Organizarea activitatii de

turism

1
 Cuprins

Argument.............................................................................................................. 3
..

Capitolul I: Generalitati privind activitatea de 5

turism............................................
1.1. Concepte de turism, 5
turist................................................................
1.2. Locul si rolul 6
turusmului..................................................................

Capitolul II: Produsul 8

turistic.................................................................................
2.1. Continut, 8
caracteristici.....................................................................
2.2. Etapele conceperii unui produs 1
turistic............................................ 0
2.3. Categorii de produse 1
turistice.......................................................... 1

Capitolul III: Agentia de 1

turism............................................................................. 3
3.1. Tipuri de agentii de 1
turism............................................................... 3
3.2. Organizarea tehnica a unei agentii de 1

turism................................... 5
Bibliografie............................................................................................................. 1

.. 8

2
 Argument

Am ales in vederea realizarii proiectului de certificare a competentelor profesionale

disciplina Organizarea activitatii de turism deoarece este una dintre materiile de baza a
specializarii noastre. De asemenea calificarea de tehnician in turism este inca ceruta pe piata
muncii, acest lucru fiind unul din motivele pentru care am realizat acest proiect. Aceasta lucrare
contine in primul capitol date privind organizarea agentiei de turism incepand inca din
antichitate cand a aparut conceptul de calatorie turististica pana in zilele noastre, de asemenea si
rolurile pe care turismul il joaca. In al doilea capitol este detaliat produsul turistic si
caracteristicile lui, cat si etapele prin care se concepe acesta. In ultimul capitol este prezentata
agentia de turism, tipurile agentiilor de turism si organizarea lor pe birouri.
O scurta istorie a aparitiei turismului in lume:
Primul concept de calatorie turistica apare in antichitate. Vechii greci calatoreau intre
state pentru a vizita locuri sfinte, bai curative, sau pentru a participa la jocuri festive organizate
la perioade regulate. De asemenea apar si primele manifestari de "propaganda" a calatoriilor,
data jocurilor si programul lor erau anuntate populatiei oraselor grecesti de catre mesagerii
calare. In Roma antica majoritatea calatoriilor aveau loc in scop comercial, cultural sau militar.
Dezvoltarea calatoriilor a fost sprijinita de constructia de drumuri si de tehnica comunicatiilor
relativ dezvoltate precum si de aparitia unitatilor de cazare.
Primul birou de voiaj apare in Anglia in anul 1841. El a fost infiintat de catre Thomas
Cook si avea ca principal scop organizarea calatoriilor. Incepand din anul 1855 activitatea
biroului se extinde pe plan international urmand ca in anul 1872 sa aiba loc primul voiaj
organizat in jurul lumii.

Dezvoltarea turismului in a 2-a jumatate a secolului al XIX-lea:

- construirea retelei mondiale de cai ferate determina mutatii importante in
circulatia turistica;
- perfectionarea tehnica a vapoarelor stimuleaza calatoriile transcontinentale;
- reteaua unitatilor de cazare s-a extins, au aparut noi hanuri,

3
 hoteluri destinate calatoriilor in tranzit, hoteluri de lux in marile orase si in statiunile
balneare si climaterice;
- turismul devine o activitate generatoare de incasari ridicate;
- a inceput sa se contureze specializarea internationala in domeniul turismului;

Dezvoltarea turismului in seculul al XX-lea:

- in 1914 se infiinteaza primul Oficiu National de Turism in Franta;
- includerea automobilului si avionului printre mijloacele de transport de pasageri
reprezinta o revolutie atat in domeniul transportului cat si in domeniul turismului;
- turismul e considerat tot mai mult un remediu pentru iesirea din impasul economic
- se creeaza organe specializate pentru dezvoltarae turismului sprijinite si
organizate de catre stat;

