UNIVERSITATEA “ ALEXANDRU IOAN CUZA ” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA

AFACERILOR

Specializarea Economia comerțului, turismului și a serviciilor

Creșterea atractivității turistice a

zonelor rurale prin valorificarea
tradițiilor și obiceiurilor

Absolvent
Coordonator științific
Cezara Georgiana CHIRIAC
Conf. univ. dr. Mihai TĂLMACIU

IAȘI

2013
Cuprins

Lista tabelelor............................................................................................................................. 3

Lista figurilor.............................................................................................................................. 4

Introducere ................................................................................................................................. 4

Capitolul 1. Turismul rural...................................................................................................... 6

1.1 Conceptul de turism............................................................................................................... 7

1.2 Particularitati ale pietei turismului rural................................................................................ 9

1.3 Trăsăturile turismului rural ................................................................................................... 10

1.4 Elementele componente ale turismului rural.............................................................. 11

1.5 Rolul culturii locale în dezvoltarea integrată a zonelor turistice rurale ............................... 18

1.6 Factori de atractivitate în turismul rural românesc................................................................ 20

Capitolul 2. Bucovina................................................................................................................ 24

2.1 Produs turistic,potențial turistic și patrimoniul turistic al Bucovinei.................................... 24

2.2 Cererea și oferta turistică....................................................................................................... 25

2.3 Forme și tipuri de turism........................................................................................................ 26

2.4 Tradiții și obiceiuri................................................................................................................. 27

Capitolul 3. Metodologie – Cercetare cantitativă................................................................... 29

Concluzii...................................................................................................................................... 46

Bibliografie................................................................................................................................. 48

Anexe.......................................................................................................................................... 50

2
Lista tabelelor

Tabel 1.1 Resursele active pe care oferta turistică se bazează...........................................................................12

Tabel 1.2 Servicii turistice.....................................................................................................................................17

Tabel 1.3 Ofertă de turism rural.............................................................................................................................17

Tabel 3.1 Perioada din an cea mai intens valorificată din punct de vedere al practicării tradițiilor și
obiceiurilor.................................................................................................................................................33

Tabel 3.2 Distribuția răspunsurilor cu privire la perioadele din an cel mai intens valorificate din punct de
vedere al tradițiilor și obiceiurilor în funcție de unitatea de cazare............................................................33

Tabelul 3.3 Distribuția după vechimea în domeniu....................................................................................33

Tabel 3.4 Distribuția răspunsurilor cu privire la importanța valorificării tradițiilor și obiceiurilor în funcție
de vechimea unității de cazare....................................................................................................................35

Tabelul 3.5 Distribuția atractivității ...........................................................................................................35

Tabelul 3.6 Distribuția numărului de turiști străini....................................................................................36

Tabelul 3.7 Distribuția numărul de turiști români......................................................................................37

Tabel 3.8 Distribuția duratei de sejur..........................................................................................................37

Tabelul 3.9 Distribuția după gradul de importanță a meșteșugurilor..........................................................40

Tabel 3.10 Distribuția cauzelor ce îngreunează valorificarea obiceiurilor și tradițiilor............................41

Tabel 3.11 Distribuția cauzelor ce îngreunează valorificarea tradițiilor și obiceiurilor în funcție de

vechimea în domeniu..................................................................................................................................42

Tabel 3.12 Distribuția localitățiilor din Bucovina în funcție de atractivitatea turismului........................43

Tabel 3.13 Distribuția suselor de informare................................................................................................43

3
Lista figurilor

Figura 3.1 Reprezentarea grafică a structurilor de cazare din Bucovina..................................................34

Figura 3.2 Reprezentarea grafică a factorilor de atractivitate...................................................................36

Figura 3.3 Reprezentarea grafică a numărul de turiști stăini.....................................................................37

Figura 3.4 Reprezentarea grafică a numărului de turiști români...............................................................37

Figura 3.5 Reprezentarea grafică a duratei de sejur................................................................................38

Figura 3.6 Reprezentarea grafică a gradului de importanță în încondeierea ouălelor..............................39

Figura 3.7 Reprezentarea grafică a gradului de importanță în arta olăritului...........................................39

Figura 3.8 Reprezentarea grafică a gradului de importanță în dulgheritul și confecționarea ................39

Figura 3.9 Reprezentarea grafică a gradului de importanță în cojocărit..................................................39

Figura 3.10 Reprezentarea grafică a gradului de importanță în prelucrarea artistică a lemnului...........39

Figura 3.11 Reprezentarea grafică a gradului de importanță în tâmplărie...............................................39

Figura 3.12 Reprezentarea grafică a gradului de importanță în prelucrarea firelor textile.....................40

Figura 3.13 Reprezentarea grafică meșteșugurilor...................................................................................40

Figura 3.14 Reprezentarea grafică a cauzelor ce îngreunează valorificarea tradițiilor și obicei..or.......41

Figura 3.15 Reprezentarea grafică a a surselor de informare..................................................................44

4
 Introducere

Printre fenomenele ce s-au impus în epoca contemporană se numără și activitatea

turistică. O dorință a oamenilor care trăiesc în mediul urban și nu numai este de a-și petrece
timpul călătorind, căutând sate și colțuri liniștite de natură este nemărginită.
În literatura de specialitate se prezintă tot mai multe aspecte legate de turismul rural ca
potențial turistic, beneficiile socio-economice aduse de acesta dar și modalitățile de practicare.
Bucovina constiuie o sursă inepuizabilă de cercetare pentru toate domeniile, dovada cea
mai evidentă fiind asepctele de natură tradițională (port popular, tradiții și obiceiuri, gastronomia
zonei, etc) fiind un prim pas în cercetare. Este un ținut cu un potențial turistic și cu o rezonanță
istorică deosebită.
Alături de cele menționate mai sus și de faptul că Bucovina are un potențial cu mari
pesrpective de dezvoltare din perspectiva turismului rural, constituie motivația mea pentru
alegerea temei de licentă : “ Creșterea atractivității turistice a zonelor rurale prin
valorificarea tradițiilor și obiceiurilor”.
În cadrul lucrării de licență, tema aleasă pentru cercetare constituie un subiect amplu
dar nu foarte dezbătut, cercetat, valorificat și teoretizat la nivel național. Acest lucru m-a motivat
și mi-a stârnit interesul să analizez și șă particularizez aspecte legate de dezvoltarea zonelor
rurale prin valorificare tradițiilor și obiceiurilor la nivelul ținutului Bucovina.
Arhitectura populară a Bucovinei este absolut originală și unică. Broderiile în lemn
constituie o adevarată artă cum ar fi cerdacurile, ramele ferestrelor și ușile, porțile, gardurile și
fântănile. Adăugându-se la acestea decorațiunile exterioare cu motive florale sau geometrice
foarte divers colorate și stilizate.
Arta cusăturilor și a țesăturilor, confecționarea costumelor populare cu lână de jder și
broderii de mărgele sunt comori adevărate ale artei populare bucovinene dar și încondeierea
ouălor pictate cu motive folclorice .
Prin intermediul acestei lucrări nu se prezintă numai elemente ce definitivesc turismul
rural și o inventariere a factorilor de atractivitate de care dispun zonele rurale, ci doresc să
prezint produsul turisc , cererea și oferta turistică și în primul rând tradițiile și obiceiurile care
duc la creșterea atractivității turistice a zonelor rurale din Bucovina.
Deși acest ținut dispune de un potențial turistic diversificat, turismul s-a dezvoltat și a
căpătat valențe diferite în localitățile ținutului bucovinean, acest lucru doresc sa-l demonstrez,
analizând aceste localități din punct de vedere a factorilor de atractivitate mai exact a tradițiilor și
obiceiurilor care sunt valorificate, comparând localitățile între ele.
Pentru colectarea datelor necesare, metoda de cercetare aleasă a fost ancheta, iar
instrumentul de cercetare este chestionarul. Scopul acestei cercetări este de a vedea importanța
tradițiilor și obiceiurilor a zonelor rurale petru creșterea atractivității turistice iar obiectivul
principal al acestei cercetări este analiza impactului folosirii tradițiilor și obiceiurilor ca factor de
5
atractivitate a zonelor rurale și modul în care își schimbă percepția proprietarii de unități de
cazare din Bucovina cu privire la dezvoltarea turismului rural.
În realizarea cercetării am pornit de la șapte ipoteze pentru a ajunge la rezultatul dorit,
astfel patru dintre ele s-au confirmat. Toți proprietarii de unități de cazare au declarat că iarna,
tradițiile și obiceiurile sunt mai intens valorificate. După importanța meșteșugurilor tradiționale
practicate de turiști, pe primul loc în Bucovina se află prelucrarea fibrelor textile și pe ultimul
tâmplăria. Persoanele care îsi desfășoară o activitate în domeniul turismului de peste 10 ani vor
valorifica mai mult obiceiurile și tradițiile comparativ cu altele. Infrastructura este principala
piedică în dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor zonei. În Gura Humorului sunt valorificate mai
mult traditiile și obiceiurile decât în alte zone ale Bucovinei. Internetul reprezintă principala
sursă de informare asupra unităților de cazare.
În concluzie studiul a fost limitat de analiza doar a zonelor rurale din Bucovina,
lăsând deschisă întrebarea dacă celelalte zone rurale din România ar genera alte rezultate, aceasta
putând fi o cercetare viitoare.

Capitolul 1 Turismul rural

6
1.1 Conceptul de turism rural

Turismul rural este “o formă a turismului care include orice activitate turistică
organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice
locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum și dotările, structurile turistice, inclusiv
pensiunile și fermele agroturistice ”. Această definiție aparține Organizatiei Mondiale a
Turismului și a mai multor asociații europene.
În evoluția turismului un fenomen socio-economic recent este preocuparea definiției
turismului rural, deoarece pot fi evidențiate mai multe accepțiuni:
“Accepțiunea sociologică concepe o activitate specifică mediului rural ca turism rural,
în care gospodăria rurală, cu folclorul și tradițiile sale este descoperita de turisți.Un motiv
important pentru care turismul rural trebuie valorificat prin amenajarea spațiului rural,
implementarea echipamentelor de odihnă și recreere, fiind un produs al societății rurale trebuie
să avem grijă de păstrarea originalității spațiului românesc.În așa fel turistul este dornic să se
integreze intr-un mod de viață inedit,autentic, în societarea rurală.”1
Accepțiunea psihologică definește turismul rural ca un domeniu și o artă a primirii
turiștilor și a unui comportament diferit față de alte tipuri de turism, fiind o formă particulară de
turism. Turismul rural este o stare de spirit care implică din partea locuitorilor rurali ospitalitate,
dar și respect din partea turiștilor. Prin urmare, turiștii sunt oaspeți, nu anonimi, primiți cu
căldură ca prietenii, atât din partea comunității rurale cât și a gazdelor , ceea ce duc la cultivarea
de relații conducând la intensificarea fluxului turistic in zonă.
Accepțiunea geografică care apreciază dezvoltarea dar și apariția turismului rural în
relație cu existența spațiului rural corespunzător, indiferent de caracteristicile demografice și
fizico-geografice ale spațiului rural.
Această concepție geografică a turismului rural necesită definirea ruralității și
determinarea gradului de ruralizare și urbanizare. Se folosesc trei criterii pentru stabilirea
gradului de ruralizare : caracteristicile gospodăriilor și densitatea populației, raportul dintre
agricultură și silvicultură și folosirea solului, structurile sociale tradiționale. Pe baza acestor
criterii putem spune că zonele rurale tipice prezintă : gospodării mici, distanțele dintre ele,
densități reduse ale populației iar suprafețele agricole sau forestiere sunt mai extinse decât cele
construite.

