Lucrarea mea de licenta se intitulează “Potentialul turistic al judetului Cluj si

valorificarea acestuia”.

Am ales aceasta tema deoarece detine o importanta majora, turismul actionand pe plan
social ca mijloc de educare, de dezvoltare a nivelului de cultura, cat si ca un factor in vederea
infiintarii de noi locuri de munca si generare de noi venituri pentru populatia gazda.

Lucrarea de faţă îşi propune o analiză asupra situaţiei sectorului turistic al judeţului
Cluj, atât prin valorile naturale, cât şi prin cele antropice, dar şi prin realizarea unui studiu de
caz privind circulaţia turistică în unităţile de cazare, acestea din urmă favorizând apariţia
turismului de-a lungul timpului.

Obiectivul fundamental al acestei lucrări îl constituie prezentarea potenţialului turistic

sub toate formele sale la nivelul judeţului Cluj şi identificarea unor noi modalităţi de
dezvoltare a gradului de valorificare al potenţialului turistic din acest teritoriu. Obiectivul
lucrarii a fost realizat prin intermediul studiului de caz efectuat comparativ asupra unitatilor
de cazare din judetul Cluj si municipiul Cluj Napoca prin prelucrarea si analizarea datelor
furnizate de Institutul National de Statistica.

Lucrarea este structurată în trei capitole. În cadrul primului capitol sunt dezvăluite
resursele potenţialului turistic natural ale zonei analizate. În cel de-al doilea capitol sunt
expuse elementele potenţialului turistic antropic ale judeţului Cluj, acestea au provenit din
activităţile oamenilor reuşind să capteze valenţe turistice prin amploarea construcţiilor şi a
ideilor folosite. Capitolul trei este dedicat prezentării destinaţiilor turistice din cadrul judeţului
Cluj, dar şi a unei evoluţiii comparative a unităţilor de cazare şi a fluxurilor turistice din
judeţul Cluj şi a municipiului Cluj-Napoca.

Judeţul Cluj este poziţionat în partea central nord-vestică a ţării, fiind capitala regiunii
de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord).

Un avantaj concurenţial al judeţului este conferit de poziţia sa geografică, fiind

localizat în apropierea graniţelor cu Ucraina şi Ungaria, dar şi în zona de întâlnire a mai
multor culoare de dezvoltare, şi anume Coridorul Suceava-Cluj, constituind principala axă de
comunicaţie de la est spre vest , dar şi datorită existenţei a mai multor axe de legătură cu
centrul ţării.

1
 Aşezările urbane s-au dezvoltat în cadrul spaţiilor de culoare şi depresiuni, de
exemplu: Cluj-Napoca, Gherla şi Dej în culoarele Someşului Mic şi Someşului; Turda şi
Câmpia Turzii în 8
Culoarul Arieşului Inferior; iar Huedin în depresiunea omonimă. Ele sunt rezultatul al
unei îndelungate evoluţii istorico-economice şi social-culturale care a condus la detaşarea unei
zone turistice.

Resursele turistice naturale

Judetul Cluj se intinde pe cuprinsul a două trepte majore de relief, prima dintre ele
corespunde zonei montane a nord-estului Munţilor Apuseni (aproximativ 33% din suprafaţa
judeţului), iar cea de-a doua treapă este reprezentată de unitatea de dealuri (ocupând
aproximativ 67% din suprafaţa judeţului).

Cele două trepte majore de relief (munţii şi regiunile deluroase) se remarcă cu ponderi
diferenţiate în ceea ce priveşte inventarul obiectivelor turistice, prima unitate având întâietate,
deşi se extinde pe o întindere mai scăzută de o treime din suprafaţa totală a judeţului.

Prezenta climatului continental moderat determinat de circulaţia generală a maselor de

aer pe direcţia est-vest, pe când perioada de iarnă este caracterizată de invaziile maritime
polare din nord-vest, iar în timpul verii îşi fac simţită prezenţa ciclonii nord-mediteraneeni,
care aduc un aer mai cald şi relativ umed. Totodată, acest climat este condiţionat şi de
prezenţa celor două unităţi principale de relief din cadrul judeţului, şi anume nord-estul
Munţilor Apuseni şi o bună parte din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.

Componenta hidrografică se remarcă prin reţeaua vastă de râuri, unităţi lacustre,

iazuri, heleştee, lacuri sărate şi ape subterane; unităţile lacustre din cadrul judeţului Cluj sunt
aproape în totalitate de natură antropică, cele naturale fiind într-un număr foarte redus.
Acestea din urmă sunt prezente in zona Cheia şi diapirul zonei Sic-Săcălaia, acolo unde s-a
format Lacul (Tăul) Ştiucii, recunoscut în literatura geografică pentru originalitatea sa
genetică, alcătuind în prezent o unitate de recreere specifică pescuitului sportiv de ştiucă sau
plătică. De asemenea, în această categorie intră şi Lacurile Bica (Podişul Păniceni) şi Lacul
Alunişu. Dintre cele artificiale, lacurile de acumulare şi-au făcut apariţia odată cu intrarea în
circuitul de amenajare hidroenergetică a reţelei hidrografice din cadrul spaţiului montan al
judeţului, în primul rând pe Someşul Mic şi mai târziu pe Drăgan şi Săcuieu. În lungul
Someşului Mic a fost constituită, din amonte spre aval, salba de lacuri Fântânele, Tarniţa,
Someşul Cald, Gilău şi Floreşti

2
 Fauna prezintă, atât interes cinegetic, cât şi ştiinţific, pe teritoriul judetului Cluj se
remarcă prezenţa ursului brun, cerbului carpatin şi a cocoşului de munte.

