UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE POTENTIALUL TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Coordonator stiintific:

Prof. univ. dr. Mihai IELENICZ Doctorand: Virginia GHERASIM Bucuresti, 2006

CUPRINS Argument ....................................................................... ......................................... 3 Capitolul I. Preocupari n domeniul cunoasterii stiintifice a depresiunilor 5 Sibiului si Fagarasului ........................................................ ................................. PARTEA I. CONSIDERENTE CONCEPTUALE. METODE DE 9 CERCETARE A POTENTIALULUI TURISTIC ....................................... Capitolul II. Notiuni introductive ............................................. .......................... 9 II.1. Termeni din sfera geografiei turismului .................................. ...................... 10 II.2. Metodologia cercetarii potentialului turistic n literatura de specialitate ....... 14 Capitolul III. Terminologia utilizata n caracterizarea potentialului turistic 22 al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ...... .. III.1. Conceptul de habitat turismogen. Fenomenul turistic -din perspectiva 23 sistemica ...................................................................... ............................................ III.2. Conceptul de turismotop ................................................. ............................ 38 III.3. Conceptul de peisaj turismogen .......................................... ......................... 43 III.4. Conceptul de Culoar turismogen Sibiu-Fagaras 49 III.5. Conceptul de potential turistic ......................................... ............................ 51 Capitolul IV. Metode de evaluare a potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras 54 IV.1. Metode geografice (generale si proprii geografiei turismului) ............ ....... 55 IV.2. Necesitatea abordarii sistemice a habitatului turismogen pe baza metodelor 72 informatice de analiza (G.I.S.) ................................................ .............................. PARTEA a II-a. PLURIDIMENSIONALITATEA HABITATULUI TURISMOGEN SIBIU FAGARAS. ORIGINALITATE SI DIVERSITATE 83 Capitolul V. Tipuri de coordonate determinative n structura si fizionomia peisajului habitatului turismogen al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ..................................................

.............................. 84 V.1. Pozitia geografica. Modalitati de reflectare peisagistica a interferentelor geografice munte - depresiune - podis .......................................... ......................... 85 V.2. Determinante administrativ-teritoriale ale habitatului turismogen Sibiu Fagaras ........................................................................ ........................................... 124 V.3. Coordonate cultural-istorice, demografice si social-economice. Repere semnificative pentru evolutia potentialului turistic ........................... ..................... 130 V.3.1. Contextul istoric reflectat de lucrarile de specialitate si n toponimie si

premisele culturale ale aparitiei si dezvoltarii potentialului turistic ........ ................ 130 V.3.2. Impactul caracteristicilor si dinamicii factorilor demografici .......... ........... 148 V.3.3. Particularitati socio-economice si raportul lor cu structura si functionalitatea habitatului turismogen ........................................ ........................... 152 Capitolul VI. Analiza potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora prin prisma capacitatii habigeno-turistice ............................................................. ................................... 155 VI.1. Turismotopul -componenta interna a habitatului turismogen si valorificarea sa prin activitati turistice ..................................... ............................... 156

VI.1.1.Potentialul turistic infrastructural .................................... ............................ 160 VI.1.1.1. Vectori turismogeni ecoturistici: .................................... ......................... 161 . Geomorfoturistici ............................................................ ..................................... 161 . Climatoturistici ............................................................. ................................... 169 . Acvaturistici ................................................................ ......................................... 181 . Bioturistici ................................................................. ......................................... 205 VI.1.1.2. Vectori turismogeni operationali: .................................... ....................... 209 A. Primari .................................................................... ...................................... 209 B. Derivati ................................................................... ...................................... 224 VI.1.2. Potentialul turistic suprastructural. Vectori turismogeni axiologici (istorici, cultural-artistici, religiosi) ...................................... ................................... 240 pe componente structurale ale VI.2. Valoarea bonitativa a habitusului turistic turismotopului ................................................................. ...................................... 284 Capitolul VII. Regionarea potentialului turistic. Taxonomia peisajului turismogen Sibiu - Fagaras ..................................................... ............................. 288 VII.1. Categorii de unitati taxonomice ......................................... .......................... 289 VII.2. Module turismogene. Criterii holarhice si de bonitare turistica ......... .......... 290 VII.3. Areale turismogene ...................................................... ................................ 317

VII.4. Domeniul turismogen. Valoarea potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ....................... ................. 337 Capitolul VIII. Modele de practicare a tipurilor si formelor de turism ......... 340 VIII.1. Tipurile de turism ..................................................... ................................... 340 VIII.2. Formele de turism ...................................................... ................................. 345 Capitolul IX. Dezvoltarea durabila -premisa fundamentala a evolutiei potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ................................................................ .................................... 357 IX.1. Conceptul de turism durabil .............................................. ............................ 358 IX.2. Modalitati de conservare si protectie .................................... ....................... 365 Capitolul X. Strategii de optimizare a valorificarii ofertei turistice a 375 depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora.......... ... CONCLUZII ...................................................................... ................................... 387 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ......................................................... ............... 391 ANEXE .......................................................................... ....................................... 408 Anexa nr. 1 .................................................................... ......................................... 409 Anexa nr. 2 .................................................................... ....................................... 646 Anexa nr. 3 .................................................................... ....................................... 657

Lucrarea cuprinde 10 capitole, desfasurate pe parcusul a 664 de pagini, din care 407 sunt de text si 257 apartin anexelor. n cadrul textului sunt prezentate: 91 de fotografii si imagini satelitare; 106 figuri, dintre care 34 sunt harti, 43 sunt grafice si profile, iar 29 sunt scheme. n cadrul textului am prezentat si 73 de tabele, la care se adauga cele 125 de tabele din anexa, numarul total de tabele din lucrare fiind de 198. Structura lucrarii are doua parti: partea I a considerentelor conceptuale si a metodelor de cercetare a potentialului turistic, care include trei capitole, unul de notiuni introductive, utilizate n domeniul geografiei turismului; un altul de terminologie, folosita n caracterizarea potentialului turistic si cel de-al treilea capitol, cu metodele de evaluare a potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe. Partea a II-a, intitulata Pluridimensionalitatea habitatului turismogen Sibiu-Fagaras. Originalitate si diversitate, cuprinde 6 capitole, care evidentiaza urmatoarele: tipurile de coordonate determinative n structura si fizionomia peisajului habitatului turismogen al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe; potentialul lor turistic, prin prisma capacitatii habigeno-turistice, urmata de regionarea sa si prezentarea potentialului peisajului turismogen Sibiu-Fagaras, pe baza categoriilor de unitati taxonomice; modelele de practicare a tipurilor si formelor de turism; dezvoltarea durabila, ca premisa fundamentala a evolutiei potentialului turistic si strategiile de optimizare a valorificarii ofertei turistice a zonei cercetate. n Anexa 1 sunt prezentate 115 tabele de analiza detaliata a potentialului modulelor turismogene. Anexa 2 cuprinde 10 tabele, n cadrul carora se centralizeaza valoarea capacitatii habigeno-turistice a depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe. Anexa 3 se constituie ntr-un glosar de termeni utilizati de geografia turismului.

