Sunteți pe pagina 1din 22

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT

DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT CIOROGARIU ELENA REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT POTENŢIAL

CIOROGARIU ELENA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

POTENŢIAL TURISTIC, AMENAJARE ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ ÎN MUNŢII POIANA RUSCĂ

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. OLARU MARTIN

ORADEA

2011

CUPRINS:
CUPRINS:

Introducere………………………………………………………………………… 7

CAPITOLUL I.Aspecte teoretice şi metodologice

8

1.1

Concepte şi noţiuni de bază utilizate în Geografia Turismului

9

1.1.1

Turism şi Geografia Turismului

9

1.1.2.

Resurse turistice, potenţial turistic şi amenajare turistică

12

1.1.3.

Factorii genetici ai turismului

17

1.1.4.

Amenajarea turistică - premisă în dezvoltarea acesteia. Aspecte teoretice privind conceptul de amenajare

19

1.2.

Problematica cercetării. Întrebări şi ipoteze

24

1.3.

Istoricul cercetărilor din domeniul Geografiei Turismului cu referire la Munţii Poiana Ruscă…………………………………………………….

25

1.4.

Principii, metode şi mijloace utilizate în analiza Munţilor Poiana Ruscă din perspectiva turismului

28

1.4.1.

Etapele cercetării în elaborarea lucrării

28

1.5.

Problematica limitelor Munţilor Poiana Ruscă din perspectiva turismului

31

1.5.1. Limitele naturale ale Munţilor Poiana Ruscă

31

1.5.2. Limitele antropice ale Munţilor Poiana Ruscă raportate la spaţiul turistic………………………………………………….

33

1.5.3. Etimologia denumirii de Poiana Ruscă cu relevanţă pentru turism

37

CAPITOLUL II. Potenţialul turistic natural………………………………

38

2.1. Substratul geologic şi rolul său în apariţia resurselor turistice

39

 

2.1.1.

Resursele minerale utile - resurse turistice

42

2.2. Aspecte ale reliefului şi implicaţiile sale turistice

45

 

2.2.1. Analiza elementelor morfometrice ale reliefului şi rolul lor în procesul de amenajare-dezvoltare a activităţilor turistice

46

2.2.2. Corelaţia relief - element de favorabilitate restrictivitate în procesul de amenajare turistică

52

2.2.3. Resursele turistice raportate la tipurile genetice de relief

54

2.2.4. Principalele resurse turistice ale reliefului

60

2.2.5. Relaţia geomorfologie culturală-geomorfosit-turism

65

2.3. Potenţialul climato-turistic

67

 

2.3.1. Analiza elementelor climatice şi efectele lor asupra turiştilor

67

2.3.2. Analiza elementelor climatice permanente

68

 

2.3.2.1. Temperatura aerului

68

2.3.2.2. Durata de strălucire a soarelui

72

2.3.2.3. Umezeala relativă

73

2.3.3.

Elementele climatice intermitente sau periodice

75

2.3.3.1. Precipitaţiile atmosferice

75

2.3.3.2. Presiunea atmosferică

78

2.3.3.3. Vântul

79

2.3.4. Topoclimatele Munţilor Poiana Ruscă

80

2.3.4.1.

Topoclimatul golurilor subterane, pajiştilor şi pădurilor

81

2.3.5. Indicii bioclimatici

82

2.3.5.1. Temperatura echivalentă efectivă

82

2.3.5.2. Indicele termo-higrometric THI (ºC)

83

2.3.5.3. Indicele Humidex

84

2.3.5.4. Indicele de stress / tensiune relativă (RSI)

85

2.3.5.5. Indicele de disconfort THOM (DI THOM) (ºC)

86

2.3.5.6. Tipuri de bioclimat

87

2.4. Potenţialul hidrografic

88

2.4.1. Izvoarele şi rolul lor în peisajul turistic

88

2.4.2. Caracteristicile hidrografice ale principalelor bazine din Munţii Poiana Ruscă

89

2.4.3. Lacurile din Munţii Poiana Ruscă şi importanţa lor turistică

94

2.4.4. Importanţa reţelei hidrografice pentru turism în Munţii Poiana

Ruscă. Studiu de caz: zona Hunedoarei şi bazinul superior al râului Bega

95

2.5. Potenţialul biogeografic şi rolul său în desfăşurarea activităţilor turistice .

99

2.5.1. Caracteristici biogeografice ale Munţilor Poiana Ruscă

99

2.5.2. Fauna şi rolul său în practicarea turismului cinegetic …

106

2.5.2.1.

Studiu de caz: Fondul Cinegetic de vânătoare Poieni şi

106

Luncani

2.5.3. Funcţia social-turistică a pădurii şi arealele de utilizare în Munţii Poiana Ruscă

107

2.5.4. Ariile protejate şi turismul în Munţii Poiana Ruscă

110

2.5.4.1.

Cheile Cernei Hunedorene

114

CAPITOLUL III. Potenţialul antropic în Munţii Poiana Ruscă…………

115

3.1. Aspecte generale

116

3.2. Edificii cultural-istorice

118

3.2.1. Siturile arheologice şi importanţa lor turistică

118

3.2.2. Cetăţile şi castelele din perioada evului mediu care străjuiesc Munţii Poiana Ruscă

119

3.2.3. Rolul vestigiilor istorice în dezvoltarea turismului

122

3.3. Monumente, statui şi plăci comemorative

124

3.4. Edificii turistice cu funcţie culturală

126

3.4.1. Edificii religioase

129

3.4.2. Bisericile de lemn – elemente de continuitate şi păstrare a valorilor culturale. Tipologia acestora

129

 

3.4.2.1. Aspecte de identitate în arhitectura bisericilor de lemn din Munţii Poiana Ruscă

 

130

3.4.2.2. Bisericile de piatră

 

134

3.4.2.3. Aşezămintele monahale şi rolul lor în dezvoltarea turismului religios

 

138

3.5. Edificii economice cu funcţie turistică

 

143

3.5.1.

Rolul edificiilor economice în dezvoltarea turismului

 

145

3.6. Resurse turistice de factură etnografică

 

146

3.6.1.

Satul românesc între resursă şi potenţial turistic

 

147

3.6.2.

Particularităţile aşezărilor rurale în raport cu zonele etnografice. 148

3.6.2.1. Aşezările rurale din Ţinutul Pădurenilor

 

150

3.6.2.2. Aşezările rurale din zona Făgetului

 

151

3.6.2.3. Aşezările rurale din Ţara Haţegului

153

3.6.2.4. Aşezările rurale de pe Culoarul Bistra –Timiş

 

154

3.6.2.5. Aşezările rurale de pe Valea Mureşului

155

3.6.3.