Specialiștii definesc suprafețele cu 10-20 % din suprafața totală ocupată de construcții

ca fiind zone rurale. O importanță deosebită pentru păstrarea caracterului rural este conservarea
vechilor moduri de viață și gândire. Principalele motive pentru care turiștii aleg mediul rural
sunt: specificul rural tradițional, peisajele pitorești și posibilitatea de recreare pe care mediul
sătesc le oferă.
1
Buciuman,E-Economia turismului și a agroturismului, Ed ALE,1999,pg19
7
 Zona rurală, din punct de vedere economic evidențiază următoate tipuri:
zone rurale integrate economic,cele situate în aproprierea orașelor, caracterizate
printr-o economie diversificată, prin activități agricole intensiv, standard ridicat al serviciilor.
zone rurale profunde sau periferice, caracterizate prin densitate a populației mai
numeroasă, grad ridicat de imbătrânire, nivel scăzut al productivității economice și al serviciilor,
activități reduse în materie de industrie, bazate pe activități tradiționale.
zone rurale intermediare aflandu-se la o stare medie a caracteristicilor menționate mai
sus.
In stabilirea unei definiții a zonelor rurale este dificilă , din cele menționate mai sus
deoarece:
 activitățile care se desfășoară în spațiul rural nu au intotdeauna caracter
rural, ele putând avea și caracter urban, doar de localitate este deținut calificativul de
rural;
 turismul de stațiune sau urban nu se oprește doar la zonele urbane ci se
prelungește și în zonele rurale
 turismul rural poate avea o activitae complexă , bazat nu neapărat pe
vacanțe în mijlocul naturii cât și pe gospodăria țărănească , având motivație și alte
activități: alpinism, vânătoare, pescuit, drumeții,etc.
Astfel încât turismul rural , în economia globală a turismului este definit ca fiind o
valorificare turistică a următoarelor componente rurale:
-resursele naturale, patrimoniul cultural, spațiile turistice, imobilele rurale, tradiții dar și
produsele agricole
-“acțiunile de dezvoltare locală care să satisfacă necesitățăăle de recreere,
corespunzătoare unei societăți moderne intr-o viziune nouă oraș-sat”.2
Turismul rural este și un turism local, caracterizat în principal de următoarele aspecte:
este un turism dezvoltat prin gestiune locală, este un proces condus local și angajat dar care își
păstrează specificul local și zonal.
„Agroturismul are o sferă mai restânsă și desemnează un număr mai mic dintre
componentele turismului rural , respectiv agroturismul constă în organizarea activităților de
primire a turiștilor și a tuturor serviciilor turistice la nivelul unității agricole”.3 Așadar dacă
conceptul de agroturism tratează fenomenul turistic doar în cadrul exploatației agricole,
conceptul de turism rural constă în organizarea activității turistice în cadrul a unei zone rurale,
comunități,a unei regiuni, microregiuni din mediul rural.
Păstrarea tradițiilor și asigurarea unei dezvoltări în relație cu posibilitățile afective și
materiale ale famiilor cu vocație pentru turismul rural este o cerință fundamentală. Pentru
aceasta, este indispensabilă plasarea sub controlul comunității locale a turismului rural și
dezvoltarea lui pentru a satisface, pe termen lung, interesele regiunii, elementul esențial în
conservarea ruralității fiind turismul rural.
2
Glăvan,V-Turismul rural și agroturismul.Concepte și organizare,Editura Pan Europe, 2001,p15
3
Daniela Matei, Turismul rural, Teorie și realitate, Ed Terra Nostra ,Iași 2005, pg 55
8
 În ce am prezentat mai sus, considerăm că turismul rural poate fi “acel tip de activitate
turistică asociată mediului rural care, gestionată într-un mod adecvat, asigură conservarea
spațiului rural șă convergența intereselor economice și spirituale ale ofetanților și respectiv
clientelei, ce interacționează prin intermediul produsului turistic”.4

1.2 Particularități ale pieței turismului rural

În special pentru tările Uniunii Europene , turismul rural nu este un fenomen nou, în
decursul timpului, cazarea turiștilor la sate se practica intr-un mod mai mult sau mai puțin
organizat sau spontan.Ca urmare a relansării dezvoltării regiunilor rurale și a diversificării
formelor turismului de masă, ceea ce este cu adevărat nou este dimensiunea pe care astăzi o
cunoaște fenomenul turistic în spatiile rurale atingând cote fără precedent.
Apariția și dezvoltarea turismului în zonele rurale a fost determinată de o serie de factori
între care pot fi încluși : complexitatea vieții moderne ,reducerea duratei săptămânii de lucru ,
cadrul natural deosebit de care, de regulă, dispun aceste zone , preocuparea pentru găsirea unor
noi atracții de vacanță, pitorescul zonelor rurale, în special a celor din zona de muntem nostalgia
pentru locurile natale.
“Complexitatea vieții moderne face ca omul sa încerce să depună un efort fizic din ce în
ce mai mic , să își ușureze munca, iar atunci când este posibil , să își compenseze nevoia de
mișcare petrecând cât mai mult timp în aer liber, în mijlocul naturii. Prin găsirea unor noi forme
și modalități cât mai diversificate de petrecere a timpului liber se poate realizata satisfacerea
nevoii pentru turism , inscriindu-se îintre aceste forme turismul rural si agroturismul. Atât tările
europene unde turismul rural este dezvoltat, cât și România, unde acesta este în proces de
dezvoltare, dispun de un cadru natural deosebit , de spații de cazare în structuri specifice
turismului rural respectiv , în gospodării tărănești , unde pot fi create condiții pentru
materializarea unor programe atractive de recreere si agrement. „5 Tot în contextul găsirii unor
forme noi de petrecere a timpului liber,oamenii manifestă o preocuoare aparte pentru noi formule
de vacanță, care să reflecte cât mai fidel preferințele turiștilor și să satisfacă cerințele unui turism
ce tinde să devină un fenomen de masă. Astfel, pe lângă vacanțele combinate , mare-munte ,
munte-mare , tratament-excursii , în ultimul timp s-au impus , ca formule noi de vacanță, satele
de vacanță, sejurul în mediul rural , sejurul la ferme și , mai ales, satele turistice , atât ca
necesitate , cât și ca “modă turistică”.
În alte țări europene , dar și în România , așezările rurale de un pitoresc aparte , situate
într-un mediu nepoluant, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric , în afara funcțiilor
politico-administrative , economice , sociale și culturale proprii , îndeplinesc sezonier sau în tot

4
Daniela Matei, Turismul rural, Teorie și realitate, Ed Terra Nostra ,Iași 2005, pg 57

5
Daniela Matei, Turismul rural, Teorie și realitate, Ed Terra Nostra ,Iași 2005, pg 60

9
cursul anului și funția de primire sau găzduire a turiștilor pentre petrecerea unui sejur cu durată
nedefinită.Un alt factor care are influență asupra orientării fluxurilor turistice spre zonele rurale a
început să se manifeste încă de la sfârșitul secolului trecut, sub forma atracției exercitate de
zonele rurale , în special cele aflate în zona de munte, asupra populației urbane, pentru care
nostalgia pentru locurile natale a constituit un prim imbold pentru întoarcerea la rural, la
natură.Se poate spune chiar că , înainte de a fi activitate economică, fenomenele sociale ale
călătoriilor , ospeției, vizitelor care preced activitatea turistică , sunt consemnate ca fiind
determinate de sărbătorile tradiționale legate de activitatea agricolă, ca și de motivația religioasă.

1.3 Trăsăturile turismului rural

În România, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali,
pe parcursul a ultimilor ani confruntându-se cu profunde mutații impuse de procesul de
tranzacție la economia de piață. Acest fenomen a fost resimțit atât în domeniul ofertei cât și cel al
cererii de produse turistice românești. Puternic influențate de formele de agrement și animație
oferite de fiecare zonă în parte, de accesibilitate și de poziție, cadrul natural precum și cel socio-
economic, folclorul local și etnografia au fost alegerea destinațiilor turistice cât și cererea
turistică.
În rezonanță cu întreaga mișcare turistică românească se află turismul românesc,căutând
să convingă prin plusurile sale. În continuare voi relata acele trăsături care diferențiază turismul
tradițional de turismul rural,standard, respectiv:
potențialul turistic trebuie valorificat de către primării și nu de comercianți, în asa fel
conducând la dezvoltarea satului pentru activarea unei oferte turistice autentice, stimulative în
diversitatea sa, diferențiate, atât pentru oaspeți cât și pentru săteni.
trebuie pornit de la fond-tradiție și ambianță, care necesită păstrate ca un capital de
neînlocuit, în acțiunea de dezvoltare și implementare durabilă a turismului rural în țara noastră
în mediul rural se petrece consumul turistic, unde elementele esențiale sunt:
originalitatea produselor turistice, calitatea pensiunii și a serviciilor de primire la fermieri
precum și cunoașterea mediului natural uman și cultural.
ca o entitate psihologică complexă trebuie privit satul, mediul rural asupra căreia se
acționează. O entitate caracterizată prin ospitalitate și simplitate, lipsită de educație citadină
poate , dar în niciun caz lipsită de cultură, și chiar având în plus mult bun simț și intuiție.Natura
ospitalității din mediul rural îndepărtează o anumită categorie de persoane , este adevărat dar și o
face accesibilă pe cei atrași de calitățile deosebite ale satului : regăsirea vieții simple și naturale,
armonia activității gospodăreștii, contactul cu agregorul românesc.
nu este necesar investiții foarte mari pentru infrastructură și suprastructură,amenajare
turistică sau alte dotări de profil
se evită aglomerările turistice din stațiunile montane sau balneare sau de pe litoral

10
 oferă posibilitatea populației cu venituri reduse de odihnă și reconfortare, de vacanțe
sau week-en-uri în minunatul peisaj pitoresc al mediului rural, cu valori educativ-culturale și cu
ospitalitate specifică
Aceste venituri realizate din această activitate turistică pot contribui în primul rând la
ridicare nivelului de civilizație si de trai, la motivarea tineretului de a rămâne în localitățile
rurale.

1.4 Elementele componente ale turismului rural

Situația cererii favorizează apariția unui model turistic nou bazat pe oferta de noi
activități și locații, prin recuperarea și utilizarea patrimoniului rural, a monumentelor, a
resurselor sale naturale și a arhitecturii populare.
Provocarea acestui model nou de ofertă este să răspundă unor anumite motivații a
diferitelor segmente de piață care solicită acest turism rural.
Se face următoarea distincție atunci când se vorbește despre produsul turistic:
Produsul turistic specific sau individual
Produsul turistic total

Serviciile de bază (cazare și alimentație) și anumite servicii suplimentare compun

produsele turistice, conferând calitate și caracter personalizat, adică valoare adaugată și, de aici,
diferențierea. Produsele de turism rural necesită locații integrate în mediul înconjurător , o stare
bună de conservare a resurselor naturale, puncte comerciale unde se găsesc produse specifice
zonei și obiecte de artizanat, restaurante bazate pe gastronomia locală, servicii de activități
suplimentare și o semnalare adecvată.
Fără multe schimbări să se producă în mediul înconjurător din oricare localitate de
ofertă turistică rurală, se beneficiază de următoarele sectoare :

Hoteluri și restaurante
Serviciile de întreținere în general
Comerț tradițional
Comunicațiile
Construcția în general. O soluție unei bune oferte de turism rural se bazează pe
reabilitarea și întreținerea patrimoniului arhitectonic al zonei , în special casele cu o arhitectură
populară din fiecare regiune și nu numai a monumentelor. Aceasto soluție duce la o puternică
dezvoltare a construcției și a industriilor sale auxiliare.

11
 Materia primă sunt resursele turistice la care trebuie să se adauge serviciile. Aceste
servicii pot fi de bază cum ar fi restaurantul și cazarea sau suplimentare, acelea care le conferă
caracter și calitate serviciilor de bază.

Resursele turistice

În studiul resurselor trebuie să se aibă în vedere dacă acestea sunt resurse pasive, unde
turistul este un simplu spectator, sau active când turistul poate participa, realizând activități,
deoarece infrastructurile sau mediul înconjurător o permit.
Printre resursele pasive se numără resursele naturale,patrimoniul istorico-artistic și
manifestări culturale. Resursele active cuprind activitățile sociu-culturale, sportive, participarea
la activitățile obișnuite din spațiul rural.
O schemă clară și concisă a diverselor resurse active pe care oferta turistică se bazează
sunt prezentate în tabelul 1.1.

Resurse naturale Manifestări culturale Patrimoniu istorico-

artistic

Peisaje Gastronomie Arhitectură populară

Parcuri naturale Folclor Monumente
Faună Sărbători religioase Castele
Climă Carnavaluri Artizanat
Arii de recreere Obiceiuri și tradiții Zăcăminte
Drumuri, poteci, populare Sculpturi
șosele Carnavaluri
Floră
Tabel 1.1- resursele active pe care oferta turistică se bazează

Activități

Un factor de primă clasă pentru atragerea turiștilor sunt activitățile turistice.

Acestea se caracterizează în mediul rural prin protejarea mediului înconjurător, natural
și social și prin faptul că se bazează pe resursele naturale și culturale existente în mod concret în
ținutul respectiv.
12
 În general se face distincție între activitățile care se desfășăară în interiorul locației și
cele din exterior. O locație de turism rural, nu este un loc pentru a te odihni în pat, ci trebuie să
fie amenajată sau pregătită pentru ca turistul să realizeze diverse activități,lectură, jocuri de
masă, concerte, degustări de produce tipice,cursuri de pictură, etc.
Turismul rural este o formă de convețuire cu ecosistemul nostru, de aceea există foarte
multe activități pe care le poate desfășura turistul în exteriorul locației, care îi vor permite un
contact cu perisajul natural și cultural al locului de destinație.
Ținând seama de mediul în care se desfășoară sau de activitățile resursele pe care se
bazează fiacare activitate, există activități tereste ( escaladări, săniuș, călărie, vânătoare,
ciclism,etc), activități acvatice ( înot, canotaj, pescuit, scufundări), activități aeronautice
(deltaplan, parapantă,etc) și activitățile bazate pe valorile naturale (centre de interpretare, cursuri
în natură,etc) sau pe cultură și obiceiuri ( rute de arhitectură populară, trasee istorico-artistice și
gastronomice,etc).