4
 Capitolul I

Generalitati privind organizarea activitatii de turism

1.1. Conceptele de turism, turist

Aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si este greu de stabilit o data certa a
detasarii sale ca activitate distincta. Etimologic, cuvantul turism provine din englezescul "to
tour", avand semnificatia de excursie. El a fost vehiculat in Anglia in secolul al XVII-lea si a
desemnat initial actiunea de "a voiaja" Europa. "To tour" deriva la randul sau din cuvantul
francez "tour" (miscare in aer liber, plimbare, drumetie) si a fost preluat treptat de majoritatea
limbilor moderne pentru a exprima calatoria care uramreste cu preponderenta un scop de
agrement, de recreere.
De-a lungul anilor, continutul notiuniide turism s-a modificat si s-a imbunatatit continuu.
In prezent, dupa ce a cunoscut o multitudine de definitii, putem spune ca: TURISMUL se refera
la activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in
afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depasteste 12 luni, cu scop de
recreere, odihna, afaceri sau alte motive.
Pot fi identificate formele principale ale turismului:
- turismul intern: rezidentii unei tari care calatoresc numai in interiorul
acesteia;
- turismul international care grupeaza: a) turismul receptor: non- rezidentii care
calatoresc in tara data;
b) turismul emitator: rezidentii tarii date care calatoresc in alte tari;
Pentru cererea turistica se definesc urmatoarele notiunide baza:
- calator;
- vizitator;

TURISTUL reprezinta persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei
sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de

5
calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.
Elemente de referinta pentru a distinge turistii de alte categorii de calatori:
1. Deplasarea sa fie facuta intr-un loc situat in afara resedintei obisnuite;
2. Perioada sa fie mai mica de un an
3. Scopul deplasarii poate fi: a) recreere si vacanta (odihna);
b) vizite la rude si prieteni;
c) afaceri si motive profesionale;
d) tratament medical;
e) religie/pelerinaj;
f) alte motive;

EXCURSIONIST este orice persoana care calatoreste pentru propria placere pentru o
durata mai mica de 24 de ore intr-o alta localitate sau tara decat cea in care isi are resedinta
si nu exercita nici o ocupatie lucrativa.
CALATOR IN TRANZIT este orice persoana care tranziteaza o tara, chiar daca ramane
mai mult de 24 de ore, cu conditia ca toate opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte
motive decat cele turistice.

1.2. Locul si rolul turismului in societate

Turismul se constituie ca o ramura distincta a economiei nationale.

Locul turismului e evidentiat de urmatoarele elemente:
- este o componenta a sectorului tertiar;
- are caracter de ramura de interferenta;
- este o ramura de sinteza;

1. Rolul economic:

Rolul economic direct al turismului e evidentiat de:

- contributia turismului la cresterea produsului intern brut si a venitului national;
- contributia turismului international de receptie la reechilibrarea balantei comerciale

6
de plati;
- contributia lui la valorificarea unor categorii de resurse;
- contributia acestuia la cresterea prosperitatii zonelor in care se dezvolta turismul;

Rolul economic indirect este rezultatul faptului ca:

- dezvoltarea turismului determina dezvoltarea altor ramuri ale
economiei nationale;

2. Rolul social:
- contributia turismului la crearea de noi locuri de munca si la aparitia de noi
meserii;
- contributia turismului la refacerea capacitatii fizice si psihice a oamenilor, cu
consecinte pozitive asupra productivitatii muncii;

3. Rolul cultural-educativ:
- vizitarea unei zone (tari) ii ofera turistului posibilitatea de a dobandi noi
cunostinte geografice, istorice, stiintifice, artistice etc;
- contactul turistilor cu zone sau tari cu nivel mai ridicat de cultura si civilizatie poate
aveaefecte pozitive asupra acestora;

4. Rolul politic:
- turismul, considerat si "mesager al pacii", contribuie la promovarea unei mai
bune intelegeri intre popoare apartinand de culturi diferite;