ARGUMENT Turismul, ca activitate umana n continua evolutie, s-a format si dezvoltat n interactiune cu mediul geografic natural, care a exercitat permanent o influenta directa n dezvoltarea societatii, n ansamblul sau. Cadrul de desfasurare a activitatilor specifice acestui domeniu, respectiv mediu l turismului, pe care l denumim geosistemul habitatului turismogen, trebuie sa beneficieze de valente turistice, a caror valoare potentiala calitativa si canti tativa este n masura sa determine un anumit flux de turisti. Ca rezultat al actiunii modelatoa re a factorilor naturali, pe de-o parte, iar pe de alta parte a celor antropici asupr a mediului ambiant, potentialul turistic al unui teritoriu, indiferent de suprafata pe care acesta se desfasoara, reprezinta o manifestare spatial-functionala a capacitatilor habitat ului respectiv de-a sustine activitati specifice domeniului turismului. n abordarea temei lucrarii Potentialul turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului am ncercat sa identificam complexitatea caracteristicilor mediului geografic destinat practicarii turismului, a ponderii cantitative si calitative a acestora, dintr-o noua perspectiva. Pe de-o parte, am propus extinderea perimetrului cerce tat, respectiv al depresiunilor Sibiului si Fagarasului, prin includerea teritoriilor limitrofe, care se leaga intrinsec de acestea, fie prin apartenenta lor la o anumita zestre turistica (ex.: satele Marginimii Sibiului), fie prin conexiunile de ordin functional (ex. : prezenta cailor de comunicatie, a unitatilor de cazare, a obiectivelor turistice, a servi ciilor specifice). Acest fapt ne-a permis studierea unitara, ca entitate spatial-functi onala destinata practicarii activitatilor turistice a teritoriului depresionar cuprins ntre Podisul Trnavelor si Carpatii Meridionali. Pe de alta parte, am propus o noua maniera de cercetare a modului de structurare a elementelor care definesc un spatiu destinat activitatilor turistice, prin intro ducerea unor noi concepte, cum este de pilda, cel de habitat turismogen. Am definit habitatul turismogen1 orice secventa spatiala a mediului geografic, mai mult sau mai putin extinsa, ale carei trasaturi peisagistice si structural-functionale i confera cal itatea de arie receptoare de turisti si respectiv de manifestare a fenomenului turistic. S ubliniem acest aspect deoarece turismul este legat intrinsec de un anumit spatiu, care tr ebuie sa ofere turistului conditii att naturale, ct si antropice propice mplinirii scopului motivational ce a declansat deplasarea sa de la locul de emitenta la cel de

destinatie. n functie de obiectivul motivational recreere, deplasare n scop profesional, ngrijirea si refacerea sanatatii, educational etc consumatorul de pr oduse turistice va alege acea zona care, prin resursele sale locale, corespunde profil ului geoturistic urmarit. Dualitatea sa rezida din calitatea de-a avea un dublu carac ter, rezultat din coexistenta componentei sale interne, reprezentate de turismotop, c are corespunde structurii sale functionale, cu cea externa, pe care o denumim peisaj turismogen. n urma cuantificarii vectorilor turismogeni, prin care am denumit factorii ce determina existenta unui anumit potential turistic, am delimitat o serie de cate gorii deunitati taxonomice geoturistice, specifice spatiului sud-transilvanean. n acest scop, am utilizat metoda propusa de prof. univ. dr. Mihai Ielenicz si lector univ. dr. La ura Comanescu n lucrarea Romnia. Potential turistic (2006). 1 Propunem notiunea de turismogen din perspectiva etimologica. Aceasta provine d in fr. tourisme turism + lat. genus fel, tip, varietate , termen care desemneaza nsusirea unui teritoriu, perceput ca entita te spatiala functionala sau a unui factor geografic (natural sau antropic) de a determina si sustine manifestarea, sub diferite tipu ri si forme, a fenomenului turistic, prin potentialul sau de atractivitate, prin serviciile turistice potentiale (agrement, cunoastere, ca zare, masa, transport) etc.

Apreciem ca gradul cel mai mare de obiectivitate n identificarea unui anumit potential turistic, care surprinde n cea mai mare masura valoarea sa cantitativa si calitativa - dintre toate metodele propuse n acest sens pna n prezent de specialist ii din domeniul geografiei turismului - este oferita de autorii2 mentionati anterior. n studierea potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor turistice conexe acestora am adaptat nsa metoda propusa de autorii mentionati anterior manierei noastre de abordare a mediului n care se desfasoara fenomenul turistic, respectiv a categoriilor de factori interni si externi defin itorii pentru un habitat turismogen. Acest demers de cercetare a literaturii geografice, istorice, sociologice etc. romnesti si straine a fost completat cu identificarea la teren a elementelor noi care au intervenit n structura spatial-functionala a Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, completate cu o serie de date obtinute de la numeroase institutii de specialitat e: Directii de Statistica, Primarii, Consilii Judetene, Directii si Ocoale Silvice, Directii ale Apelor, Statii meteorlogice, Ministerul Culturii, Agentii de Turism etc. Extrem de utile mi-au fost consultarile acordate de coordonatorul stiintific, pr of. univ. dr. Mihai IELENICZ, precum si cele oferite de prof. univ. dr. Valeria VELC EA Acestea m-au ajutat sa ntelg mai bine complexitatea aspectelor care definesc potentialul turistic si modalitatea sa de apreciere cantitativa si calitativa, m otiv pentru care le adresez calde multumiri si alatur gndul meu de recunostinta pentru faptul ca, pe drumul uneori abrupt al geografiei, mi-au fost mereu mentori calauzitori. CAPITOLUL I. PREOCUPARI N DOMENIUL CUNOASTERII STIINTIFICE A DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI Depresiunile Sibiului si Fagarasului au fost cercetate de-a lungul timpului de specialisti din diverse domenii, n special n contextul problematicii geomorfologic e, pedologice, biologice si climatice. Madeleine Alexandru a elaborat o serie de consideratii cu privire la relieful Depresiunii Sibiului; Grigore Posea evidentiaza n Ghidul excursiilor , publicatie realizata n urma Simpozionului de Geomorfologie aplicata (Bucuresti, 1967), caracteristicile geomorfologice ale Depresiunii Sibiu-Saliste. n anul 1970, L. Ba dea publica n Ghidul excursiilor Simpozionului de geografie fizica a Carpatilor Romnesti (Bucuresti, 1970), un studiu referitor la morfologia Depresiunii Sibiulu i. Maria Sandu aduce noi precizari n privinta reliefului, n lucrarea Culoarul depresio nar Sibiu-Apold. Studiu geomorfologic , aparuta n anul 1998 la Editura Academiei Romne. Nicolae Popescu publica n anul 1990 un amplu studiu al geomorfologiei Tarii Fagarasului.