Arhitectura tradiţională

 

156

3.6.4.

Organizarea

interiorului

-

element

de

tradiţionalitate

şi

identitate locală

159

3.6.5.

Arta tradiţională de prelucrare a lemnului

 

160

3.6.6.

Arta olăritului, între legendă şi actualitate

161

3.6.7.

Gastronomia tradiţională – element de identitate locală

 

162

3.6.8.

Instalaţiile tehnice tradiţionale

 

163

3.6.9.

Portul popular – element tradiţionalului

de identitate şi de conservare a

164

3.6.9.1. Portul popular în zona Făgetului

 

164

3.6.9.2. Portul popular pădurenesc

 

165

3.6.9.3. Costumul popular din Ţara Haţegului şi Valea Mureşului

167

3.6.9.4. Costumul popular de pe Valea Bistrei şi a Timişului. 168

3.6.10.

Manifestările etnoculturale cu funcţie turistică

 

168

3.6.10.1. Studiu de caz: Ruga Făgeţeană - manifestare cu valenţe turistice

169

3.6.10.2. Studiu de caz: Nedeia Pădurenească – resursă pentru turismul culturaletnografic

170

3.6.10.3. Studiu de caz: Colindatul - Mersul cu dubele

obicei de iarnă din zona Făget, Valea Mureşului şi Ţinutul Pădurenilor

171

3.6.11.

Peisajul cultural-tradiţional din Ţinutul Pădurenilor

 

173

3.6.12.

Rolul sistemelor rurale tradiţionale în dezvoltarea turismului

176

3.7. Activităţi umane cu funcţie turistică

 

177

3.7.1.

Concertul simfonic din peştera de la Româneşti

 

177

3.8.

Analiza potenţialului socio-demografic din cadrul Munţilor Poiana Ruscă

179

3.8.1. Factorul uman în modelarea Munţilor Poiana Ruscă

181

3.8.2. Aspectele geodemografice şi implicaţiile lor turistice

181

3.8.3. Evoluţia numerică a populaţiei la nivelul unităţilor administrativ teritoriale

182

3.8.3.1. Studiu de caz: Aspecte geodemografice din Ţinutul Pădurenilor

185

3.8.3.2. Studiu de caz: Aspecte geodemografice în arealul

Nădrag, Tomeşti, Pietroasa (Judeţul Timiş)

186

3.8.4. Structura populaţiei pe grupe de vârstă

187

3.8.5. Densitatea populaţiei

189

3.8.6. Indicele demografic de îmbătrânire – risc geodemografic

190

3.8.7. Structura populaţiei active pe sectoare de activitate în cadrul oraşelor hunedorene Deva şi Haţeg

192

3.8.8. Relaţia dintre resursele umane şi fenomenul turistic

193

CAPITOLUL IV. Infrastructura turistică……………………

194

4.1. Structuri turistice cu funcţie de cazare

196

4.2. Capacitatea de cazare

204

4.3. Unităţi de alimentaţie

207

4.4. Baze de agrement

209

4.5. Căi de comunicaţie şi mijloace de transport

211

4.5.1. Transporturile rutiere

211

4.5.2. Transporturile feroviare

213

4.5.3. Transporturile aeriene

213

4.5.4. Marcajele turistice şi promovarea turismului de drumeţie în Munţii Poiana Ruscă

215

4.5.5. Trasee turistice şi rolul marcajelor turistice în dezvoltarea şi

216

promovarea turismului

4.6. Structuri de informare promovare a turismului în Munţii Poiana Ruscă

219

CAPITOLUL V. Circulaţia turistică……………………………………

221

5.1. Cuantificarea circulaţiei turistice

223

5.2. Studiile de caz – metodă de cuantificare a circulaţiei turistice

225

5.2.1. Concertul Simfonic de la Româneşti - octombrie 2009

225

5.2.2. Obiectivul turistic „Sarmisegetuza Ulpia Traiana”, iunie 2010 .

229

5.2.3. Studiu de caz: Analiza fluxurilor turistice la evenimentul cultural: Festivalul „Drăgan Muntean” Poieniţa Voinii, 29 august 2010

235

5.2.4. Castelul Huniazilor – obiectiv turistic de importanţă internaţională

240

5.3. Tipurile şi formele de turism. Aspecte teoretice şi aplicative

241

5.4. Tipuri şi forme de turism practicate în Munţii Poiana Ruscă

242

CAPITOLUL VI.Zonarea turistică a Munţilor Poiana Ruscă şi evaluarea resurselor turistice……………………………………………

245

6.1. Delimitarea zonelor şi a arealelor turistice pe baza criteriului admnistrativ şi a repartiţiei teritoriale a resurselor

246

6.2. Principalele atracţii turistice şi tipuri de turism practicabile repartizate pe zone turistice

253

6.3. Evaluarea resurselor turistice la nivelul Munţilor Poiana Ruscă ………

255

6.4. Evaluarea resurselor turistice la nivelul zonelor şi arealelor turistice

258

6.5. Ierarhizarea zonelor şi a arealelor pe baza punctajului acordat

259

CAPITOLUL VII. Amenajarea şi dezvoltarea turistică în Munţii Poiana Ruscă

260

7.1.

Organizarea şi amenajarea turistică - premisă în dezvoltarea turistică

261

7.2.

Aspecte legislative privind problemele de amenajare turistică

263

7.3.

Analiza diagnostic a teritoriului din perspectiva turismului în Munţii Poiana Ruscă

265

7.4.

Analiza SWOT

264

7.5.

Munţii Poiana Ruscă - integrarea în sistemul de amenajare - dezvoltare turistic naţional

271

7.6.

Promovarea turismului rural şi dezvoltarea acestuia în Munţii Poiana Ruscă

274

7.7.

Studiu de caz: Amenajarea satelor turistice din Munţii Poiana Ruscă

276

8.7.1. Studiu de caz: Amenajarea satelor turistice din Munţii Poiana Ruscă

278

7.8.

Ţinutul Pădurenilor - propuneri de amenajare turistică

280

7.8.1. Analiza diagnostic a teritoriului

280

7.8.2. Baza tehnico-materială

281

7.8.3. Evaluarea resurselor turistice din Ţinutul Pădurenilor

282

7.8.4. Aspecte privind circulaţia turistică

283

7.8.5. Tipurile de turism practicate în Ţinutul Pădurenilor

284

7.8.6. Propuneri în perspectiva dezvoltării turistice complexe

285

7.9.