La nivelul teritoriul judeţului Cluj, cu scopul protejării cadrului natural şi menţinerea

fluxurilor turistice, întâlnim o suprafaţa totală protejată de 30.184,11 ha, în aceasta fiind
incluse un numar total de 24 de rezervaţii ştiinţifice, monumente naturale, rezervaţii naturale,
dar şi un parc natural.

Parcul Natural Munţii Apuseni a fost declarat arie naturală protejată de interes naţional
în anul 1990. Cu o suprafaţă totală de 75.784 ha, 28.858 ha se află pe teritoriul judeţului Cluj.
Dintre peşterile situate în parc fac parte următoarele: Peştera Vârfuraşu, Peştera din
Piatra Ponorului, Peştera cu apă din Valea Firei, care este si ce-a doua peşteră din ţară ca
lungime şi este formată din două unităţi diferite: Peştera Mare de pe Valea Firei şi Avenul din
Poieniţă.

Rezervaţia mixtă Cheile Turzii este o rezervaţie naturală complexă, aceasta s-a
evidenţiat încă de pe vremea romanilor prin grandoarea peisajului şi complexitatea învelişului
biogeografic.

Dintre resursele cultural istorice se remarca:

 Numeroasele vestigii ale civilizaţiei romane, oraşe precum Cluj-
Napoca, dar şi Turda-Potaissa, acestea au format două dintre cele mai importante
centre ale provinciei Dacia, Clujul de astazi fiind cunoscut sub denumirea de Napoca,
iar Turda a purtat denumirea de Potaissa. Primul dintre ele a fost chiar capitala
provinciei Dacia Porolissensis (subdiviziune administrativă a Daciei), în timp ce la
Turda se afla sediul Legiunii a V-a Macedonică îndeplinind un rol de apărare;
 Cetăţile fortificate de la Moldoveneşti (lângă Turda), Dăbâca, Calvaria
(Cluj-Mănăştur) ale căror incinte de fortificaţie se pot vedea şi astăzi, acestea au fost
construite la începutul Evului Mediu,
 Cetatea de la Dăbâca se prezintă a fi cea mai complexă cetate de
pământ de pe teritoriul judeţului Cluj, atât prin dimensiunea sa, cât şi prin construcţia
arhitecturală (clădită în secolele IX-X);

Monumente istorice
 Monumentul Glorie Ostaşului Român comemorează eroii din cadrul
armatei române ce s-au sacrificat pentru apărarea patriei, fiind dezvelit în anul 1996;

3
  Monumentul Memorandiştilor inaugurat în anul 1994 comemorează
centenarul procesului memorandiştilor care s-au ridicat împotriva guvernului austro-
ungar;
 Obeliscul, Turda a cărui înălţime este de 16 metri, fiind ridicat la
aproximativ 4 km de centrul oraşului în anul 1971, închinat marelui voievod Mihai
Viteazul, ucis chiar în acest loc la data de 9 august 1601.
 Monumentul de la Bobâlna, acesta aminteşte de răscoala ţăranilor
români şi maghiari.

Statuile, busturile şi grupurile statuare

 Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul
 Statuia ce aparţine lui Baba Novac a fost ridicată în cinstea unuia dintre cei mai
curajoşi căpitani din cadrul armatei ce aparţinea domnitorului Mihai Viteazul; Grupul statuar
Horea, Cloşca şi Crişan îi aminteşte pe cei trei conducători ai răscoalei din 1784;
 Lupa Capitolina, Lupoaica fiind simbol al Romei, cu gemenii Romulus şi
Remus, aceasta a fost donată oraşului Cluj-Napoca din partea unei delegaţii de studenţi şi
profesori italieni în anul 1921. Aceasta reprezintă o copie a celebrei statui din Roma şi
constituie un simbol al latinităţii poporului roman;
 Statuile ce aparţin poeţilor Mihai Eminescu şi Lucian Blaga;

Castelele

 Bonţida constituie castelul care prezintă cel mai mare grad de

atractivitate, construcţia fiind opera mai multor generaţii ce aparţin familiei Banffy
 Banffy, amplasat în Răscruci, comuna Bonţida a fost ridicat în anul
1854, iar în cadrul construcţiei sale s-a utilizat piatră provenită din zidurile cetăţii de la
Dăbâca;
 Kemeny, aflat în Luncani reprezintă o amplă construcţie realizată în stil
baroc,
 Castelul din Mânăstirea constituie una dintre cele mai reprezentative
construcţii din Transilvania în ceea ce priveşte stilul Renaşterii, a fost clădit pe
amplasamentul unei mânăstiri mai vechi în perioada anilor 1760;

