1.

Localizarea si caracterizarea judetului

Constana(greac:TTom, latinTomis Constantiana, n italian i, din ea, n alte limbi latine
Constanza,bulgar:,turc:Kstence) este un municipiu aflat pe coasta Mrii Negre, n
partea de sud-est a Romniei, n regiunea istoric Dobrogea, reedin a judetului cu acelasi nume i cel
mai mare ora al regiunii de dezvoltare Sud-Est.
Constana este oraul cel mai vechi atestat de pe teritoriul Romniei. Prima atestare documentar
dateaz din 657 .Hr.cnd pe locul actualei peninsule (i chiar sub apele de azi, n dreptul Cazinoului) sa format o colonie greaca numit Tomis.
1.1.Scurt istoric
Constana se afl n judeul cu acelai nume, n partea de sud-est a Romniei. Se situeaz pe coasta
Mrii Negre, ntr-o zon lagunar la est, deluroas la nord i n partea central, i de cmpie la sud i
vest. Oraul Constana posed o plaj proprie n lungime de 6 km. Partea de nord a
municipiului,Mamaia, cea mai populat staiune turistic de pe Litoral, se afl pe malul unei lagune,
avnd o plaj de 7 km lungime, plaj care continu cu ali 6 km pe teritoriul oraului Nvodari.
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Constana se ridic la 283.872 de
locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 310.471 de
locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt romni(83,11%). Principalele minoriti sunt cele de tatari(2,6%)
i turci (2,3%). Pentru 10,36% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut.
Constana a fost fondat n urma colonizarii grecesti a bazinului Mrii Negre (greaca Pontos Euxeinos)
de ctre coloniti milezieni n secolele VII-V .Hr., sub numele de Tomis. Acest nume este probabil
derivat din cuvntul grecesc (tom) nsemnnd tietur,despictur. Conform legendei,Iason i
argonautii si ar fi poposit aici dup ce fuseser trimii n Caucaz s fure Lna de Aur.
Milezienii au gsit pe aceste locuri o aezare getic, noul ora ajungnd la nivelul unui polis de-abia n
secolul IV-III .Hr.. Portul folosit de greci pentru comerul cu locuitorii acestor regiuni (daci,celi) a
permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Tomis a devenit o parte a Imperiului Roman n anul 46, fiind
redenumit Constantiana.Publius Ovidius Naso, poetul roman, i-a gsit exilul ntre anii 8-17. i-a
petrecut n Constantiana ultimii opt ani din via.
n timpul Evului Mediu, Constana a fost una dintre pieele comerului genovez n bazinul Mrii Negre.
Negustorii i armatorii genovezi erau stabilii n peninsul. Pn n zilele noastre a rmas din acele
timpuri o temelie pe care a fost cldit farul zis Genovez. n secolul XV, Dobrogea mpreun cu
Constana au fost cucerite de armata Imperiului Otoman. Importana localitii a sczut, fiindc turcii
rupseser relaiile comerciale cu italienii.
n1865, cnd flota anglo-francez pornit spre Crimea mpotriva Rusiei, poposete aici pentru a lua ap
i merinde (carne de oaie), Constana se ntinde numai pe peninsul, la sud-est de actuala strad NegruVod; la nord-vest de aceast limit erau stne, mori, puni i vii. n ora locuiau pescari greci,
lipoveni i turci, negustori i meteugari greci, romni, turci, armeni, evrei i maltezi, oieri romni i
ttari, grdinari romni, bulgari i gguzi. Dominaia turc a luat sfrit dup Rzboiul de
Independen al Romniei, cnd, prin decizia Congresului de la Berlin de la 1878, Dobrogea a devenit
o parte a statului romn. Dup 1878, populaia romneasc a sporit semnificativ odat cu sosirea
armatei, administraiei, nvmntului i marinei romne.
n perioada 1873-1883 s-au adugat populaiei constnene coloniti de origine german, cunoscui ca

germani dobrogeni Majoritatea au prsit localitatea n 1940, fiind strmutai cu fora n Germania
nazist, sub lozinca Heim ins Reich (Acas n Reich).
1.2.Asezare geografica
Municipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul
Marii Negre, avand coordonatele: 440 11`- latitudine nordica, 280 39`- longitudine estica. Suprafata
teritoriului administrativ este de 1121,66 km2.
La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km
orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al IV ca importanta in Europa,
fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu).
Cota Portului Comercial Constanta si a Portului de Agrement Tomis este de + 2, 50 m altitudine.
Judetul Constanta este situat in partea de sud - est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul
Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. Ca suprafata, judetul
Constanta ocupa locul 8 intre judetele Romaniei. Forma de relief predominanta este podisul, cu
altitudine joasa (sub 200 m), doar in nordul judetului atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea
ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud, care seamana
cu o campie inalta cu aspect calcaros.
Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in
partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O
trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe,
Tasaul, Techirghiol, Mangalia).
Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, in timp ce in subsol sunt
importante resurse minerale (minerale feroase, ape mineralizate, materiale de constructii, izvoare
mezotermale, roci comune si fosfatice etc). Suprafata podisului este in mare parte acoperita de o patura
de calcar si loess, podisul Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite
de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de
hidrocarburi si minerale.
Din punct de vedere al resurselor, un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi, cu
importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.
1.3.

Cai de acces

n Judeul Constana converg numeroase ci de acces - terestre, navale i aeriene.

Cile rutiere
Drumuri naionale
DN2A:Pod Giurgeni-Hrova-Constana- 94 km E60
DN3:Ostrov-Constana- 133 km
DN3C:Centura Vest Constana-Ovidiu- 15,5 km
DN22:Mihai Viteazu-Ovidiu- 48 km E87
DN22A:Hrova-Limita Judeului Tulcea- 21 km
DN22C:Cernavod-Medgidia-Basarabi- 54 km
DN38:Techirghiol-Negru Vod-Frontiera Bulgaria- 54 km E675
DN39:Intersecia Cumpna-Mangalia-Vama Veche- 63 km E87

Drumuri judeene
1.DJ 222 Limita jud. Tulcea-Rmnicu de Jos-Grdina-Cheia-Trguor-Mihail Koglniceanu-M. VodMedgidia-Petera-Pietreni
2.DJ 222 DN 22A Grliciu-limita jud. Tulcea
3.DJ 223 Saraiu-Cloca-Horia-Tichileti-Topalu-Capidava-Dunrea-Seimeni-Cernavod-CochirleniRasova-Vlahii-Aliman-Floriile-Ion Corvin
4.DJ 223A Vulturu-Limita jud.Tulcea
5.DJ 223B Petera-Ivrinezu Mare-Ivrinezu Mic-Rasova
6.DJ 223C Cernavod-DN 22C
7.DJ 224 DN 22C-Tortomanu-Silitea-Bltgeti-Crucea-Vulturu
8.DJ 225 DN 22C-Tortomanu-Dorobanu-Nicoale Blcescu-Trguor-Mireasa-Pantelimon-RuncuVulturu-Dulgheru-Stejaru-Saraiu
9.DJ 226 DN 22-Lumina-Nvodari-Capul Midia-Corbu-Scele-Istria-Sinoe-Mihai Viteazu
10.DJ 226A Cetatea Histria-Nuntai-Tariverde-Cogealac-Rm. de Jos
11.DJ 226B DN 2A-Pantelimon-Pantelimon de Jos-Grdina-Cogealac
12.DJ 228 DN 22C-Nazarcea-DN 2A
13.DJ 307 Deleni-Sipote
14.DJ 388 Ciocrlia de Sus-Lanurile-Mereni
15.DJ 381 DN 38-Potrnichea-Brganu-Ciocrlia de Sus-Valea Dacilor-Medgidia
16.DJ 391 DN 39-Albeti-Cotu Vii-Negru Vod-Cerchezu-Viroaga-Negreti-Cobadin-CiobniaOsmancea-Mereni-Topraisar-Biruina-Tuzla
17.DJ 391A Oltina-Rzoare-Bneasa-Vleni-Sipotele-Tufani-Furnica-Olteni-Viroaga
18.DJ 392 Mangalia-Pecineaga-Amzacea-G-ral Scrioreanu-Plopeni-Movila Verde-IndependenaDumbrveni
19.DJ 393 Techirghiol, Moneni-Pecineaga-Albeti-Frontiera Bulgaria
20.DJ 394 23 august-Dulceti-Pecineaga
Cile ferate
Dintre cile ferate se pot aminti:
Bucureti-Feteti-Cernavod-Constana- 225 km
Tulcea-Medgidia-Constana- 179 km
Negru Vod-Medgidia-Constana- 92 km
Mangalia-Constana- 43 km
Cile navale
Exist posibilitatea accesului spre Constanta pe ap
prin intermediul Dunarii (porturile Cernavod i Hrova)
prin intermediul Canalului Dunre-Marea Neagr(porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu i Agigea);
prin intermediul Marii Negre (porturile Constana, Agigea, Mangalia i Midia)
Cile aeriene
Aeroportul Internaional "Mihail Koglniceanu", situat la aproximativ 25 km de Constana, asigur
accesul spre litoral pe calea aerului.
1.4.Nivelul de dezvoltare economico-sociala
Conform recensmntului din 2011,Romania are o populaie de 20121641 de locuitori i este de

ateptat ca n urmtorii ani s se nregistreze o scdere lent a populaiei ca urmare a sporului natural
negativ.Principalul grup etnic n Romnia l formeaz romnii.Ei reprezint, conform recensmntului
din 2011, 88,9% din numrul total al populaiei.Dup romni, urmtoarea comunitate etnic important
este cea a maghiarilor care reprezint 6,5% din populaie, respectiv un numr de aproximativ 1300000
de ceteni.
Durata medie a vieii, pe sexe
Anii
Constana
1995-1997
1998-2000
1999-2001
2000-2002
2001-2003
2002-2004
2003-2005
2004-2006
2005-2007
2006-2008
2007-2009
2009-2010
2010-2011
2011-2012

Ambele sexe

Masculin

Feminin

67,46
68,82
69,65
69,87
69,74
70,27
71,02
71,58
71,83
72,22
72,56
72,76
73,09
73,53