Cazare

În mediul rural pentru a oferi servicii de cazare se pot construi hoteluri, case de oaspeți
sau case rurale. Pentru a construi este nevoie de bani și de o afluență regulată de turiști în scopul
de a asigura returnarea returnarea investiției.
Altă alternativă mai practică și mai comodă, după Ruraltur, este renovarea, amenajarea
sau reamenajarea unei case amplasate într-o zonă rurală, conservând structura tradițională
autohtonă a comunității unde este situată. Proprietarii poate au construit-o pentru a satisface
nevoia de locuință familială, o locuință cu utilizare multiplă pentru a împărți activități agricole și
de creștere a vitelor,etc . Aceasta este o alternativă viabilă,însă presupune diverși factori :
Interacțiunea cu resursele culturale și naturale
O amplasare strategică
Oferirea turiștilor oportunitatea de a se bucura de frumusețea naturii si culturii locale.

Pentru o locație în mediul rural principalele soluții sunt integrarea sa în mediul

înconjurător și funcționalitatea. Important este să se țină cont de amplasarea locației, de tipul
construcției, apropiindu-se cât mai mult posibil de arhitectura zonei respective, de design-ul
interior, de tipul de găzduire (cazare, demipensiune sau pensiune completă), de căile de acces și
de restaurant.
Pentru planificarea activității de turism se implică și recuperarea design-ului original al
locuințelor și, de asemenea, design-ului interior al casei. Ușile și ferestrele trebuie să fie astfel
orientate, întrucât peisajul și resursele împrejurimilor să fie văzute în prim plan. Un aspect
important este peisajul fiind una din principalele atracții pentru turiști.

13
 O locație rurală are caracteristici diferite care o deosebesc de locațiile urbane. Păstrarea
design-ului corespunzător zonei, detaliilor, folosirea strcuturilor deja existente , etc. sunt condiții
obligatorii pentru ca turistul să fie satisfăcut.
Important în cazul mai multor încăperi este ca giecare dintre ele sa fie decorată diferit,
cu produse și materiale legate de viața rurală( șemineuri, mese de lemn rustice,etc).Toate aceste
necesită de o atenție personalizată din partea proprietarilor.
O locație rurală trebuie să fie un loc plăcut de realizare a unor activități sau de odihnă.
Trebuie să fie un loc de schimbare a activității sau de refacere a energiei, după efectuarea unei
plimbări sau a unui traseu cultural sau ecoturistic.
Caracteristicile unei locație rurală sunt numeroase, deoarece reprezintă locuri care se
deosebesc de camerele dintr-un hotel tradițional. Realitatea unui proprietear de locație rurală este
diferită față de cea a unui întreprinzător tradițional, iar dacă are ocazia să povestească fapte
relevante și întâmplări referitoare la locul respectiv, trebuie să o facă, pentru ca relația turist /
întreprinzător sa fie dinamică.
“Pentru a defini produsul de bază sau tangibil al unei locații rurale(cazare sau un pat
unde să doarmă) și posibilitățile de a mări valoarea acestui produs, trebuie să se țină seama de
segmentul de piață căruia i se adresează locația, cu scopul de a desemna produsul de bază și cel
îmbunătățit, în funcție de beneficiile de bază căutate de client, încât să sporească atractivitatea
cazării.”6
În cazul locațiilor rurale, un buchet de flori nemuritoare sau proaspăt culese, o ciocolată
în cameră, cărți de lectură privind zona, puse la dispoziția clientului constituie detalii în ceea ce
privește “produsul îmbunătățit”.Valoarea produsului va crește dacă există activități de animație și
divertisment și dacă personalul are grijă să nu facă zgomot pentru a nu pertuba liniștea clienților.
Pe de altă parte elementele exterioare locației : accesibilitatea și semnalizarea locației, piscinei,
gradinilor vor spori deasemenea valoarea acesteia.
În afară de toate aceste elemente tangibile, calitatea serviciilor, amabilitatea
personalului, atenția personalizată și gestionarea corectă a timpilor de așteptare în restaurant,
ambientul, atmosfera, imaginea înterprinderii sau a produsului constituie, de asemenea, aspecte
esențiale ale produsului îmbunătățit.
Rentabilitatea unei locații de turism rural depinde de locul și tipul unde este situată
această locație (aproape de coastă, de munți sau de parcurile naturale). În opinia președintelui
Asociației Naționale de Turism Rural, o problemă cu care se confruntă sectorul rural este
staționarea, deoarece lumea utilizează vacanțele scurte și punțile pentru a face acest tip de
turism. Locațiile de turism, în general, așa cum s-a menționat și anterior, sunt situate în sate și
sunt clădiri cu o tipologie arhitectonică proprie zonei în care sunt amplasate.
Principalele forme de cazare sunt închirierea de case rurale, închirierea de camere,
hanurile rurale, campingul rural (în proprietăți) și alte forme, ca cele balneare, mănăstirile, satele
recuperate, cabanele turistice,etc. Le vom analiza pe fiecare dintre ele în continuare .

6
Marketing în turism rural,Blanca Garcia Henche
14
 Hotelăria rurală conform reglementării fiecărei Comunități Autonome include locuri
de cazare care sunt oferite în case de oaspeți, pensiuni,mici hoteluri,etc. Există și alt tip de locații
care oferă găzduire în zonele rurale în afară de casele rurale. Este vorba de o industrie hotelieră
mai tradițională care include denumiri precum : adăpost, han, moară, casă de oaspeți,etc. Chiar
dacă este vorba de construcții noi, aceste tipuri de locație trebuie să respecte arhitectura
tradițională a zonei.
În anumite sate este vorba de case de oaspeți și mici hoteluri care există “dintotdeauna”,
oferind servicii de găzduire în zonele rurale, dar care în ultimii ani au fost renovate și în care au
fost recondiționate, pentru a oferi un serviciu de calitate în cadrul activității de turism rural.
Cele mai recente inițiative, în unele cazuri, sunt cele care au izvorât din noile tendinșe
spre turism rural și care au dus la reabilitarea anumitor clădiri istorice, industriale și religioase,
de mare interes artistic și arhitectonic, pentru a le reface și a le adapta exigențelor unui turism
rural de calitate. „În acest tip de locații, numărul camerelor depășește numărul oamenilor din
casele rurale și unele oferă servicii de restaurant.”7

Casele rurale sunt acele locații tipice care sunt destinate turiștilor în vederea cazării și
care există în diverse ținuturi rurale.
“În Spania există mai mult de 6000 de case rurale în jurul cărora se mișcă o afacere de
240 milioane de euro, care are un ritm anual de creștere de 14,2% .”8
Deschiderea unei case rurale, experții sunt de acord, că presupune o investiție puternică,
deoarece este vorba de reconstrucție în totalitate sau reabilitare de clădiri.
În funcție de locul în care o să fie situată casa rurală, rentabilitatea afacerii este de
8.10% pe an, iar investiția se poate recupera în aproximativ 10 ani, în opinia directorului de la
Expotural. Rentabilitatea este mai mare cu cât este mai aproape de munți, de stațiuni, de parcuri
naționale, de stațiuni balneare sau de mari orașe, grație cererii mari de a ajunge în aceste locuri.
În general, casele rurale sunt gestionate de economii domestice, de familii care locuiesc
în acele case și exploatează afacerea. Pot fi persoane din această zonă, deși există din ce în ce
mai mulți întreprinzători tineri care se lansează în aventura de a investi în acest tip de afacere și
părăsesc orașul în acest scop.

Campingurile sunt terenuri private sau publice, dotate cu instalații sau servicii,
respectând legislația privind turismul. Serviciul care se referă într-un camping constă în
facilitarea șederii în corturi de campanie, rulote locuibile sau orice element similar fiind ușor de
transportat. Este vorba de camping rural când se utilizează terenul dintr-o exploatare agricolă sau
terenul care aparține unei case de țară.

7
Marketing în turism rural,Blanca Garcia Henche
8
Conform Asociației Naționale de Turism Rural
15
 Cabanele turistice sunt construite din lemn de calitate, locuințe prefabricate, cu
condiții bune de locuire. Tinând cont de faptul că prețul său inițial este mult inferior celui al unei
locuințe permanente, funcționarea este identică cu cea a unei case de inchiriat.

Fermele oferă cazare într-o casă de țară integrată într-o exploatare agricolă și/sau de
creștere a vitelor. Se oferă turiștilor, în afară de cazare și mâncare, posibilitatea de a participa la
anumite activități prorii fermei. Modalitate cunoscută sub numele de agroturism.
Ferma de asemenea , este oferită pentru a caza tineri și copii, în scopul de a desfășura
acolo activități recreative, programe educative și de descoperire a mediului rural, având numele
de fermă-școală.

Alte servicii

Pentru completarea produsului turistic rural, alături de resursele turistice se adaugă

serviciile turistice (tabel 1.2). Acestea pot fi de bază, cazare(prezentate anterior) , transport, și
restaurant sai suplmentare, ca informare, servicii bancare, sanitare, activități socio-culturale și
sportive.

De bază Suplimentare
Cazare Transport Restaurant Informații
Închiriere de Șosele Restaurant Locații de
case rurale alimentație
Hoteluri Semnalizare Mâncare în casa rurală Arii recreative
rurale de
Tabel 1.2 Servicii turistice calitate
Tabel Închiriere de Parcări Bar Servicii sanitare 1.2
camere
Cazare în Stație feroviară Ospătărie Animație socio-
ferme și culturală
conace
Camping Stație de autobuz Birouri de turism
rural

Orașe de Bănci
vacanță
Servicii turistice

16
 Restaurantul este un proces care implică prezentarea, pregătirea și servirea de mâncăruri
și care poate fi oferit integral în locația rurală sau indepedent de aceasta. Utilizarea produselor
autohtone dă o valoare suplimentară ofertei turistice a zonei în restaurantul rural. Plantele
medicinale, artizanatul, mierea și produsele proprii ale ținutului pot contribui la creșterea
veniturilor care provin din comercializarea altor produse și a ofertei de cazare.
Un aspect foarte important este buna comunicare a zonelor turistice cu șosele bine
semnalizate și, în acest sens, înterprinderile de activități și proprietarii de locații trebuie să
colaboreze cu unitățile publice pentru facilitarea turiștilor la destinație, folosind o semnalizare
adecvată, adaptată la mediul înconjurător și bine pusă în evidență.

Produse turistice

Resurse turistice Strategii de comercializare

Resurse naturale și culturale
+ Acțiuni de publicitate și
Servicii și infrastructuri de bază și promoționale de vânzare a produselor,
suplimentare stabilind prețurile, etc.
Cazări, activități suplimentare,
restaurante, etc.
Tabel 1.3 – Ofertă de turism rural 9

Pornind de la acest model, atunci când se definește oferta de turism rural, ar trebui să se
țină seama de resursele pe care le oferă mediul inconjurător (manifestări culturale, naturale,
patrimonii intorico-artistice, gastronomie, folclor,etc.) și specificarea care dintre aceste resurse
pot prezenta un interes mai mare pentru turiști.
1.5 Rolul culturii locale în dezvoltarea integrată a zonelor turistice
rurale

O serie de aspecte pozitive în viața fiecăruia dintre noi a dus globalizarea : libera
circulație a mărfurilor , accesul la noi tehnologii și informațiin și creșterea nivelului de trai. În
fața fenomenului de globalizare , după o perioada de euforie , au început să apară și reacții
negative legate în special de pierderea identității culturale, atenuarea valorilor tradiționale și
schimbarea obiceiurilor de consum.
Acest proces al globalizării este unul normal și firesc cu incidențe asupra tuturor tărilor
lumii deschise spre colaborări de orice natură cu parteneri externi.În prezent se poate observa o
extindere a efectelor gloalizării și către zonele rurale, după ce, acesta a efectat mai întâi zonele
urbane.Acest proces s-a produs natural , prin deschiderea României către tările Uniunii