Morfologia bazinului Cibin si cele doua depresiuni, n ansamblul lor au fost studiate si de academicianul V. Tufescu, n anul 1956. Alte aspecte ale reliefului acestor teritorii au fost consemnate n studiile si lucrarile de specialitate semnate de: T. Morariu n 1961; V. Mihailescu si V. Tufescu, n 1966; Gr. Posea, n 1967 si 1969. Cercetarile din domeniul geografiei turismului, n general, au nceput abia n prima parte a secolului XX, printre oamenii de stiinta care si-au adus valoroase contributii n aceasta directie nscriindu-se: E. Guyer-Freuler (1905), E. Picard (1 910), 2Este vorba de Ielenicz M., Comanescu Laura (2006), cu lucrarea Romnia. Potential turistic, Edit. Universitara, Bucuresti

Leszczycki (1935), Hunziker si Krapf (1959), G. Chabot (1964), Julg (1965), M.A. Ananiev (1968). n domeniul turismului nsa, depresiunile Sibiului si Fagarasului au fost mai putin cercetate. La sfrsitul secolului XX, existau doar cteva studii n aceasta directie, ca de pilda cele efectuate de Caloianu N., Panaite Ludmila si Dragu Gh., n 1968, asupra regiunii turistice Brasov Fagaras -Sibiu; de Ciupea I., n 1983, referitor la Faga ras cel semnat de Baltes S. si Nistor N. n 1986, referitor la Ocna Sibiului. Abia n ultima perioada au fost publicate o serie de ghiduri turistice, ca de pild a, cele semnate de: Kertesz A., despre oferta turistica, de agrement si culturala a orasului Sibiu si a mprejurimilor, n 2000; Buta A. n anul 2003, despre orasul Sibiu si mprejurimi etc. S-a ncercat si efectuarea unor studii monografice, care au vizat aspectele definitorii, cu caracter general, pentru o serie de localitati. Un rol important n definirea aspectelor cultural-istorice ale acestor doua depresiuni revine toponimiei locale, care creioneaza contextul evoluticv al popu latiei teritoriilor mentionate, modul n care viata acestora se reflecta n diversele denum iri utilizate. Contributii n acest sens si-au adus: Conea I. (1965); Buza M. (2002), despre toponimia majora specifica judetului Sibiu. Descrierea trasaturilor definitorii pentru arhitectura monumentelor istorice, ca re reprezinta importante obiective n cadrul potentialului turistic al celor doua dep resiuni, a fost realizata de o serie de specialisti n domeniu, ca de pilda: Avram Al. si Buc ur I., care au prezentat, n anul 1999, centrul istoric al orasului Sibiu; arhitectura go tica a acestui oras si modul cum Sibiul vechi se reflecta n reprezentari grafice sunt pr ezentate anterior si de Fabini H., n 1983. Caracteristicile edificiilor religioase, n prezent importante puncte de atractie pentru turisti, au constituit tematica prezentata n diverse articole, carti, plia nte sau ghiduri turistice. Dintre autori mentionam: n anul 1936, Bratulescu V., despre bi sericile din Transilvania; n 1970, Cristache-Panait Ioana si Greceanu Eugenia, cu studii a supra bisericilor romnesti, declarate monumente istorice, din Tara Fagarasului. Ca parte componenta importanta a patrimoniului cultural al sudului Transilvaniei , etnografia, folclorul, arta populara reflectata n arhitectura traditionala; activ itati, mestesuguri si instalatiile tehnice folosite n mediul rural, procesul tehnologic utilizat

pentru prelucrarea anumitor materii prime etc. au constituit obiectul de studiu a numerosi cercetatori din acest domeniu. PARTEA I. CONSIDERENTE CONCEPTUALE. METODE DE CERCETARE A POTENTIALULUI TURISTIC CAPITOLUL II. NOTIUNI INTRODUCTIVE II.1. Termeni din sfera geografiei turismului Terminologia utilizata n literatura de specialitate include o serie de concepte proprii geografiei turismului. Dintre notiunile ntrebuintate n cadrul acestei lucr ari mentionam: obiectivul turistic, oferta turistica, potentialul turistic, patrimon iul turistic, axa turistica.

