statiunilor montane:
-localizare periferica, la periferia oraselor, in apropiere de masivele montane cu conditii prielnice pt
practicarea sporturilor de iarna;
-localizare liniara ce urmeaza culoarele natural de penetratie in munte, formand statiuni cu axe rutiere;
-localizare terminal care se dezvolta in zonele alpine
Conceptia franzeza de amenajare alipina:

Statiuni dezvoltate peste limita locuintelor permanente, rar sub 1800 m


Statiunile s-au dezvoltat dupa 2RM iar punctul de plecare a fost Alpes d Huez, apoi Courchevel si
La Plagne
S-a implementat programul de amenajare planul zapezii prin care: instalatiile sunt destinate in
primul rand satisfacerii unei clientele de lux extraregionale sau internatio-nale, populatia indigena
este redusa la functii subalterne si temporare iar capitalul investit in zona provenea in mare parte
de la marea finanta pariziana, din exteriorul regiunii.
Se cunosc mai multe planuri de amenajare deoarece se dorea functionarea statiunilor si in afara
sezonului de iarna, cele mai importante astfel de planuri s-au materializat in aparitia statiunilor
climaterice, orientate spre sporturi de iarna, localizate la cc 1000m , pe terase sau pe fund de vale
cu un spatiu schiabil de pana la 1500 m. Ex: Chamonix ( cea mai veche, prima gazda a Jocurilor
Olimpice de iarna, in 1924, are peste 35000 locuri de cazare si numeroase instalatii mecanice),
Meribel, Les Deux Alpes.
Au urmat statiunile de mare altitudine, create pe loc gol (ex- nihilo), la alt de 1800-2000 m, unde
s-a urmarit extinderea spatiului schiabil pana la 3000-3500m : La Plagne, Tignes, Isola si Isola
2000.
Aparitia unor statiuni de capacitate mare a avut o interventie brutala asupra mediului ceea ce
cauzeaza problem de protective a mediului, mai ales in sezonul de varf.

Conceptia austriaca:
o Turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala care e protejata de stat
o Echipamentele se multiplica datorita initiativelor publice sau private dar raman sub controlul
cumunitatii locale
o Turismul are in vedere pastrarea nealterata a mediului natural si cultural
o Ocuparea medie a locurilor de cazare la nivelul tarii e scazuta, de 20-30 %
o Regiuni turistice importante:
-Regiunea Voralberg: statiuni Bregenz sau Galtur, St Antoine,
-La sud de valea Innului: Solden, Hintertux
-Masivul Hohertauern : Badgastein, Zell am See( cele mai multe partii de schi alpin din Europa,
cele mai lungi partii de ski alpin si ski fond din Austria)
- Statiunea Kitzbuhel aici se oragnizeaza cupa mondiala la ski alpin
-Orasul Innsbruck

Conceptia elvetiana:
Se practica ski-ul si vara( pe ghetari) datorita alt inalte
Prezenta unor vai glaciare in forma de u au permis amenajarea turistica
Regiuni turistice importante pt sporturile de iarna:

-Regiunea Valais- Statiuni: Zermat, Crans Montana , Verbier- toate la peste 1000 m alt
-Regiunea Ticino: Lugano si Lucarno , unde predomina turismul de tranzit
- Alpii Retici: Davos- cea mai mare capacitate de cazare= 24000 locuri si cele mai multe partii,
Saint Moritz, Arosa
Conceptia italiana:
un punct forte il constituie accesibilitatea
Regiuni turistice importante:
-Regiunea Alpilor Dolomitici, alt de max 3400 m , zona e foarte atractiva pt alpinism . Sunt 25 de
statiuni: Valgardena, Ortisei, etc. Aici functioneaza sistemul dolomitic- super ski, existand
instalatii pe cablu ce unesc cele 25 de statiuni, pe o lungime de 500 km
- Zona Alpilor Lombardiei: cea mai imp statiune- Bormio, alte statiuni: Merano si Trento. Aici s-a
desfasurat un amplu program de amenajare aparand statiuni noi precum Recoaro 1000 si Recoaro
2000
-Spre V, in zona masivului Mont Blanc: cea mai veche statiune Courmayeur( aflata la iesirea din
tunelul prin care se face legatura cu statiunea Chamonix din Franta); statiunea Bardonecchiaconstruita de firma Fiat. Statiunile de aici utilizeaza in comun domeniul schiabil ce se numeste
Calea Lactee cu unele statiuni din Franta.
Conceptia ceha si slovaca:
A fost elaborate un proiect de clasificare a bazelor montane de ski:
- I- baze de ski de importanta internationala
- II- baze de ski de importanta nationala
- III- baze de ski de importanta zonala si locala
Acoperirea artificial cu zapada, cu ajutorul tunurilor de zapada devine obligatorie si se foloseste
mai ales pt suprafetele startuluisi punctelor de plecare ale schiorilor
Pt reducerea traumelor schiorilor este necesara asigurarea dotarilor de siguranta
Se construiesc alaturi de traseele montane si alte obiective pt sport si odihna precum: trasee pt
saniute, complexe de sanatate pt ski, patinoare naturale, etc
La construirea obiectivelor de cazare prioritate au cele pt turismul neorganizat- bungalori,
adaposturi alpine, hoteluri. Predomina hotelurile cu camere de tip apartament, potrivite pt familii
Conceptia norvegiana:
Nivelul de instruire si de invatare a skiului este foarte ridicat
Statiuni: Vos, Heilo- cea mai mare statiune de ski are 2 telecabine si 8 skilifturi, aici toate
constructiile sunt asezate compact iar atingerea lor nu consuma timp turistilor, Lilehamer- vizitata
tot anul
Conceptia suedeza:
se urmareste diversificarea agrementului si oferirea de facilitati pt vacante combinate
Hemaoan si Ternabi sunt 2 statiuni unde se practica heli-ski-sport-ul- skiorii urca cu elicopterul
la 1700 m dupa care se coboara cu calauze locale pe pante neumblate
se elibereaza o legitimatie ce da dreptul la vizionarea , atractii, fara plata, cu barca sau autobuzul,
o excursie gratuita cu barca, suveniruri fara plata, acces gratuit la 50 din atractiile capital, aceasta
legitimatie fiind foarte popular.
Conceptia bulgara:
- au fost fortificate 3 statiuni de valoare europeana: Borovet, Pamporovo si Vitosa, acestea fiind
echipate la nivelul statiunilor din Alpi, in mare parte in colaborare cu firme franceze si austriece
de profil