63,48
65,20
65,78
66,11
66,05
66,64
67,50
68,11
68,26
68,57
68,88
69,08
69,45
69,96

71,91
72,72
73,80
73,89
73,68
74,11
74,69
75,14
75,52
76,02
76,37
76,57
76,84
77,16

Micarea natural a populaiei, pe medii, n anul 2012

Judeul Constana

Total

Urban

Rural

Date absolute (numr)

Nscui-vii
Decese
Sporul natural
Cstorii
Divoruri
Nscui-mori
Decese la o vrst sub 1 an

7535
7796
-261
4139
1181
23
73

4899
5289
-390
2936
907
15
42

2636
2507
129
1203
274
8
31

3,0

3,1

3,0

9,7

8,6

11,8

Nscui-mori la 1000 nscui

(vii+mori)
Decese la o vrst sub 1 an la
1000 nscui-vii

Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n anul 2012

Total

Urban

Rural

13614
13084
530

7830
8927
-1097

5784
4157
1627

Judeul Constana

Numrul
locuitorilor

Locuitori / km2

29 decembrie 1930
25 ianuarie 1948
21 februarie 1956
15 martie 1966
5 ianuarie 1977
7 ianuarie 1992
18 martie 2002
20 octombrie 2011

261028
311062
369940
465752
608817
748769
715151
684082

36,9
44,0
52,3
65,9
86,1
105,9
101,1
96,7

Constana
Sosii
Plecai
Sold

Populaia i densitatea populaiei la recensminte

Populaia, pe grupe de vrst, la 1 iulie

numr persoane
Pe grupe de vrst
Anii

Total

Constana
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

746839
746041
746908
713783
713563
713825
715148
716576
718330
720303

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani i peste

160803
136676
132214
121546
115976
111422
106795
106020
105799
106784

489289
499326
502809
480533
484540
488001
492958
493957
494140
493289

96747
110039
111885
111704
113047
114402
115395
116599
118391
120230

2009

722360

108030

489760

124570

2010

723796

109749

484576

129471

2011

724276

110526

480328

133422

Populaia, pe sexe i medii, la 1 iulie

Anii

Total
(numr persoane)
Ambele
sexe

Masculin

1995

746839

2000

746041

2001

Urban
(numr persoane)

Rural
(numr persoane)

Locuitori /
km2

Feminin

Ambele
sexe

Masculin

Feminin

Ambele
sexe

369802

377037

551334

270498

280836

195505

99304

96201

105,6

366408

379633

541698

262956

278742

204343

103452

100891

105,5

746908

366318

380590

541842

262647

279195

205066

103671

101395

105,6

2002

713783

348977

364806

506077

244162

261915

207706

104815

102891

100,9

2003

713563

348348

365215

504681

242846

261835

208882

105502

103380

100,9

2004

713825

348292

365533

507731

244099

263632

206094

104193

101901

101,0

2005

715148

348609

366539

507031

243429

263602

208117

105180

102937

101,1

2006

716576

349163

367413

506852

243134

263718

209724

106029

103695

101,3

2007

718330

349731

368599

505937

242222

263715

212393

107509

104884

101,6

2008

720303

350418

369885

504462

241120

263342

215841

109298

106543

101,9

2009

722360

351184

371176

504667

241011

263656

217693

110173

107520

102,2

2010

723796

351679

372117

504448

240602

263846

219348

111077

108271

102,4

2011

724276

351404

372872

502835

239304

263531

221441

112100

109341

102,4

Masculin

Feminin

Constana

Ratele de fertilitate, pe grupe de vrst, n anul 2011

Judeul Constana
Rata general de
fertilitate

38,8

Grupa de vrst (ani)

15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49

42,0
60,2
76,2
58,1
24,8
4,1
0,1

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului

II. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

Valorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric in turism s-a realizat
inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim numai la apele minerale sau asezamintele religioase
din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea turismului
presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure
integrarea unei zone, cu vocatie turistica interna si internationala, si care sa permita accesul turistilor
prin amenajari corespunzatoare.
Potentialul turistic, in sens larg, cuprinde dotarile tehnico-edilitare, servicii turistice si
structura tehnica generala. Printre componentele potentialului turistic a unei zone litorale trebuiesc
mentionate resursele naturale, in primul rand: frumusetile litoralului, clima, relief, vegetatie, fauna,
factori de cura din statiunile balneo-climaterice. Intr-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta
primara, constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse
in circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mana omului,
sau oferta turistica secundara, menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea rationala a
potentialului turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta
turistica efectiva.
Potentialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, si culturale,
care in urma unei activitati umane, pot deveni obiective de atractie turistica. Prin urmare, este vorba de
acele valori, a caror punere in functiune necesita lucrari de amenajare si echipare, investitii de capital si
un volum considerabil de cheltuieli, de munca umana.
Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului 19,
dar a capatat o mare amploare dupa 1956, cand s-a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere, in
baza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea
unui turism complex a permis construirea in cele 12 statiuni, a unei puternice baze materiale de cazare,
tratament, si alimentatie publica, litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu
toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.
2.1.

Resurse turistice naturale

RELIEFUL
Relieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul Marii
Negre. Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o panta mai inclinata
in apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la 50 metri, pe aripa nordica si sudica
se ridica pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde
aproape intreg teritoriu (podisul Dobrogei), litoralul Mrii Negre (Dobrogea maritima) si valea
Dunarii.
Relieful acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse etajat, cu
altitudini de 100-200 metri si cu martori de eroziune in partea centrala a teritoriului. Pe laturile
dunareana si marina se intalnesc, de asemenea, sub forma etajata, mai multe terase de abraziune
lacustra si marina ce scad altitudinal spre Dunare si tarmul marii. Aproximativ in partea
mijlocie a teritoriului, cu directia vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono - eroziv, drenat
de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborata de pe teritoriul judetului.

Dupa geneza, structura petrografica si aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se

imparte in Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de o linie tectonica
ce uneste Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud se afla in sudul Podisului
Dobrogei, invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunarii, la
sud granita cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Podisul s-a format prin sedimentare in
neogen, si are o structura de platforma cu inclinare de la est la vest.
Relieful acestui podis este usor ondulat, intrerupt pe alocuri de unele abrupturi
stancoase si are ca subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-vest Podisul
Oltinei-209 metri, cel mai inalt, impadurit, fragmentat de mici afluenti ai Dunarii; in sud-est
Podisul Negru Voda -194 metri, neted si putin fragmentat; paralel cu tarmul zona litorala inalta,
sub 100 metri, se termina spre mare cu mici abrupturi numite faleze si se prelungeste in mare cu
platforma continentala, (o veche campie litorala, invadata de apele marii in holocen, datorita
topirii ghetarilor) care pleaca lin de la tarm, avand adancimi de 50-200 metri. In nord se afla
depresiunea de pe valea raului Carasu, vale inclusa in traseul Dunare Marea Neagra
(Cernavoda - Agigea).
Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de abraziune lacustra si fluviala,
este de fapt, partea vestica a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin si Oltina. V. Mihailescu
denumeste aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si Prispa Harsovei (in sectorul podisurilor
Casimcei si Medgidiei) si platforma litorala levantina (in sectorul podisurilor Cobadin si
Oltina). Caracteristic acestei zone este reteaua de vai ramificate, ce fragmenteaza puternic
aceasta zona. Pe marginea dinspre Dunare, vaile se termina cu limane fluviale, formate in
depresiuni golfuri. Aceste limanuri, ca forma, prezinta aspecte diferite: vai puternic meandrate
(limanul Vederoasa), vai alungite, datorita formarii lor la gurile de varsare in Dunare a raurilor
(limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni), forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval alungite
(lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina). In cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri
de terasa, sculptati, in functie de altitudine, de abraziune lacustra sau de eroziune fluviatila.
Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de abraziune marina si de eroziune,
se desfasoara intre limita nordica si cea sudica a judetului. V. Mihailescu denumeste aceasta
unitate de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in sectorul podisurilor Babadag si Casimcea
nordica, Prispa Fantanele, in sud-estul podisului Casimcei, podisul litoralului, intre Tasaul si
limita sudica a judetului, corespunzator podisului Topraisar si zonei Mangaliei.
Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia
mare europeana ca intindere si a doua ca adancime), cu salinitate redusa (17-18 la mie la tarm)
si temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romanesc al Mrii Negre se intinde pe o
suprafata de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), intre bratul Chilia si Vama Veche. Relieful
este format din litoral si fundul marii. Litoralul cuprinde tarmul si platforma continentala,
aceasta fiind o veche campie litorala invadata de apele marii in holocen. Platforma litorala
coboara lin de la plaja ( pe o fasie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice factor de risc.
Marile intinderi de plaja sunt pavate cu nisip auriu de o finete deosebita. Peste tot plajele sunt
orientate spre rasarit. Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali care ar
permite aerisirea apelor din adanc. De aceea, in adancimile apelor Marii Negre nu exista viata.
Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular,
inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii Negre, in partea de

est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.