Ghelari – sistem teritorial local, model de organizare şi valorificare a ofertei turistice

287

8.9.1.

Evaluarea resurselor turistice

288

7.10.

Comuna Pietroasa - model de sistem turistic teritorial funcţional

292

7.10.1. Analiza diagnostic a teritoriului

292

7.10.2. Evaluarea resurselor turistice

297

7.10.3. Propuneri de amenajare turistică – comuna Pietroasa

298

7.10.4. Dezvoltarea turistică a comunei Pietroasa

303

7.11.

Munţii Poiana Ruscă – model de dezvoltare turistică……………………. 303

7.12. Chorema turistică a Munţilor Poiana Ruscă…………………………

305

Concluzii

310

Bibliografie

313

Anexe

321

Introducere

Alegerea temei de doctorat „Potenţial turistic, amenajare şi dezvoltare turistică a Munţilor Poiana Ruscă” are la bază legătura puternică a omului cu natura, cu pământul care i-a dat naştere. Lucrarea este structurată în şapte capitole de analiză, atât a potenţialului turistic cu toate componentele sale (în număr de cinci capitole), apoi evaluarea elementelor de potenţial şi zonarea turistică (capitolele şase), iar spre finalul lucrării am încercat să surprind aspecte privind amenajarea şi dezvoltarea turistică, prin analiza unor modele de organizare şi dezvoltare a spaţiului turistic: Ţinutul Pădurenilor, comuna Ghelari şi comuna Pietroasa (capitolul şapte). Munţii Poiana Ruscă, datorită altitudinilor mai scăzute (vârful Padeş 1374m), se înscriu în categoria munţilor cu potenţial turistic mediu spre slab. Relieful alcătuit din roci aparţinătoare cristalinului pânzei Getice, la care se adaugă fâşii de calcare uneori metamorfozate (marmura), reprezintă un izvor de resurse turistice, slab valorificate până acum. Cele mai reprezentative elemente cu valenţe turistice sunt vârfurile Padeş şi Rusca, Cheile Cernei hunedorene, formele de tip sfinx din apropierea localităţilor Nădrag şi Crivina, carierele de marmură de la Alun şi Ruşchiţa, peşterile de la Româneşti şi Pietroasa. Acestora li se adaugă cele antropice, valoroase prin identitatea istorică: situri şi cetăţi arheologice, castele medievale, biserici de lemn şi de piatră şi resursele de factură etnografică. Principalele metode folosite au fost consultarea bibliografiei şi identificarea resurselor pe teren, urmând apoi etapa de laborator, în care toate au fost structurate, clasificate, iar apoi reprezentate cu ajutorul metodelor moderne, pe hărţi tematice, în funcţie de categoriile lor. Favorabilitatea pentru practicarea turismului este dată de unicitatea arealelor cu resurse turistice, în special a celor etnografice. Restrictivitatea pentru turism este dată de gradul de sălbăticire a munţilor, izolarea acestora, dar şi de riscul demografic de îmbătrânire, care constituie un impas în dezvoltarea în special a turismului rural. Procesul de amenajare turistică depinde de factorii locali geografici, actorii locali, autorităţile locale, judeţene, regionale şi naţionale. Inexistenţa unei politici coerente de dezvoltare turistică integrată în sistemul de dezvoltare economic general reprezintă primul impas în realizarea ideilor, obiectivelor la nivel local. Totuşi, turismul, ca şi fenomen de ansamblu, se practică în Munţii Poiana Ruscă la scară redusă şi pe baza amenajărilor existente. Rămâne să urmărim evoluţia dezvoltării turistice în timp şi spaţiu, fenomenul fiind unul foarte dinamic şi de perspectivă.

CAPITOLUL I. Aspecte teoretice şi metodologice

Apariţia Geografiei Turismului ca şi ştiinţă în cadrul ştiinţelor geografice s- a datorat diversificării fenomenului în decursul secolului al XX- lea. Geografia Turismului caută să răspundă unor cerinţe concrete cerute de viaţă, de însăşi dezvoltarea societăţii cât şi de rezultatele activităţii multilaterale ale omului 1 . Potenţialul turistic natural este definit de totalitatea posibilităţilor, capacităţilor, condiţiilor şi inclusiv a rezervelor materiale pe care le oferă cadrul natural al peisajului geografic pentru orice formă de activitate turistică 2 . Potenţialul turistic natural constituie o condiţie permanentă a existenţei activităţii turistice. Modul în care acesta este amenajat condiţionează gradul de utilizare şi includerea în programe de turism. Am putea adăuga şi rolul de „suport” al cadrului natural în desfăşurarea tuturor activităţilor turistice. Orice activitate turistică se sprijină pe cadrul natural, consumă cadrul natural, îl distruge sau îl ocroteşte, toate în funcţie de mentalitatea şi gradul de educaţie al fluxurilor turistice. Potenţialul turistic antropic reprezintă un ansamblu de elemente repartizate pe categorii în funcţie de natura de provenienţă. Se împarte în: vestigii istorice, etnografie şi folclor, elemente ale tehnicii economice şi elementul cel mai dinamic, ce a dat naştere de-a lungul timpului la tot ce ţine de potenţialul antropic, potenţialul socio-demografic.

de potenţialul antropic, potenţialul socio -demografic. Fig. 1. Relaţia dintre resurse turistice, infrastructura

Fig. 1. Relaţia dintre resurse turistice, infrastructura turistică (componente ale potenţialului turistic) şi amenajarea turistică (Ciorogariu Elena)

Pentru Munţii Poiana Ruscă, aceste elemente sunt foarte numeroase şi atractive. Resursele etnografice reprezintă un grad mare de unicitate în raport cu zonele învecinate. Dar, potenţialul demografic prezintă elemente îngrijorătoare.

1 Grigore, M. (1974), Potenţialul natural al Turismului, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, p. 9. 2 Grigore, M. (1974), op.cit.,p. 15.

Tendinţa demografică de îmbătrânire constituie un pericol pentru menţinerea valorilor culturale şi, implicit, pentru valorificarea potenţialului etnografic. Există o relaţie foarte strânsă între componentele potenţialului turistic, resursele componente, infrastructura turistică şi generală şi amenajarea turistică. Primele trei elemente dau funcţionalitatea amenajării turistice (Fig. 1).