4
 Dintre obiectivele culturale, se disting următoarele muzee:

 Muzeul Etnografic al Transilvaniei dispune şi de o secţie în aer liber

amplasată pe Dealul Hoia, aici remarcându-se arhitectura de lemn.
 Muzeul de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca şi adăposteşte un
patrimoniu de peste 150.000 de piese, în special colecţii de artă medievală
 Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, patrimoniul său include colecţii
importante ale pictorilor români, îndeosebi Aman, Grigorescu, Andreescu, dar şi
colecţii ce aparţin picturii universale;
 Muzeul de Istorie al Farmaciei cuprinde o largă varietate de exponate
care scot în evidenţă modul evolutiv al acestui domeniu;
 Muzeul Zoologic; Muzeul de Mineralogie şi Geologie; Muzeul Botanic;
Muzeul de Istorie din Turda; Muzeul de Etnografie din Huedin; Muzeul Apei, acesta
este un muzeu ce prezintă un specific aparte, fiind unic în România;
Edificii religioase

 Biserica „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca reprezintă singura construcţie

gotică din România care cuprinde o secţiune de tip hală, trei nave şi un cor poligonal.
 Biserica Reformată aflată pe Uliţa Lupilor din Cluj-Napoca, aceasta a
fost realizată cu ajutorul regelui Matei Corvin

Judeţul Cluj se înscrie pe lista judeţelor cu un număr ridicat de biserici de lemn:

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” este amplasată în satul Nicula şi atestată

documentar în anul 1552; Biserica „Sfânta Treime” aflată în satul Agârbiciu datând din
secolul al XVIII-lea şi Biserica „Înălţarea Domnului” amplasată în satul Bica (1765), acestea
două fiind recunoscute la nivel naţional; Biserica „Sfinţii Arhangheli” din satul Finişel,
unicitatea acesteia reiese din lipsa turlei la biserică şi separarea cloptniţei de aceasta;

De asemenea, prezenţa festivalurilor şi a evenimentelor culturale de diverse tipuri scot

în evidenţă manifestările artistice din mai multe domenii, acestea pot avea atât caracter
naţional, cât şi internaţional, municipiul Cluj-Napoca fiind centrul de desfăşurare al acestor
manifestări.

5
 Festivalul Internaţional de Film (TIFF), care a fost înfiinţat în anul 2002 şi reprezintă
primul festival internaţional de film de lung-metraj din ţară; Festivalul Internaţional de
Chitară Transilvania; Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”; Festivalul
Internaţional de foarte scurt metraj, acesta fiind un festival unic în lume; Festivalul
Internaţional de Folclor „Sfântul Ştefan”; Festivalul Internaţional Mozart,

Resursele tehnico economice si stiintifice contemporane

La nivelul judeţului Cluj, schema de amenajare hidroenergetică este realizată pe râul

Someşul Cald, schema este alcătuită din patru acumulări (Fântânele, Tarniţa, Gilău şi Floreşti)
şi o cascadă de 8 centrale hidroelectrice (Mărişelu, Tarniţa, Someşul Cald, Gilău I, Gilău II,
Floreşti I, Floreşti II, Cluj I).

 Tarniţa constituie una dintre atracţiile principale ale judeţului Cluj. Pe

lac se pot desfăşura numeroase activităţi precum: pescuitul, plimbări cu barca, înotul,
jetski-ul sau ski-ul nautic.
 Din punct de vedere turistic, pe malul lacului este amplasată Staţiunea
Fântânele, aflată la mare căutare de către clujeni, dar şi de către turişti, totodată, lacul
este utilizat şi ca spaţiu de agrement-recreere, având posibilitatea practicării sportului
nautic pe lac, cu hidrobiciclete sau bărci.
 Lacul Gilău este una dintre cele mai solicitate destinaţii în ceea ce
priveşte pescuitul sportiv, în speţă pentru mreană, clean, scobar şi curcubeu, dar şi
lostriţa.
 Lacurile de acumulare şi barajele acestora produc energie electrică prin
intermediul hidrocentralelor; cu ajutorul lor se reduc inundaţiile şi viiturile; din aceste
lacuri provine o cantitate ridicată de peşte, fiind utilizat şi în unităţile de turism;
totodată, îmbunătăţesc peisajul şi oferă condiţii prielnice desfăşurării sporturilor
nautice.

2.3. Resursele socio-demografice

6
  In ceea ce priveste evolutia populatiei dupa domiciliu la 1 ianuarie in judetul
Cluj si municipiul Cluj Napoca putem observa ca in ultimii 4 ani, populaţia judeţului a
înregistrat creşteri anuale, relativ constante. În ansamblul perioadei studiate 2011-2015,
populaţia judeţului a cunoscut o creştere de 5.848 locuitori. In ceea ce priveşte municipiul
Cluj-Napoca, putem observa aceeaşi tendinţă de creştere a populaţiei, însă mai puţin intensă,
unde populaţia a cunoscut o creştere de 1.845 persoane în perioada 2011-2015.
 Analiza evoluţiei populaţiei la 1 ianuarie conform mediilor de rezidenţă la
nivelul judeţului Cluj, având perioada de studiu 2011-2015 scoate în relief faptul că populaţia
din mediul urban este 31 aproape dublă comparativ cu cea din mediul rural pe toată perioada
analizată, judeţul Cluj fiind unul dintre cele mai urbanizate judeţe.