pt cresterea notorietatii aceste statiuni s-au oferit sa gazduiasca etape si concursuri de ski alpin din
Cupa Europei si Cupa Mondiala

B. Politici internationale in domeniul amenajarii si echiparii turistice a muntelui


-

se doreste asigurarea unei activitati non-stop in statiunile de iarna prin prelungirea sezonului de
ski, folosirea zapezii artificiale, asigurarea unor oferte de extrasezon foarte variate sau prin
extinderea skiului pe iarba
cele mai solicitate statiuni sunt cele cu profil complex
cazarea turistilor se face in cele mai variate forme, de la hoteluri de lux la hanuri, case de vacant
sau campinguri cu instalatii de incalzire,
reteaua de alimentatie publica este diversificata
fiecare statiune dispune de numeroase partii de ski, insumand 50-100 km lungime de diverse
categorii si grade de dificultate
Facilitatea accesului la partii si domenii schiabile e foarte importanta
Nicio statiune nu este conceputa decat dupa construirea instalatiilor mecanice de urcat
Este foarte popular skipass-ul ce ofera posibilitatea practicarii skiului pe o durata limitata- o zi, o
saptamana, etc contra unei sume fixe ce include transport, cazare si utilizarea instalatiilor de urcat
Tarifele practicate sun diferentiate pe sezoane : sezonul de varf( prima jum a lunii feb si a doua
jumatate a lunii martie) , sezon inferior ( 22 ian- 1 feb si 31 martie- 15 aprilie), presezon si
postsezon- stabilite in functie de fiecare statiune
C. Indicatori ai echiparii turistice a spatiului montan

-Dimensiuni ale domeniului schiabil:


Lungimea partiilor de ski omologate (L) e foarte importanta pt stabilirea statutului unei statiuni
de nivel national si international
Latimea partiilor (l) latimea conventional a partiilor este de 30 m
Diferenta de nivel reprezinta lungimea pantei pe care o parcurge un skior de la plecare pana la
sosire = diferenta dintre cota maxima si cea minima a partiei
Panta partiei- exprimata in procente la 100/1000 m, reda dificultatea partiei
Capacitatea optima a partiilor de ski= densitatea skiorilor de pe partie, la un moment dat;exista 3
variante de calcul
Debitul partiei de ski
Indicatorul de simultaneitate = nr de skiori ce se pot gasi simultan in zona schiabila
-Indicatori sintetici si de corelatie:
o Capacitatea caracteristica a mijloacelor de transport pe cablu= arata potentialul instalatiilor in
functie de conditiile concrete ale zonei in care sunt amplasate
o Indicatorul privind accesul la instalatiile de transport pe cablu
o Gradul de satisfacere a cererii turistice
o Lungimea instalatiilor mecanice de urcat
o Capacitatea orara a instalatiilor mecanice de urcat
o Potentialul statiunii dpdv al gradului de dotare cu instalatii de transport pe cablu
o Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil
D. Turismul montan in Romania
-de cea mai mare atentie s-au bucurat masivele montane Bucegi, Piatra Craiului, Ciucas, Postavaru,
Fagaras, Ceahlau, Parang si Cindrel-aici a aparut prima statiune montana din Romania, Paltinis
-sub conducerea ONT au fost puternic promovate statiunile: Sinaia, Busteni, Predeal , Paltinis
- s-au dezvoltat 3 statiuni: Sinaia, Predeal si Poiana Brasov- acestea concentreaza 63% din capacitatea de
cazare a tarii, 70% din totalul partiilor , 40% din circulatia turistica din zona montana si 52% din sosirile