Potentialul turistic3 constituie conditia de baza a dezvoltarii fenomenului turi stic, n care sunt incluse, pe de-o parte, premisele de localizare, reprezentate de fond ul turistic4 cu functie de atractie, respectiv de polarizare a cererii, iar pe de a lta parte, premisele de realizare, care conditioneaza exploatarea fondului turistic, respec tiv modul de transformare a acestuia dintr-un factor pasiv ntr-unul activ5. M. Ielenicz si Laura Comanescu (2006) considera potentialul turistic6 drept ansamblul elementelor naturale si antropice existente ntr-un anumit teritoriu, ca re declanseaza interesul turistilor si, n consecinta, realizarea activitatilor turis tice7. Autorii citati realizeaza nsa o distinctie clara ntre notiunea de patrimoniu turistic8 si cea de potentialul turistic, pe care l abordeaza doar ca o parte componenta a patrimoniu lui turistic (fig.1). n opinia noastra, potentialul turistic reprezinta modul de organizare interna a patrimoniului turistic, respectiv capacitatea structurala si functionala a unui teritoriu de a sustine desfasurarea activitatilor cu profil turistic, de a determina exist enta unor destinatii turistice prin prezenta n cadrul sau a unor elemente de atractie cu va lente fizico-geografice, culturale si socio-economice (inclusiv infrastructura turisti ca etc.) deosebite. Aceasta capacitate am denumit-o capacitatea habigeno-turistica. Ea deriva din valoarea habitusului turistic, rezultat din conlucrarea interna si ex terna a vectorilor turismogeni. Un alt termen care circula, n general, n paralel cu cel de potential turistic este patrimoniul turistic. Patrimoniul turistic reprezinta pentru M. Ielenicz si Laur a Comanescu (2006), pe de-o parte, ansamblul -definit de potentialul turistic -al elementelor naturale, sociale, economice, culturale, iar pe de alta parte, total itatea amenajarilor destinate activitatilor turistice existente ntr-un teritoriu (oras, judet, regiune, tara etc) -reflectata de baza tehnico-materiala -n care sunt incluse: ca i de comunicatie, baza de cazare, odihna, tratament, masa, amenajari pentru distracti i si instructie9. Consideram ca patrimoniul turistic reprezinta totalitatea resurselor turistice naturale si antropice, baza tehnico-materiala, infrastructura generala, infrastr uctura turistica, bunurile si serviciile destinate consumului turistic. Propunem nsa o a bordare tehnica, din perspectiva faptului ca patrimoniul turistic al unui anumit teritor iu se diferentiaza valoric, respectiv calitativ si cantitativ, fata de un alt teritori u prin capacitatea sa de suport -denumita potential -a activitatilor turistice. Asadar,

modul sau de structurare interna este reflectat, n opinia noastra, de potentialul turistic. 3 Potentialul turistic a fost definit de O. Snak n anul 1976 (citat de M. Dinu, 2 002, p. 38) ca oferta turistica primara, din perspectiva faptului ca acesta reprezinta o premisa esentiala n amenajarea turist ica a unei arii. Potentialul turistic este considerat sinonim cu oferta turistica si de P. Cocean (2004, p. 16), precum si de Gabriela Stanciulescu si colab., care l denumesc oferta turistica potentiala . 4 n 1978, C. Zwizewski si colab. (citati de Cndea, Erdeli, Simon, 2000, p. 18) con siderau fondul turistic totalitatea resurselor naturale, social-culturale si istorice valorificabile prin turism, care constitu ie baza ofertei turistice potentiale a unui teritoriu. 5 Aurelia Susan, 1980 - citata de Melinda Cndea, G. Erdeli, T. Simon, 2000, p. 20 ; de P. Cocean, 2004, p. 16 6 Termen sinonim, n opinia Domniilor Lor, care fac referiri la literatura straina , cu cel de destinatie turistica 7 Ielenicz M., Comanescu Laura (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. Universi tara, Bucuresti, p. 9 8 Ielenicz M. si Laura Comanescu includ n notiunea de patrimoniu turistic ansambl ul elementelor naturale, sociale, economice, culturale, totalitatea amenajarilor, reprezentate de caile de comunicatie, baza de cazare, odihna, tratament, masa, amenajari pentru distractii si instructie, care sunt destinate activitatilor turistice de pe un a numit teritoriu (2006, p. 10) 9 Ielenicz M., Comanescu Laura (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. Universi tara, Bucuresti, p. 8

A C T I V I T A T I T U R I S T I C E TURISM propriu-zis T U R I S M TURISM asociat (derivat din alte activitati) P O T E N T I A L T U R I S T I C P A T R I M O N I U T

U R I S T I C B A Z A M A T E R I A L A si pentru servicii n turism ACTIVITATI ECONOMICE SI CONTABILE SISTEM DE RELATII Obiective naturale date de: Obiective antropice de natura: relief vegetatie, animale oferte programe pliante brosuri harti, carti, albume C.D., casete video, T.V., Radio, Presa SISTEM DE CUNOASTERE pentru servicii n turism de: n stare cunoscut ape roci, fosile etc peisaj conditii climatice altele istorica cultural artistica arhitectonica economica altele informatie cazare masa distractie tratament sportive infrastructura

cladiri pentru diverse obiective baze sportive altele recreere drumetie instructie balneare individual, grup, masa munte, mare, n localitate itinerant, stationar Climatoturistic i altele altele de tranzit fotosafari sportive Fig. nr. 1. Turismul si componentele sale (dupa M. Ielenicz, Laura Comanescu, 20 06, p. 9) A C T I V I T A T I T U R I S T I C E TURISM propriu-zis T U R I S M TURISM asociat (derivat din alte activitati) P O T E N T

I A L T U R I S T I C P A T R I M O N I U T U R I S T I C B A Z A M A T E R I A L A si pentru servicii n turism ACTIVITATI ECONOMICE SI CONTABILE SISTEM DE RELATII Obiective naturale date de: Obiective antropice de natura: relief vegetatie, animale oferte programe pliante brosuri harti, carti, albume C.D., casete video, T.V., Radio, Presa SISTEM DE

CUNOASTERE pentru servicii n turism de: n stare cunoscut ape roci, fosile etc peisaj conditii climatice altele istorica cultural artistica arhitectonica economica altele informatie cazare masa distractie tratament sportive infrastructura cladiri pentru diverse obiective baze sportive altele recreere drumetie instructie balneare individual, grup, masa munte, mare, n localitate itinerant, stationar Climatoturistic i altele altele de tranzit fotosafari sportive Fig. nr. 1. Turismul si componentele sale (dupa M. Ielenicz, Laura Comanescu, 20 06, p. 9)