În ceea ce priveşte economia judeţului Cluj, aceasta deţine o pondere considerabilă în

economia naţională, fiind cel mai important centru administrativ din zona de vest a ţării.
Industria ocupă locul principal, urmată fiind de agricultură, silvicultură şi pescuit,
comerţ şi construcţii. Printre companiile cu sedii în judeţul Cluj se numără şi Mechel Câmpia
Turzii, Bechtel, ACI Cluj, Transilvania Construcţii, Napolact, HP, Clujana, Ursus Breweries,
Prodvinalco.
Câştigul salarial nominal mediu brut lunar a fost în valoare de 2.763 lei în anul 2015 la
nivelul judeţului Cluj, în timp ce Regiunea Nord-Vest a înregistrat un câştig salarial nominal
mediu brut lunar de 2.220 lei.
Din cele înfăţişate mai sus rezultă că resursele socio-demografice, în judeţul Cluj, se
prezintă a acţiona ca un factor favorizant referitor la desfăşurarea şi evoluţia activităţii de
turism.

CAPITOLUL III DESTINAȚII TURISTICE

Staţiunea Băile Turda Anul 1840 este reprezentativ pentru începuturile tratamentului
balnear din această zonă. În această localitate au fost identificate un număr de 16 lacuri
antroposaline, cele mai importante dintre ele sunt: Lacul-Ştrandul Român, Lacul Tarzan,
Lacul Csiki şi Lacul Privighetorii.

7
 Staţiunea Băile Băiţa Băile Băiţa reprezintă o staţiune turistică balneoclimaterică
permanentă ce prezintă interes local, altitudinea la care se află este de 257 m. Staţiunea este
situată pe malul stâng al Someşului Mic, într-un parc de brazi, castani şi stejari

Staţiunea Fântânele-Beliş Este o staţiune climatică de tip permanent, prezintă interes

local şi este amplasată la o altitudine de 1.050 m înălţime. Staţiunea este situată între Munţii
Gilău şi Vlădeasa, pe malul Lacului Fântânele, la o distanţă de 25 km de oraşul Huedin.

Salina Turda este amplasată în cadrul zonei Durgău-Valea Sărată din Turda,
constituind atracţia principală a localităţii.Salina Turda este un adevărat muzeu de istorie al
mineritului în sare.
Municipiul Cluj Napoca - Municipiul Cluj-Napoca este reşedinţa judeţului Cluj şi cel
dintâi centru urban al Transilvaniei. Clujul se regăseşte la încrucişarea unor drumuri ce
prezintă, atât interes naţional, cât şi internaţional, acesta a reprezentat dintotdeauna un
puternic centru de atracţie turistică prin prisma numeroaselor monumente ce ţin de trecutul
istoric, dar şi datorită vastei activităţi cultural-ştiinţifice reprezentată fiind prin valorile
inestimabile aflate în muzee şi în biblioteci

Studiu de caz asupra unităților de cazare din judeţul Cluj şi municipiul Cluj-
Napoca

În următorul studiu de caz vom putea observa o diferenţiere a evoluţiei indicatorilor

turistici, între judeţul Cluj şi municipiul său, Cluj-Napoca. Tabelele de mai jos redau evoluţia
potenţialului turistic în intervalul 2011-2015.

Evoluţia structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică per total la

nivelul judeţului Cluj, dar şi a municipiului Cluj-Napoca având ca perioadă de studiu 2011-
2016 scoate în evidenţă oscilaţii neregulate.
Valoarea maximă a structurilor de primire turistică este înregistrată la nivelul anului
2012, atât pentru judeţ, cât şi pentru municipiu, valoare ce nu a mai fost egalată de-a lungul
perioadei analizate (234, respectiv 97 unităţi).
De constatat este şi faptul că numărul unităţilor a scăzut considerabil de-a lungul
timpului, mai ales că numărul acestora în anul 2011 este mai ridicat comparativ cu anul 2015
în cazul judeţului, în timp ce municipiul a înregistrat o creştere de 7 unităţi de-a lungul
perioadei studiate.

8
 În ceea ce priveşte municipiul Cluj, structurile resimt aceeaşi evoluţie oscilantă, anul
2011 este caracterizat de 79 unităţi, urmând ca pentru anii următori să cunoască scăderi
succesive şi o creştere de numai 1 unitate în anul 2015.

Analiza evoluţiei structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe

tipuri de structuri la nivelul judeţului Cluj se prezintă a fi una relativ constantă, cu mici
excepţii.
Astfel, ponderea cea mai ridicată în numărul total al structurilor de primire turistică la
nivelul anului 2015 se găseşte la nivelul pensiunilor agroturistice (31,7%), deşi au înregistrat
un trend descendent pe toată perioada studiată, notabil este faptul că pensiunile agroturistice
au reuşit să cumuleze numărul cel mai ridicat de structuri pe toată perioada analizată,
hotelurile deţin o pondere de 30,10%, pensiunile turistice 23,11%, iar vilele turistice 6,45%.
Trenduri ascendente au înregistrat doar pensiunile turistice, crescând cu 13 unităţi pe
toată perioada studiată. În rest, hotelurile prezintă variaţii constante alături de moteluri, vile
turistice, campinguri şi popasuri turistice. Trenduri descendente s-au resimţit la nivelul
hostelurilor, înjumătăţindu-se pe toată perioada de studiu şi în ceeea ce priveşte pensiunile
agroturistice.
De menţionat este înfiinţarea începând cu anul 2013 a hotelurilor de tip apartament,
dar şi a taberelor de elevi şi preşcolari odată cu anul 2015, în cadrul judeţului resimţindu-se
începutul unei diversificări a tipurilor de structuri de primire.