de turisti straini. Deficientele acestor statiuni sunt legate de: diversitatea redusa a unitatilor de cazare si
alimentatie, insuficienta dotarilor de agrement si intretinerea defectuasa a partiilor de ski si slaba lor
iluminare.
-statiuni pt turismul intern: Paltinis, Semenic, Borsa, Durau, Stana de Vale ,Busteni, Balea
Particularitati ale domeniului schiabil
conditiile naturale(altitudinea, peisagistica, relieful, vegetatia, clima) sunt cele mai importante, ele
oferind conditii prielnice pt practicarea sporturilor de iarna. Prin prelucrarea conditiilor naturale se
obtine produsul turistic ce are urmatoarele componente: domeniul schiabil si dotarile
aferente(principala preocupare in realizarea produsului turistic), servicii de cazare si alimentative,
servicii suplimentare si protectia mediului.
In Carp. Meridionali si Orientali sporturile de iarna se practica la 1500-1800 m,in Apuseni la
1000-1600 m iar in Mtii Banatului la 1300-1400 m
In ceea ce priveste capacitatea optima de primire a partiilor se constata o directa pro-portionalitate
intre nr de partii si turistii care le frecventeaza si se detaseaza statiunile de pe Valea Prahovei
Se constata nr redus de telecabine in comparatie cu nr mult mai mare de instalatii usoare ( cca
86% din total)
Statiunea Poiana Brasov detine :13 partii de ski, 10 instalatii de transport pe cablu, scoala de ski,
trasee de ski fond, partii pt sanii, patinoar si vara piscine acoperite.
Statiunea Predeal detine: 9 partii de ski,6 instalatii de transport pe cablu, partii pt sanii, patinoar si
vara piscine acoperite.
Sinaia detine: 12 partii de ski, 9 instalatii pe cablu, o partie de bob, cazino, terenuri de tenis+ se
practica si turismul balnear( izv. Sufuroase si calcice)
Cea mai mare parte a domeniului schiabil e neutulizata
Pt dezvoltarea turismului de iarna trebuie sa se tina cont de urm principia:
-stabilirea amplasamentului se face in functie de conditiile natural
-amplasamentul optim e la 1000-1200m
-trebuie asigurata accesibilitatea statiunii
-este necesara amenajarea domeniului schiabil( partii, nocturne, teleski-uri, etc)
-locurile de cazare trebuie sa fie in apropierea partiilor
-pana la 1600-1800m partiile trebuie orientate spre N
Perspectivele turismului montan in Romania
Obiectivele strategiei dezvoltarii turismului montan in Romania sunt:
Valorificarea potentialului intregului lant carpatic
Dezvoltarea statiunilor existente si crearea altora noi
Colaborarea cu tarile vecine si cu cele alpine pt dotarea spatiului montan
Diversificarea ofertei turistice pt atenuarea sezonalitatii
Directii de actiune pt valorificarea superioara a potentialului turistic montan:
1. Amenajarea si dezv sporturilor de iarna la nivel international competitiv si organizarea
competitiilor de ski in statiunile Poiana Brasov, Sinaia si Predeal
2. O mai buna amenajare a statiunilor pt turismul intern: Durau, Paltinis, Balea, etc
3. Diversificarea unitatilor de cazare si alimentatie din statiuni
4. Diversificarea agrementului pt atenuarea sezonalitatii
Programe nationale de amenajare turistica a zonei montane
A. Superski in Carpati
Lansat in 2003, a fost inspirat din programul Superski Dolomiti aplicat in Alpii din nord-ul
Italiei
Obiective: amenajarea, dezvoltarea si renovarea infrastructurii, partiilor dar si construirea
unor noi structure de cazare

Initial programul trebuia sa se desfasoare in 3 etape, in fiecare etapa fiind amenajate


statiuni diferite, incepand cu cele de pe Valea Prahovei(prima etapa) insa etapizarea si
restructurarile politice din 2004 au incetinit actiunile iar in 2006 Guvernul a modificat
planul de desfasurare al proiectului eliminand etapizarea dar si impartind programul in 2
subprograme:Ski in Romania si subprogramul Dezvoltarea infrastructurii turistice in
zona montana inalta.
-Subprogramul Ski in Romania are ca obiective modernizarea si extinderea partiilor
existente, crearea altora noi si atragerea de turisti in zonele: Poiana Brasov si Predeal, Straja, Azuga,
Busteni, Sinaia si Campulung Moldovenesc. Pt realizare s-au urmarit doua faze principale: efectuarea
studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice ce au fost finantate in 2006 si executia finala si realizarea
investitiilor in 2007-2008.Costile estimate sunt de 130 milioane de euro
-Subprogramul Dezvoltarea infrastructurii turistice in zona montana inalta are in vedere
cresterea nr de cabane turistice , refacerea infrastructurii de acces si si-guranta pt turisti in Muntii
Ceahlau, Bucegi, Piatra Craiului, Fagaras, Retezat, Rodnei si Semenic. Costurile estimate sunt de 30
milioane de euro