CAPITOLUL II. Potenţialul turistic natural

Arealele montane, prin aspectul lor şi complexitatea elementelor fizico- geografice, pot oferi o gamă variată de resurse turistice ce aparţin cadrului natural. Suprapunerea elementelor antropice pe suportul oferit de natură oferă turiştilor o gamă variată de peisaje cu diferite grade de atractivitate. Munţii Poiana Ruscă, horst deosebit, ridicat deasupra zonelor învecinate, cu înălţimi de 1374m în vârful Padeş şi 1355m în vârful Rusca, din care pornesc radiar culmi prelungi şi paralele, se disting prin peisajul domol, odihnitor, cu posibilităţi de valorificare în drumeţia montană şi pentru practicarea sporturilor de iarnă. Resursele reliefului (fig. 2.) sunt variate în funcţie de factorul genetic dar predomină peşterile (dintre care cea mai recunoscută este peştera de la Româneşti, prin concertul simfonic susţinut anual), apoi stâncile izolate de tipul sfinxului, iar sinteza tuturor elementelor naturale este dată de frumuseţea peisajului şi implicaţia acestuia în activitatea turistică).

şi implicaţia acestuia în activitatea turistică) . Fig. 2. Repartiţia resurselor turistice ale reliefului şi

Fig. 2. Repartiţia resurselor turistice ale reliefului şi poziţionarea traseelor turistice pitoreşti în raport cu treptele de relief

CAPITOLUL III. Potenţialul antropic în Munţii Poiana Ruscă

Ca parte integrantă a culturii europene, România deţine un număr important de bunuri culturale incluse în patrimoniul cultural, de diferite facturi şi stiluri, dar care sunt insuficient puse în valoare prin turism 3 . În cadrul acestui patrimoniu cultural sunt incluse bunuri imobile şi mobile. Bunurile imobile prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-ştiinţific. Bunurile mobile nu sunt nici ele de ignorat, fiind mai evidente în peisajul cultural al Munţilor Poiana Ruscă. Acestea sunt reprezentate aici prin bunurile cu semnificaţie etnografică. Reprezentative pentru Munţii Poiana Ruscă sunt bunurile culturale mobile de natură etnografică. În acest scop, un punct important am acordat aşezărilor rurale şi a dezvoltării rolului acestora în activitatea turistică. Rolul aşezărilor rurale în dezvoltarea turismului constă în transformarea acestora în adevărate surse de viaţă prin transformarea aşezărilor tradiţionale în micropensiuni turistice pentru dezvoltarea turismului rural şi a derivatelor acestuia (turism etnografic, turism cultural, turism gastronomic, drumeţia). Cui se adresează această formă de turism? În special celor dornici de odihnă, celor care vor să trăiască într-un fel sau altul viaţa la ţară, în mijlocul naturii. Prin turism, s-ar putea atinge mai multe obiective: cultivarea identităţii naţionale, salvarea patrimoniului etnografic, dezvoltarea rurală, stabilizarea populaţiei (Fig. 3). Cultivarea sentimentului de identitate prin turismul educaţional ar putea schimba mentalitatea unui popor, care are tendinţa de a-şi pierde unicitatea, de a nu-şi cunoaşte valorile naţionale, valorile istorice ale ţării natale, unice prin potenţialul etnocultural încă existent, în comparaţie cu celelalte ţări ale Uniunii Europene.

în comparaţie cu celelalte ţări ale Uniunii Europene. Fig. 3. Relaţia dintre satul tradiţional şi turism

Fig. 3. Relaţia dintre satul tradiţional şi turism (Ciorogariu Elena)

Sinteza tuturor elementelor tradiţionale este dată de peisajul cultural (etnografic). Cel mai clar reprezentat fiind cel din Ţinutul Pădurenilor, care ne prezintă sinteza tuturor resurselor etnografice cu valenţe turistice. La primul impact

3 Cândea, Melinda, Şimon, Tamara (2006), op.cit., p. 142.

cu spaţiul rural peisajul este cel care dă nota de originalitate a tuturor elementelor care definesc spaţiul mental pădurenesc (Foto 1, Fig. 4. ).

definesc spaţiul mental pădurenesc (Foto 1, Fig. 4. ). Foto 1. Componentele peisaju lui etnografic cu

Foto 1. Componentele peisajului etnografic cu valenţe turistice (Ciorogariu Elena, 2010)

etnografic cu valenţe turistice (Ciorogariu Elena, 2010) Fig. 4. Componentele peisajului cultural-etnografic

Fig. 4. Componentele peisajului cultural-etnografic (Ciorogariu Elena)

De asemenea am analizat relaţia dintre resursele umane şi fenomenul turistic care poate fi privită atât ca resursă potenţială pentru cererea turistică, în corelaţie strânsă cu forţa de muncă dar şi ca ofertă turistică existenţială (Fig. 5.).

Fig. 5. Relaţia dintre resursele umane şi componentele fenomenului turistic (Ciorogariu Elena) Din analiza aspectelor

Fig. 5. Relaţia dintre resursele umane şi componentele fenomenului turistic (Ciorogariu Elena)

Din analiza aspectelor demografice la nivelul Munţilor Poiana Ruscă, am putut observa procesul de depopulare din interiorul masivului şi concentrarea acesteia în zona de culoar, în special în oraşe, dar şi la nivelul comunelor. Importanţa fenomenului turistic pentru populaţia locală depinde de mai mulţi factori: nivelul de instruire, mediatizarea fenomenului de autorităţile locale, dar şi de interesul autorităţilor judeţene, regionale, naţionale pentru dezvoltarea turismului.

CAPITOLUL IV. Infrastructura turistică

Analiza infrstructurii turistice din cadrul Munţilor Poiana Ruscă nu a fost uşoară, deoarece datele furnizate de institutul de statistică nu reprezintă realitatea teritorială. De aceea în unele cazuri am recurs la inventarierea pe teren a structurilor de cazare. De asemenea putem afirma faptul că aceşti munţii nu sunt generoşi în dotări subordonate fenomenului turistic, doar în unele areale (zona Ghelari, zona Surduc şi zona de culoar); În urma investigaţiilor din teren pe perioada 2008-2010 am putut identifica anumite structuri de cazare, cu precădere în interiorul masivului, care nu fac parte din niciun sistem de inventariere statistică. Acestea sunt localizate în localităţile:

Teliucul Inferior, Ghelari, Roşcani, Poieni, Tomeşti, Fârdea, Jupâneşti, Nădrag (Fig. 6 ).