II.2. Metodologia cercetarii potentialului turistic n literatura de specialitate Metodele de cercetare a potentialului turistic propuse de literatura de specialitate sunt extrem de diverse. Taxonomia existenta n literatura fiecarui domeniu de activitate, ce implica repartitia teritoriala a anumitor fenomene, de fineste ntr-un mod specific diviziunile rezultate, n functie de propriile interese. Exista diverse opinii n ceea ce priveste criteriile utilizate n acest scop, nsa regionarea potentialului turistic este abordata, n general, din perspectiva terminologiei geografice, care corespunde unui anumit mod de organizare spatiala. Remarcam, n acest context, importanta acordata de autorii, citati mai sus, studierii corelat iilor care se stabilesc ntre calitatea componentelor unui mediu geografic si tipurile de tur ism pe care acesta le poate determina, a rolului lor de purtatori de caracteristici geoturistice. Se contureaza, n acest fel, germenii ideii de factori geografici ca re determina un anumit tip de turism, respectiv de vectori ai ecoturismului, ai turismului sportiv, ai turismului cultural etc. Analiza structurii potentialului turistic al unui teritoriu este abordata, n gene ral, doar din perspectiva criteriului genetic. Modelul de cercetare propus de M. Grig ore (1974 -citat si de M. Cndea, G. Erdeli, T. Simon, 2000, p. 21; de Mac I., 1992, p . 54; de Melinda Cndea si colab., 2003, p. 12 etc.) pentru potentialul turistic nat ural vizeaza o arie mai extinsa a modului cum sunt structurate elementele care define sc un anumit teritoriu. Formula propusa de autorii M. Ielenicz si a Laurei Comanescu (2006, p. 415) pentru evaluarea potentialului turistic al unei anumite destinatii, urbane sau r urale, este urmatoarea: P = dt + n + m + d + s , unde: P -potential turistic; dt -suma valorilor obiectivelor turistice; n -indicele numarului de obiective de interes international si national10; m -indicele gradu lui de modernizare al retelei de comunicatie11; d -indicele distantei fata de ariile de concentrare mare a populatiei (peste 100 000 locuitori)12; s -indice al calitati i serviciilor ce pot fi asigurate13 . Dintre numeroasele metode propuse de diversi specialisti si cercetatori din domeniul Geografiei turismului, consideram ca maniera de studiu abordata de M. Ielenicz si Laura Comanescu (2006) este cea mai obiectiva n aprecierea potentialu lui turistic al unei localitati, urbane sau rurale, dar si a unui spatiu geografic e xtins pe o suprafata mai mare, cum sunt, de pilda, depresiunile Sibiului si Fagarasului, ca re fac parte din Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras.

10 n este marcat valoric prin: 5 puncte -peste 15 obiective; 3 puncte -10-15 obi ective; 2 puncte -5-10 obiective; 1 punct -sub 5 obiective; 11 m este marcat valoric prin: 5 puncte -rang international; 3 puncte -rang nati onal; 2 puncte -rang judetean; 1 punct -rang local; 0 puncte - drumuri nemodernizate; 12 d este marcat valoric prin: 5 puncte - pentru distanta sub 10 km; 3 puncte - n tre 10-50 km; 2 puncte - 50-100 km; 1 punct - pentru distante mai mari de 100 km; 13 s este marcat valoric prin: 5 puncte -excelent; 3 puncte -foarte bine; 2 punc te -bine; 1 punct -satisfacator; 0 puncte -lipsa acestora.

CAPITOLUL III. TERMINOLOGIA UTILIZATA N CARACTERIZAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE ACESTORA III.1. Conceptul de habitat turismogen. Fenomenul turistic din perspectiva sistemica Abordarea studiilor de geografie regionala din perspectiva sistemica permite cercetarea raspndirii teritoriale a potentialului turistic sub raportul aspectelo r functionale care se manifesta n cadrul unui sistem turistic operational. Prin conexiunile de ordin natural, economic, tehnologic, social etc, acestea fac part e dintrun sistem turistic integrat, n care tocmai diversitatea peisagistica genereaza motivatii atractive si ofera exploatarii economice premise favorabile 14 (Pompei Cocean, 2002). Sistemul geografic reprezinta o entitate, un ntreg alcatuit din cel putin 2 si a cel mult n elemente, ntre care se manifesta relatii de interdependenta, de influenta reciproca. Dupa cum afirma M. Ielenicz si colab.15, sistemul trebuie privit ca u n mod de organizare a materiei care presupune existenta: 1 -substantei; 2 -a structuri i; 3 -a functiei; 4 -a unui proces de evolutie si dezvoltare, concretizat ntr-un schimb d e materie, energie si informatie cu exteriorul acestuia; 5 - o serie de nsusiri def initorii. Consideram ca sistemul turistic este alcatuit din doua componente fundamentale, care interactioneaza ntre ele (fig. 4): . Pe de-o parte, sistemul habitatului turismogen, care cuprinde la rndul sau doua categorii de baza, turismotopul si peisajul turismogen ; . Pe de alta parte, sistemul turist, ntre elementele caruia se manifesta relatii de interdependenta reciproca. Din aceasta perspectiva, consideram utila abordarea ariilor geografice favorabil e dezvoltarii fenomenului turistic din punct de vedere habitual. Ca urmare, propun em utilizarea notiunii de habitat turismogen. Mentionam nca de la nceput faptul ca acesta difera, din punct de vedere al sensului pe care l exprima, de notiunea de habitat turistic utilizata n literatura de specialitate. n ideea de a crea si defini un cadru terminologic specific mediului n care apare si se dezvolta fenomenul turistic, am utilizat o serie de notiuni, a caror sorgi nte este filiera etimologica si nu adaptarea lor din alte domenii alte stiintei, ca de pi lda din ecologie, geografie umana, hidrologie etc. Subliniem acest fapt deoarece am ntlnit o parte din acesti termeni n literatura de specialitate, nsa abordati din alt e puncte de vedere si, de cele mai multe ori, cu un alt continut. Caracterul turistic habitual al unui teritoriu este reflectat, n opinia geografil or germani Ruppert K. si Maier J. (1970, citati de I. Mac16, 1992, p.168) de circul atia

turistica nregistrata ntr-o anumita perioada. Autorii mentionati subliniaza faptul ca o asezare umana poate dobndi calitatea de centru turistic daca nregistreaza un minim de 3 000 de nnoptari pe an, valoare care indica existenta unei functii turistice complementare. 14 P. Cocean (2002), Geografie regionala. Evolutie, concepte, metodologie, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, p. 84 15 M. Ielenicz si colab. (1 999), Dictionar de geografie fizica, Ed. Corint, Buc uresti, p. 385 16 I. Mac (1992), Geografie turistica generala, Facultatea de Geografia Turismul ui Sibiu, p. 168