7
 Capitolul II
Produsul turistic

2.1. Continut, caracteristici

Produsul turistic este o combinatie in variante multiple a:

- elementelor de atractivitate (resurse naturale si antropice) pe care le ofera o zona;
- serviciilor specifice si nespecifice;

In sens restrans, prin produs turistic se intelege totalitatea bunurilor si serviciilor

oferite turistilor de catre una sau mai multe intreprinderi turistice (agentii de turism sau
prestatori directi: hotel, restaurant etc.).
Produsul turistic sete deci o forma de comercializare a oferte turistice. Elementele sale
componente (transport, cazare, alimentatie, agrement, tratament balnear etc.) putand fi
comercializate sub forma de pachet turistic sau separat.
Intre componentele produsului turistic exista o relatie de interdependeta, fiecare
dintre acestea avand un rol important in crearea satisfactiei clientilor.

Componentele produsului turistic:

1. Resurse turistice:
- naturale;
- antropice;

Rolul acestora:
- atractivitate - ele reprezinta motivatia calatoriei in cazul majoritatii
formelor de turism;
- "materii prime" care pentru a putea fi valorificate trebuie prelucrate in cadrul
unor procese de productie specifice;

8
 2. Infrastructura:
- cai de acces, mijloace de transport in comun si instalatii de telecomunicatie;
- unitati comerciale, institutii administrative, sanitare, financiar- bancare, culturale,
sportive, religioase etc.

Rolul acestora:
- asigurarea accesului in zonele turistice;
- asigurarea confortului si tuturor facilitatilor necesare vietii moderne;

3. Baza materiala specifica turismului:

- mijloacele de transport specifice turismului, mijloace de transport pe cablu;
- unitati de cazare, alimentatie, instalatii de agrement, instalatii de tratament balnear;

Rolul acestora:
- punerea in valoare a resurselor naturale si antropice, valorificarea acestora depinde
de nivelul de dezvoltare al industriei turistice;

4. Forta de munca:
Influenteaza calitatea serviciilor oferite prin:
- structura, aptitudinile, calificarae formatiei de personal;
- motivarea si eprfectionarea profesionala;

Rolul acesteia:
- producerea de servicii impreuna cu baza materiala;

5. Resursele institutionale:
- facilitati turistice si guvernamentale;
- regimul economic, juridic si legislatie juridica;
- regimul pasapoartelor si vizelor;
- reglementari valutare;
- controlul calitatii serviciilor prestate, al preturilor si al tarifelor;

9
 - protectia si securitatea turistului;
- protectia si conservarea mediului si a atractiilor de interes turistic;

Rolul acesteia:
- producerea de servicii impreuna cu baza materiala;

Caracteristicile produselor turistice

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale

productiei materiale prin urmatoarele caracteristici:
- sunt eterogene - rezultat al dependentei serviciilor de dotarile materiale si persoana
prestatorului;
- sunt complexe - rezultat al combinarii in variante multiple a elementelor
componente;
- sunt nestocabile - elementele care le compun nu pot fi stocate;
- se produc pe masura ce se manifesta consumul;
- au caracter sezonier, cu exceptia reuniunilor, afacerilor si partial, turismul de
sfarsit de saptamana sau balnear;

2.2. Etapele conceperii unui produs turistic

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Culegerea informatiilor despre:

- cerere: motivatii de calatorie, venituri disponibile, timp liber, varsta, categorie
socio-profesionale etc.
- oferta concurentei: produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.
- analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;
- componentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate, baza
materiala specifica, posibilitatile de acces in diferite zone etc.

10
 2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie
de tipologia clientelei si particularitatile cererii.

3. Combinarea si asamblarea componentelor produsului turistic.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei.

5. Determinarea pretului produsului turistic:

- costul serviciilor de transport, cazare etc.
- comision, TVA, asigurari etc.