Analizând evoluţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe

tipuri de structuri în cadrul municipiului Cluj-Napoca putem observa o variaţie accentuată a
acestora.
De exemplu, pensiunile turistice şi hotelurile sunt singurele care au înregistrat un trend
ascendent de-a lungul perioadei studiate, creşterea fiind de 13 unităţi, respectiv 2 unităţi.
Trenduri descendente se concretizează în cadrul hostelurilor, putem observa
similitudinea datelor în această privinţă cu cele ale judeţului, acest tip de unităţi regăsindu-se
doar în municipiul Oradea, totodată se desfiinţează structurile de tipul motelurilor şi a
pensiunilor agroturistice odată cu anul 2014, în timp ce vilele turistice sunt marcate de o
scădere de 5 unităţi în ansamblul perioadei analizate. Singurele tipuri de structuri care îşi
menţin numărul sunt campingurile, fiind unul singur amenajat la nivelul întregului judeţ.
Ponderea cea mai ridicată în cadrul municipiului Cluj-Napoca la nivelul anului 2015
revine hotelurilor (47,6%), urmată fiind de pensiunile turistice (38,3%) şi vilele turistice
9
(8,13%). De menţionat este faptul că mai mult de jumătate dintre hoteluri şi pensiunile
turistice sunt concentrate la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

Din analiza evoluţiei capacităţii de cazare turistică existentă per total la nivelul
judeţului Cluj, dar şi a municipiului Cluj-Napoca având ca perioada de studiu 2011-2016 se
constată că numărul total al locurilor de cazare prezintă o fluctuaţie, înregistrând, atât creşteri,
cât şi scăderi de-a lungul perioadei analizate.
În ceea ce priveşte judeţul, valoarea maximă a numărului de locuri existente se
înregistrează în anul 2012 cu 8.925 de locuri, iar cea minimă în anul 2014, atunci când
valoarea capacităţii de cazare a fost de 7.611 locuri. Notabil este faptul că numărul locurilor
de cazare a crescut comparativ cu anul de referinţă cu 676 locuri.
De asemenea, municipiul cunoaşte o valoare maximă a locurilor de cazare tot la
nivelul anului 2012 cu 5.332 locuri, iar valoarea minimă în 2011 cu 4.327 locuri. Şi în cadrul
municipiului putem observa faptul că numărul de locuri de cazare existente a crescut faţă de
anul de referinţă cu 630 de locuri. În Cluj-Napoca se regăseşte un procent de 40-50% din
capacitatea de cazare existentă, dovadă că municipiul constituie principala destinaţie turistică
din cadrul judeţului.

Din analiza evoluţiei capacităţii de cazare turistică în funcţiune per total la nivelul
judeţului Cluj şi a municipiului Cluj-Napoca având ca perioadă de studiu 2011-2016 reiese
faptul că numărul total de locuri-zile fluctează considerabil de la un la altul.
Valoarea maximă a capacităţii de cazare în funcţiune la nivelul judeţului se
înregistrează la nivelul anului 2012 cu un număr de 3.172.809 locuri-zile, totodată, de
menţionat este şi faptul că anul 2015 cunoaşte un număr de locuri-zile mai ridicat comparativ
cu anul de referinţă, creşterea înregistrată fiind de 158.604 locuri-zile. În ceea ce priveşte
municipiul, acesta înregistrează aceeaşi evoluţie oscilantă, nivelul maxim de locuri-zile este
atins în anul 2013, iar nivelul minim în anul 2011, capacitatea de cazare turistică în funcţiune
crescând în anul 2015 comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2011 cu 211.097 locuri-zile.

Evoluţia sosirilor turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică per total la nivelul judeţului Cluj şi a municipiului Cluj-Napoca luând ca perioadă de
studiu 2011-2015 scoate în relief o evoluţie ascendentă, atât în ceea ce priveşte judeţul, cât şi
municipiul, excepţie fiind anul 2014, atunci când la nivelul municipiului Cluj-Napoca s-a
înregistrat o scădere a sosirilor

10
 de 2.557 persoane comparativ cu anul precedent, această scădere este una temporară
deoarece anul următor va cunoaşte o creştere semnificativă a numărului de sosiri de 56.642
persoane.
La nivelul judeţului Cluj putem observa cu uşurinţă din graficul alăturat un trend
ascendent, numărul sosirilor turişilor cunoscând o creştere de 141.729 persoane de-a lungul
perioadei studiate.
Evoluţia sosirilor turiştilor la nivel de municipiu a cunoscut aceeaşi evoluţie
progresivă, dacă în anul 2011 numărul sosirilor a fost de 221.426, anul 2015 va cunoaşte o
creştere considerabilă a sosirilor de 159.610 ajungând la 319.220 sosiri.
Acest indicator ne arată că în intervalul 2011-2015, atât judeţul, cât şi municipiul au
reuşit să recâştige treptat din forţa de atracţie turistică, rezultatul fiind majorarea numărului de
sosiri turistice în cadrul structurilor de primire turistică per total.