SISTEMUL TURISTIC SISTEMUL TURISMOTOPULUI SISTEMUL PEISAJULUI TURISMOGEN SISTEMUL HABITATULUI TURISMOGEN SISTEMUL TURIST TURIST DEPLASAREA TIMP LIBER RESURSE FINANCIARE SEJUR FACTORI MOTIVATIONALI SISTEMUL DE RELATII ECONOMICE SI CONTABILE SISTEMUL PROSPECTIV SI GEOINFORMATIONAL PROSPECTARE (analiza si prognoza) GEOINFORMARE (elaborare si promovare-distribuire) Resurselor turistice Sistemului de relatii din sfera turismului Cu caracter stiintific Cu caracter informativ de masa STUDIEREA PRODUSE GEOINFORMATIONALE F L U X U L T U R I S T I C P I A T A T U R I

S T I C A SISTEMUL TURISTIC SISTEMUL TURISMOTOPULUI SISTEMUL PEISAJULUI TURISMOGEN SISTEMUL HABITATULUI TURISMOGEN SISTEMUL TURIST TURIST DEPLASAREA TIMP LIBER RESURSE FINANCIARE SEJUR FACTORI MOTIVATIONALI SISTEMUL DE RELATII ECONOMICE SI CONTABILE SISTEMUL PROSPECTIV SI GEOINFORMATIONAL PROSPECTARE (analiza si prognoza) GEOINFORMARE (elaborare si promovare-distribuire) Resurselor turistice Sistemului de relatii din sfera turismului Cu caracter stiintific Cu caracter informativ de masa STUDIEREA PRODUSE GEOINFORMATIONALE F L U X U L T U R I S T I C P I A T A

T U R I S T I C A Fig. nr. 4. STRUCTURA SISTEMULUI TURISTIC (adaptata si completata : dupa Revue de l Academie Internationale du Tourisme , IV, 1961 citata de Mac I., 1992, p. 5; dupa Cocean P., Dezsi St., 2001, p. 9 -10)

Habitatul turistic este prezentat n literatura de specialitate drept consecinta impactului turismului asupra antroposistemului, manifestata prin: aparitia unei noi si eficiente ramuri economice, a unui nou tip de habitat uman; prin consemnarea uno r mutatii n structura profesionala a populatiei si aparitia unui comportament socia l si a unui mod de viata aparte (P. Cocean, 2004, p. 217). Numeroasele opinii referitoare la modalitatea de definire si clasificare, n funct ie de diverse criterii, a unui teritoriu cu reale posibilitati de dezvoltare a turismului, ca activitate economico-sociala ne-au oferit un spectru larg de dire ctii de cercetare stiintifica. Am selectat dintre acestea termenul de habitat turistic, n sa prin extinderea si adaptarea continutului sau conceptual. Principala motivatie deriva din considerentul ca habitatul turismogen reprezinta , n opinia noastra, orice secventa spatiala a mediului geografic, mai mult sau mai putin extinsa, ale carei trasaturi peisagistice si structural-functionale i confera cal itatea de arie receptoare de turisti, respectiv de manifestare a fenomenului turistic. Subliniem acest aspect deoarece turismul este legat intrinsec de un anumit spati u, care trebuie sa ofere turistului conditii att naturale, ct si antropice propice mplinirii scopului motivational ce a declansat deplasarea sa de la locul de emite nta la cel de destinatie. n identificarea habitatelor turismogene dintr-o anumita zona geografica nu vom utiliza nsa si criteriul economic, conform caruia beneficiile obtinute din practi carea turismului trebuie sa depaseasca eficienta altor ramuri ale economiei. Aceasta d eoarece prin maniera abordata vom ncerca sa surprindem modul cum interactioneaza n teritor iu factorii determinanti ai potentialului turistic. Habitatul uman este considerat expresia fidela a conexiunii omului cu locul, cu teritoriul (P. Cocean, 2002)17, n timp ce habitatul turismogen reprezinta, n opinia noastra, reflectarea manifestarii teritoriale a fenomenului turistic, a corelati ilor care se stabilesc ntre turisti, pe de-o parte, si potentialul turistic al unui spatiu geo grafic, pe de alta parte. Propunem utilizarea notiunii de habitat18 din perspectiva etimologica a latinescului habitaculum , cu sensul de salas , de spatiu unde cineva poate fi gazduit , respectiv de ansamblu al conditiilor necesare desfasurarii activitatilor umane dintr-un anumit domeniu, n speta a turismului. Notiunea de turismogen provine din fr. tourisme turism + lat. genus fel, tip, varietate , termen care desemneaza nsusirea unui teritoriu, perceput ca entitate sp

atiala functionala sau a unui factor geografic (natural sau antropic) de a determina si sustine manifestarea, sub diferite tipuri si forme, a fenomenului turistic, prin potenti alul sau de atractivitate, prin serviciile turistice potentiale (agrement, cunoastere, cazar e, masa, transport) etc. Definim habitatul turismogen acel spatiu geografic care ofera conditii (de acces , cazare, masa, agrement, potential cultural-istoric, etnografic etc) propice decl ansarii, sustinerii si dezvoltarii fenomenului turistic. Acesta are doua componente fundamentale: componenta interna, ce corespunde structurii sale functionale, reprezentata de turismotop si componenta externa, ca reflectare spatiala a celei interne, pe care o denumim peisaj turismogen (fig. 9). Habitatul turismogen poate fi privit ca un organism geografic complex, ca o entitate functionala si spatiala sistemica. Metoda abordarii sistemice este esen tiala pentru determinarea rolului si dinamicii elementelor structurale ce intra n componenta sa (fig. 10). 17 P. Cocean (2002), Geografie regionala. Evolutie, concepte, metodologie, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, p.125 18 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Editia a III-a, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 776