SOLURILE
Desi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga raspandire de
climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol al judetului sunt
relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de
tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al
Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Constantei,
soluri ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.
Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si cele
halomorfe avand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile
balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile
silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane si cele castanii de
padure xerofile apar la noi in tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu
rendzine, rogosoluri si litosoluri.
Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare, argile,
cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.
Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de
constructie, calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).
In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona,
datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare
valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.
CLIMA
Pe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei si respectiv, a judetului
Constanta prezinta anumite particularitati, legate de pozitia geografica intre baltile si Delta
Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est si de componentele fizico-geografice ale
teritoriului. Caracterul continental al climei se accentueaza in a doua jumatate a verii si la
inceputul toamnei, cand predomina timpul senin si secetos, care rareori este intrerupt de cate o
ploaie torentiala de scurta durata.
In cursul unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai mult de 300 de
ore lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia
razelor solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri patrati. In decembrie-ianuarie, cand
zilele sunt mai scurte energia solara este mai redusa. Acesta se intensifica in mai-septembrie,
cand zilele sunt mai lungi, valorile maxime inregistrandu-se in zona litorala.
Vara regimul metereologic este mai stabil decat in celelalte anotimpuri. Cele mai mari
temperaturi ale aerului se produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul rece (toamna-iarna)
prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp ce in sezonul cald (primavara-vara) o coboara.
Temperatura medie anuala este de 11 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai reci
este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice
slabesc spre litoral, astfel in sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade. In sezonul

cald, temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de grade Celsius, insa brizele marine,
bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride.
Pe teritoriul judetului cad anual, in partea de sud si est 400 milimetri, iar in partea de
nord 400-500 milimetri de apa sub forma de precipitatii atmosferice, in numai 50-75 de zile,
asemenea cantitatii fiind cele mai mici de pe teritoriul tarii. Aici regimul de ploi este neregulat,
fiind intalnite secete frecvente. Zona litorala este limitata de izohieta de 400 milimetri, cu
directia aproximativa sud-nord.
Vanturile dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele marine. Numarul
de zile cu viteza vantului mai mare de 11 metri pe secunda, se constata ca este redus in lunile
extreme (ianuarie, iulie), inregistrandu-se mai multe numai la Constanta. Totodata, numarul de
zile cu viteza vantului mai mare de 16 metri pe secunda este extrem de redus atat in ianuarie cat
si in iulie.
Regimuri climatice
In nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11 grade si precipitatii de 400500 mm, in partea de vest climat de campie moderata, iar in partea de sud climat de campie
accentuata. Influenta marii nu patrunde in interiorul regiunii mai mult de 12-20 km., datorita
predominarii circulatiei atmosferice din sectorul de vest. In partea de est, clima are influente
pontice cu ierni blande, veri lipsite de canicula.
Datorita caracterului continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza
temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce
influenteaza pozitiv valorificarea litoralului romanesc in timpul verii.
APELE
Pe teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful, precipitatiile, evapo-transpiratia si
vegetatia sunt factorii principali ce determina caracteristicile apelor (subterane si de suprafata).
Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice aproape de suprafata si prin ape de
adancime, iar cele de suprafata prin paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin
lacuri (limane fluviatile, fluvio-maritime si lagune). Hidrografia judetului se caracterizeaza prin
lipsa aproape completa a unei retele hidrografice permanente. De asemenea, prin adancimea
mare la care se afla panza de apa freatica, mai ales in sud-estul judetului, fantanile au aici, in
mod frecvent adancimi intre 30-70 metri. In patul vailor si in imprejurimile lacurilor, apa
freatica se afla la adancimi mai mari, fapt care a atras stabilirea in aceste locuri a majoritatii
asezarilor omenesti din judet. In Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari
parti a teritoriului judetului, apele subterane se gasesc in depozitele de la baza loesului, ca si in
placa sarmatica, la adancimi foarte variate. Izvoarele aici sunt ascendente si descendente. Pot fi
grupate in izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale (pe vaile Casimcei, Topologului
etc.)
2.2 Resurse turistice antropice
Constanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim,
important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea distantei dintre

extremitatile litoralului romanesc si in acelasi timp la jumatatea distantei dintre cele doua mari
porturi ale Marii Negre, Odesa si Istanbul.
Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea
liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o puternica inflexiune, arcuita,
cu concavitatea spre est, care incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul
sudic al lacului Suitghiol
Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul
bizantin Constantin cel Mare unui vicus (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci
Constantiana, si este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa politica de
Thematibus. Un nume mai apropiat de cel de astazi este inscris in harta topografica a lui Sutter
(1690)- Constanta, iar in harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de
astazi- Constanta.
Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de un
intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate.
O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii dau un
farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern romanesc,
cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta,
pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea
Teatrului Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei
resedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean.
O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot fi
admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror
constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11, realizata si ea la
inceputul secolului.
Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta portului Constanta, montat intr-un turn de
piatra, cu o inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful
regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a
inaugurat deschiderea portului Constanta, precum
si o placa cu inscriptia: Portul Constanta, marit si
aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol
I. O mentiune aparte merita noul far, construit in
anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .
In municipiul Constanta se poate admira Edificiul roman cu mozaic, descoperit in 1959, este

situat in piata Ovidiu, fiind un complex vast care, in antichitate, facea legatura intre orasul antic
si cel al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiul era grandios, intinzandu-se pe o suprafata
de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu
modele ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba si colorata, precum si
marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea
perioada.
Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str.
Muzeelor. Este o constructie ridicata dupa planurile
arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se
afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impune
prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m.
Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a
fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a
carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din
beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit
calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus
marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile
verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului
XX, se remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu cele
romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din
Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in
Dobrogea. Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental
din Romania, care a apartinut sultanului Abdul Hamid.
Geamia

Hunchair (B-dul Tomis, in zona peninsulara).

Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul

Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil
maur, care respecta forma originala a asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor. Mineratul
sau are o inaltime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai
pastreaza inca urmele ornamentilor specific orientale
Bustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe
faleza Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in
anul 1930; a fost montat in apropiere de malul marii, asa cum

si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie Mai am un singur dor. A fost inaugurata la 15
august 1934. Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope.
Farul genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania
Danubius and the Black Sea intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor
genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8
metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind asezata o cupola
metalica.
Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul marii, vila, care a apartinut
numismatului Mihail Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau
neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat intreg portul Tomis .
Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf.
Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a fost construita in
1880, functionand ca scoala armeana in anul 1940.
Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii
aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene.
Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr. 32) - cuprinde
peste 16.000 de exponate din colectia populara,
caracteristica intregii tari - in special icoane, tesaturi,
ceramica, port popular, obiecte de podoaba, ustensile
casnice.
Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) - are
expuse peste 100 de lucrari de sculptura si grafica, in
cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion
Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost influentat in
opera sa de motive biblice, istorie si mitologie.
Expozitia Din bogatiile si frumusetile Oceanului
planetar (b-dul Mamaia nr.225) adaposteste o colectie de fauna si flora atat din Marea Neagra,
cat si din alte mari ale lumii. Un loc aparte este
rezervat unor curiozitati acvatice: cea mai mare scoica
de pe glob, scheletul unei balene ucigase, homarii
uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici.
Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea

peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898. Imbinand elementele

preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu cele patru coloane pe care sunt
sculptati patru lei impunatori. De-a lungul timpului, Casa cu lei a avut mai multi proprietari,
iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojii Masonice din Constanta.
Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in
cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera sfarsitului de
secol XIX, fiind un exemplu de arta neogotica.
Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea gazduieste trei
institutii de cultura: Teatrul Dramatic, Filarmonica Marea Neagra,
Opera Constanta, se afla in centrul orasului intr-un frumos parc,
strajuit de grupul statuar Faun si Nimfa conceput de
sculptorul Constantin Baroschi.
Cazinoul- construit la inceputul secolului XX (1910) de catre
arhitecti francezi, in stil secession; cladirea a ramas un
simbol al orasului Constanta. De-a lungul timpului, Cazinoul
nu s-a indepartat de menirea sa, fiind renumit in Europa pentru jocurile sale de noroc. In timpul
primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si transformata in spital militar. In prezent
restaurantul Cazino, cu arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la
mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de
cocteiluri si seri festive.
Biserica romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu.
Constructie in stil romanic, ridicata in 1937, dupa planurile
arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce
dateaza din 1885. Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si
are un turn patrat.
Biserica greaca Schimbarea la Fata , la intersectia dintre Str. Mircea cel Batran cu Str. Aristide
Karatzali. A fost construita intre anii 1863 si 1865, cu contributia coloniei grecesti din oras, care
a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn in partea
dreapta a acoperisului; scarile si pavimentul au fost
lucrate in marmura adusa din Grecia.
Muzeul Marinei Romane Constanta - Str. Traian nr. 53.
Orar: 1 mai 1 septembrie marti - duminica 10 18, 1

septembrie - 1 mai marti - duminica 09 17. S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al
Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane
are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei militare si
comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne
de astazi.
Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul Tomis
numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul de Arta
Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura
si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae
Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor
Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este
organizat cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si contemporana, de la finele
veacului trecut pana in prezent.
Muzeul de arheologie (situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai
de seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase altele
descoperite pe teritoriul Dobrogei. In
curtea

muzeului

sarcofagii

datand

sunt
din

expuse

sec.

I-III,

capitele, baze si trunchiuri de coloane,

arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi
vazute remarcabile piese neolitice din
culturile Hamangia si Gumelnita,
numeroase

obiecte

agricole

din

perioada sclavagista, amfore grecoromane, monede, obiecte folosite in comert etc..

Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul
lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei
specii de delfini din Marea Neagra, apa din bazinul
in care sunt ingrijiti fiind luata direct din mare.
Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o expozitie de
pasari, precum si o microrezervatie de animale care

gazduieste specii din Delta Dunarii.