Analizând evoluţia sosirilor turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de

cazare turistică per total pe tipuri de turişti la nivelul judeţului Cluj având ca perioadă de
studiu 2011-2015 se remarcă un trend ascendent, această creştere s-a produs în baza aportului
adus de către turiştii români (pe fondul creşterii economiei şi a majorării veniturilor).
Numărul acestora a cunoscut o creştere semnificativă de 118.972 sosiri în perioada analizată.
Aceleaşi tendinţe de evoluţie se înregistrează şi în ceea ce priveşte turiştii străini, însă
contribuind mai puţin la totalul acestui indicator, dacă anul 2011 a adus un număr de 65.777
turişti străini, anul 2015 a cunoscut un număr de 88.534 turişti străini, excepţie fiind anul
2012, atunci când sosirile au cunoscut o scădere de 2.936 turişti străini faţă de anul de
referinţă, această scădere fiind provizorie.
Evoluţia ascendentă a turiştilor, atât români cât şi străini, constă în rezultatul
intensificării cererii, cât şi a consumului pentru această zonă.

Analizând evoluţia sosirilor turiştilor români şi străini la nivelul lunilor anului 2015 în
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică per total la nivelul judeţului Cluj
având ca perioadă de studiu 2011-2015 se remarcă prezenţa unui caracter sezonier accentuat,
înregistrând două perioade de vârf: iulie-august şi ianuarie-februarie. După cum se poate
observa şi din graficul anterior, în aceste perioade ale anului circulaţia turistică la nivelul
judeţului atinge un număr maxim de 41.745 sosiri ale turiştilor români, respectiv 42.519
sosiri.

11
 Pe de altă parte, în perioada de extrasezon, circulaţia turistică scade până la 6.698
turişti, respectiv 5.423 turişti. În ceea ce priveşte evoluţia sosirilor turiştilor străini, circulaţia
turistică atinge în perioada iulie-august un număr de 11.331 turişti, respectiv 12.098 turişti, pe
când în sezonul rece (ianuarie-februarie) judeţul Cluj a înregistrat un număr de 6.698,
respectiv 5.423 turişti străini

Evoluţia înnoptărilor turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică per total la nivelul judeţului Cluj şi a municipiului Cluj-Napoca având ca perioadă de
studiu 2011-2015 relevă o tendinţă ascendentă pe întreaga perioadă analizată.
Anul 2011 a înregistrat un număr de 497.875 înnoptări în judeţul Cluj, urmând ca
pentru perioada următoare să cunoască o sporire treptată a numărului acestora până în anul
2015, atunci când valoarea acestora culminează cu un număr de 856.596 înnoptări turistice,
crescând cu aproape jumătate din numărul înnoptărilor înregistrate în anul de referinţă.
De asemenea, valorile înnoptărilor din municipiul Cluj-Napoca se apropie treptat de
cele ale judeţului analizat. Dacă în anul 2011 au fost înregistrate un număr de 372.797
înnoptări, perioada următoare va cunoaşte creşteri semnificative, ajungând la valoarea
maximă de 608.620 înnoptări, valoare aproape dublată comparativ cu anul de referinţă. Mai
mult de jumătate din numărul înnoptărilor înregistrate în judeţ aparţin municipiului Cluj-
Napoca, acestea cunoscând o evoluţie impresionantă de-a lungul perioadei studiate.

Cunoscând situaţia înnoptărilor şi a capacităţii de cazare turistică în funcţiune am

procedat pentru calcularea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică, indicator
sugestiv în aprecierea eficienţei cazării

Analiza evoluţiei indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune

la nivelul judeţului Cluj şi a municipiului Cluj-Napoca (%) în perioada de studiu 2011-2015
reflectă existenţa unor niveluri reduse de utilizare netă a capacităţilor de cazare în funcţiune în
perioada analizată. În anul 2012, la nivelul judeţului indicele a atins pragul minim de
16,091%, respectiv 22,452% la nivelul municipiului, o cauză ar putea fi existenţa unei
discrepanţe între cerere şi oferta de servicii turistice. Pe de altă parte, pragul maxim se
înregistrează în anul 2015, atât pentru judeţ, cât şi pentru municipiul său (28,393%, respectiv
34,417%).
De menţionat este faptul că valoarea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare
turistică în funcţiune este mai ridicată pe toată perioada analizată la nivel de municipiu faţă de

12
judeţ, ceea ce înseamnă că numărul înnoptărilor la 100 de locuri date în funcţiune în
municipiul Cluj-Napoca este superior întregului judeţ, dar şi faptul că valoarea indicelui la
nivelul anului 2015 este mai ridicată comparativ cu anul de referinţă, atât pentru judeţ, cât şi
pentru municipiu.