Consideram habitusul turistic efectul conexiunilor sistemice care se desfasoara ntre elementele geografice structurale si functionale ale unui anumit teritoriu. Conlucrarea sinergica a sistemelor care alcatuiesc mediul geografic are drept co nsecinta crearea turismotopului. Pe baza habitusului turistic se poate stabili capacitate a habigeno-turistica a unui teritoriu, care reflecta valoarea potentialului sistem ului peisagistic turismogen. Turismotopul reprezinta n opinia noastra componenta interna, numita si structurala, a habitatului turismogen, care reflecta modul de organizare a ansamblului de vectori declansatori sau sustinatori ai fenomenului turistic, ce apartin unui teritoriu, de un anumit tip functional, ntre care se manifesta strnse relatii de interdependenta. Notiunea de turismotop a derivat, din punct de vedere etimologic, din termenul turism + topos , din limba greaca, tradus prin loc 19 , cu sensul de loc de desfasurare a activitatilor din domeniul turismului. HABITAT TURISMOGEN COMPONENTA INTERNA TURISMOTOP PEISAJ TURISMOGEN COMPONENTA EXTERNA STRUCTURA FUNCTIONALA STRUCTURA SPATIALA Fig. nr. 9. Structura sistemului habitatului turismogen Propunem urmatoarea holarhie structurala a componentelor turismotopului (fig. 14): Nivelul taxonomic I reprezentat de infrastructura turismogena si suprastructura turismogena; Nivelul taxonomic II care cuprinde, pe de-o parte, elementele infrastructurale definitorii ale cadrului natural, implicate n sustinerea fizica a fenomenului tur istic, respectiv infrastructura turismogena ambientala si pe cele ale cadrului antropic , destinate sustinerii desfasurarii serviciilor turistice, reprezentate de infrast ructura 19 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 199

turismogena operationala, iar pe de alta parte, elementele axiologice20 ale supr astructurii turismogene, al caror grad de atractivitate, reflectat de valoarea lor cantitativa si/sau calitativa, determina un flux turistic ntr-o anum ita destinatie; Nivelul taxonomic III -reprezentat, pe de-o parte de vectorii turismogeni ecotur istici (definiti de parametrii geomorfoturistici, climatoturistici, acvaturistici, bioturistici), din cadrul infrastructurii ambie ntale; de vectorii operationali (primari -caracterizati de parametrii tehnico-edilitari, de comunicatie, servicii complementare si derivati -definiti de parametrii turistici de cazare, alimentatie publica si agrement), iar pe de alta parte, de vectorii turismogeni axiologici (istorici, cultural-art istici, religiosi) materiali -respectiv edificii istorice, culturale si religioase si imateriali, n categoria carora sunt incluse manifestarile umane cu functie turistica, cum sunt festivalurile, pelerinajele, nedeile, sarbatorile traditionale etc. Unitatea unui sistem, n speta a sistemului geografic al habitatului turismogen (f ig. 15), se distinge, n comparatie cu altele - cum sunt, de pilda, ecosistemele naturale - prin anumite particularitati de organizare si fun ctionare. III.2. Conceptul de turismotop Turismotopul reprezinta componenta interna a habitatului turismogen, care vizeaz a modul de organizare structurala, respectiv interna, a unui sistem teritorial. Prin semnificatia lor turistica, anumite particularitati fizico-geografice, cultural-istorice, religioase, socio-economice etc, care definesc turismosistemele, se constituie n factori geografici purtatori de atr ibute geoturistice, respectiv de vectori turismogeni, sustinatori ai fenomenului turistic. Prin extrapolarea denumirii de factor climatogen21 (M. Ielenicz. si colab., 1999 , p. 87), care defineste aspectele ce au importanta n realizarea unui climat22, propunem utilizarea notiunii de factori turismogeni pe ntru a desemna elementele mediului geografic purtatoare de atribute turistice, care concura la aparitia si dezvoltarea fenomenului turistic . Acest termen l consideram sinonim cu cel de vector turismogen, pe care l propunem pe baza urmatoarelor argumente: Etimologic, termenul vector deriva din limba latina, cu sensul de purtator ; 20 Termenul axiologic, care provine -conform Micului Dictionar Enciclopedic , Ed. a -III-a, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p. 138 -din gr. axi os valoros + logos studiu , reprezinta n acest context valori spirituale (imateriale) si materiale ale potentialului turistic, care se constituie n obiective turistice si genereaza un anumit tip de valorifica re turistica, n special prin: turismul cultural urban, turismul etnocultural, turismul religios, turism geoistoric etc. 21 M. Ielenicz si colab. (1999), Dictionar de geografie fizica, Ed. Corint, Bucu resti, p. 87 22 n categoria factorilor climatogeni geografici sunt inclusi, de pilda, de autor ii mentionati anterior urmatorii parametrii: repartitia diferita pe suprafata te restra a oceanelor si uscatului, altitudinea reliefului, caracteristicile suprafetei active, activitatile societatii omenesti care le div ersifica regional sau local etc. 1 6

 Consideram ca introducerea notiunii de vectori turismogeni era necesara, deoarec e ea realizeaza o reprezentare geografica a anumitor aspecte ale mediului studiat. Prin acest procedeu s-a urmarit nsa identificarea altor nua nte de interpretare a modului de organizare a fenomenului turistic, fie din cadrul geosferelor naturale, fie antropice. Ne referim la un alt gen de abordare a modului de reprezentare, respectiv structurala,a elementelor care compun un spatiu cu valente turistice. Pe baza vectorilor turis mogeni coordonatori se va determina tendinta posibilitatilor de valorificare a acestora prin tipurile si formele de turism specifice, directia d e evolutie a fenomenului turistic. 1 6

ENERGIE ENERGIE INFORMATII MASA INFORMATII MASA HABITAT TURISMOGEN . RESURSE TURISTICE ANTROPICE URBANE . RESURSE TURISTICE ANTROPICE RURALE . SERVICII TURISTICE . CLIMA . VEGETATIE SI FAUNA . INFRASTURCTURA TURISTICA STARE INTRARI IESIRI UMANA SOLARA ELECTRICA E N E R G I E I N F O R M A T I I M A S A PRODUSE ALIMENTARE PRODUSE NEALIMENTARE APA TURISTI E NE R G I E RADIATIE REFLECTATA ELECTRICA UMANA I N F O R M A T I I M A S A PACHETE TURISTICE APA TURISTI ca sistem geografic deschis Fig. nr. 10. Dinamica habitatului turismogen (adaptare dupa I. Ianos, 1987, Orasele si organizarea spatiului geografic, Ed. A cademiei Romne, Bucuresti, p. 29) ENERGIE ENERGIE INFORMATII MASA INFORMATII MASA HABITAT TURISMOGEN . RESURSE TURISTICE ANTROPICE URBANE . RESURSE TURISTICE ANTROPICE RURALE . SERVICII TURISTICE . CLIMA . VEGETATIE SI FAUNA . INFRASTURCTURA TURISTICA STARE INTRARI IESIRI UMANA SOLARA ELECTRICA E N E R G I E I N F O R M A T I I M A S A