Planetariu este situat in vecinatatea delfinariului, este
dotat cu un observator astronomic si o statie de
observatii solare.
Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de
pesti din reteaua hidrografica a Dobrogei si anume: din
Delta Dunarii, exemplare din Marea Neagra, specii din
lacurile litorale.
Un loc care nu trebuie uitat de turisti este Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe
mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescaresti de pe
faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock,
precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului
intr-un adevarat loc de sarbatoare.
Stravechiul Callatis, cu o
vechime de peste 2000 de ani, actual
municipiul Mangalia are o populatie
de 45000 locuitori. Localitatea este si
statiune

balneoclimaterica

permanenta, aflandu-se pe aceeasi

latitudine cu renumitele localitati
Nisa, Monaco, San Remo. Mangalia,
al carui nume deriva din bizantinul Pangalia si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat
dupa cel de-al doilea razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un punct de atractie
istoric, datorita vestigiilor sale: Bazilica de tip sirian, descoperita in 1959, necropola romanobizantina, ruinele cetatii Callatis ( sec. VII i Hr.), geamia Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.),
Muzeul de arheologie Callatis adaposteste, de asemenea, o importanta colectie de amfore si
sculpturi, precum si fragmente de sarcofage din epoca elenistica.
Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este un loc
care nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic unde pot fi admirate frumoasele
exemplare de cai arabi si pur sange arab. Herghelia nu este doar un punct de atractie turistica
dar si centru de agrement, dispunand de un hipodrom care permite initierea in arta echitatiei.
Oras port, situat la 60 km. de Constanta, Cernavoda este o localitate bogata in vestigii

istorice. Intemeiat de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de
Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele descoperiri importante
privind comuna primitiva, si anume celebrele statuete de lut din epoca neolitica Ganditorul de
la Cernavoda si Femeia Sezand, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a fost
mult influentata de constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre marele
inginer roman Anghel Saligny.
Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este cunoscut
din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian, in
anul 103 d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica se mai vad in
prezent temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras se afla rezervatia geologica Canaralele de la
Harsova, un complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in localitatea
Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante: colectia de arta Dinu
si Sevastita Vintila, cu un patrimoniu de 228 de lucrari apartinand marilor pictori Theodor
Aman, Lucian Grigorescu, Octav Bancila, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady;
sectia de sculptura de opere ale unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion
Jalea. Tot aici poate fi vazut si reciful de la Topalu, un complex de corali datand din jurasic,
ocrotit de lege.
Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele, statiunea
balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in activitate balneologica.
Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a dezvoltat ca
urmare a proprietatilor curative ale apei lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale
namolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn
construita in secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul
unui ansamblu de chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si camere.
Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase,
o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de
aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din aceasta zona este un produs
turistic foarte important pentru valorificarea turistica a acestui judet.

2.3.

Principalele trasee turistice in zona

1. CONSTANTA ADAMCLISI - PESTERA SFANTUL ANDREI - MANASTIREA DERVENT (133

km. de-a lungul DN3)
Acest traseu ne poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale celor care au
trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra istoriei si culturii romanilor. Traversand valea
Carasu, drumul trece pe langa Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de aparare construite in epoca
feudala in aceasta zona, ducand pana la Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot degusta
vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24 km. de Constanta, Murfatlar se
bucura de un climat generos, care face posibila productia unor soiuri remarcabile de vinuri- Chardoney,
Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Traminier, Riesling Italian. Amplasat in
mijlocul viilor, intr-un superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera turistilor momente de
neuitat. Degustarea vinurilor si a mancarurilor traditionale este asociata programelor artistice care
reunesc interpreti de muzica populara din Dobrogea.
Cei interesati de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala Fantanita-Murfatlar. Nu
trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important monument arheologic ce atesta prezenta
crestinismului in Dobrogea inca din cele mai vechi timpuri. Ansamblul este format din bisericute si
cripte sapate in creta in secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de inscriptii cu
caractere gotice, germanice, grecesti, slavone care atesta faptul ca alaturi de populatia autohtona traiau
si alte populatii crestine ( nu este inclus in circuitul turistic).
Cel mai important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa Monumentul
Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat intre anii 106-109 d.Hr. la comanda
imparatului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una dintre
cele mai sangeroase batalii.
Traseul se termina cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu poate fi vizitat de turisti
datorita accesului dificil, dar reprezinta o zona cu importante marturii arheologice, incepand din timpul
daco-getilor, epoca feudalismului pana in timpul dominatiei otomane.
2. CONSTANTA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea Targusor)
Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, strabatand valea raului Casimcea, impresionand
prin frumusetea peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase, cu o vegetatie si fauna specific de
stepa.
Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul international cu acelasi
nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu
rezervatii care impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea Targusor adaposteste
rezervatia Gura Dobrogei, un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic.
Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri
sapate in calcar, precum La Adam si Pestera Liliecilor cu specii de plante deosebite, dar si
descoperiri arheologice importante, care atesta prezenta vietii omenesti pe aceste meleaguri din timpuri
foarte indepartate, inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.). Masivul Cheia isi desfasoara
cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu acelasi nume pana la Casimcea. Rezervatia este
formata din calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si flora de interes deosebit.

Alaturi de frumusetile naturale, zona este presarata si cu numeroase urme arheologice, in special
gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vanat si chiar urme
osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica.
Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce spre ruinele
cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o serie de materiale arheologice datand din
secolul al II-lea d. Hr.
3.CONSTANTA- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la Tariverde si apoi DJ
226 A pana la cetatea Histria).
Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluvio- maritime, ceea
ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km.
distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se intinde pana in apropierea marii.
Trecand de comuna Tariverde, un loc care merita vazut sunt Baile Nuntasi. Plajele intinse, precum si
namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri minerale au dus la amenajarea unui stabiliment
balnear in aceasta zona, cu multe atractii turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu ambarcatiuni
pescaresti.
CONSTANTA - MANGALIA, TUR DE LITORAL
Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un pamant al
fagaduintei, ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din totalul de 244 km. ce
formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si Mangalia se intinde parca un singur oras, o
complexa statiune, adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a varstelor
traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund
tuturor varstelor si gusturilor.
Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de tratament, dar si
posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi de-a lungul tarmului romanesc
al Marii Negre prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus, Jupiter,
Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific. Pe parcursul excursiei turistii pot servi
pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca alternativa se poate lua vaporasul
pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gusta preparate cu specific pescaresc.
Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte mare, deci
valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta. Insa ar
trebui diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor
trasee pentru turisti.
Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea
clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de atractivitate a

obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului
balnear, de conditiile si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de
actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini. De asemenea, ar
trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar
conduce la captarea atentiei potentialilor turirsti romani si straini

3.Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea
unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In
esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii
care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic, potentialul sau turistic
trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:
-sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice,
cultural-artistice etc.)
-sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale,
de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baz materiala si de infrastructura necesara
pentru a facilita activitatile turistice.
Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in
perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale nu se pot realiza, prin
urmare, fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate,
menite sa puna in valoare resursele turistice naturale si antropice de care dispune un teritoriu. In
general, motivatiile turistice sunt

subiective si deci foarte diferentiate; preferintele si mai ales

atitudinile turistilor fata de ofertele agentilor economici difera chiar in cadrul unei anumite tipologii de
clientela. Din aceasta cauza, resursele naturale si cele antropice pot participa in cele mai diverse
combinatii posibile la conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la promovarea calatoriilor
turistice. Managementul firmelor turistice isi formuleaza obiectivele de profitabilitate pornind tocmai
de la acest considerent prioritar: asigurarea continuitatii fluxurilor turistice in arealele in care isi
desfasoara activitatea. Pe baza acestor criterii pot fi mai usor intelese si preocuparile pentru evaluarea
atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu preferintele clientelei.
3.1.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZARE

Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si
se desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a

circulatiei turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta
unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.
Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca
exista suficiente posibilitati de cazare si odihn a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de baza
tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura volumul
activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la
serviciile obiectivelor de cazare.
Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico - materiale
a turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei materiale indeplinesc functii
mult mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la incasarile provenite din
activitatea turistica.
In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care
asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife
determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea)
in care sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri
turistice etc.) care, in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii
optime de adapostire (innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in
domiciliu temporar (alimentatie, agrement, igiena).
Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cat mai exacta a investitiilor
necesare dezvoltarii bazei materiale de cazare, a capacitatii de primire a fiecarui obiectiv in
parte, a gradului de confort preconizat si, mai cu seama, a esalonarii in timp a realizarii
obiectivelor prevazute a se executa, necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea exacta
a specificului pietei turistice si a previziunilor de dezvoltare a circulatiei turistice, urmand ca, pe
baza lor, sa fie definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de dezvoltarea
ansamblului activitatii turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a fiecarei statiuni in parte.
Aprecierile privind politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de lunga
durata ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii circulatiei turistice, in particular.
In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de
cazare o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asigura
cazarea in camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea
posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama
larga sau mai restransa de servicii.
Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate
cat mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o
proportie mai mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor,
unitatile hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si
mai rar cu 3 paturi. La parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie
publica, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar bufet.
Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele (Palm
Beach, Scandinavia din Mamaia) , de 4 stele (Palas, Yaki, Majestic, Savoi -Mamaia,

Britania-Eforie Nord), 3 stele (Hora - Saturn, Doina - Neptun), si de 2 stele (Arad,

Crisana- Olimp, Siret, National- Mamaia).
Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de
vacanta. Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul
neorganizat si cel semiorganizat. Ca forma de cazare complementara a reusit sa satisfaca in
buna masura cererile individuale sau de grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai
unui contact cat mai direct cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca
aceste spatii de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente in varf de sezon,
nereusind sa satisfaca pe deplin cererea existenta.
Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe litoral.
Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanta, constituind o forma
intermediara, din punct de vedere al confortului, intre hotel si camping.
Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este
coeficientul de utilizare a capacitatii.
Acest coeficient indica gradul de ocupare a unitatii hoteliere intr-o perioada determinata,
de obicei un an calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel mai ridicat si constant
coeficient de utilizare. Aceasta se datoreaza, in primul rand faptului ca el ofera cel mai ridicat
grad de confort posibilitatii de cazare in tot timpul sezonului, indiferent de starea vremii, iar ca
numar de turisti cazati in aceeasi perioada de timp detine ponderea cea mai mare.
Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot
functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an
calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata, ceea ce conduce la cheltuieli
suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea
prematura a constructiei si instalatiilor aferente.
Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un numar
masiv de turisti, mai ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este maxima.
Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile, dar au un
coeficient de utilizare mai mic. Fata de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin
tarife mai mici practicate.
Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare.
Din practica s-a constatat ca un teren de campare este ocupat in intregime o perioada mult mai
scurta de timp fata de hoteluri si chiar fata de vile si casute. El este solicitat mai mult in varf de
sezon, cand timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si
organizatoric, campingul este ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata
de celelalte forme de cazare. Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita cheltuieli
mai mici pentru amplasare si intretinere, se exploateaza usor si completeaza cererea de locuri de
cazare, mai ales in cazul turismului neorganizat.
Experienta de pe litoral a aratat ca terenurile de campare existente sunt insuficiente in
varf de sezon si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul sezonului. Ar fi necesar sa existe
posibilitati de completare a spatiilor de cazare in varf de sezon prin folosirea complexa a unor

terenuri pregatite in prealabil.

Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este necesar
a se investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile sa
satisfaca cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca orientarea dinamicii dezvoltarii
infrastructurii se fundamenteaza pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.
In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare a evoluat astfel:
Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta
Din graficul de mai sus se poate observa o crestere a numarului de unitati cu peste 152
de unitati din anul 2003 pana in 2006, si de asemenea se observa o crestere constanta a
capacitatii de cazare cu peste 1.601 de locuri, din anul 2003 pana in anul 2006.
Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare capacitate de
cazare o are hotelul, numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la 271 (2003) la 331 (2006), si
peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mica capacitate de cazare o are motelul, numarul
acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.
Analizand capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se observa ca proprietatea
privata are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unitati si aproape 55.000 locuri
de cazare, numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea mai mica capacitate de cazare o are
forma de proprietate cooperatista, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 14
unitati si 780 de locuri cazare.
In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea mai mare
capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in
ultimii ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici se pot caza peste 25.000 turisti.
Cea mai mica capacitate de cazare se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian, numarul
unitatilor de aici fiind constant in ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare.
In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si
diversificat,

ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare

adecvate, cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa
caz si alte functii. Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de
prestanta acestora, de organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta
spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului
oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire
influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia, dimensiunile
circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.

3.2. STRUCTURI TURISTICE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE PUBLICA

Alimentatia publica este o componenta de baza a servirii turistice, incadrandu-se in grupa

serviciilor de baza. Dupa cazare, hrana reprezinta prima necesitate a turistului. Dinamica alimen-tatiei
publice este din ce in ce mai mult pusa in legatura cu evolutia dimensiunilor circulatiei turistice.
Dezvoltarea turismului intern si international, perspectivele ce se contureaza in aceasta privinta au
impus sporirea preocuparilor menite sa asigure alinierea dinamicii serviciilor de hrana la aceea a
volumului si exigentelor cererii. Sectorului de alimentatie publica ii revine sarcina de a asigura
ansamblul conditiilor necesare pentru ca turistul sa-si poata procura hrana necesara pe tot parcursul
calatoriei sau numai a sejurului. El are menirea sa organizeze productia proprie din preparate culinare si
sa asigure servirea consumatorilor in cele mai bune conditii. Complexurile de hoteluri si restaurante,
structuri organizatorice frecvent intalnite pe litoral, confirma tendinta de asociere a actvitatii de hrana
cu aceea de cazare si implicit de turism.
Dezvoltarea retelei de unitati, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea ponderii
productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt cateva din
coordonatele ce caracterizeaza dinamica alimentatiei publice. Reteaua de alimentatie publica pe litoral
este organizata asemanator intreprinderilor comerciale cu amanuntul. Astfel, ea are in componenta
unitati operative, cum sunt: unitati de productie de produse si desfacere (restaurante), unitati de
productie (laboratoare), unitati de desfacere (bufete, cofetarii, unitati racoritoare etc.), depozite
(alimentare, frigorifice), unitati auxiliare cu caracter gospodaresc (ateliere de intretinere, reparatii).
In functie de obiectivul activitatii, unitatile de alimentatie publica de pe litoral pot fi clasate in:
a) unitati culinare, concepute ca unitati prin excelenta producatoare de preparate culinare si
desfacere a acestora, in scopul satisfacerii necesitatilor zilnice de hrana ale consumatorilor;
b) unitati cu caracter recreativ, care au drept scop principal asigurarea unor conditii de
agrement pentru consumatori, prin organizarea de programe distractive;
c) unitati de tipul cofetarii, patiserii, braserii, berarii care se caracterizeaza in principal prin
profilul produselor desfacute.
O alta caracteristica a unitatilor de alimentatie publica de pe litoral consta in regimul de preturi
aplicate. Astfel, majoritatea unitatilor aplica la desfacerea produselor sale preturi cu regim special, cote
de adaos speciale si preturi categoria I. Diferentierea preturilor se face prin aplicarea unor cote de adaos
diferite pentru fiecare tip de unitate si grupe de produs. Pentru acestea se iau in consideratie o serie de
factori, cum sunt: gradul de confort (mobilier, vesela, decoratii interioare), conditii de servire
(varietatea si calitatea preparatelor, bauturilor), calificarea personalului (pregatire profesionala, tinuta
vestimentara), mijloace de agrement (programe artistice, muzicale).
Restaurantele au in dotarea interioara un salon mare pentru servirea turistilor (pe baza de
bonuri), o terasa, si mai rar, o gradina anexa, unde se servesc preparate la comanda. Aceste unitati de
alimentatie publica au bucatarie spatioasa, cu masini de gatit electrice, marmite cu abur pentru
prepararea ciorbelor, ceainice incalzite cu abur, mese calde, pentru pastrarea veselei la temperatura
preparatelor culinare, masini electrice pentru curatat zarzavat, cartofi. In dotare intra, de obicei, barul,
bufetul, camerele frigorifice, magaziile anexe. In perioada de iarna raman in functiune cateva
restaurante, dintre care unele pentru asigurarea necesitatilor de hrana a turistilor veniti la tratament
balnear, iar altele pentru deservirea populatiei din orase si a turistilor in tranzit. Restaurantele cu
specific, amplasate in statiuni servesc preparate culinare specifice: vanat, pescarie, specialitati
gastronomice locale. Dotarea interioara a acestora este astfel realizata incat subliniaza specificul
profilului respectiv. Aceste unitati de alimentatie publica sunt foarte solicitate atat de turistii romani cat

si de turistii straini, dar sunt insuficiente fata de cerere. Astfel de restaurante se gasesc pe tot litoralul
romanesc. In Mamaia, Satul de Vacanta reuneste 19 constructii specifice unor zone folclorice ale tarii.
O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurantul Nunta Zamfirei (Eforie Nord),
care organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditiile locale.
Amatorii de preparate din peste sunt asteptati la restaurantul Insula, din Neptun, iar Complexul
International ii asteapta pe cei pasionati de bucataria italiana si germana. O seara deosebita, in
atmosfera placuta a folclorului romanesc poate fi petrecuta la Crama Neptun, Restaurantul Rustic
sau Hanul Calul Balan ( statiunea Neptun) sau restaurantul Poienita din Costinesti. De asemenea,
este celebru si Hanul Piratilor din Mamaia,unde seara de seara au loc spectacole cu diferiti interpreti
romani.
Restaurantul cu autoservire foloseste un sistem de servire rapida, durata unei mese reducanduse la circa 20-30 minute. Acest sistem de servire prezinta o serie de avantaje pentru consumatori, cat si
pentru intreprindere: posibilitatea servirii mesei la preturi accesibile si intr-un timp scurt, garantia
prospetimii produselor, realizarea unui volum de vanzari superior unitatilor de servire, specializarea
productiei culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje, exista foarte putine restaurante cu
autoservire, amplasate in statiuni. Unele dintre aceste unitati au regim de functionare permanent (in tot
cursul anului), deservind populatia orasului si respectiv, salariatii societatilor. Avand in vedere cresterea
prezenta, cat si viitoare a turismului neorganizat si chiar cererea pentru produse culinare cat mai
diversificate a turistilor care au hrana asigurata prin biletul de voiaj, este necesara suplimentarea acestei
forme de alimentatie publica prin infiintarea de noi unitati.
Unitatile de alimentatie publica, tip braserii, berarii sunt amplasate in toate statiunile si au rolul
de a completa necesitatile de hrana a turistilor intr-un timp relativ scurt si la un pret acceptabil.
Cofetariile, patiseriile, placintariile completeaza reteaua de alimentatie publica cu racoritoare,
dulciuri si produse de patiserie. In general, aceste unitati sunt apreciate de turisti, dar nu sunt in
permanenta aprovizionate cu produsele cele mai solocitate. In afara de produsele clasice ale acestor
unitati, ar trebui sa se diversifice mai mult sortimentul de praparate de patiserie si placintarie specific
locale cum ar fi: placinta dobrogena, suberec, etc. Un rol important al cofetariilor este acela de a
asigura si micul dejun pentru turistii care solicita acest serviciu. Se poate spune ca mai sunt necesare
unele masuri pentru dezvoltarea si diversificarea acestor tipuri de unitati de alimentatie publica.
Turistul este dispus si doreste sa serveasca oricand si rapid produse cat mai diversificate, mai ales daca
unitatile sunt astfel amplasate si aprovizionate incat sa-l atraga.
Barurile de zi se afla, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul receptiei si altul
la celalalt capat al hotelului. Barul de noapte, amplasat intr-o constructie separata de hotel, se
deosebeste de cel de zi prin faptul ca serveste si preparate culinare, are program distractiv, capacitate
mare de functionare diferit de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxa la intrare si se
practica preturi mai mari.
Discoteca este o unitate destinata in special turistilor tineri, oferind un mijloc de distractie
potrivit varstei lor, fara a servi preprate culinare. Un aspect relativ neplacut in aceste unitati este faptul
ca predomina o atmosfera destul de incarcata si zgomotoasa. Au aparut in ultimii ani unitati de acelasi
profil, dar cu un cadru mai intim, mai putin zgomotos si programe muzicale diferite (cafe-concert,
dans).
Un alt tip de unitate de alimentatie publica o constituie bufetul. Unitatile de acest tip sunt
amplasate in majoritatea lor pe plaja, purtand denumirea de dotari plaja. Aceste bufete, restaurantele cu

autoservire si braseriile sunt unitati in care se pot servi preparate culinare (gratare, preparate reci) in tot
timpul zilei. Unitatile de acest tip sunt amplasate si fac parte de obicei, din unitatile de cazare si
alimentatie publica, insirate de-a lungul falezei, purtand denumirea acestora. In timpul zilei aceste
unitati sunt cele mai solicitate dintre toate unitatile de alimentatie publica ale retelei.
La capitolul alte unitati sunt incluse: chioscuri de racoritoare, tonete mobile pentru vanzarea
unor produse preambalate, masini de fabricat si de debitat inghetata, vata de zahar, gratare pentru mici,
bere etc. Acestea completeaza reteaua de alimentatie publica a societatii si se inscriu in categoria
denumita comert stradal. Ele au avantajul ca sunt mobile, usoare si se pot amplasa pe aleile de
circulatie a turistilor in drumul lor spre plaja sau hotel.
Lipsesc din dotarea retelei automatele, care ar fi necesare, avand in vedere rapiditatea servirii,
economia de timp, de spatiu si de personal.
In ceea ce priveste numarul unitatilor de alimentatie din judetul Constanta (restaurantele, barurile,
hotelurile cu restaurante), numarul acestora a evoluat .
Se poate observa o crestere a unitatilor de alimentatie in ultimii 4 ani de la 993 la 1.233 (240 de
unitati alimentare), ceea ce demonstreaza faptul ca s-au diversificat si s-au dezvoltat. Numarul
restaurantelor a crescut cu 213 unitati in ultimi 4 ani, iar cel al hotelurilor cu restaurant a crescut cu 27
de unitati din 2002 pana in 2005. Aceasta crestere se poate observa si in graficul urmator:

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Dezvoltarea retelei de unitati de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea ei, cresterea
productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ sunt cateva din
coordonatele care atrag potentialii turisti pe litoralul Marii Negre. Sursa de valuta pe care o ofera
turismul international este un motiv suficient pentru a investi fonduri necesare in vederea diversificarii
retelei de alimentatie publica, stiind ca motivatia turistica a celui care viziteaza litoralul nu este numai
marea, ci si dorinta de destindere, de a vedea si de a cunoaste locuri si lucruri noi.
3.3.