În concluzie, studiul efectuat asupra unităţilor de cazare din judeţul Cluj şi municipiul
său în intervalul de studiu 2011-2015 relevă o scădere progresivă a unităţilor de cazare în
condiţiile în care, atât numărul sosirilor turiştilor români şi străini, cât şi înnoptările acestora
înregistrează măriri treptate. Cu toate că numărul turiştilor se dezvoltă treptat, atât la nivel de
judeţ, cât şi municipiu în structura unităţilor de cazare se poate observa o micşorare a
diversităţii ofertei de cazare prin prisma diminuării, chiar desfiinţării unor tipuri de structuri
de cazare, cum sunt cele din judeţ - hostelurile, tip de unitate de cazare destinat tinerilor cu un
buget limitat, dar care constituie o parte semnificativă din numărul turiştilor, cabanele
turistice, pensiunile agroturistice, vilele turistice şi popasurile turistice. Referitor la municipiu,
scăderea se produce la nivelul motelurilor, vilelor turistice, pensiunilor agroturistice, dar şi a
hostelurilor, acestea ajungând la trei unităţi pe judeţ.
Privitor la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, se poate remarca faptul că mai
mult de jumătate din numărul acestora se află în municipiul Cluj-Napoca, deşi la nivelul
judeţului există şi alte municipii care înmagazineză numeroase obiective turistice.
Iar în ceea ce priveşte procentul în care capacitatea de cazare turistică în funcţiune a
fost utilizată, notabil este trendul puternic crescător al acestuia de-a lungul perioadei turistice
analizate, dar şi faptul că acesta este considerabil mai mare la nivelul municipiului,
comparativ cu judeţul, ceea ce susţine ideea conform căreia municipiul Cluj-Napoca are un
puternic efect de polarizare, manifestând efecte negative asupra celorlalte centre urbane.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Judeţul Cluj, inima Transilvaniei reprezintă o aşezare a cărei locaţie se prezintă a fi

favorabilă din toate punctele de vedere şi al cărei potenţial turistic este important să fie
valorificat la maxim. În această direcţie, am stabilit următoarele obiective de dezvoltare a
acestuia:

- Ţinând cont de trendul ascendent înregistrat în cazul sosirilor turiştilor, atât români,
cât şi străini propun o creştere a numărului unităţilor de cazare. Totodată, se va merge pe

13
diversificarea structurilor de primire turistică prin construirea unei infrastructuri turistice de
cazare noi, structuri noi având în vedere diminuarea accentuată cunoscută a acestora,
implementarea unor oferte diversificate în vederea accentuării fluxurilor turistice prin
existenţa unei game variate de posibilităţi de cazare;
- Conturarea şi promovarea potenţialului turistic cu ajutorul materialelor publicitare
prin intermediul pliantelor, prospectelor, broşuri turistice, ghiduri turistice, utilizarea
internetului, dar şi prin Oficiul de Turism;
- Exploatarea turismului balnear prin prisma evoluţiei acestuia din ultimii ani, interesul
pentru acesta evoluează simţitor pe fondul creşterii uzurii biologice şi a dezvoltării
preocupărilor populaţiei urbane pentru o viaţă sănătoasă, activă;
- Stabilirea unor programe de refacere ecologică şi valorificare prin intermediul
turismului în ceea ce priveşte arealele afectate de alte tipuri de valorificare economică
(minerit, pastoral, forestier) pe fondul creşterii nevoii de conservare şi protejare prin turismul
organizat;
- Exploatarea potenţialului speoturistic. Cu toate că, judeţul Cluj deţine un inedit
potenţial speoturistic în cadrul căruia se regăsesc 284 de peşteri, doar 30 dintre acestea pot
face obiectul unor amenjări turistice în vederea practicării speoturismului;
- Refacerea infrastructurii având drept scop creşterea accesibilităţii către obiectivele şi
arealele turistice;
- Dezvoltarea şi promovarea agroturismului, principalele zone ce deţin potenţial în
acest sens sunt: Sâncraiu, Beliş, Ciucea, Mânăstireni, acestea fiind doar câteva dintre acestea.
Promovarea evenimentelor locale din aceste zone, precum şi a tradiţiilor, dansurilor populare,
meşteşugurilor au drept scop creşterea vizibilităţii acestei regiuni şi atragerea turiştilor, dar şi
a investitorilor;
Valorificarea resurselor hidrominerale ce prezintă efect terapeutic. Baze specifice din
cadrul staţiunilor Cojocna, Turda au fost scoate din funcţiune din pricina gradului avansat de
uzură ale bazelor turistice din zonă. Totodată, ultimii ani au adus şi iniţiative de reabilitare şi
modernizare a unor proiecte de investiţii importante, precum Băile Cojocna şi Parcul Balnear
Dej-Toroc, în general se poate observa o valorificare minimală a acestor resurse;
- Implementarea unor oferte şi programe speciale destinate satisfacerii segmentelor
reduse de turişti practicanţi ai unor forme de turism de nişă, precum cel extrem, de aventură,
elitist;

14
 - Stabilirea unei imagini de marcă şi promovarea judeţului Cluj ca destinaţie turistică,
care să urmărească accentuarea valorii turistice prin potenţialul său cultural, balnear şi
etnografic;
- Fructificarea turismului recreativ montan, acesta deţine un potenţial ridicat de
afirmare şi exploatare, cu precădere în masivele Gilău-Muntele Mare şi Vlădeasa aflate la
altitudini de peste 1.700 m.