9
Greciet , 1994
17
Europene, introducerea noilor tehnologii în zonele urbane (la început) și rurale (ulterior),
migrația forței de muncă autohtone către diverse tări din Europa.
Pentru a vedea efectele globalizării , cel mai bun exemplu este studierea sărbătorilor
importate cu sarbătorile tradiționale : Valentine’s Day vs Dragobete. Dacă în urmă cu câțiva ani,
sărbătoarea Dragobetelor trecea aproape necunoscută în fața celei de Valentine’s day , în prezent
se poate observa o întoarcere la valorile tradiționale prin celebrarea ambelor sărbători cu
diferența că, în mediul urban accentul cade pe sărbătoarea internațională iar în cel rural pe cea
tradițională.
La sate, impactul asupra mediului de viață tradițional se manifestă prin uitarea tradițiilor
și a obiceiurilor ancestrale, orientarea către noi activități economice și părăsirea celor
tradiționale, modernizarea excesivă a satului românesc.
În abordarea rolului culturii locale în dezvoltarea zonelor turistice rurale trebuie să
pornim de la termenul de turism integrat care, poate fi definit ca fiind “turismul care este direct
legat de structurile economice, sociale, culturale , naturale și umane ale regiunii unde se
desfășoară și care caută să le utilizeze pe acestea la un nivel optim. În termeni practici, este
turismul cu legături clare cu resursele , activitățile și economia locală-regională precum și cu o
comunitate locală participativă. Turismul integrat are potențialul de a oferi consumatorilor un
pachet distinct de produse, servicii și experiențe locale “10.
Într-o abordare largă, cultura poate fi definită ca fiind “totalitatea complexă care
cuprinde cunoștiințele, credințele, arterele, legile, morala, obiceiurile, și orice altă capacitate
sau obicei dobândit de om în calitate de membru al societății”. Principalele aspecte ale culturii
locale care pot fi folosite ca suport în dezvoltarea turistică a regiunilor rurare se constituie din:
Elemente de etnografie și folclor : arhitectura populară, portul, muzica și dansul , creația
și tehnica populară, obiceiuri si tradiții, serbări și târguri, manifestări și credințe religioase,
gastronomie.
Vestigii arheologice și monumente de artă : cetăți, palate, castele, biserici, statui,
obeliscuri, mănăstiri.
Instituții și evenimente cultural artistice: muzee, case memoriale, carnavaluri.
Zonele rurale au un mare avantaj față de cele urane: contactul nemijlocit cu natura și
mediul de viață puțin schimbat. Acestea sunt atuurile pe care trebuie să se bazeze orice proict de
dezvoltare turistică a unei zone rurale.Turiștii caută , din ce în ce mai mult , experiențe unice,
originale, iar satele, prin valorificarea tradițiilor , obiceiurilor și valorilor culturale ancestrale pot
oferi asemenea experiențe.
Fiecare zonă turistică are anumite elemente prin care se diferențiază de celelalte. Spe
exemplu, zona Brașovului este renumită datorită cetăților fortificate, zona de nord a Moldovei și
Bucovina datorită mănăstirilor, zona Maramureșului pentru Săpânța și porțile de lemn, etc. Toate
acestea sunt elemente ale culturii locale care trebuie valorificate la adevărul potențial. Ele se
constituie într-un element major de atracție și de diferențiere la nivelul ofertei turistice a

10
SPRITE-Supporting and Promoting Integrated Tourism in Europe’s lagging rural region, EU Proposal, 1999
18
României. Și, cele mai multe dintre ele se află în zonele rurale, oferind suportul pentru crearea
unei oferte turistice originale.
Valorificarea culturii locale din perspectiva turismului trebuie să se realizeze într-o
structură logică, urmărind câțiva pași:
Identificarea elementelor de originalitate a zonei;
Inventarierea tuturor elementelor ale culturii locale;
Stabilirea unui punct central de atracție
Construirea ofertei în jurul acesteia- oferta unică de vânzare
Completarea ofertei cu elemente de atracție de rang secund
Promovarea ofertei unice către publicul larg.
Urmărind acești pași, zonele rurale pot beneficia de avantajele dezvoltării turistice
integrate prin crearea și oferirea pe piață a unui produs turistic autentic și atrăgător în mintea
turiștilor interesați de acest segment de turism.Valorificarea ofertei turistice locale trebuie să
pornească de la un element central în jurul căruia să pornească de la un element central în jurul
căruia să graviteze celelalte aspecte ale vieții culturale.
De preferință, ar fi ca, elementul central să atragă turiști pe întreaga perioadă a anului
pentru a asigura o circulație turistică uniformă. Ca orice formă de turism, și cel cultural are o
sezonalitate specifică, mult mai redusă comparativ cu alte forme de turim : cel de litoral de
exemplu. Crearea unor evenimente legate de viața satului în acele perioade cu circulație turistică
redusă, poate fi o metodă de asigurare a unei circulații turistice satisfăcătoare la nivelul întregului
an.
Interesul turiștilor pentru cultura locală și zonele rurale va duce la crearea unui
sentiment de mândrie populației din zonele vizitate. În acest mod pot fi revitalizate multe din
zonele care în prezent suferă la acest capitol : al valorificării potențialului turistic.
Un alt aspect pozitiv al valorificării culturii locale este legat de creșterea nivelului de
rezistență la presiunile exercitate de globalizare. Observând că turiștii sunt interesați de cadrul
natural și valorile culturale ale zonei, localnicii vor accepta mai greu “ofertele” globalizării sau le
vor selecta atent astfel încat să nu se piardă identitatea culturală atât de căutatăă de vizitatori.

1.6 Factori de atractivitate în turismul rural românesc

Persoanele care consideră mediul urban ca fiind singurul factor de progres economic
și social sunt persoane care resping cultura rurală și tradițiile românești, însă idealizată de către
persoanele iubitoare de natură și frumos, care consideră o amenințare progresul urban, o situație
scăpată de sub control, în plin proces de regionalizare și globalizare.
Un rezultat al creativității umane sunt cultura și tradițiile oricărei tări, nu doar meritul
marilor scriitori, pictori, compozitori, inventatori sau scluptori pe plan mondial. Mediul rural
19
românesc a fost prielnic dezvoltării creativității. În fiecare comunitare sau regiune a României s-
a dezvoltat cu predominanță, în funcție de resursele disponibile în cantități mari un anumit tip de
activitate.
În continuare o să relatez principalele activități culturale și tradițiile populare
românești , ambele fiind factori de atractivitate pentru turiștii români dar in special pentru cei
străini. Două elemente avantaj comparative care trebuie valorificate neaparat pentru a promova și
mai ales pentru a dezvolta turismul rural românesc peste tot în lume este bogăția culturală și a
tradițiilor existând diferențe evidente față de cultura și tradițiile tărilor vecine.

Cultura rurală românescă

Când spunem artizanat, meșteșuguri, festivaluri și târguri folclorice, etc , ne referim
la la cultura rurală românească. Principala caracteristică a mediului rural fiind cultura
românească, putem vorbi cu onoare deoarece pe lângă caracteristicile mediului rural, activității
cotidiene (pescuit, albinărit, agricultură, creșterea animalelor), tradițiile populare și
meșteșugurile sunt ridicate la nivel de artă.

Festivalurile și târgurile folclorice

În mediul rural sunt organizate diferite festivaluri și târguri cu prilejul de a vedea și
de a înțelege obiceiurile mioritice, fără factori interni sau influențe moderne, păstrate de secole
pentru turiștii români și străini.
Care au drept tematică obiceiuri și datină sunt festivalurile destinate să de a dovada
existenței unei adevărate comori culturale românești parțial afectată, de mâna omului care este
din ce în ce mai mult înclinat către viața mondenă. Astfel de evenimente vin să demonstreze că
în mediul rural românesc trăiesc oameni în stare să iubească și să indrăgească cu toată ființa tot
ceea ce îi înconjoară și tot ceea ce au moștenit din gerație în generație.Locuitorii din mediul rural
îți arată credința , cultura proprie, curățenia sufletească și portul prin aceste acțiuni fiind ocazii
inedite.
De regulă. aceste târguri și festivaluri sunt în stânsă legătură de ciclul muncilor
agricole (toamna,vara, primavara), de momentele importante din existența omului ( căsătorie,
naștere, moarte ), și de sărbătorile creștine. În special obiceiurile și datinile se referă la
activitățiile principale ale oamenilor de la sate, păstoritul și agricultura, pentru a avea recolte
bogate și turme frumoase și în general belșug.

Arhitectura românească
În ceea ce privește arhitectura românească, predomină cea laică, de la cetăți de
apărare , castele și curți voievodale până la locuințe.
O mare valoare artistică în țara noastră o au bisericile, îmbinând mijloacele de
inspirație gotică cu arhitectura bizantină. Un rol important în domeniul vieții culturale, sociale și
juridice a țării a avut și continuă să o aibă biserica.

20
 Meșteșugurile și artizanatul romănesc
Creativitatea oamenilor din mediul rural se poate observa în costume, în piesele de
lut, în obiectele din lemn, etc.
Arta și talentul cu care este cioplit lemnul este cu desăvârșire o trăsătură caracteriscă
meșteșugurilor din țara noastră.Meșterii în lemn fac o gama foarte largă de obiecte de la cele mai
mici (de uz personal) la obiecte de cult, la unelte de lucru, până la obiecte din lemn folosite în
construcții. Lemnul este decorat cu diverse motive , de exemplu : impletiturile romboidale sau
cel al calului.
Olăritul este un alt meșteșug renumit.Motivele decorative și frumusețea formelor sunt
impresionante, fiind realizate de cu o precizie spectaculoasă de către meșterii olari.Dând dovadă
de multă fantezie în surprinderea expresiilor și alcătuirea formelor, meșterii olari combină
compozițiile ornamentale originale cu motivele decorative vechi .
Diferită de la o țară la alta artizanatul este o adevarată artă, un meștesug renumit.
Locuitorii zonelor rurale montane se imbracă în costume populare de sărbători și duminica.
Bărbații poartă bluze albe și cojocele și pantaloni, iar femeile căsătorite poartă fuste colorate și
cojocele, și pe cap batice cu motive cusute. Aceste motive cusute pe haine diferă de la o zonă la
alta, la fel și culorile predominante. Având în vedere că în prezent tinerii nu mai poartă costm
popular, acestea pot fi văzute cu ocazia festivalurilor și târgurilor.
Încondeerea ouălor de Paște este un meștesug de mare finețe.Fiecare ou are propria
frumusețe și personalitate, de regulă se regăsesc toate simbolurile românești : frunza, soarele,
spicul și bineințeles simbolul creștinătății, crucea.
În funcție de resursele disponibile pe plan local, în satele românești au apărut, s-au
păstrat și dezvoltat meșteșuguri diverse .Ele se păstrează neschimbate în zonele muntoase, unde
industria nu a pătruns atât de repede.
Cultura rurală românească este foarte îmbelșugată și nu se rezumă doar la cele
prezentate mai sus. Am dorit să evidențiez doar câteva aspecte importante referitoare la
arhitectură și meșteșuguri și ocaziile cu care rezultatele muncii locuitorilor din zonele rurale sunt
puse îm valoare.
Principalele tradiții românești
Tradițiile la români sunt foarte variate în funcție de zona etnofolclorică și bogate. Foarte
importante sunt cele care se referă la principalele evenimente au loc de-a lungul anului adică
marile sărbători religioase (Crăciunul, Paștele și Anul Nou) sau de-a lungul vieții (botezul, nunta
și inmormântarea), sau cele legate de ciclicitatea anotimpurilor.
În cele ce urmează, voi relata succint câteva elemente legate de nuntă, botez , de
Crăciun și sărbătoarea pascală.

Nunta în zonele rurale

21
 La români în prezent nunta se desfășoară pe parcursul a două zile, sâmbăta și
duminica, sau chiar câteva ore în mediul urban printr-o masa festivă. Însă în timpuri străvechi
nunta dura o săptămână de joi până miercuri , ulterioro s-a redus la trei zile sâmbătă. duminică și
luni .
Tradițiile de nuntă sunt de o frumusețe deosebită nemaiîntâlnită la alte popoare.
O nuntă românească presupune mai multe etape: masa de logodnă, masa pețitorilor,
terminând cu “masa cea mare”, cu masa vorniceilor, cu masa domnișoarelor si domnișorilor de
onoare (masa drușdelor). cu masa bucătăreselor , masa socrilor și masa colacilor.
Frații mirelui sau a mireasei sunt numiți vornicei, ei merg din casă în casă “plimbând
pleosca”, închinând în cinstea viitorilor miri. Bătrânii și bolnaviii sunt singuri care pot lipsi de la
nuntă fără a jicni familiile mirilor si nașilor.Nașii de botez ai mirelui sunt de regula și nașii la
nunta acestuia.”Masa dusului de cale primară” are loc la o săptămână după nuntă unde părinții
mirelui , nașii și tinerii căsătoriți merg la părinții miresei pentru a lua zestrea și pentru a le
mulțumi pentru fată.
Cu ocazia nunții se poate observa cat de uniți sunt oamenii îndicând un grad ridicat
de coeziune socială. Toată lumea oferă căte un ajutor , împrumută mese, scaune și veselă
nuntașilor pentru a ajunge tuturor invitațiilor și oferă alimente (făină, zahăr , găini, ouă) pentru
masa festivă.

Botezul la români
Dacă nunta marchează intrarea în perioada de maturitate. botezul marchează întrarea
în viață.
La botez, fiecare copil primește binecuvântare și protecție divină totodată cu un
nume. Pe lângă părinții biologici , la botez orice copil dobândește și părinți spirituali care au
obligația de a oferi noului intrat în viață o educație morală.
Obiceiul tăierii moțului este la un an de viață a copilului când alege de pe o tavă cu
multe obiecte unul singur. În funție de obiectul pe care copilul îl alege se poate anticipa meseria
de viitor a copilului.

Paștele la români
Un element de bază în toate sistemele religioase o constituie sărbătoarea renașterii și
învingerii morții.
Românii fac pregătiri speciale pentru a serba Paștele după o perioadă de post lung și
sever( 40 de zile în care nu se mănâncă carne, ouă, lapte și ulei)
Pregătirile încep cu o săptămână înainte adică în săptămâna mare sau a patimilor, unde
în toate gospodăriile se face curat.În joia mare se înroșesc ouăle și nu se doarme pentru a avea
spor la muncă tot anul. Ziua postului negru este vinerea mare (nu se mănâncă și nu se bea nimic)
ci doar se fac rugăciuni.Tradiția cere ca în noaptea de înviere bărbații să aibă cel puțin o pălărie

22
nouă iar femeile să poarte o camasă nouă cusută în ore târzii noaptea.La miezul nopți de sâmbătă
spre duminică românii se duc la biserică luând din “lumina învierii“.