6. Promovarea produsului turistic:

- realizarea si distribuirea brosurilor, pliantelor si afiselor turistice
etc.
- publicitate prin mass-media;

7. Lansarea produsului turistic pe piata.

2.3. Categorii de produse turistice oferite de o agentie de turism si

caracteristicile lor

Principalele categorii de produse turistice oferite de o agentie de turism sunt:

- circuite;
- sejururi;
- croaziere;
- produse tematice (vanatoare sportiva, congrese etc.);

Circuitele: - sunt un produs turistic vandut de o agentie de turism grupurilor organizate

sau turistilor individuali care presupune vizitarea pe parcurusul acestora a unor obiective

11
turistice, regiuni sau tari.
Alaturi de transport, pachetul de servicii poate include cazare in formula pensiune
completa, demipensiune, cazare + mic dejun. Cel mai utilizat mijloc de transport este
autocarul.

Sejururile: - reprezinta un pachet de servicii oferit turistilor pentru petrecerea vacantei

intr-o statiune turistica. Acest tip de produs turistic presupune ramanerea in aceasta statiune.

Croazierele: - reprezinta un tur realizat cu vaporul care include un pachet de servicii de

vacanta oferite e un hotel plutitor: transport, cazare, alimentatie si o multitudine de posibilitati
de divertisment: baruri, restaurante, sala de fitness, cinema, cazinouri.

Paralel cu acestea s-au dezvoltat si multe produse noi care oferta transport si cazare
combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri:
- vacante sportive (sky, golf, pescuit);
- vacante cu sejururi de tratament pentru sanatate;
- calatorii de aventura;
- incentive;

Sezonalitatea produsului/serviciului turistic

Una dintre principalele caracteristici ale produsului turistic o reprezinta existenta unor
oscilatii sezoniere ale cererii si implicit ale producerii serviciilor turistice. Aceste oscilatii
sezoniere se caracterizeaza printr-o mare concentrare a fluxurilor de turisti in anumite
perioade ale anului calendaristic si printr-o reducere importanta a acestora sau chiar o
stopare a sosirilor de turisti.

Capitolul III
Agentia de turism

12
 3.1. Tipuri de agentii de turism

Agentia de turism reprezinta o societate comerciala cu rol de intermediar intre

agentii economici prestatori directi de servicii turistice si turisti. Activitatea sa consta in:
- organizarea (productia), oferirea si comercializarea unor pachete de servicii
turistice sau componente ale acestora;
- vanzarea unor servicii turistice izolate;
Prin pachet de servicii turistice se intelege o combinatie de cel putin doua dintre
elementele urmatoare: cazare, alimentatie, transport, tratament balnear, agrement sau alte
servicii suplimentare vandute sau oferite la un pret global, atunci cand aceste prestatii
depasesc 24 de ore.

Agentia de turism este o unitate specializata care organizeaza, ofera si vinde pachete
de servicii turistice sau componente turistice ale acestora.

Clasificare:

a) dupa destinatia programelor turistice:

- agentii de turism care ofera programe turistice destinate turismului intern;
- agentii de turism care ofera programe turistice destinate turismului extern;
- agentii de turism mixte care ofera atat programe turistice destinate turismului
intern cat si turismului extern;

13
 b) dupa numarul de angajati:
- agentii mici cu pana la 9 angajati;
- agentii medii cu pana la 49 de angajati;
- agentii mari cu peste 49 de angajati;

c)dupa natura serviciilor vandute:

- agentii turistice;
- agentii mixte;

d) dupa modalitatea de realizare si comercializare a produsului turistic:

- agentii de turism tour-operatoare;
- agentii de turism detailiste;

Tipuri de agentii de turism:

- Agentia de turism tour-operatoare are ca obiect de activitate organizarea (productia)
si vanzarae pe cont propriu a pachetelor de servicii turistice sau a componentelor acestora,
direct sau prin intermediari;
- Agentia de turism detailista vinde sau ofera spre vanzare in contul unei agentii de
turism tour-operatoare pachete de servicii sau componente ale acestora, contractate cu
aceasta;