Existenţa unei game largi de resurse atractive naturale şi antropice, un grad diferenţiat
de accesibilitate al reţelei rutiere, dar şi aşezarea geografică a municipiului Cluj-Napoca,
constituind punctul turistic principal de atragere şi răspândire a turiştilor la nivelul judeţului
Cluj şi a regiunii de Nord-Vest, aceste aspecte au format condiţii prielnice dezvoltării unei
palete largi de tipuri şi forme de turism (împreună cu acestea, se vor putea dezvolta şi altele
noi prin prisma realizării unor amenajări responsabile a zonelor şi a unor modernizări
funcţionale) şi permit, în acelaşi timp stabilirea unui profil turistic complex şi a unor zone
caracterizate de un grad turistic amplu.
Strategia de fructificare a potenţialului turistic al judeţului Cluj vizează dezvoltarea şi
accentuarea următoarelor forme de turism:
Turismul cultural, acesta activează pe prima poziţie în ceea ce priveşte modalităţile de
afirmare, graţie potenţialului atractiv oferit de prezenţa unei game largi de obiective istorice,
culturale, religioase, culturale, etnografice, monumente. Acesta se remarcă prin trei forme de
practicare, şi anume turism rural, urban şi religios;
- Turismul urban se remarcă prin modalităţile de practicare cu precădere în oraşul
Cluj-Napoca, dar şi în Turda, Gherla, Dej, locuri în care sunt concentrate o serie de obiective
turistice antropice care păstrează valenţe atractive.
Turismul rural este caracterizat de prezenţa atracţiilor culturale prin valorificarea
tradiţiilor, obiceiurilor şi a folclorului specific, elemente ce aparţin de civilizaţia rurală care se
păstrează foarte bine în multe dintre localităţile rurale ale judeţului Cluj, cu precădere în cele
amplasate în zonele montane (Beliş, Băişoara, Valea Drăganului, Vad, Borşa, Răchiţele,
Sâncrai);
- Turismul religios este favorizat de prezenţa unor importante lăcaşuri de cult, cel mai
reprezentativ obiectiv de acest tip fiind Mânăstirea Nicula, unde sărbătorirea hramului
acesteia constituie un eveniment care atrage un număr ridicat de vizitatori în data de 15
august, vizitatori veniţi din toate colţurile ţării. În contextul amplificării circulaţiei turistice

15
către lăcaşurile de cult, turismul religios ar putea fi angrenat prin organizarea unor manifestări
identice în cadrul altor mânăstiri din judeţ, care pot stimula economia locală;
- Turismul curativ este înlesnit de prezenţa unor resurse importante cu ajutorul cărora
competitivitatea judeţului în plan regional se dezvoltă progresiv. Acesta îmbracă două forme:
turismul balnear şi cel climateric;
- Turismul balnear este legat de existenţa apelor minerale clorurate, sulfuroase şi
nămoluri terapeutice amplasate la Băile Someşeni, Băile Turda, Ocna Dej, Cojocna, Băile
Băiţa. Nivelul limitat al amenajărilor acestora (excepţie făcând Parcul Toroc din Ocna Dej, şi
parţial, Cojocna şi Turda) explică gradul încă limitat de fructificare a acestor resurse bogate;
Turismul climateric este determinat de existenţa climatului montan care deţine însuşiri
curative, precum radiaţia solară, oxigenare puternică şi ionizare, acestea fiind prezente în zona
montană şi în climatul subteran al Salinei Turda remarcându-se prin aerosolii încărcaţi în
particule microscopice de sare;
- Turismul recreativ montan se poate practica datorită extinderii zonei montane, care
deţine un domeniu schiabil potenţial valoros. Diversitatea resurselor au determinat practicarea
unei game largi de forme de turism, precum: speoturismul, turismul cinegetic, turismul de
drumeţie, agrement piscicol, extrem;
- Turismul cultural-ştiinţific este favorizat de existenţa arealelor naturale ce prezintă
valoare ştiinţifică, conturarea cererii turistice bazându-se pe studierea acestora cu scopuri
ştiinţifice. Manifestarea acestui tip de turism contribuie la conservarea acestor zone, dar şi la
stimularea veniturilor populaţiei;
- Turismul de afaceri este forma de turism care reiese din oportunităţile numeroase de
afaceri existente la nivelul judeţului Cluj, care atrag investitorii în vederea organizării
diferitelor congrese, întâlniri, expoziţii, conferinţe pentru un public care devine din ce în ce
mai larg;
- Turismul festivalier a devenit reprezentativ pentru judeţul Cluj deoarece acesta este
gazda unui număr ridicat de evenimente ce aparţin unei game largi, pot fi evenimente
culturale, expoziţii,
festivaluri de muzică şi teatru, prezentări de carte, acestora li se adaugă şi o serie de
sărbători populare şi festivaluri, care scot în evidenţă resursele etnografice reprezentative ale
acestui areal.

Prin urmare, lucrarea de faţă a reuşit să îndeplinească obiectivul său principal, şi

anume punerea în evidenţă a resurselor multiple ale potenţialului turistic deţinute de judeţul

16
Cluj, iar prin cunoaşterea acestora am stabilit noi căi de valorificare a potenţialului turistic din
această zonă, în primul rând prin intensificarea unor diferite forme de turism, iar în al doilea
rând prin expunerea unor obiective de dezvoltare pentru anumite neajunsuri privind turismul
din această regiune.

17