Crăciunul și Anul Nou la români

Când se serbează nașterea Domnului, de Crăciun , copii merg la colindat din casă în
casă pentru a face urări și anunța fericitul eveniment iar gazdele îi primesc cu mere, colaci și
nuci.În trecut între Crăciun și postul Paștelui era numită perioada “dulcele Craciunului” mai
exact perioada nunțiilor.De aceea conținutul colindelor era variat , marea majoritatea a colindelor
făceau referire la nuntă și pețit.Însă din perioada interbelică colindele cu tematica nuntă nu s-au
mai cântat rămânând doar cele cu tematică religioasă care anunță nașterea Domnului.
În noptea de ajun a Craciunului toată lumea primește cadouri sub bradul îmbodobit cu
globuri, bomboane și nuci.
În ajun de anul nou , bărbații și băieții joacă capra care este simbol al fecundității și
fertilității, sau ursul simbol al morții și învierii naturii.Aceștia poartă măsti confecționate de ei,
căciuli îmbodobite cu panglici și dând din bici merg la gospodăriile satului pentru a ura tuturor
gospodarilor belșug în anul care vine. În schimbul urărilor primesc bani, colaci mere și nuci.
În prima zi a anului copii aruncă cu orez în gazde și îi lovesc cu un băț împodobit cu
panglici și flori însemnând mersul cu Sorcova.

Capitolul 2 Bucovina

2.1 Produs turistic, potențial turistic și patrimoul turistic al Bucovinei

Dintotdeauna potențialul turistic al Bucovinei a constituit un punct de atracție atât

pentru turiștii români cât și pentru cei străini, ducând la numeroase cercetări din această zonă
asupra turismului. Aceste cercetări au încercat să surprindă nu numai importanța economică a
zonei cât și varietatea și unicitatea potențialului turistic. Turismul reprezintă o sursă inepuizabilă
de venituri în măsura în care acest sector este bine administrat au evidențiat concluziile studiilor.
Ca urmare, în ultimii ani s-au conceput o serie de strategii să îmbunătățească și să dezvolte
serviciile turistice. Deși nivelul serviciilor au crescut simțitor datorită investițiilor facute,
turismul sucevean a resimțit influența unor factori care nu au implicat creșterea numărului de
turiști: nivel de trai scăzut, prețuri ridicate și infrastructura slab dezvoltată.
Patrimoniul turistic al Bucovinei este de invidiat. Este renumită pentru tradițiile
deosebite, pentru frumusețea peisajelor sale și mai ales pentru mănăstirile sale construite și
23
pictate a căror frumusețe și valoare este cunoscută peste tot în lume, fiind înscrise de către
UNESCO în catalogul “Patrimoniul Universal Protejat”. Atracția principală a Bucovinei fiind
reprezentată de către aceste lăcașuri, dar nu putem omite principalele activități artizanale ale
zonei: încondeierea de ouă, olărit, pictarea icoanelor, meștesugul lemnului, țesut, sculptură, și
măsti populare; muzee etnografice și istorice, case memoriale, cetăți medievale, cadrul natural
propice relaxării.
În patrimoniul UNESCO sunt încluse cele șapte monumente, adăugându-se numeroase
alte biserici, mănăstiri, elemente ale arhitecturii tradiționale și muzee sunt:
Mănăstirile care sunt încluse în patrimoniul UNESCO : Humor, Probota, Moldovița,
Voroneț, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava și bisericile Arbore și Pătrăuți
Alte mănăstiri atractive cu valoare istorică : Slatina, Sucevița, Slătioara, Râșca
Agrementarea specifică a interioarelor cât și arhitectura caselor
Muzee: Muzeul de Artă “Ion Irimescu” Fălticeni, Complexul Muzeal Bucovina
Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul „Apelor” Fălticeni, “Arta Lemnului” Câmpullung
Moldovenesc.
La nivelul cerințelor turismului moder potențialul variat al Bucovinei a impus măsuri de
dotare și organizare. Astfel în localitățile importante cât și pe traseele turistice au fost amenajate
moteluri, hoteluri, hanuri, campinguri,cabane, restaurante și pensiuni.
Potențialul turistic, în viziunea de marketing turistic face parte integrat din oferta
turistică alături de cererea turistică, ale pieței turistice. Mulți autori s-au ocupat în lucrările lor de
cercetarea naturii ofertei turistice și conținutului.

Încă din 1959, elvețianul W.Hunzincker arată în manualul său de economia turismului
că oferta turistică este o combinație de servicii și elemente materiale, combinația în care rolul
principal îl joacă serviciile. Prin oferta turistică, profesorul elvețian J. Krippendorf înțelege o
legătură de elemente materiale și imateriale oferite consumului și care ar trebui să-l satisfacă. În
elementele politicii produsului turistic el include următorii factori:

 Factori generali ai activității umane și existenței ( obiceiuri, folclor,

ospitalitate , cultură,economie, artă, politică,etc)
 Factori naturali (relieful, poziția geografică, vegetația, fauna,
peisajul,clima)
 Echipamentul turistic (alimentație, cazare, transport turistic,etc)
 Infrastructura (transporturi , comunicații , populația și așezările omenești),
și alți factori ai infrastructurii (canalizare, apă, telecomunicații,etc)

2.2 Cererea și oferta turistică

24
 Gospodăria țărănească și anexele acesteia dețin ponderea în oferta edilitară turistică.
Casa constituind elementul principal. Gospodăriile amplasate mai ales în nord-vestul regiunii
(județul Suceava) dețin un spațiu locuibil excedentar familiilor, existând posibilitatea amenajării
acestui spațiu pentru cazarea turiștilor.
În acest caz, învestițiile în baza materială, nu se referă în principal, la capacitățile de
cazare, ca în cazul turismului clasic, ci în infrastructura (televiziune, apă curentă, telefon),
amenajări interioare, grad de confort.
În acest tip de gospodării pentru practicarea agroturismului se impune amenajarea
simplă a construcțiilor existente, care să asigure servicii de cazare, agrement, masă,etc., unui
segment de piață cu venituri, în general mici, la prețuri accesibile.
A două alternativă constă în realizarea unor construcții noi din actualele gospodării în
pensiuni agroturistice, cu facilități moderne, bine dotate, diversificate, oferind servicii de înaltă
calitate, adresate unui segment de populație cu venituri mari și mijlocii. Această alternativă
adresându-se și sferei turismului internațional.
A treia alternativă vizează îmbunătățirea și diversificarea calității serviciilor din
pensiunile agroturistice și fermele în funcțiune.
Studierea motivațiilor consumatorilor de turism are o importanță mare pentru stabilirea
în ce măsură oferta de servicii turistice vine în intâmpinarea cererii potențialilor turiști.

2.3 Forme și tipuri de turism

Zona Bucovinei deține un potențial turistic foarte ridicat, aici putându-se practica atât
turismul de aventură cât și turismul ecumenic. Zeci de mii de turiști, anual, aleg să-și petreacă
vacanța în Bucovina. Diversitatea posibilităților de agrement precum și numeroasele obiective
turistice asigură un sejur deloc plictisitor.
Bucovina este o zonă optimă pentru turism cultural, turism religios, agroturism, turism
activ (echitașie, drumeții,etc), turism de afaceri și terapeutic, nu doar pentru turism rural.
Doritorii de sporturi extreme pot să meargă în zona Vatra Dornei, conform oficialilor de
la Asociația pentru Turism Bucovina, una dintre cele mai frecventate de turiști.
Doritorii de reculegere o pot face în mănăstirile din județul Suceava, dintre cele mai
cunoscute sunt : Putna, Sucevița, Voroneț, Dragomirna.
O alegerea bună reprezintă Bucovina și pentru cei care vor să vadă peisaje
spectaculoase și locuri interesante. Cele mai bune exemple sunt : Vârful Negoiu, Rezervația „12
Apostoli” sau Culmea Pietrosului.

25
 Prezența unui cadrul natural fascinant, zonă cu pajiști presărate de așezări temporare de
vară, cu munți, conferă o funcție prioritar turistică plaiurilor bucovinene, putându-se practica
agroturismul.
Valorile culturale ale zonei au fost păstrate vii de către oamenii locului : dansul și portul
popular, tradițiile și obiceiurile din timpul sărbătorilor, obiceiul de Paște încondeierea de ouă.
Bucovina fiind destinația potrivită practicării:
Turismul cinegetic se adresează pescarilor și iubitorilor de aventuri cinegetice, cu un
bogat fond de vînătoare : mistreți, căprioare, urși, iepuri și piscicol: boiștean, părtrăv. Un interes
cinegetic major care prezintă interes este cerbul carpatin, special principală din zona montană. O
păstrăvărie aparținând Ocolului Silvic Pojorâta este amplasată pe pârâul Valea Putnei , în
localitatea cu același nume, care produce puieți pentru popularea apelor de munte și păstrăv
pentru consum.
Turismul cultural și ecumenic efectuate de turiști români atrași de pelerinajele la
mănăstirile din zonă ocazionate de diferite sărbători religioase sau turiști străini atrași de pictura
interioară, arhitectura tradițională și obiectele de artizanat făcute în atelierele mănăstirești.
Turismul religios se modernizeazăacontinuu, dezvoltând o cerere specială pentru
servicii de alimentație, cazare, transport și comercializarea obiectelor de cult. Populația zonei a
îmbogățit și a păstrat cu sfințenie lăcațurile de cult cu mărturii ale trecutului spiritul, al tradițiilor
culturale.
Turismul de recreere și de odihnă întâlnește aici toate condițiile pentru a fi practicat,
ținând cont de frumusețea peisajului din jur și de efectele benefice ale climei.
Turismul de agrement poate fi valorificat prin numărul de cabaline care există,
organizându-se plimbări pe poteci de munte sau cursuri de echitație.
Turismul terapeutic este prezent în zona Bucovinei adăpostind 37 de izvoare minerale în
zona Câmpulung Moldovenesc și Depresiunea Dornelor. Astfel, apele pot fi o adevărată
binecuvântare pentru sănătatea ta de la : Poiana Negri, Vatra Dornei, Șaru,etc.
Turismul de afaceri include în special deplasările în interes comercial, oficial,
participanții utilizează servicii turistice precum :cazare, masă și transport, deplasări considerate
activitate turistică și în cele mai frecvente cazuri antrenează și vizitarea unor obiective turistice.
Acest tip de turism se desfășoară în spații special amenajate , în tot timpul anului, antrenând
servici specifice de tranzacționare, de expunere , video și mijoace de telecomunicație.

2.4 Tradiții și obiceiuri specifice ținutului bucovinean

Bucovina este cunoscută pentru olăritul, mobila, costumele sale populare, covoare și
tapiserie. Istoria și moștenirea culturală a regiunii este reflectată prin fiecare detaliu al acestor
meșteșuguri, în același timp fiind îndeletnicirii unice care se pot trasmite de la o generație la alta.
În plus, lucrărileacomplexe de artă, cum ar fi pâinea împletită, costumele tradiționale, ouăle
încodeiate și măștile populare sunt realizate pentru a celebra diferite sărbători religioase. “Țara
26
Fagilor” a prins contur încă din vremurile arhaice , binecunoscută pentru meștesugul prelucrării
lemnului și întinderile-i vaste de păduri.
Olăritul, unul dintre cele mai vechi meșteșuguri, a apărut ca o necesitate a oamenilor de
a păstra și prepara hrana. Vasele sunt desenate cu figuri florale sau geometrice de culoare verde,
galben sau maro pe fond alb sau roșu. O mărturie a originii dacice este ceramica de culoare
neagră, fiind prezentă doar la Marginea.
Un loc aparte în arta tradițională meșteșugărească îl ocupă țesutul. Se făcea în familie și
reprezentau parte din îndeletnicirile de bază a femeii, reprezentând și astăzi o realitate în satul
bucovinean. Cele mai multe elemente țesute sunt destinate decorării și împodobirii interiorului
locuințelor.
Talentul și sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone este pus în evidență
de către portul popular, sărbătoriind cele mai importante evenimente cu aceste straie. Femeile din
Bucovina lucrează manual costumele populare, folosind cele 4 motive folclorice : soarele, spicul,
frunza și crucea care simbolizează credința în Dumnezeu.
Cultura populară bucovineană are o adevărată comoară și acela este meșteșugul
încondeierii ouălor, fiind strâns legată de arta broderiei și a decorurilor care se găsesc pe
costumele naționale. Oul reprezintă pentru locuitori din Bucovina istoria străbună și filosofia
existenței umane, o mărturie a credințelor, datinilor și în primul rând a obiceiurilor pascale.
Meșteșugul se transmite din generație în generație și se invață în familie. Pentru a avea ochi de
expert există o abundență de creativitate exprimată prin diverse stiluri personale și tehnici de
lucru. Începătorii, cei care fac cunoștiință cu acest meșteșug vor descoperi o sărbătoare a
culorilor, o pasiune unică ce încântă sufletul și văzul și mai ales un adevărat test al răbdării.
Ouăle de obicei, sunt încondeiate în trei-patru culori, și se ține cont și de simbolul fiecărui culori
în parte: negru reprezintă eternitate, statornicie, absolutism, roșu reprezintă soare, dragoste și foc,
galben reprezintă bogăția recoltelor, ospitalitate, lumina și tinerețea, verde reprezintă rodnicie,
speranță, forța naturii și prospețime, iar albastru semnifică seninul cerului și sănătate.
Fiind un ținut al mănăstirilor, picturile icoanelor pe lemn, foloșește formule transmise
de-a lungul mult generații,lucrate în stil bizantin. O caracteristică deosebită a lucrărilor realizate
în zona Bucovina este o remarcabilă finețe a desenului dar și sobrietatea culorilor. Icoanele pe
lemn și pe sticlă din această zonă sunt de frumusețe rară artistic ieșind în evidență prin cromatica
folosită, mergând de la culorile aureolelor până la tensiunea albastrului de Voroneț, care multe
dintre ele sunt lucrate în foiță de aur.
Portul femeiesc este format din o catrintă țesută cu fir auriu, care este legatăaîn talie cu
brâu colorat, dintr-o camasă împodobită cu motive geometrice și florale și in picioare se poară
opinci. Iar în anotimpul rece femeile poartă ciorapi, bundițe și baticuri din lână.
Portul bărbătesc se alcătuiește dintr-o camașă lungă, legată la mijloc de o curea de piele,
cămașă conține o broderie geometrică în colori de maro sau negru, pește cămașă se pune o vestă
decorată cu motive geometrice sau florale, în picioare opinci , iar în cap o căciulă din piele.