Aceste doua tipuri de agentii de turism specificate in legislatia tarii noastre corespund si
clasificarii europene a agentiilor de turism.
Paralel cu aceasta, pe piata turistica internationala si-au facut aparitia si noi tipuri de
agentii si variante de operare. Dintre aceste noi tipuri de agentii care activeaza pe piata
internationala cele mai cunoscute sunt:
- agentii cu oferta de servicii complete;
- agentii de stimulare (incentive);
- agentii comerciale;
- agentii pentru croaziere;
- agentii organizatoare de circuite;

14
 - agentii "implant";
- agentii organizatoare de voiaje prin posta;

3.2. Organizarea interna a unei agentii de turism

Organizarea este un proces de grupare a resurselor si activitatilor

intreprinderilor turistice in scopul obtinerii unor rezultate economice si sociale in conditii
de eficienta.
Birourile importante ale agentiei de turism sunt:
1. Biroul secretariat cu sarcini in efectuarea de:
- lucrari de secretariat pentru directorul tehnic;
- inregistrarea corespondentei sosite si trierea ei pentru diversele birouri si oficii care
necesita semnatura directorului tehnic;
- instruirea si coordonara muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor.

2. Biroul dezvoltare cu rol de a asigura cresterea vanzarilor prin activitati de natura

relatiilor publice. Aceste sarcini revin directorului agentiei. Acest birou trebuie sa aiba
intocmit un fisier general al intreprinderilor si persoanelor cu care au stranse legaturi de
afaceri pentru a le expedia programe, scrisori, oferte etc.

3. Biroul transporturi este organizat pe doua sectii cu atributii specifice:

a) Sectia contracte:
- incheie contracte cu furnizorii de servicii de transport;
- stabileste conditiile si tarifele de vanzare a biletelor, precum si comisioanele
agentiei;
- intocmeste toate instructiunile cu privire la vanzarea titlurilor banesti,
contabilizarea si plata lor;
- stabileste cu furnizorii clauzele contractuale si urmareste respectarea lor;

b) Sectia materiala:

15
 - intocmeste biletele si le distribuie filialelor si sucursalelor, impreuna cu
informatiile privind validitatea si vanzarea lor (tarife, orare, manuale, breviare) cand nu
este stabilit altfel in contract;
- tine gestiunea biletelor de la emitere pana la arhivare;

4. Biroul turism este organizat in compartimente si acestea, la randul lor, in sectii:

a) Compartimentul productie are urmatoarele sectii:

- sectia programare generala care se ocupa cu elaborarea programelor de voiaj
(exceptand congresele): formarea itinerariului, alcatuirea devizului estimativ, constituirea de
contingente, efectuarea eventualelor plati anticipate in numerar pentru rezervarea contingenta
de servicii, stabileste modalitatile de vanzare a voiajelor, intocmeste si tipareste programul
provizoriu al voiajului.
- sectia operativa generala se ocupa in acord cu sectia programare generala,
de corelarea ofertei de voiaje in grup cu cererea.
- sectia operativa congrese si pelerinaje se ocupa de voiajele colective cu caracter
profesional si religios.

b) Compartimentul receptie organizeaza serviciile de primire si acces in urmatoarele

sectii:
- sectia contracte pentru servicii de primire care incheie contracte cu hoteluri si
restaurante,cu furnizori de diverse servicii receptive si cu agentiile corespondente (acele
agentii care opereaza in localitati in care nu exista birouri ale agentiei). Copiile acestor
contracte se transmit sectiei tarife.
- sectia receptiva generala intocmeste devizele estimative cerute de turistii
individuali pentru voiaje ale caror itinerarii sunt stabilite de acestia si inventariaza serviciile
de primire din diverse localitati turistice oferite de agentie, precum si personalul specializat in
insotire.
- sectia operativa generala care indeplineste toate operatiunile de rezervari si
prestari servicii de catre clientela sosita in diversele localitati vizitate prin intermediul
instructiunilor trimise filialelor, sucursalelor si agentiilor corespondente.