Fig. 6. Distribuţia numărului de locuri de cazare pe structuri administrative CAPITOLUL V . Circulaţia

Fig. 6. Distribuţia numărului de locuri de cazare pe structuri administrative

CAPITOLUL V. Circulaţia turistică

În acest capitol, am încercat să surpind circulaţia turistică pe baza chestionarelor aplicate în punctele de interes, pentru a avea o imagine despre acest fenomen în zonă, de a identifica şi factorii favorabili desfăşurării activităţii de turism, voi prezenta următoarele studii de caz:

Studiu de caz „Concertul simfonic de la Româneşti” – octombrie 2009;

Studiu de caz „Sarmisegetuza Ulpia Traiana- iunie 2010;

Studiu de caz „Festivalul Pădurenilor – Drăgan Muntean - Poieniţa Voinii” – august 2010;

Studiu de caz „ Castelul Huniazilor- iulie 2010; Mă voi opri doar la un exemplu şi anume Concertul Sinfonic de la Româneşti, care se desfăşoară anual. Au fost aplicate 97 de chestionare, iar obiectivele propuse în acest studiu de caz sub raport turistic au fost:

Motivaţia turistică, exprimată prin întrebarea: „Pentru ce aţi venit astăzi aici?” (fig. 7);

Mijlocul de transport, reliefat prin întrebarea: „Cu ce mijloc de transport aţi venit aici?” (fig. 8);

Mijloacele de mediatizare a evenimentului, evidenţiate prin întrebarea: „Cum aţi aflat de concert?”;

Zonele emiţătoare de fluxuri turistice (de unde au venit turiştii), stabilite prin întrebările specifice fiecărui chestionar.

12,8% 0,7% 97 răspunsuri=100% 23,6% 62,8% Concert Peisaj şi Relaxare Mici şi bere Drumeţie Fig.
12,8%
0,7%
97 răspunsuri=100%
23,6%
62,8%
Concert
Peisaj şi Relaxare
Mici şi bere
Drumeţie
Fig. 7. Motivaţia turiştilor de a participa la
Concertul Simfonic de la Româneşti-2009
7,0% 4,4% 1,8% 1,8% maşină 3,5% autocar bicicleta 97 răspunsuri=100% tractor pe jos tren 81,6%
7,0% 4,4%
1,8%
1,8%
maşină
3,5%
autocar
bicicleta
97 răspunsuri=100%
tractor
pe jos
tren
81,6%
Fig. 8.Mijloacele de transport
utilizate de către turiştii chestionaţi

(cf. investigaţiilor de teren, octombrie 2009)

CAPITOLUL VI. Zonarea turistică Munţilor Poiana Ruscă şi evaluarea resurselor turistice

Nu putem afirma despre Munţii Poiana Ruscă, ca fiind o regiune turistică, datorită rezultatului analizei complexe a potenţialului turistic, şi anume lipsa infrastructurii turistice adecvate în interiorul masivului, ceea ce ar fi dat funcţionalitatea sistemului turistic, dar zonarea turistică se poate realiza utilizând două criterii importante în procesul de amenajare-dezvoltare la nivelul întregului sistem:

Criteriul repartiţiei resurselor turistice, delimitarea fiind considerată limita administrativă ;

Criteriul administrativ;

Această zonare s-a bazat şi pe teoria enunţată de Smith, S.L.J (1996) care menţionează trei tipuri de regiuni (în cazul nostru zone turistice), pe primul loc fiind zonele de tip a priori (delimitarea fiind bazată pe criteriul administrativ), apoi zone omogene (bazate pe asemănarea caracteristicilor structurale) şi funcţionale (nivel superior al interacţiunilor interne). Tot aici sunt menţionate şi modalităţile de regionare, respectiv : sintetice, analitice şi dichotomice. Zonarea turistică a Munţilor Poiana Ruscă pe baza criteriului administrativ ca limită în repartiţia teritorială a resurselor turistice a dus la evidenţierea a trei zone turistice: zona Hunedoreană, zona Timişană, şi zona Cărăşană (vezi fig. 9).

Fig. 9. Zonarea turistică a Munţilor Poiana Ruscă CAPITOLUL VII. Amenajarea şi dezvoltarea turistică în

Fig. 9. Zonarea turistică a Munţilor Poiana Ruscă

CAPITOLUL VII. Amenajarea şi dezvoltarea turistică în Munţii Poiana Ruscă

Integrarea munţiilor Poiana Ruscă în sistemul de amenajare turistic naţional se subordonează amenajării turistice regionale,judeţene, intercomunale, locale. A concepe un model de amenajare turistic complex pentru munţii Poiana Ruscă se poate elabora doar la nivel regional, şi anume Regiunii de Dezvoltare Vest, datorită divizării munţiilor Poiana Ruscă la nivelul celor trei judeţe. Elaborarea unei strategii integrate la nivel de unitate fizico-geografică este relativ greu de realizat de un singur specialist, ci trebuie să conlucreze împreună mai mulţi specialişti din domeniul geografic, economic şi legislativ. Totuşi, am eleborat următorul obiectiv general al strategiei de dezvoltare turistică a Munţilor Poiana Ruscă:

„Dezvoltarea turismului rural din arealul Munţilor Poiana Ruscă”

Pe termen lung, realizarea acestui obiectiv va duce la extinderea fenomenului turistic în arealul munţilor şi integrarea zonelor rurale mai slab dezvoltate în circuitul turistic şi omogenizarea gradului de dezvoltare a turismului rural.

Obiective specifice:

Realizarea

obiective specifice:

obiectivului

general

se

poate

atinge

prin

realizarea

următoarelor

Obiectiv specific 1.Îmbunătăţirea gradului de promovare şi de mediatizare a posibilităţilor de practicare a turismului rural;

Obiectiv specific 2.Revitalizarea sectorului agricol şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei ocupate în agricultură prin prisma turismului rural durabil 4 ;

Obiectiv specific 3.Valorificarea resurselor turistice din cadrul masivului pentru dezvoltarea potenţialului economic al arealului prin turismul rural.