27
 Frumusețea portului popular din zona Bucovinei a făcut înconjurul lumii, indiferent de
zona etnografică, fiind peste tot apreciat și mai ales admirat.
Strâns legată cu sărbătorile de iarnă în tradiția populară este confecționarea măștilor
populare. Masca având un rol important în cadrul obiceiurilor de iarnă desfășurate în vetrele
satelor. Pentru a confecționa măsti ne trebuiesc diferite materiale : blănuri de capră,urs,oaie , coji
de copac, lemn cioplit, numeroase mărgele și boabe de fasole. Cu o bogată încărcătură
emoțională, aceste măști în general reprezintă transpunerea unor animale precum cai, urși, capre,
cerbi, lupi sau chiar a unor personaje din folclor sau din mitologia populară.

Capitolul 3

METODOLOGIE – CERCETARE CANTITATIVĂ

PREMISELE CERCETĂRII

Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanță din punct de vedere social,
economic și din punct de vedere al diversității, al dimensiuniilor, resurselor naturale și umane pe
care le dețin. În zona rurală a regiunii Bucovina există numeroase mănăstiri, case memoriale,
biserici, curți domnești și hanuri, care sunt unice în lume prin frumusețea lor.
Zonele rurale sunt păstrătoare de tradiții, obiceiuri străvechi și meșteșuguri unde talentul
și atracția către frumos se concretizează în adevărate opere de artă cum ar fi : cojocăritul, măștile
și portul popular, prelucrarea lemnului și a covoarelor țesute manual.

28
 Prezenta cercetare cantitativă scoate în evidență aspecte privind gradul de atractivitate și
de importanță al tradițiilor și al obiceiurilor din ținutul bucovinean.

SCOPUL CERCETĂRII

Scopul acestei cercetări este de a vedea importanța tradițiilor și obiceiurilor a zonelor

rurale pentru creșterea atractivității turistice.

STABILIREA OBIECTIVELOR CERCETĂRII

Obiectivul principal al acestei cercetării este analiza impactului folosirii tradițiilor și

obiceiurilor ca factor de atractivitate a zonelor rurale și modul în care schimbă percepția
proprietarii de unități de primire din Bucovina, cu privire la dezvoltarea turismului rural.
Obiectivele secundare sunt următoarele:
1. Stabilirea gradului de influență a tradițiilor și obiceiurilor în cadrul
agențiilor economici din Bucovina.
1. Aflarea celor mai atractive meșteșuguri valorificate în scop turistic.
2. Stabilirea perioadei din an cu cele mai multe tradiții și obiceiuri
valorificate de către turiști.
3. Ce localități din ținutul Bucovina valorifică tradițiile și obiceiurile mai
mult
4. În ce măsură consideră agenții economici că valorificarea tradițiilor și
obiceiurilor reprezintă atractivitate pentru turiști.
5. Stabilirea principalei piedici cu care se confruntă agenții economici în
valorificarea tradițiilor și obiceiurilor din unitatea de cazare pe care o dețin.
6. Stabilirea elementului de diferențiere față de concurență.

IPOTEZELE CERCETĂRII

Cercetările de turism arată că deși tradițiile și obiceiurile joacă un rol important în

dezvoltarea zonelor rurale , subiectul nu a fost analizat în profunzime. În România se observă o
lipsă a studiilor de specialitate privind importanța, rolul tradițiilor și obiceiurilor în cadrul
strategiilor de dezvoltare a zonelor rurale pentru creșterea turiștilor.
Având în vedere că nu s-au mai realizat cercetări pe această temă, nu am avut ipoteze de
la care să pornesc , însă am realizat o anchetă pilot pentru a putea a le genera. Cercetarea
29
propune să genereze ipoteze nu să le testeze , fiind una explorativă. Acestea pornesc de la
premisa că folosirea tradițiilor și obiceiurilor în cadrul unității de cazare, are un impact pozitiv
asupra turiștilor.

Ipoteze

1. Tradițiile și obiceiurile sunt mai intens valorificate iarna

2. Persoanele care îsi desfășoară o activitate în domeniul turismului de peste
10 ani vor valorifica mai mult obiceiurile și tradițiile comparativ cu altele.
3. Numărul de turiști străini, români și durata sejurului a crescut față de anul
trecut.
4. Cel mai atractiv meșteșug tradițional pentru turiști este arta olăritului.
5. Infrastructura este principala piedică în dezvoltarea tradițiilor și
obiceiurilor zonei.
6. În Gura Humorului sunt valorificate mai mult traditiile și obiceiurile decât
în alte zone ale Bucovinei.
7. Internetul reprezintă principala sursă de informare asupra unităților de
cazare.

DEFINIREA COLECTIVITĂȚII CERCETATE

Pentru determinarea colectivității cercetate am folosit o metodă de eșantionare simplă

aleatoare aplicată pe agenții economici.
Pentru realizarea cercetări au fost selectați un lot de 30 de agenți economici care au ca
principală activitate, cazarea turiștilor ( structurile de cazare ), dintre care 15 cu vechime de peste
10 ani în domeniu și 15 cu vechime mai mică de 10 ani, pentru a putea vedea unde sunt
valorificate mai mult tradițiile și obiceiurile în cadrul structurilor de cazare.
56,67% dintre proprietarii unităților de cazare dețin pensiuni rurale. Vile turistice sunt în
proporție de 23,33%, 13,33% cabane turistice și hoteluri dețin doar 6,67% din proprietarii
intervievați.
70% dintre unitățile de cazare intervievate au o capacitate între 11 și 20 de locuri,
13,33% între 21 și 50 de locuri, 10% mai puțin de 10 locuri și doar 6,67% mai mult de 51 de
locuri de cazare.
Am ales agenții economici deoarece:
 cunosc toate tradițiile și obiceiurile zonei
 știu în ce măsură tradițiile și obiceiurile sunt valorificate de către turiști

30
  sunt cei mai în măsură să cunoască preferințele turiștilor față de tradiții sau
obiceiuri

DEȘFĂȘURAREA CERCETĂRII

Având în vedere obiectivele și tema cercetării, ideal ar fi fost să folosesc atât o metodă
cantitativă cât și una calitativă de culegere a informațiilor. Din cauza resurselor și timpului
limitat, am ales cercetarea de tip anchetă, pe care o consider cea mai potrivită pentru procurarea
datelor.
Cele mai mari posibilități de înțelegere a rostului investigației o asigură cercetarea de
tip anchetă, prin contact direct cu agentul economic. Ancheta este dirijată și structurată, pentru că
se desfășoară pe baza unui chestionar prestabilit. Studiul a implicat obținerea unor informații
relevante, astfel încât să fie abordate aspecte despre care s-ar putea pronunța în cunoștiință de
cauză și în primul rând să nu fie suprasolicitată memoria subiecților investigați.
Ancheta a fost metoda aleasă deoarece am dorit să obțin în date reprezentative din punct
de vedere statistic în legătură cu părerile, importanța și caracteristicile despre tradițiile și
obiceiurile zonelor rurale ale agențiilor economici și standardizării culegerii datelor. Din punct
de vedere al modului în care am contactat agenții economici, ancheta a fost față în față (pe teren).
Pentru realizarea studiului am optat pentru mai multe locuri din Bucovina, mai exact în
localitățile : Gura Humorului, Vama, Șarul Dornei, Sucevița, Voroneț, Putna, Vatra Moldoviței,
Dorna Arini și Cacica. Am ales mai multe zone rurale din Bucovina pentru a studia în care zonă
din Bucovina se valorifică mai mult tradițiile și obiceiurile pentru creșterea atractivității turistice.
În plus, au fost folosite pentru cercetare, în cea mai mare parte articole, dar și
numeroase cărți de specialitate din domeniul turismului. Rolul acestor surse secundare au fost de
a mă ajuta să definesc mai bine problema cercetării.
În anexa 1 este prezentat chestionarul structurat care m-a ajutat în obținerea datelor.
Perioada desfășurării studiului a fost 31 mai – 5 iunie 2013. Pentru a emite ipotezele cercetării,
îmbunătăți sau corecta chestionarul, a verifica metodologia cercetării, am realizat o pretestare,
alcătuit din 5 chestionare aplicate pe 30 mai. Chestionarul final conține 18 întrebări și are 4
pagini, iar timpul estimat de completare nu depășește 10 minute.
Această metodă are următoarele avantaje: permite investigarea unui număr mare de
subiecți, într-un timp relativ scurt, având o recoltare și prelucrare rapidă a datelor, în special când
există întrebări cu răspunsuri precodificate.

31
 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

Datele sunt prelucrate în SPSS și Excel pentru a oferi exactitate în interpretarea

rezultatelor.
Unele ipoteze de la care am pornit au fost confirmate de rezultatele cercetării.
Rezultatele obținute în urma analizării ipotezei 1 ( tradițiile și obiceiurile sunt mai
intens valorificate iarna ), prezentate în tabelul 3.1 permit următoarele observații :
 Toți proprietarii de unități de cazare au declarat că iarna, tradițiile și obiceiurile
sunt cel mai intens valorificate.
 Acest fenomen poate fi oarecum explicat prin faptul că iarna este anotimpul cu
cele mai multe sărbători.
 Procentul care au declarat că iarna tradițiile și obiceiurile sunt mai intens
valorificate este 100 %, deci ipoteza se confirmă .
În ce perioade din an traditiile si obiceiurile sunt mai intens valorificate?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid iarna 30 100.0 100.0 100.0
Tabel 3.1 Perioada din an cea mai intens valorificată din punct de vedere al practicării tradițiilor și
obiceiurilor

În urma asocierii tipurilor de unități de cazare cu perioada din an în care sunt

valorificate cel mai intens tradițiile și obiceiurile, a reieșit faptul că indiferent de
structura de cazare, tradițiile și obiceiurile sunt cele mai intens valorificate cu ocazia
sărbătorilor de iarna.

Ce structură de cazare dețineți? * În ce perioade din an traditiile si

obiceiurile sunt mai intens valorificate? Crosstabulation
Count
În ce perioade Total
din an traditiile si
obiceiurile sunt
mai intens
valorificate?
iarna
pensiune rurală 17 17
Ce structură de cazare vilă turistică 7 7
dețineți? cabană turistică 4 4
hotel 2 2
Total 30 30
Tabel 3.2 Distribuția răspunsurilor cu privire la perioadele din an cel mai intens valorificate din
punct de vedere al tradițiilor și obiceiurilor în funcție de unitatea de cazare
32
 Figura 3.1 Structurile de cazare din Bucovina

Ipoteza 2 se confirmă deoarece se constată că persoanele care își desfășoară

activitatea în domeniul turismului de peste 10 ani vor valorifica mai mult obiceiurile și
tradițiile comparativ cu altele care au o activitate în domeniu mai mică de 10 ani.
 În tabelul 3.2 pot fi identificați agenții economici care sunt în domeniu de
1-5 ani și care consideră că valorificarea tradițiilor și obiceiurilor au atractivitate
pentru turiști într-un procentaj de 83,3% mult și 16,7 foarte mult.
 Agenții economici care sunt în domeniu de 6-10 ani consideră
valorificarea tradiților și obiceiurilor ca grad de atractivitate pentru turiști cu un
procentaj de 77,8% mult și 22,2 % foarte mult .
 Cei care sunt în domeniu de peste 10 ani consideră că tradițiile și
obiceiurile sunt în proporție de 86,7 % foarte atractive pentru turiști, iar în proporție
de 13,3% că sunt atractive.
 Un aspect foarte important ce reiese din analiza datelor , după cum se
observă în tabelul 3.3, este acela că agenții economici care sunt în domeniu de peste
10 ani valorifică cel mai intens tradițiile și obiceiurile.