16
 In cadrul acestui birou isi desfasoara activitatea agentii de turism si ghizii.

5. Biroul trafic accesoriu compus din:

a) sectia servicii bancare care:
- efectueaza schimbul valutar;
- repartizeaza valuta externa rezidentilor ce pleaca in strainatate;
- emite carti de credit;
b) sectia asigurari diverse si expedieri de bagaje care:
- emite si vinde polite de asigurare;
- se ocupa cu organizarea serviciului de expeditie a bagajelor;
c) sectia servicii diverse incheie acorduri cu firmele comerciale pentru vanzarea de
bilete la spectacole, articole de librarie (ghiduri, harti topografice si automobilistice),
suveniruri.
6. Biroul tarife si documentare format din:
- sectia tarife intocmeste, tipareste si difuzeaza pliante, breviare si liste de servicii;
- sectia documentare agentiala intocmeste, tipareste si difuzeaza toate informatiile
necesare pentru organizarea optima a serviciilor si pentru informarea corecta a clientelei;
- sectia documentare neagentiala procura toate orarele, anuarele, publicatiile editate de
furnizorii de servicii si de intreprinderi turistice si le difuzeaza catre filiale si sucursale;
7. Biroul publicitate format din:
- sectia redactionala pregateste textele pentru publicitatea pasiva, urmareste redactarea si
tiparirea publicatiilor proprii cum ar fi: reviste, brosuri, rubrici de stiri etc.
8. Biroul difuzare si fisier general se ocupa cu expedierea documentatiei, a
materialului publicitar si a corespondentei care-i parvine de la diverse sectii si birouri.
Intocmeste si actualizeaza fisierul general al clientilor.

17
 BIBLIOGRAFIE

1. I. Berbecaru, Strategia promotionala in turism, Edit. Sport Turism, Buc., 1996.

2. F. Bran, M. Dinu, T. Simion Economia turismului si mediul inconjurator, Edit.
Economica, Buc., 1998.
3. C. Cooper, J. Fletcher, St. Wanhill, D. Gilbert, R. Shepherd, Tourism Principles
and Practice, Ed. Longman, 1993.
4. A. Cristea, Gestiunea activitatilor de turism, Edit. Univ. Crestina
D. Cantemir, Buc., 2002.
5. C. Cristureanu, Economia si politica turismuli international, Casa editoriala pentru
turism si cultura ABEONA, 1992.
6. D. C. Dinca, L. Svillgart, St. Verdet, N. Patrascu, G. Boe, R. Matei, Economia
intreprinderii si elemente de legislatie, Ed. Oscar Print, Buc., 2001.
7. C. Draica, Ghid practic de turism intern si international, Edit. All Beck, Buc., 1999.
8. E. Emilian, Managementul serviciilor, Edit. Expert, 2000.
9. V. Glavan, Geografia turismului in Romania, Edit. Institutului de Management -
Turism Eden, Buc., 1996.
10. I. Ionescu, Turismul - fenomen social-economic si cultural,
Edit. Oscar Print, Buc., 2000.
11. L.R. Lanquar, R Hollier, Le Markating touristique, Edit. Press Universtaires du
France, 1996.
12. N. Lupu, Hotelul - Economie si management, Edit. All Beck, Buc., 1999.
13. R. Minciu, P. Baron, N. Neacsu. Economia tursimului, Univ. Independenta D.
Cantemir (UIDC), Buc., 1993.
14. V. Neagu, Servicii si turism, Edit. Expert, Buc., 2000.
15. O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Edit. Economica, Buc., 1993.
16. V. Olteanu, Economia intreprinderilor turistice, UIDC, Buc., 1993.

18