Concluzii

Munţii Poiana Ruscă, unitate fizico-geografică, componentă a sistemului Occidental al Carpaţilor, se distinge sub aspect turistic prin particularităţile evidenţiate în cadrul acestei lucrări, rezumându-se la ipotezele formulate în prealabil. Astfel, Munţii Poiana Ruscă deţin resurse turistice naturale concentrate în areale de dezvoltare turistică, în jurul localităţilor Nădrag, Tomeşti, Ghelari, Cinciş, dar şi resurse antropice de o deosebită semnificaţie. Toate tipurile de relief analizate sumar au un rol deosebit în activitatea de dezvoltare turistică, ca factor primar în apariţia materiei prime de bază. Resursele hidrografice sunt şi ele destul de însemnate, două puncte importante în peisajul geografic fiind lacul Cinciş şi lacul Surduc. Astfel, alături de resursele generate de substratul geologic şi al reliefului, precum şi cele hidrografice, clima şi vegetaţia vin să întregească peisajul şi ambientul dezvoltării activităţilor turistice. Resursele antropice sunt reprezentative prin valoarea lor cultural-istorică, fiind vorba îndeosebi de bisericile de lemn sau de piatră şi de mănăstiri. Alături de aceste mărturii de credinţă şi istorie, importante sunt şi resursele etnografice care redau specificitatea peisajului local-cultural. Prin valorificarea complexă a spaţiului rural se pot pune în valoare: ineditul etnografic, peisajul cultural, gastronomia locală, valenţele muzicale. Un rol deosebit trebuie acordat relaţiei dintre resursele umane şi fenomenul turistic, care poate fi privită atât ca resursă potenţială pentru cererea turistică, în

4 Practicareaagriculturiidurabilereprezintă un punct de plecareîndezvoltareaturismului rural durabil, astfel la nou mod de viaţă; (Estelle Deléage, 2005, Le developpement durable, une perspective pour le XXI-Siecle, Editura Presses Universitaire de Rennes)

corelaţie strânsă cu forţa de muncă, cât şi ca ofertă turistică existenţială. Pentru Munţii Poiana Ruscă, resursele umane reprezintă o problemă care poate fi un risc demografic în evoluţia fenomenului turistic pe termen lung, dar posibilităţile alternative de transformare a turismului existent în alte forme de turism, reprezintă salvarea munţilor şi scoaterea lor din anonimat. Latura problematică ce intervine la acest nivel corespunde îndeaproape bazei tehnico-materiale, respectiv structurilor de cazare, relativ puţine la număr. Cele mai multe puncte de cazare sunt concentrate la marginea munţilor, în marile oraşe: Deva, Hunedoara, Haţeg, Lugoj, Caransebeş. Totuşi, rolul major în analiza activităţii turistice nu depinde doar de o inventariere a elementelor potenţialului turistic natural şi antropic şi de evidenşierea valorică a acestora, dar şi de modul de dezvoltare a turismului care se construieşte pe baza acestui potenţial. Amenajarea turistică a munţilor Poiana Ruscă îşi are minusurile ei. De aceea activitatea turistică se practică la o scară mai mică şi chiar în lipsa unor amenajări de ordin calitativ (pensiuni, hanuri, moteluri). Tipurile de turism practicate la ora actuală în Munţii Poiana Ruscă sunt:

drumeţiile, turismul ştiinţific, turismul religios, turismul de week-end, turismul cultural, enduro, turismul rural. Luându-se în considerare toate categoriile de potenţiali turişti, conchidem că Munţii Poiana Ruscă ar avea nevoie de respectarea a trei imperative pentru a atrage turişti şi pentru a dezvolta acest fenomen:

iniţiativa locală;

amenajarea teritorială (edilitară);

promovarea şi educarea cetăţenilor cu privire la acest aspect;

În acest sens, autorităţile locale trebuie să conştientizeze rolul pe care potenţialul cadrului natural al zonei îl poate juca în dezvoltarea turistică prin implementarea şi susţinerea iniţiativelor locale conform Programului Operaţional Regional şi Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, ca şi instrumente de ajutor la decizie. Amenajarea teritorială vine în ajutorul dezvoltării turistice prin:

infrastructura de transport, infrastructura tehnică (canalizare, apă curentă, gaz, telefonie), cât şi prin disponibilitatea de a le facilita turiştilor accesul la astfel de servicii. Promovarea turistică depinde atât de autorităţile locale, cât şi de micii întreprinzători în domeniul turismului. Educarea populaţiei cu privire la fenomenul turistic are un rol deosebit în promovarea şi întreţinerea fenomenului turistic. A face turism în România e destul de dificil, având în vedere problemele aferente, în special cele de ordin social şi economic. Poate fi turismul o alternativă de dezvoltare în spaţiul rural din Munţii Poiana Ruscă? Doar prin conştientizarea populaţiei cu privire la acest fenomen. Ospitalitatea locuitorilor acestui spaţiu arată că, prin educaţie, fenomenul turistic

poate deveni o activitate importantă, suplimentară veniturilor mici. Pornind de la premisa doamnei profesoare Ancuţa Cătălina, conform căreia „dezvoltarea ca modernizare nu vizează doar transformarea societăţilor tradiţionale sub aspect economic, ci şi sub aspect social, cultural şi politic 5 ”, putem asocia această idee perspectivei turistice prin faptul că, odată înţeleasă şi asimilată transformarea mentalităţii populaţiei locale, poate fi deja individualizată o cultură a turismului. Principala preocupare este de a găsi factorul cheie care favorizează sau care împiedică dezvoltarea sa. Sălbăticia munţilor poate asigura o rezervă de avantaje pentru viitor, când piaţa din jur va fi suprasolicitată, în favoarea turismului cinegetic şi a celui al curelor de aer curat, motiv pentru care autorităţile locale trebuie să conştientizeze rolul pe care potenţialul cadrului natural al zonei îl poate avea în dezvoltarea turistică. Ca urmare a abordării modelului de dezvoltare turistică a Munţilor Poiana Ruscă, putem conchide că acesta ar putea avea următoarele axe constitutive:

Turismul de tranzit în zonele de culoar (valea Mureşului, Valea Bistrei, Timişul, Bega), suplimentate de reţeaua de drumuri;

Turismul rural şi agro-turismul (prin valorificarea spaţiului rural);

Turismul cinegetic (prind fondurile de vânătoare);

Turismul de aventură (cicloturismul, enduro);

Turismul recreativ (drumeţii, tabere şcolare);

Turismul educaţional;

Turismul ştiinţific, speoturismul;

Lucrarea noastră îşi propune, în primul rând, o zonare turistică a munţilor, proces realizat, în special, pe baza fondului turistic şi facilitat, în mare parte, de limitele administrative ale judeţelor, identificându-se astfel trei zone turistice: zona Hunedoreană, zona Timişană şi zona Cărăşană. În cadrul acestor zone, în raport cu distribuţia resurselor turistice, au fost scoase în relief următoarele areale:

arealul Româneşti (zona Timişană) ;

arealul Traian Vuia – Surduc - Făget (zona Timişană);

arealul Lugoj - Nădrag (zona Timişană);

arealul Hunedoara - Ghelari (zona Hunedoreană);

axa Mureşului (zona Hunedoreană);

axa Deva – Hunedoara – Haţeg (zona Hunedoreană);