De cât timp sunteți în domeniu ?

33
 Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
1-5 ani 6 20.0 20.0 20.0
6-10 ani 9 30.0 30.0 50.0
Valid peste 10 ani 15 50.0 50.0 100.0
Total 30 100.0 100.0
Tabelul 3.3 Distribuția după vechimea în domeniu

De cât timp sunteți în domeniu ? * În ce măsură considerați că valorificarea tradițiilor și

obiceiurilor prezintă atractivitate pentru turiști ? Crosstabulation
Count
În ce măsură considerați că Total
valorificarea tradițiilor și obiceiurilor
prezintă atractivitate pentru turiști ?
mult foarte mult
1-5 ani 5 1 6
De cât timp sunteți în
6-10 ani 7 2 9
domeniu ?
peste 10 ani 2 13 15
Total 14 16 30
Tabel 3.4 Distribuția răspunsurilor cu privire la importanța valorificării tradițiilor și obiceiurilor în funcție de
vechimea unității de cazare

Pentru oferta turistică a Bucovinei, majoritatea respondeților 43% consideră tradițiile ca

fiind un factor de foarte mare interes.(Figura 3.2) Dincolo de automatisme și de clișee în
evaluarea și percepția unor zone ale țării e imposibil sa nu remarcăm un important factor pentru
definirea ofertei turistice a ținutului bucovinean.

Tradițiile din localitatea dumneavoastră reprezintă pentru turismul zonei un factor

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
de foarte mare interes 13 43.3 43.3 43.3
de mare interes 13 43.3 43.3 86.7
Valid atractiv 4 13.3 13.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
Tabelul 3.5 Distribuția atractivității

34
 Figura 3.2 Reprezentarea grafică a factorilor de atrctivitate

Prin Ipoteza 3 se confirmă că numărul de turiști străini, români și durata sejurului a

crescut față de anul trecut .
 Rezultatele din tabelele 3.6, 3.7, 3.8, au arătat că numărul de turiști străni
din punctul de vedere al agențiilor economici a crescut față de anul trecut. 86,7 % din
totalul respondenților au confirmat faptul că numărul de turiști străini, români și
durata de sejur a acestora a crescut comparativ cu anul trecut.
 O parte din agenții economici au specificat că numărul de turiști români a
crescut iar cealaltă parte a agențiilor economici au specificat că numărul de turiști
români a rămas constant anul precedent.

Numărul de turiști străini

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
a crescut 26 86.7 86.7 86.7
a scăzut 1 3.3 3.3 90.0
Valid la fel 3 10.0 10.0 100.0
Total 30 100.0 100.0
Tabelul 3.6 Distribuția numărului de turiști străini

Numărul de turiști români

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
a crescut 18 60.0 60.0 60.0
Valid la fel 12 40.0 40.0 100.0
Total 30 100.0 100.0

35
 Tabelul 3,7 Distribuția numărul de turiști români

Durata de sejur
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
a crescut 18 60.0 60.0 60.0
a scăzut 2 6.7 6.7 66.7
Valid la fel 10 33.3 33.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
Tabel 3.8 Distribuția duratei de sejur

Figura 3.3 - Reprezentarea grafică a numărul de turiști stăini

Figura 3.4 Reprezentarea grafică a numărului de turiști români

36
 Figura 3.5 Reprezentarea grafică a duratei de sejur

Prin ipoteza 4 se infirmă faptul că cel mai important mesteșug tradițional din punct de
vedere al atractivității pentru turiști este arta olăritului.

După gradul de atractivitate, pe primul loc ca și meșteșug, în Bucovina se află

prelucrarea fibrelor textile. 90% dintre respondenți au răspuns că acesta este important și chiar
foarte important. Tâmplăria reprezintă un meșteșug mai puțin atractiv pentru turiști.
Din tabelul , reiese un top a celor mai importante meștesuguri din punct de vedere al
atractivității pentru turiști : pe primul loc cum am precizat și mai sus se află prelucrarea fibrelor
textile, deoarece un element important din caracteristicile ținutului Bucovina o reprezintă portul
popular punând în evidență sensibilitatea și talentul pentru frumos a locuitorilor.
 Pe locul doi se află încondeierea ouălelor, reprezentând un obicei străvechi
în perioada de Paște în tradiția română, urmat de activitatea de cojocărit, turiștii fiind
atrași de frumusețea cojoacelor și de realizarea acestora în zonele rurale.
 Iar pe ultimele locuri ca meșteșuguri tradiționale sunt : arta olăritului ,
dulgheritul și confecționarea graniței, prelucrarea artistică a lemnului și ultimul loc fiind
tâmplăria.

37

Figura 3.6 Reprezentarea grafică a gradului de

importanță a încondeierii ouălelor Figura 3.7 Reprezentarea grafică a gradului de
importanță în arta olăritului
 Figura 3.6 Reprezentarea grafică a gradului de Figura 3.7 Reprezentarea grafică a gradului de
importanță în încondeierea ouălelor importanță în arta olăritului

Figura 3.8 Reprezentarea grafică a gradului de Figura 3.9 Reprezentarea grafică a gradului de
Figura 3.10 Reprezentarea grafică
Figuraîna3.11
importanță gradului
Reprezentarea
deși confecționarea
dulgheritul grafică a draniței importanță în cojocărit
importanță în prelucrarea artistică
graduluia de
lemnului
importanță în tâmplărie

Figura 3.12 Reprezentarea grafică a gradului

de importanță în prelucrarea firelor textile
38
 A
Dulgheritul și C T Prelucrarea
Arta Încondeiere Prelucrarea
confecționarea Cojocări Tâmp artistică a
olăritul a ouălelor firelor textile
draniței tul lăria lemnului
ui
4 36,7 4 6
Foarte
important 0% 50% 0% 6,70% ,70% 10% 70%

Tabelul 3.9 Distribuția după gradul de

importanță a meșteșugurilor

Figura 3.13 Reprezentarea grafică

meșteșugurilor

Prin Ipoteza 5 se infirmă faptul că infrastructura ar fi principala cauză în dezvoltarea

tradițiilor și obiceiurilor din zonă.
În urma rezultatelor obținute, 53,33% dintre respondenți au afirmat faptul că principala
cauză care îngreunează dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor din zonă o reprezintă indiferența
autorităților locare.

Care este principală piedică cu care va confruntați în valorificarea obiceiurilor si traditiilor din
unitatea dvs de cazare?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Valid infrastructura 4 13.3 13.3 13.3

promovarea 5 16.7 16.7 30.0

globalizarea 4 13.3 13.3 43.3

39
 16 53.3 53.3 96.7
indiferenta autoritatilor locale

Total 30 100.0 100.0

Tabel 3.10 Distribuția cauzelor ce

îngreunează valorificarea obiceiurilor și
tradițiilor

Figura 3.14 Reprezentarea grafică a cauzelor ce îngreunează valorificarea tradițiilor și obiceiurilor

Din tabelul 3.11, care face asocierea dintre vechimea în domeniu și piedicile ce pot fi
întâmpinate în dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor, rezultatele sunt generalizate și unanim
acceptate conform ipotezei.

Care este principală piedică cu care va confruntați în valorificarea obiceiurilor si traditiilor din unitatea dvs
de cazare? * De cât timp sunteți în domeniu ? Crosstabulation
Count

De cât timp sunteți în domeniu ? Total

1-5 ani 6-10 ani peste 10 ani

Care este principală piedică infrastructura 2 1 1 4

cu care va confruntați în promovarea 0 3 2 5

valorificarea obiceiurilor si globalizarea 1 1 2 4

traditiilor din unitatea dvs de indiferenta autoritatilor locale 3 4 9 16
cazare? caile de acces 0 0 1 1
Total 6 9 15 30
Tabel 3.11 Distribuția cauzelor ce îngreunează valorificarea tradițiilor și obiceiurilor în funcție de
vechimea în domeniu

40
 Prin Ipoteza 6 se confirmă faptul că tradițiile și obiceiurile sunt mai valorificate în
Gura Humorului decât în alte zone ale Bucovinei.
Un număr de 6 respondenți, din totalul de 8 respondenți, din Gura Humorului au
răspuns că tradițiile și obiceiurile reprezintă pentru turismul zonei un factor de foarte mare
interes. (Tabelul 3.11)

În ce localitate din zona Bucovina detineti o structură de cazare? * Tradițiile din localitatea dumneavoastră
reprezintă pentru turismul zonei un factor Crosstabulation
Count

Tradițiile din localitatea dumneavoastră reprezintă Total

pentru turismul zonei un factor

de foarte mare de mare interes atractiv

interes

Cacica 0 1 0 1

Dorna Arini 0 1 0 1

Gura Humorului 6 2 0 8

În ce localitate din zona Putna 3 3 0 6

Bucovina detineti o structură sarul dornei 0 2 0 2

de cazare? Sucevita 2 1 1 4

Vama 2 1 2 5

vatra moldovitei 0 1 1 2

Voronet 0 1 0 1
Total 13 13 4 30
Tabel 3.12 Distribuția localitățiilor din Bucovina în funcție de atractivitatea turismului

Prin ipoteza 7 se confirmă faptul că Internetul reprezintă principala sursă de informare

asupra unităților de cazare.

Frequency
Agenții de turism 15
Internet 41 28
Cunoștiințe sau prieteni 20
Indicatoare 4
Campanii de promovare proprii 5
Broșuri turistice 8
 Tabel 3.12 Distribuția suselor de informare

Figura 3.15 Reprezentarea grafică a a surselor de informare

Internetul, se dovedește a fi locul de unde turiștii se informează depsre unitățile turistice

din Bucovina. Acesta deținde cea mai mare pondere, 35%, în totalul surselor de informare. Pe
locul 2 se află cunoștințele și prietenii, cu o pondere de 25% din totalul surselor de informare,
urmate de agenții de turism cu o pondere de 19%. Indicatoarele se dovedesc a fi inutile pentru a
informa turiștii despre unitățile de cazare ale Bucovinei.

ALTE REZULTATE

Am observat că au ramas întrebări neanalizate, în urma verificării ipotezelor cercetării.

Astfel încât tabelele și graficele aferente fiecărei întrebări sun prezente în anexa 2 , iar rezultatele
cercetării sunt prezentate în cele ce urmează :

42
 70% dintre unitățile de cazare intervievate au o capacitate între 11 și 20 de locuri,
13,33% între 21 și 50 de locuri, 10% mai puțin de 10 locuri și doar 6,67% mai mult de 51 de
locuri de cazare.
56,67% din proprietarii de unități de cazare au fost de acord în totalitate cu afirmația
“Tradițiile si obiceiurile au un impact pozitiv în dezvoltarea turistică”, pe când 33,33% din ei au
fost de acord parțial cu ea. 10% dintre ei au fost oarecum de acord, exprimând mai mult o poziție
neutră.
Mâncarea tradițională se dovedește a fi cea mai utilizată tradiție de către unitățile de
cazare
LIMITE

Limita o reprezintă studiul care s-a limitat la analiza doar a zonelor rurale din
Bucovina, lăsând deschisă întrebarea dacă celelalte zone rurale din România ar genera alte
rezultate. Aceasta putând fi o cercetare viitoare.
Este limitat gradul de generalizare deoarece s-a folosit un eșantion relativ mic de
respondenți și de faptul că au fost anchetați doar agenții economici din Bucovina. Fiind
nesemnificativ pentru a măsura importanța tradițiilor și obiceiurilor zonelor rurale din întreagul
ținut bucovinean.