SERVICII DE AGREMENT- TRATAMENT

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de transport, cazare, alimentatie,
agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau ale
organizatorului. Astfel, in concordanta cu cerintele turistului, agrementul vizeaza destinderea si
reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatii sale. In cazul acoperirii nevoilor
fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul, de la simpla plimbare pana la
realizarea unor performante, detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor
cultural-distractive si celor instructiv educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea
unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de
cunostinte ale turistului.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii
statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de individualizare a ofertei
turistice, de diversificare a produselor. Stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa importanta de
incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. Dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc

de asigurare a competitivitatii statiunilor turistice. Agrementul reprezinta un element important de care

trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste in procesul de
amenajere de o strategie a agrementului, care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa
realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raportului om - natura, sa asigure o
dimensionare ponderat - rationala a dotarilor, o adapatare a acestora la configuratia spatiilor verzi si
peisajelor.
In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si practicarea
sporturilor nautice, organizarea agrementului inseamna amenajarea plajelor pentru o cura activa
(tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in practicarea sporturilor nautice si
punctelor de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri etc.);
realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste componente se intalnesc si in dotarea
litoralului romanesc, iar lor li se mai pot aduga alte mijloace de agrement ca: parcuri de distractii, sali
de spectacole, terenuri de sport etc. O forma particulara de agrement si corespunzator, de vacanta, in
care tara noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea turistilor, o reprezinta echitatia.
Existenta unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizeaza dezvoltarea acestei forme
de agrement, careia i se asocieaza plimbarile cu trasura si alte mojloace hipo.
Strategia de dezvoltare a agrementului tine seama, pe de o parte, de motivatiile, aspiratiile si
asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Corespunzator,
desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de
agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitatie terenuri si
sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri,
expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a.). Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt
determinate de puternica sezonalitate, durata mare a sejurului, motivatia deplasarii, intensitatea
circultiei turistice etc. Principalele dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:
-plaje amenajate si dotari aferente;
-plaje cu circulatie libera;
-agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement, teleschi
nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing);
-parcuri de distractii;
-minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;
-piscine acoperite si in aer liber;
-saune, solarii, minigolf;
-sali de gimnastica si aerobic;
-stadioane, cinematografe in are liber sau acoperite;
-teatre de vara;

-terenuri de sport;
-sali de conferinta;
-acvariu - delfinariu;
-cluburi, baruri de noapte;
-echitatie si menaj pentru copii;
-emisiuni Radio Vacanta;
-plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc.;
-excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunarii, Nordul Moldovei,
Bucuresti ).
Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de agrement este asigurarea
implicarii turistului in desfasurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la
calitatea de spectator la cea de participant activ, aceasta constitiuind o caracterisitica a conceptiei
moderne de agrementare a statiunilor; se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement
influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati eficiente.
Serviciile suplimentare sunt prestate intr-o gama relativ variata. Astfel, odata cu sosirea
turistului, este necesar sa i se puna la dispozitie, prin receptia hotelului, transportul bagajelor,
cumpararea unor publicatii, diferite informatii privind locurile de distractii, pastrarea valorilor in casa
de valori, convorbiri telefonice interurbane sau internationale si altele. Ghizii, interpret si dispecer,
insotesc turistii straini de la aeroport pana la hotel si pe toata durata sejurului. In general, se poate
spune ca societatile comerciale de pe litoral ofera o gama larga de servicii, dar nu suficienta si
organizata. Din categoria serviciilor suplimentare fac parte si excursiile. In fiecare statiune sunt
amplasate birouri care se ocupa cu programarea si efectuarea acestora, in tara si in strainatate, cu plata
in lei sau in valuta. Astfel, se efectueaza excursii in Delta Dunarii sau pe canal, la Cetatea Histria,
Adamclisi, Murfatlar, Bucuresti precum si in Bulgaria, Turcia, Grecia. Aceste excursii se organizeaza
cu autocare (in tara), iar in Turcia sau Grecia cu avionul sau vaporul. Evident, mai sunt multe trasee
turistice care pot fi vizitate, mai exista deficiente de organizare, dar calitatea acestor servicii se poate
imbunatati. Pentru turistii romani si straini ar prezenta interes vizitarea nu numai a obiectivelor turistice
si a monumentelor arheologice ale judetului Constanta, ci si obiectivele industriale din tara, cum ar fi:
Barajul de la Arges, Portile de Fier, Transfagarasanul etc.
Desi structura agrementului a cunoscut in ultima perioada o dezvoltare substantiala, ea nu este
suficienta si, mai ales, destul de diversificata pentru a face fata cererii din ce in ce mai mari. Spre
exemplu, terenurile de minigolf sunt prea putin folosite, mai ales de turistii romani, din cauza lipsei de
instructori pentru acest sport, care se practica la noi pe o scara restransa. Multe dintre aceste terenuri
stau nefolosite in majoritatea timpului, fara a li se da o alta destinati .In bowling-uri exista sali special
amenajate pentru jocuri mecanice, care au fost aduse din import inca de la inceputul dotarii statiunilor
respective. Pana in anul 1989 automatele de poker erau nefolosite din cauza uzurii pe care au suferit-o,
dupa 1990 s-au dotat sali cu jocuri mecanice noi, de alt tip si cu mese de biliard etc. Pana in 1989
centrele de echipament sportiv erau aproape inexistente. Sporturile nautice se limitau doar la plimbari
cu hidrobicicleta si cu barca (si acestea insuficiente). In statiunile de pe litoral nu se practic schiul

nautic, nu se faceau plimbari pe mare cu ambarcatiuni usoare, iar parcurile de distractii erau
rudimentare si destinate copiilor. Turistii romani se limitau numai la restaurant, bar sau discoteca,
unitati de agrement ce aveau in general, programe asemanatoare. Dupa 1989 a inceput initiativa de
piata (hoteluri - restaurante luate in locatie de gestiune), luandu-se masuri pentru realizarea de prestatii
suplimentare pentru diversificarea si dezvoltarea infrastucturii, ceea ce a condus, in prezent, la marirea
gradului de atractivitate a statiuni.Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii,
reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Intre factorii de ordin natural,
care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionm: orientarea plajei spre
sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o
zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.Litoralul dispune de o salba de
statiuni, alcatuita din : Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp,
Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia.

Costinesti :Statiune balneo-climaterica estivala aflata in extremitatea sud-estic a Romaniei (la 28 km

sud distanta de Constanta), in raza Comunei Tuzla, pe tarmul Marii Negre, la 10 m deasupra nivelului
marii. Durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina
excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiatia solara si apa marii. Plajele sunt intinse cu nisip fin,
ideale pentru helioterapie si talasoterapie, orientate spre sud, si cu expunere la soare in tot cursul zilei
(specific de care beneficiaza putine plaje din Europa). Este denumita si Statiunea Tineretului, in 1940
fiind amenajata aici prima tabara de copii. In anii care au urmat, baza turistica a fost construita special
pentru acest tip de turism - in special vile bungalow, casute de lemn si de piatra, discoteci. Are o
capacitate de cazare de aproximativ 6.000 locuri - in vile, hoteluri, casute de piatra si lemn. Aici se pot
trata boli reumatismale degenerative, in stare latenta, stari de slabiciune, anemie secundara, rahitism
etc. Statiunea gazduieste un modern complex de vacanta pentru tineret, si o tabara studenteasca
internationala, careia i se datoreaza renumele statiunii. Atmosfera tinereasca este intregita de
numeroasele manifestari cultural - artistice ce se desfasoara aici, de bazele de agrement moderne, de
antrenantele emisiuni transmise de Radio Vacanta. Hotel Forum pune la dispozitia oamenilor de
afaceri si o sala polivalenta, cu o capacitate de circa 300 locuri. Localitatea Costinesti da posibilitatea
celor care prefera turismul rural si de agrement sa se cazeze in cele 4 pensiuni omologate pentru
aceasta forma de turism, si anume Leo, La Rodica, Junona Tour, Stefania.
Eforie Nord: Statiune cu sezon permanent, integrata orasului Eforie, aflata la extremitatea sud-estica a
Romaniei(Constanta -Techirghiol), pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra, la 6-20 m
peste nivelul marii, la 14 km distanta de Municipiul Constanta. Statiunea si-a inceput activitatea in
1894, cand Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu. A doua statiune a
litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata Europa datorita tratamentelor cu factori
naturali existenti aici. Vara, data fiind nebulozitatea redusa, soarele straluceste 10-12 ore pe zi. Factorii
de cura naturala sunt clima marina excitanta, apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magnezica,
hipotonica (mineralizare medie 15,5 gr), apa sarata a Lacului Techirghiol (grad mediu de mineralizare
de 70-80 gr), namol sapropelic extras de pe fundul lacului, radiatie solara si aerosoli salini. Plajele au
un nisip fin si sunt amenajate pentru helioterapie si talasoterapie. Pe malul Lacului Techirghiol exista
un Complex - Sanatoriul Efosan - pentru tratament in aer liber. Acesta este dotat cu instalatii pentru
impachetari cu namol rece provenit din lac sau din mare, instalatii pentru tratament ginecologic,
cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital, Boicil si Pell Amar. Exista zone delimitate pentru
bai in lac. Statiunea dispune de doua baze de tratament (una conectata la reteaua de hoteluri: Meduza,
Delfinul si Steaua de Mare, si cealalta la Clinica de 120 de locuri a Institutului de Balneofizioterapie si
Recuperare Medicala, o unitate specializata a Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti).