Evaluarea resurselor şi ierarhizarea zonelor şi arealelor relevă cele mai importante unităţi sub aspect calitativ turistic. Spre exemplu, zona Cărăşană reprezintă un teritoriu slab în resurse turistice, dar şi în unităţi de cazare, această

5 Ancuţa Cătălina (2008), Studiul geografic al disparităţilor teritoriale din Banatul Românesc, Editura Mirton, Timişoara, p. 20.

zonă fiind lipsită de importanţă pentru judeţul Caraş, în raport cu potenţialul existent în munţii Banatului. În continuarea acestei prime părţi ne-am dorit o detaliere a etapelor procesului de amenajare turistică, în completarea căreia vine studiul de caz referitor la procesul practic de amenajare turistică locală. Propunerile pentru dezvoltare turistică a comunei Pietroasa, a ţinutului Pădurenilor, a Ghelariului (ca şi localitate de seamă în rândul celor Pădureneşti) se bazează pe dezvoltarea complexă a spaţiului rural, şi reprezintă modele pentru toate centrele de comună cu potenţial turistic existent la nivelul Munţilor Poiana Ruscă. Un model complex de amenajare şi dezvoltare poate fi realizabil doar prin abordarea regională, interesul fiind canalizat spre regiunea de dezvoltare Vest. Acest model de dezvoltare poate fi realizabil prin dezvoltarea nucleelor şi centrelor turistice. Centrele locale cu funcţie turistică propuse spre dezvoltare au fost alese pe baza funcţiilor suplimentare îndeplinite ca funcţii economice şi de servicii. Astfel am considerat importante localităţile: Lugoj, Oţelu Roşu, Haţeg, Deva, Hunedoara din arealele de contact cu infrastructura de transport, iar pentru interiorul masivului, importante centre de dezvoltare turistică sunt: Ghelari, Cinciş, Surduc. Nucleele propuse pentru dezvoltare ar fi următoarele: Făget, Tomeşti, Pietroasa, Nădrag (pentru judeţul Timiş), Rusca Montană (judeşul Caraş-Severin), Roşcani, Veţel, Lunca Cernii de Jos, Densuş, Cerbăl, Lelese (judeţul Hunedoara). Dezvoltarea gândită în jurul acestor localităţi ar putea fi modelul de dezvoltare propus de Campbell, care porneşte de la un centru urban (în cazul nostru centrele: Lugoj, Oţelu Roşu, Haţeg, Deva, Hunedoara) şi urmăreşte mai multe itinerarii complementare, fără a repeta vreo porţiune din itinerariul de plecare. Acest lucru se poate realiza şi datorită formei de cerc a munţilor Poiana Ruscă, şi, în orice direcţie ai porni, poţi realiza un circuit turistic fără a repeta vreo porţiune dintr-un traseu. Dar până la atingerea acestui nivel de interes, modelul de dezvoltare este secţionat pe cele trei judeţe, fiecare având preocupările sale de amenajare, dezvoltare, investiţii, proiecte. Sub aspect teoretic putem analiza mai multe modele turistice, dar rămânem la partea realizabilă a acestui scenariu de dezvoltare, şi să nu uităm de factorul de decizie în activitatea turistică: omul-turist, şi factorul politic-decizional în activitatea de amenajare dezvoltare. Cei trei ani de analiză spaţială şi de documentare şi cercetare ne-au condus spre concluzia că munţii Poiana Ruscă dispun de un potenţial turistic doar parţial exploatat până în prezent, fiind în continuare o permanentă sursă de necunoscut pentru turiştii dornici de inedit, de autentic şi de rustic. Punerea în practică a unui model de dezvoltare turistică rămâne o acţiune pe termen lung, chiar dacă definită şi susţinută material. Actorii locali, cât şi populaţ ia locală, care prezintă deja anumite interese faţă de astfel de proiecte, vor trebui să investească mult timp şi energie în finalizarea acestora.

Bibliografie selectivă:

1. Ardelean, V., Zăvoian I. (1979), Judeţul Timiş, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti.

2. Blaj, Violeta, Grigorescu, Elena (1985), Zona etnografică Făget, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

3. Cândea, Melinda, Erdeli, G., Şimon, Tamara (2000), România. Potenţial turistic şi turism, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.

4. Cândea, Melinda, Şimon, Tamara (2006), Potenţialul turistic al României, Editura Universitară, Bucureşti.

5. Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.

6. Chirs, R. (2004), Ethics in Tourism Researche: Objectives and Personal Perspectives, în Tourism research Methods, Editura CABI Publishing, Cambridge (pag.9-21).

7. Ciangă, N. (1997), Turismul din Carpaţii Orientali. Studiu de Geografie Umană, Editura

Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

8. Ciangă, N. (2007), România. Geografia Turismului, Editura Pressa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

9. Ciangă, N., Dezsi, Şt. (2007), Amenajare turistică, Editura Pressa Universitară Clujană, Cluj- Napoca.

10. Ciangă, N., Oprea, M., Costea, D., Giurgiu, L., Ciangă, I. (2010), The reconstruction of „ the salt road”- a means to develop and promote the saline healt tourism in Transylvanaia”, în Journal of Tourism, Challenges and Trends, volumul III, nr. 2, Editura Universitară Bucureşti, Bucureţti, pag. 81-100.

11. Ciorogariu, Elena (2008), Tourism – alternative of Settlements Deelopment in Cerna Valley of Hunedoara, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Geografie, vol. XVIII, Editura Universităţii din Timişoara, pag. 95-101.

12. Ciorogariu, Elena (2008), Rolul cadrului natural în desfăşurarea activităţilor turistice. Studiu de caz: Munţii Poiana Ruscă, în GEIS, Referate şi comunicări de Geografie, vol. XII, Editura Casei Corpului Didactic, Deva, pag.35-39.

13. Ciorogariu, Elena (2009), Resources of Relief in the Poiana Rusca Mountains, Their role in the Practice of Touristic Activities, în GeoJournal of Tourism and Geosites, anul II, nr. 2, vol. 4, Editura Universităţii din Oradea, pag.169-174.

14. Ciorogariu, Elena (2009), Evaluarea resurselor turistice în Munţii Poiana Ruscăi, în GEIS, Referate şi comunicări de Geografie, vol. XIII, Editura Casei Corpului Didactic Deva,

Deva.(pag.361-367).