43
 CONCLUZII ȘI CERCETĂRI VIITOARE

În România și pe plan mondial, turismul rural este un subiect într-o continuă delimitare,
organizare și cercetare, cu multe instrumente metodologice și concepte teoretice care necesită
discuții și argumentări.
În timp ce mediul urban este receptiv la schimbare, la nou, mediul rural este
conservator, conservând un nucleu de spiritualitate. În satele românești, din fericire , se păstrează
de secole, nealterate tradițiile și obiceiurile.
Multe din tradițiile românești au rămas fără conținut în mediul urban, dar s-au păstrat
aproape intacte în cel rural, dând un farmec aparte atmosferei din diferitele perioade ale anului
sau cu ocazia anumitor evenimente firești care au loc în viața unui om (sărbătoare pascală,
sărbătoarea nașterii Domnului, botezul, nunta, etc ).
În vederea realizării studiului s-a realizat o cercetare cantitativă, unde am descoperit
locuri deosebite însuflețite cu oameni păstrători ai tradițiilor și meșteșugurilor strămoșești.
Ancheta de teren, discuțiile cu agenții economici care dețin o structură de cazare m-au
ajutat să cunosc situația reală a ținutului bucovinean și să conturez o imagine asupra tradițiilor și
obiceiurilor.
Prelucrarea firelor textile, meșteșug din Bucovina, se bucură de cel mai mare interes din
partea respondenților urmate de încondeierea ouălelor și cojocărit. Prelucrarea artistică a
lemnului și tâmplăria atrag un interes mai scăzut din partea agenților economici care dețin o
structură de cazare. Consider că acest lucru este de înțeles deoarece portul popular are o valoare
deosebită și exprimă un talent nemărginit pentru locuitori din ținutul Bucovinei. Toți proprietarii
de unități de cazare au declarat că iarna, tradițiile și obiceiurile sunt mai intens valorificate. Acest
fenomen poate fi oarecum explicat prin faptul că iarna este anotimpul cu cele mai multe
sărbători. Interesant este ponderea ridicată a principalei piedici care îngreunează dezvoltarea
tradițiilor și obiceiurilor din zonă, cu un procent de 53,3% din totalul respondeților au răspuns că
indiferența autorităților locale este principala piedică în dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor.
Această problemă este explicabilă, în condițiile în care sprijinul autorităților locale în
promovarea și susținerea turismului rural este adesea deficitar. Pentru oferta turistică a
Bucovinei, majoritatea respondeților consideră tradițiile ca fiind un factor de foarte mare interes.
Dincolo de automatisme și de clișee în evaluarea și percepția unor zone ale țării e imposibil sa nu
remarcăm un important factor pentru definirea ofertei turistice a ținutului bucovinean. Conform
cercetării a reieșit că persoanele care își desfășoară activitatea în domeniul turismului de peste 10
ani vor valorifica mai mult obiceiurile și tradițiile zonei comparativ cu altele care au o activitate
în domeniu mai mică de 10 ani. Locul de unde turiștii se informează despre unitățile turistice din
Bucovina se dovedește a fi internetul, deoarece acesta a devenit pentru publicul consumator o
sursă de informații și practicarea promovării pe internet prezintă o modalitate simplă cu buget
redus pentru agenții economici.
44
 În concluzie, tradițiile și obiceiurile definesc un popor ca fiind statornic, unic și
nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Ele constituie documente grăitoare privind cultura și
istoria acestui ținut bucovinean. Valorificând tradițiile și obiceiurile în structurile de cazare a
zonelor rurale duce la creșterea atractivității turistice.
O cercetare viitoare ar putea consta în măsurarea gradului de atractivitate a tradițiilor și
obiceiurilor zonelor rurale pentru creștera atractivității turistice din toata zona rurală a României,
lăsând deschisă întrebarea dacă celelalte zone rurale ar genera alte rezultate.

45
Bibliografie

Românească

1. Bran, F.,Marin, D., Simon, T., Turismul rural. Modelul european, Editura Economică,
București, 1997
2. Talabă I., Patrimoniul turistic rural – reglementări privind înregistrearea și evidența lui în
Turismul rural românesc. Actualitate și perspective. Potențial de dezvoltare. Marketing și
resurse umane, Editura Performantica, Iași, 2007
3. Puiu Nistoreanu, Turismul rural – o afacere mică cu perspective mari, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1999.
4. George Postelnicu, Economia Turismului, Cluj Napoca, 1996.
5. I. Talabă, T. Păduraru, D. Ungureanu, R. Rachieru, Turismul rural românesc în contextul
dezvoltării durabile, Actualitate și perspectivă, vol. XXI, Editura Tehnopres, 2011
6. Daniela Matei, Turismul rural, Teorie și realitate, Editura Terra, Iași, 2005
7. I. Talabă, D. Ungureanu, J. Talpaș, D.Gâțan, Turismul rural românesc, Actualitate și
perspective, vol I, Editura Performantica,
8. I. Talabă, A. Burciu, T. Păduraru, Turismul rural românesc, Editura Performantica, Iași,
2005
9. I. Talabă, A.P. Haller, D. Ungureanu, Turismul rural românesc în contextul dezvoltării
durabile, Actualitate și perspectivă, vol. XVI, Editura Tehnopres
10. I. Talabă, D. Ungureanu, J. Talpaș, M Stoian, C. Nan, Turismul rural românesc,
Actualitate și perspective, Editura Performantica, Iași, 2007
11. A.P. Tacu, E. Hlaciuc, A. Stancu, Turismul rural românesc, Editura Pim, Iași, 2003
12. A.P. Tacu, V. Glăvan, A. Burciu, Turismul rural românesc, Potențial și valorificare,
Editura Pan Europe, Iași, 2001
13. Roșca R.E., Observarea statistiscă în turismul rural, în volumul “Turismul rural.
Actualitate și perspective”, Editura Pan Europe; Iași, 1999.

Străină

1. S.J. Page, D. Getz, The Business of Rural Tourism: International Perspectives, First
Edition, International Thomson Business Press, Oxford, United Kingdom, 1997
2. Suzanne Thibal, Rural tourism in Europe, Council of Europe, 1988
3. Moinet Fr., Le tourisme rural, Editions France Agricole, Paris, France, 1993.
4. Tocquer, G., Zins, M., Hazabroucq, Z-M., Marketing du tourism, Editura Gaetan Morin,
Canada, 1999.
5. Tribe, J., The Economics of Leisure and Tourism, Second Edition, Butterworth-
Heinemann, Oxford, Marea Britanie, 1999.

Străină tradusă în limba română

1. Kotler, Ph., Heider, D.H., Rein, Marketingul locuitorilor, Editura Teora, București, 1997

46
Anexe

47
Anexa 1 – Chestionar prestestat

Chestionar

Creșterea atractivitătii turistice a zonelor rurale prin valorificarea tradițiilor si obiceiurilor

în Bucovina.

Bună ziua, mă numesc Cezara Chiriac, sunt studentă a Facultății de Economie și Administrarea
Afacerilor, Iași, specializarea ECTS și efectuez o cercetare pentru lucrarea de licență, privind
importanta traditiilor si obiceiurilor din zonele rurale pentru atragerea turistilor in Bucovina.
Completarea acestui chestionar nu durează mai mult de 5 minute.

1. Respectati vreo traditie sau un obicei din zona dumneavoastra in unitatea de primire pe
care o detineti?
a. Da
b. Câteodata
c. Nu* (Dacă răspunsul este Nu, atunci chestionarul se oprește aici. Vă mulțumesc!)

2. În ce localitate din zona Bucovina detineti o structură de cazare?

3. Ce structură turistică dețineți?

a. pensiune rurală
b. vilă turistică
c. cabană turistică
d. hotel
e. restaurant
f. altă structură de cazare......

4. Ce capacitate are structura turistică?

a. mai putin de 10 locuri

b. mai putin de 20 locuri
c. mai mult de 20 de locuri
d. mai mult de 50 de locuri

5. De câti ani sunteți pe piața turistică?

a. 1-5 ani
b. 6-10 ani
c. peste 10 ani

6. Cum influențează tradițiile și obiceiurile locului afluența turiștilor la spațiul

dumneavoastră de cazare?

48
 influenteaza deloc
influenteaza putin
influenteaza mult
influenteaza foarte mult

7. Care sunt perioadele din an mai bogate din punct de vedere al practicării tradiților și
obiceiurilor ?

a)primavara
b)vara
c)toamna
d)iarna

8. Tradițiile din localitatea dumneavoastră reprezintă pentru turismul zonei un factor :

 de foarte mare interes
 de mare interes
 obișnuit
 atractiv

9. Considerați că turiști sunt interesați de tradițiile si obiceiurile din zona Bucovinei?

 Foarte puțin
 Puțin
 Mult
 Foarte mult

10. Considerați că tradițiile si obiceiurile au un impact pozitiv în dezvoltarea turistică a

zonelor rurale?
acord total
acord partial
sunt oarecum de acord
sunt oarecum in dezacord
partial dezacord
dezacord total
11. Ce servicii oferiți turiștilor ?

12. care dintre mestesugurile traditionale enumerate jos reprezinta pentru turisti o importanta
?

arta olaritului
incondeierea oualelor
cojocaritul
samanaritul
dulgheritul si confectionarea dranitei
tamplaria
prelucrarea artistica a lemnului
prelucrarea fibrelor textile

13. Față de anul trecut :

49
Numărul de turiști străni 1.a crescut 2. la fel 3.a scăzut

Numărul de turiști români 1.a crescut 2. la fel 3.a scăzut

Numărul de înnptări 1.a crescut 2. la fel 3.a scăzut

Durata de sejur 1.a crescut 2. la fel 3.a scăzut

14. Puteti sa ne spuneti de unde cunosc turistii unitatea dvs de primire?

Agentii de turism
Internet
Cunostiinte sau prieteni
Indicatoare
Campanii de promovare proprii
Brosuri turistice

15. Va rugam sa spuneti in ce masura sunteti de acord cu afirmatiile urmatoare ?

Va faceti remarcata unitatea de primire prin :

mancarea traditionala
activitati traditionale specifice zonei dumneavoastra
localizare si peisaj
portul popular
Sărbători și evenimente specifice zonei

16. Care sunt principalele piedici cu care va confruntati in valorificarea obiceiurilor si

traditiilor din unitatea dvs de primire?

a) infrastructura
b) promovarea
c)

17. Gen :
Feminin
Masculin

18. Vârsta
18-25 ani
26-35
36-45
46-55 ani
Peste 55 ani

50
Anexa 2 – Chestionarul final

Chestionar
Creșterea atractivitătii turistice a zonelor rurale prin valorificarea tradițiilor si obiceiurilor
în Bucovina.

Bună ziua, mă numesc Cezara Chiriac, sunt studentă a Facultății de Economie și Administrarea
Afacerilor, Iași, specializarea ECTS și efectuez o cercetare pentru lucrarea de licență, privind
importanta traditiilor si obiceiurilor din zonele rurale pentru atragerea turistilor in Bucovina.
Completarea acestui chestionar nu durează mai mult de 5 minute. Informatiile din cadrul acestui
chestioar vor fi folosite doar in scop didactic.

19. În cadrul unitatii de cazare pe care o detineti, traditiile si obiceiurile zonei sunt
valorificate?
a. Da
b. Câteodata
c. Nu* (Dacă răspunsul este Nu, atunci chestionarul se oprește aici. Vă mulțumesc!)

20. În ce localitate din zona Bucovina detineti o structură de cazare?

21. Ce structură de cazare dețineți?

a. pensiune rurală
b. vilă turistică
c. cabană turistică
d. hotel
e. alta structura de cazare………

22. Ce capacitate are structura se cazare?

a. mai puțin de 10 locuri

b. între 11 și 20 locuri
c. între 21 și 50 locuri
d. mai mult de 51 de locuri

23. În ce măsură considerați că valorificarea tradițiilor și obiceiurilor prezintă pentru

atractivitate pentru turiști ?
a. deloc
b. putin
c. neutru
51
 d. mult
e. foarte mult

24. În ce perioade din an traditiile si obiceiurile sunt mai intens valorificate?

a. primavara
b. vara
c. toamna
d. iarna

25. Tradițiile din localitatea dumneavoastră reprezintă pentru turismul zonei un factor :

a. de foarte mare interes

b. de mare interes
c. obișnuit
d. atractiv

26. Considerați că turiști sunt interesați de tradițiile si obiceiurile din zona Bucovinei?

a. Foarte puțin
b. Puțin
c. Neutru
d. Mult
e. Foarte mult

27. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația :

Tradițiile si obiceiurile au un impact pozitiv în dezvoltarea turistică a zonelor rurale.

a. acord total
b. acord partial
c. sunt oarecum de acord
d. partial dezacord
e. dezacord total

28. Ce tradiții și obiceiuri sunt utilizate în contextul serviciilor oferite ?

29. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă neimportant, 2 puțin important, 3 neutru, 4

important şi 5 înseamnă foarte important, cât de importante sunt următoarele
mesteșugurile tradiționale pentru turiști?

arta olăritului
încondeierea ouălelor
cojocăritul
samanatirul
dulgheritul și confecționarea draniței
tâmplăria
prelucrarea artistică a lemnului
52
prelucrarea firelor textile
30. Ce evoluție au avut următorii indicatori față de anul trecut?

a. Numărul de turiști străni 1.a crescut 2. la fel 3.a scăzut

b. Numărul de turiști români 1.a crescut 2. la fel 3.a scăzut
c. Durata de sejur 1.a crescut 2. la fel 3.a scăzut

31. Puteți să ne spuneți de unde au aflat turiștii despre unitatea dvs cazare?
( Răspuns multiplu )

a. Agentii de turism
b. Internet
c. Cunostiinte sau prieteni
d. Indicatoare
e. Campanii de promovare proprii
f. Brosuri turistice
g. Altele.......

32. Elemenul de diferentiere fata de concurenta il reprezinta:

( Răspuns multiplu )

a. mancarea traditionala
b. activitati traditionale specifice zonei dumneavoastra
c. localizare si peisaj
d. portul popular
e. Sărbători și evenimente specifice zonei
f. Altele........

33. Care este principala piedică cu care vă confruntați în valorificarea obiceiurilor și tradițiilor
din unitatea dvs de cazare ?

a. infrastructura
b. promovarea
c. globalizarea
d. indiferenta autoritatilor locale
e. caile de acces
53
34. De cât timp sunteți în domeniu ?

a. 1-5 ani
b. 6-10 ani
c. peste 10 ani

35. Gen :
a. Feminin
b. Masculin

36. Vârsta:
a. 18.25 ani
b. 26-35
c. 36-45
d. 46-55
e. Peste 55 ani

Vă multumesc !

54