Functionand pe tot parcursul anului, clinicile sunt dotate cu aparatura moderna pentru diagnosticare si
tratament. O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurant Nunta Zamfirei, care
organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditii locale. Farmecul
marelui parc natural in care este situata statiunea, frumoasa plaja (3 km lungime si latime ce ajung la
100 metri), terenurile de sport, piscinele, accesorile pentru activitati nautice confera statiunii o
atmosfera originala. Tot aici s-a inaugurat primul port turistic privat de pe litoralul romanesc in golful
de pe plaja Belvedere. Investitia in valoare de peste 800.000 euro, este un port pentru nave usoare de
agrement, iahturi de croaziera, veliere si ambarcatiuni sportive. Portul turistic Europa Yacht Club situat
in golful artificial al plajei Belona din Eforie Nord ocupa o suprafata de aproximativ 2 hectare,
acvatoriul putand adposti la cheiuri aproximativ 60 de ambarcatiuni usoare cu un pescaj maxim de 3
metri.
Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, aflata in extremitatea sud-estica a
Romaniei, pe fasia de litoral cuprinsa intre Marea Neagra si Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul
marii, la 5 km distanta de Eforie Nord si la 19 km distanta de Constanta. Construita la inceputul
secolului XX, statiunea a purtat initial numele de fosta poeta a Reginei Maria a Romaniei - Carmen
Sylva. Este o statiune balnoclimaterica a carei minunata riviera maritima coboara in trepte succesive
spre plaja, lunga de aproximativ 2 km. Fosta statiune Carmen Sylva detinea primul stabiliment balnear
din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importanta baza turistica a litoralului romanesc. Se fac
simtite brizele de mare si de uscat, cu viteze reduse.Aici exist un sanatoriu pentru copii - centrul
balnear Bai Reci - cu afectiuni reumatologice, cu regim permanent, care trateaza indeosebi
slabiciunea fizica si rahitismul. Faleza litorala (de la a carei inaltime de 25-35 m se deschide o
splendida panorama), discotecile, teatrul in aer liber, sunt atractii ale acestei statiuni ce uimeste prin
multimea florilor sale.
Jupiter - Cap Aurora:La 40 km. de Constanta si la 4 km de Mangalia, Jupiter - Cap Aurora sunt
statiuni climaterice estivale ce s-au dezvoltat in jurul lacului artificial Tismana, intre padurea Comovora
si tarmul marii. Jupiter, una dintre statiunile noi ale litoralului romanesc (a fost inaugurata in iulie
1968), dispune de 8.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-2 stele, vile, casute. Aceasta dispune de
numeroase restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping, cinematograf, teatru, terenuri de tenis si
minigolf, bazine de inot, popicarie, ambarcatiuni pe lacul Tismana etc. In lunile de var cerul ramane in
mare parte senin, iar soarele straluceste in medie 10-12 ore. Plaja statiunii se intinde pe o distanta de 1
km intr-un golf pitoresc. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanta preferat si un
loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni. Posibilitati multiple de distractie, practicare a sporturilor
nautice, excursii in interiorul tarii si in strainatate etc.In continuarea sa, pe o lungime de 1 km se intinde
statiunea Cap Aurora, cea mai tanara si cea mai mica statiune a litoralului romanesc, cu o capacitate de
2.500 de locuri de cazare. Statiunea atrage nenumarati turisti prin frumusetea peisajului si a hotelurilor
sale cu nume de pietre pretioase cum ar fi: Opal, Granat, Onix, Safir, Rubin, Agat, Cristal, Diamant, cu
o arhitectura originala, cu descresteri volumetrice, pana la nivelul plajei. Atrag atentia in aceste statiuni
2 localuri deosebite: barul Paradis din Jupiter si restaurant Catunul in Cap Aurora, renumite pentru
arhitectura lor specific dobrogeana.
Neptun - Olimp :Aflate la o distanta de 38 km de Constanta si 9 km de Mangalia, cele doua statiuni
Neptun si Olimp - se numara printre statiunile noi ale litoralului, ambele fiind construite dupa 1972. La
o altitudine de 5 - 20 metri, asezate pe pragul de nisip dintre mare si padurea Comovora, complexul
turistic este o oaza de liniste si prospetime, o adevarata gradina a litoralului romanesc. Caracteristicile
definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea si eleganta, atat in ceea ce priveste
confortabilele vile si hoteluri, cat si prin serviciile de alimentatie publica pe care le ofera .Asezata intre
Padurea Comorova si Lacul Tatlageac, intr-o zona cu o vegetatie relativ bogata (paduri cu specii de
arbori din zone meridionale), Olimp poate fi considerata statiunea cu cel mai inalt confort hotelier de

pe litoralul romanesc, remarcandu-se prin eleganta arhitectonica a ansamblului hotelier de 3 stele:

Amfiteatru, Panoramic, Belverde si grupul de hoteluri purtand denumirile provinciilor romanesti:
Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.
Statiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, asezata intre lacul cu acelasi
nume si frumoasa padure Comovora, poate fi considerata o adevarata gradina a litoralului. Spatiile de
cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, casute de vacanta si camping.Oferta de agrement pentru turisti
este foarte variata: practicarea de sporturi nautice - yole, sky-jet, sky nautic, debarcaderul cu
ambarcatiuni pentru plimbari cu barca sau hidrobicicletele pe cele 2 lacuri din statiuni, teren de
echitatie, 5 terenuri de tenis, 3 terenuri de minigolf, bazine (8 bazine in aer liber si 4 bazine acoperite),
Bowling Neptun si Bowling Olimp, Gradina de vara Olimp, Gradina de vara Neptun - pentru filme si
spectacole in aer liber. De asemenea exista cabarete si cluburi, parcuri de distractie.Alaturi de oferta de
agerment deosebit de variata, statiunea Neptun - Olimp prezinta facilitati pentru turismul balnear.
Astfel, Complexul balnear Doina (functioneaza in regim permanent) este prevazut si cu o baza de
tratament, dotata cu cabinete medicale moderne, sali de masaj, hidroterapie, electroterapie, tratamente
cu namol, sauna, sala de gimnastica, piscina acoperita cu apa de mare. In aceasta clinica se trateaza
reumatismul, afectiuni ginecologice, spondiloza, artroza etc. Sunt nelipsite procedurile pe baza de
namol din lacul Techirghiol, precum si cele cu Gerovital, Aslavital sau Pell Amar (o solutie injectabil
avand la baz un extract de namol de la Balta Alb sau liniment sau gel bazate pe acelasi extract),
produse terapeutice romanesti de renume mondial prevenind imbtranirea prematura si regenerand
organismul, utilizate in cure de slabire sau de infrumusetare.In afara bazei hoteliere, aici exista un sat
de vacanta (casute de vacanta) si doua popasuri turistice. Punct de plecare pentru a vizita diferite zone
de interes turistic (turul litoralului romanesc, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele vechii cetati
Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi etc.).
De asemenea, se organizeaza excursii pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Balcik, Albena, Nisipurile
de Aur, Varna). Exista si un parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).
Venus:Asezata intre Cap Aurora si Saturn, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 41 km sud de
Municipiul Constanta, si pe la 5 km de Mangalia, in jurul unui lac artificial, pe un promotoriu
caracterizat prin coborarea in panta, ce formeaza un frumos amfiteatru, statiunea balneoclimaterica
sezoniera, care poarta numele zeitei frumusetii, este un loc cochet si elegant, cu o salba de hoteluri
construite intr-un arhitectural deosebit, majoritatea purtand nume de fete: Brindusa, Claudia, Lidia etc.
Avand o capacitate de cazare de 9.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute, bungalowuri si un camping, statiunea Venus impresioneaza prin frumusetea gradinilor sale. Ca si celelalte
statiuni din constelatia litoralului romanesc, Venus beneficieaza de brizele marine, de stralucirea
soarelui construind un veritabil punct de atractie pentru orice turist dornic de reecrere. Plaja are un
nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate si utilizate pentru dusuri
amenajate intr-un spatiu anume. Nu lipsesc nici terenurile de sport si discotecile, camping, mai multe
restaurante, magazine de dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber,
terenuri de volei, handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii
exista un pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai
sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa. Posibilitatile
de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice (yahting, wind-surfing,
hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, excursii cu
vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare- Marea Neagra, excursii in Delta Dunarii, la vechea
cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc
al Mrii Negre, partide de calarie etc.
Saturn:Cea mai sudica statiune sezoniera a litoralului, aflata la o distanta de 43 km de Constanta si 1