15. Claval, P., Singaravelou (1995), Etnogéographies, Ed. L'Harmattan, Paris.

16. Cocean, P. (1984), Potenţialul economic al carstului din Munţii Apuseni, Editura Academiei Socialiste România, Bucureşti.

17. Cocean, P. (2006), Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

18. Cocean, P., Filip, S. (2008), Geografia regională a României, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

19. Cocean, P. (2010), Patrimoniul turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

20. Cocean, P. (2010), Geografie Regională, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

21. Cocean, P. (2010), „Ţinutul” – Un taxonom regional tradiţional specific României, în Geographia Napocensis, anul IV, nr. 1, Cluj-Napoca, pag.5-14.

22. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

23. Cosmescu, I. (1998), Economia turismului, Serviciile turistice, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu.

24. Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

25. Dinu, Mihaela (2005), Geografia Turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

26. Duma, S. (1998), Studiu geoecologic al exploatărilor miniere din zona sudică a Munţilor Apuseni, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Sebeşului, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

27. David, L. (2003), Peisajul etnografic. Concept şi modalităţi de valorificare turistică, în Vol. Datina, anul XI, nr. 32, Spectografia spiritualităţii româneşti tradiţionale, Editura Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, Constanţa, pag.71-85.

28. David, C. (2004), Tourism Research Practices and Tourist Geographies, în Tourism research Methods, Editura CABI Publishing, Cambridge, pag. 37-85.

29. Debarbieux, B. (2004), Les problematiques de l'image et de la représentation en géographie, în Les concepts de la Géographie Humaine, Editura Armand Colin, Paris.

30. Decroly, J., M., Duquesne, Anne-Marie, Delbaere, R., Diekmann, Anya (2006), Tourism et Societe-Mutations, enjeux et défis, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles.

31. Erdeli, G., Gherghilaş, A. (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti.

32. Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti.

33. Goodchild, M. F., Haining, R. P. (2004), GIS and spatial data analysis: Converging perspectives, în Regiona Science, nr. 83, pag. 363-385.

34. Grigore, M. (1974), Potenţialul natural al Turismului, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti.

35. Grigore, M., Ianoş, I. (1987), Geografia României, Vol. III, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, Bucureşti.

36. Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale - o abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti.

37. Ianoş, I., Humeau, J-B. (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane, Editura Tehnică, Bucureşti.

38. Ielenicz, M., Comănescu, L. (2006), România Potenţial Turistic, Editura Universitară, Bucureşti.

39. Ilieş, Dorina, Camelia, Josan, N. (2009), Geosituri şi Geopeisaje, Editura Universitară din Oradea, Oradea.

40. Ilieş, Gabriela, Ilieş, M. (2001), Resursele de atractivitate turistică. Mod de abordare, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, XLVI, 2, Cluj-Napoca, pag. 179-182.

41. Ielenicz, M. (2009), Geotop, Geosite, Geomorphosite, The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 9, Târgovişte, pag. 8-22.

42. Ilieş, M. (2007), Amenajare turistică, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

43. Ilinca, N. (1994), Masivul Poiana Ruscăi, Editura Vinea, Bucureşti.

44. Ionac, Nicoleta, Ciulache S. (2008), Atlasul Bioclimatic al Românie, Editura ARS DOCENDI, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti.

45.Işfănoni, R. (2006), Pădurenii Hunedoarei, Editura Mirabilis, Bucureşti.

46. Jean, Michel De Waele, Émle, Flament (2000), Le tourisme, Editura Sedes, Paris.

47. Jianu, N. (2005), Biserici de lemn din Transilvania, Episcopia Aradului şi Hunedoarei-album, Editura Emia, Deva.

48. Jianu, N., Sicoe I. (2008), Judeţul Hunedoara, zonele etnografice, Editat de Societatea Culturală “Avram Iancu”, Deva.

49. Krautner, H., G. (1984), Munţii Poiana Ruscă. Ghid turistic, Editura Sport- Turism, Bucureşti.

50. Linc, Ribana şi colab, (2008), Comuna Nădrag. Între puterea istoriei şi destinul geografic, Editura Universităţii din Oradea, Oradea.

51. Lozato-Giotart, J. P. (2008), Géographie du tourisme, Editura Pearson, Université Paris III Sorbonne Nouvelle, Paris.

52. Muja, S. (1994), Dezvoltarea spaţilor verzi, în sprijinul conservări mediului înconjurător în

România, Editura Ceres, Bucureşti.

53. Muntele, I., Iaţu, C. (2003), Geografia Turismului. Concepte, Metode şi Forme de manifestare spaţio-temporală, Sedcom Libris, Iaşi.

54. Olaru, M. (1996), Munţii Banatului- Resurse turistice naturale şi antropice, Editura Hestia, Timişoara.

55. Olaru, M. (2000), Munţii Banatului, Amenajarea şi dezvoltarea turistică, Editura Hestia, Timișoara.

56. Panizza, M., Piacene, S. (2008), Geomorphosites and Geotourism, Rev. Geogr. Academică, vol. 2, nr. 1., pag. 5-9.

57. Patin, V. (1997), Tourisme et patrimoine en France et en Europe, Editura La documentation français, Paris.

58. Pearce, D. 1993, Géographie du Tourisme, Editura Nathan, Paris.

59. Petrea, Rodica, Petrea D. (2000), Turism Rural, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj- Napoca.

60. Popa, N. (1999), Ţara Haţegului- potenţialul de dezvoltare al aşezărilor omeneşti, Editura Brumar, Timişoara.

61. Sorocovschi, V. (2008), Climatologie şi aplicaţii bioclimatice în turism, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

62. Sue, Beeton (2004), The Case Study in Tourism Research: a Multi-method Case Studz Approach, în Tourism research Methods, Editura CABI Publishing, Cambridge, pag. 37-49.

(2007), Riscul demografic în Munţii Apuseni,

63. Surd, V., Zotic, V.,

Puiu, V.,

Moldovan C.

Editura Pressa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.

64. Stanciu, Eugenie (2005), Precipitaţiile atmosferice din Banat, Editura Eurostampa, Timişoara.

65. Teodoreanu, Elena (2002), Bioclimatologie umană, Editura Academiei Române, Bucureşti.

66. Vlad, A. (2003), Monografia comunei Ghelar judeţul Hunedoara, Editura Emia, Deva.

67.Vuia, R. (1975), Studii de etnografie şi folclor, Editura Minerva, Bucureşti. 68. Zotic, V. (2005), Componentele operaţionale ale organizării spaţiului, Editura Pressa

Universitară Clujană, Cluj-Napoca.