km de Mangalia, Saturn este asezata in jurul unui golf linistit, fiind profilata pe tratamentul afectiunilor
ginecologice si a altor boli asociate, precum si pentru odihna. Statiunea beneficieaza de cca. 25 zile
insorite pe luna. Apa marii are, in timpul verii, o temperatura medie de 20-25 grade Celsius. Statiunea
dispune de 14.000 locuri de cazare in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute si campingul Saturn. Diverselor
posbilitati de cazare se adauga restaurantele si barurile, teatrul in aer liber, terenurile de sport,
posibilitatile de pescuit si echitatie pentru a asigura petrecerea unui sejur deosebit de agreabil. Incepand
cu sezonul estival al anului 2001, in cadrul Hotelului Hora (3 stele) functioneaza o baza moderna de
tratament, dotata cu instalatii tratament si sali de gimnastica.
Techirghiol:Oras situat in extremitatea sud-estic a Romanei (Judetul Constanta), pe malul dinspre
nord-vest al Lacului Techirghiol (11,6 km ptrati), intr-o valcea inconjurata de mici coline, 15-20 m
deasupra nivelului marii, 18 km sud de Municipiul Constanta, nu departe de mare (3 km). Statiune in
sezon permanent. Briza marina se resimte aici mult mai putin decat pe tarmul marii, in schimb briza
lacului se face simtita din plin. Lacul Techirghiol este renumit pentru apa sa sarata (grad de
mineralizare: 86gr/litru) si pentru namolul sapropelic cu efecte extraordinare in tratamentul bolilor.
Statiunea dispune de cinci baze de tratament, un sanatoriu balnear pentru adulti si un altul pentru copiii
cu deficiente motorii (cu regim permanent), un sanatoriu pentru copiii cu afectiuni reumatismale si
rahitism, si o baza de tratament in aer liber pentru sedinte de aerohelioterapie, impachetari cu namol
rece prelevat din lac, urmate de bai in lac. Tratamentul consta in bai calde in cada sau bazin cu apa
sarata pompata din lac, impachetari cu namol sapropelic cald, inhalatii, electroterapie si
hidroterapie.Cazarea este asigurat in sanatorii, hoteluri, pavilioane, vile sau locuinte particulare.
Dispune de 1.370 de locuri de cazare, din care 1.040 de locuri in cadrul Sanatoriului Balnear si de
Recuperare Medicala. Posibilitati de petrecere a timpului liber variate: cinematograf, teatru de vara,
terenuri de sport, excursii in statiunile de pe litoralul romanesc si bulgaresc, excursii in Delta Dunarii,
etc.
Mangalia: Aflata la 44 km de Constanta, Mangalia este o statiune balneoclimaterica permanenta,
aflata in extremitatea tarii (Judetul Constanta), la tarmul Marii Negre, la 0-10 m deasupra nivelului
marii. Este situata la aceeasi latitudine cu statiunile mediteraneene Monaco, San Remo si Nisa. Este o
asezare de o varsta cu Tomisul. Cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre, este singurul loc
din tara unde iarna temperatura ramane peste 0 grade Celsius. Are o clima dulce, asemanatoare cu cea
mediteraneeana, ceea ce face ca primavara sa soseasca mai devreme, iar toamna sa intarzie aici mai
mult. Mangalia este singura statiune maritima care detine izvoare minerale provenite de la izvoare din
partea de nord a orasului, din zona plajei dintre statiunile Saturn si Venus, (sulfuroase, mezotermale,
radioactive folosite din antichitatea romana). Aici, de asemenea, se gasesc namolul sulfuros de turba,
care este bogat in minerale si este extras din mlastinile din nordul orasului (se apreciaza c exploatarea
acestuia sa dureze vreme de 250 de ani), si clima marina bogata in aerosoli salini si radiatia solara.
Toate acestea au un efect intaritor asupra organismului uman.Statiunea are doua baze de tratament
moderne: un hotel la Mangalia (cu peste 500 locuri in camere de doua paturi), dotat cu instalatii de
tratament proprii (patru bazine pentru kinetoterapie cu apa sulfuroasa, o sectie pentru electroterapie,
doua sectii pentru hidroterapie, o sectie de pneumoterapie, sali de gimnastic medicala si saloane
pentru masaj, cabinete de geriatrie, laboratoare pentru analize si investigatii, cabinete pentru
acupunctur, bazine cu apa de mare incalzita, tratamente cu Boicil, Pell Amar, Alflutop, bai de plante
etc.) si un Sanatoriu balnear pentru recuperare. Acesta are numeroase sectii, care prin dotarea excelenta
permit tratament zilnic pentru 500 persoane.Totodata orasul ofera numeroase posibilitati de recreere si
distractie (discoteci, cine-matografe, biblioteci, terenuri de sport, popicarie, excursii cu vaporul etc.).
Aici se gaseste unul din cele mai moderne centre de conferinte si reuniuni de afaceri, Centru Roman de
Afaceri Marea Neagra. Construit pe ruinele cetatii Callatis, centrul imbina in mod original afacerile
cu turismul, la dispozitia clientilor fiind hotel President (4 stele). Intalnirile de afaceri sunt organizate

in cele trei sali moderne ale acestuia: Sala Belverde, Business Club, Sala Ovidiu. In statiune se poate
practica echitatia.Pana la granita cu Bulgaria, pentru amatorii de liniste, localitatile 2 Mai si Vama
Veche sunt 2 locuri de un pitoresc deosebit, care in ultimii ani au devenit punctul predilect de intalnire
estivala a artistilor din toata tara. Desi aceasta zona a tarii este specific turismului de litoral, localitatea
2 Mai se remarca prin cele 20 pensiuni agroturistice, incluse in reteaua Asociatiei Nationale a
Turismului Rural, Ecologic si Cultural, cu o capacitate de cazare cuprinse intre 4 si 32 persoane.
Mamaia:La 3 km nord de Constanta, Mamaia este cea mai mare statiune din Romania (6-8 metri
altitudine), denumita Perla Marii Negre, este dezvoltata pe o fasie de nisip scaldata la rasarit de
valurile marii, iar la apus de apa dulce a lacului Sutghiol. Primul stabiliment balnear dateaza din
perioada 1906-1919, in prezent fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime europene. Datorita
asezarii sale excelente, se simte necontenit suflarea brizelor de zi si de noapte, care bat cand dinspre
mare, cand dinspre lac. In plin sezon, este scaldata in soare 10-12 ore pe zi. Plaja statiunii, ce poate
rivaliza cu celebrele plaje de la Cannes sau Saint Tropez de pe coasta de Azur, este acoperita de un
nisip deosebit de fin, intins pe o lungime de 8 km si o latime de 100-200 metri, permitand helioterapia
si talasoterapia. De-a lungul acestei plaje exceptionale se insira elegante si cochete majoritatea celor 65
de hoteluri, vile si campinguri. Un loc foarte pitoresc il reprezinta Satul de Vacanta, situat la intrarea
in statiunea Mamaia, cu cele 31 restaurante ale sale, impodobite in stil rustic, conform regiunii pe care
o reprezinta fiecare si oferind din bucataria respectivei regiuni. Statiunea beneficiaza de o multime de
restaurante, grdini, baruri si cluburi de noapte, cofetarii, alimentare, cinematografe, discoteci, parcuri
de distractii, terenuri de sport, minigolf , popicrii, teatru in aer liber etc
4.EVOLUTIA INDICATORILOR SPECIFICI ACTIVITATII TURISTICE
Masurarea circulatiei turistice urmareste sa furnizeze informatii in privinta dimensiunii acesteia si a
tendintelor de manifestare a ei, informatii necesare pentru stabilirea politicii de dezvoltare in
perspectiva a sezonului turistic.
Statisticile folosite de Ministerul Turismului arata dimensiunile (volumul) activitatii turistice, prin trei
indicatori de baza si anume: a) numarul de turisti - respectiv numarul persoanelor inregistrate in
evidenta unitatilor de cazare;
b) zile-turist care exprima produsul dintre numarul de turisti si durata sejurului (durata in zile a
desfasurarii activitatii turistice );
c) volumul valoric al activitatii turistice, care poate fi exprimat in valuta, sau lei, depinzand de
indicatorul economic luat in analiza.
In functie de scopul urmarit, de analiza efectuata, datele pot fi grupate dupa anumite criterii: forma de turism
- tara de rezidenta a turistilor straini
- societati comerciale
forme de cazare
De asemenea, indicatorul valoric se exprima fie sub forma absoluta, fie sub
forma relativa, in functie de necesitatile analizei efectuate. Ritmul deosebit de
accelerat al circulatiei turistice in perioada de sezon face ca urmarirea statistica
sa aiba inca o serie de carente, decurgand in special de modul de culegere al
informatiilor si de sursa de baza de la care provine informatia.

- Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Analizand circulatia turistica pe localitati, pe primul loc, cu numarul cel mai mare de turisti
inregistrati se situeaza statiunea Mamaia (inclusiv Mamaia Sat), numarul turistilor cazati aici crescand
de la 258.796 (2004) la 356.926 (2007), deci cu aproape 100.000 de turisti. Se observa insa o scadere a
numarului de turisti romani in orasul Constanta, si o crestere a turistilor straini. Ponderea cea mai mica
de turisti se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian.Privitor la circulatia turistica pe forme de
propietate, cea mai mare pondere de turisti o are propietatea privata, numarul de turisti inregistrati aici
dublandu-se aproape de la 314.810 (2004) la 609.170 (2007), deci cu aproximativ 295.000 de turisti.
Ponderea cea mai mica de turisti o are forma de propietate cooperatista, numarul turistilor scazand aici
cu aproximativ 7.000 turisti.La circulatia turistic pe tipuri de unitati, cea mai mare de turisti o au
hotelurile, acestea avand si capacitatea cea mai mare de cazare. Numarul turistilor inregistrati aici a
crescut cu aproximativ 145.000 de turisti, de la 536.377 (2004) la 680.181 (2007). Situatia turistilor
straini, pe litoralul romanesc este buna datorita faptului ca numarul turistilor straini a crescut constant
in ultimii 4 ani de la 43.817 (2004) la 108.828 (2007), deci cu aproape 64.000 de turisti. Prima tara
furnizoare de turisti pentru litoralul nostru este Germania, urmata de Italia. Se observa o crestere in
ultimii ani a turistilor francezi. Cei mai putini turisti straini se inregistreaza din Mexic si America
Centrala.

Sursa- Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Se observa o crestere a veniturilor din turism in anul 2007 fata de anul 2004 dar si o crestere dubla a
cheltuielilor in anul 2004 fata de anul 2007. Balanta dintre venituri si cheltuieli pentru anul 2004 este
negativa, inregistrandu-se pierderi de aproape 140 milioane de lei. O balanta pozitiva se inregistreaza in
anii 2004 si 2005, unde veniturile din turism sunt mai mari decat cheltuielile. Balanta dintre venituri si
cheltuieli, pentru anul 2007 este pozitiva, inregistrandu-se profituri cu 25 de procente mai mare decat in
anul 2006.