PRODUSE ALIMENTARE PRODUSE NEALIMENTARE APA TURISTI E NE R G I E RADIATIE REFLECTATA ELECTRICA UMANA I N F O R M A T I I M A S A PACHETE TURISTICE APA TURISTI Fig. nr. 10. Dinamica habitatului turismogen ca sistem geografic deschis (adaptare dupa I. Ianos, 1987, Orasele si organizarea spatiului geografic, Ed. A cademiei Romne, Bucuresti, p. 29) 1 6

 n literatura de specialitate exista premise n utilizarea termenului de vector. Ace sta a fost ntrebuintat n domeniul geografiei turismului si de prof. univ. dr. Myriam Jan senVerbeke23, ntr-un articol publicat n anul 199824. Domnia Sa sublinia importanta identificarii, pe baza unei analize sistemice, din perspectiva integrarii resurs elor culturale n spectrul urban sau regional al pietei turistice, a vectorilor turismul ui cultural , care se constituie ca factori de atractie pentru vizitatori25. O etapa esentiala n ntelegerea procesului de dezvoltare a turismului cultural n orasele istorice o rep rezinta identificarea elementelor purtatoare de valente turistice culturale (R. Prentice, 1994, citat de Myriam Jansen-Verbeke, 1998, p. 83). INFRASTRUCTURA TURISMOGENA SUPRASTRUCTURA TURISMOGENA INFRASTRUCTURA AMBIENTALA INFRASTRUCTURA OPERATIONALA SUPRASTRUCTURA AXIOLOGICA Vectori turismogeni ecoturistici Vectori turismogeni primari Vectori turismogeni derivati Vectori turismogeni materiali S T R U C T U R A T U R I S M O T O P U L U I Vectori turismogeni imateriali N i v e l u l t a x o n o m i c I N i v e l u l t a x o n o m i c II N i v e l u l t a x o n o m i c III Fig. nr. 14. Holarhia structurala a turismotopului Fata de modalitatea de abordare n literatura geografica existenta a notiunii de vector , consideram necesara extinderea semnificatiei sale n domeniul geografiei turismului. Spre deosebire de prof. dr. Myriam Jansen-Verbeke, care utiliza aces t termen n contextul definirii factorilor de atractie a resurselor culturale, sub f orma vectorului turismului cultural, propunem conceptul de vector turismogen, din considerente geografice pe care le vom argumenta n continuare. 23 Profesor la L Universit Catholique de Louvain, Franta 24 Myriam Jansen-Verbeke (1998), Le tourisme culturel dans les villes historique s. Revitalisation urbaine et capacit de charge: le cas de Bruges, n vol. Le tourisme et la ville: expriences europennes, coordonata de

G. Cazes si Franoise Potier, L Harmatta., Paris, pag. 81 (articol: pag. 81 - 97) 25 Une premire tape, dans l apport de rponses locales appropries pour bnficier de la t ance globale du march touristique, est d identifier les vecteurs du tourisme culturel qui ont fonction d e facteurs d attraction sur les visiteurs potentiels et d valuer leur rle dans l exprience touristique (motivation, comportement et satisfactio n). Ceci exige une analyse systmatique de la faon dont les ressources culturelles sont intgres dans le spectre urbain ou rgion al des opportunits touristiques (l offre) et des tendances et exigences globales du march du tourisme culturel (la demande). (M iriam Jansen-Verbeke, 1998, p. 81)

Fig. nr. 15. Structura sistemului geografic al habitatului turismogen DOMENIU TURISMOGEN MODUL TURISMOGEN AREAL TURISMOGEN P A R A M E T R I I C A L I T A T I SUPRASTRUCTURA TURISMOGENA INFRASTRUCTURA TURISMOGENA OPERATIONALA AXIOLOGICA AMBIENTAL (naturala) Vectori turismogeni derivati Vectori turismogeni primari HABITUS TURISTIC P O T E N T I A L U L B O N I T A T E N H A B I T A T T U R I S M O G E N OBIECTIV TURISTIC P E I S A J T U R I S M O G E N SISTEMUL PEISAGISTIC TURISMOGEN S T R U C T U R A C A L I T A T I V U R I S M O T O P U L U I S T R U C T U R A C A N T I T A T I T U R I S M O T O P U L U I T U R I S M O T O P COMPONENTA EXTERNA

V I

I V AL H A B I T A T U L U I T U R I S M O G

A A T V A A

COMPONENTA INTERNA PONDEREA VECTORILOR TURISMOGENI EXPLOATARE TURISTICA Vectori turismogeni axiologici Vectori turismogeni operationali Vectori turismogeni ecoturistici P A RA M E T R I I C A N T I T A T I V I Climatoturistici POTENTIALUL SINERGIC INTERN AL HABITATULUI TURISMOGENPOTENTIALUL SINERGIC EXTERN AL HABITATULUI TURISMOGEN CAPACITATEA HABIGENO - TURISTICA 1

Aceste consideratii au stat la baza conceptului nostru de vectori turismogeni, care reprezinta acele aspecte ale mediului geografic ce pot ndeplini rolul de pur tatori de informatii geoturistice, al caror continut releva directia de dezvoltare a ti purilor si formelor de turism favorabile spatiului turistic cercetat, respectiv un anumit p rofil al activitatilor turistice. Spre deosebire de autorii citati, apreciem utila efectuarea diferentierii ntre notiunea de factor (numit n continuare vector) turismogen si cea de element geografic: element geografic -fiecare dintre constituentele mediului natural si antropic dintr-un anumit teritoriu, care se implica n crearea conditiilor propice pentru desfasurarea activitatilor din sfera turismului; vectori (factori) turismogeni -caracteristici ale elementelor geografice ale habitatului turismogen rezultate din interferenta actiunii corelate a acestora n teritoriul respectiv, care determina tipuri si forme specifice de manifestare a fenomenului turistic. III.3. Conceptul de peisaj turismogen Spatiul poate fi considerat ca materie prima n turism, conditiile fizicogeografic e avnd adesea un rol esential n crearea nivelului sau de atractie. Factorii naturali, patrimoniul cultural si istoric, potentialul tehnic, mediul economic s i politic sunt criteriile fundamentale care intervin, fie n mod individual, fie n corelatie, n crearea specificitatii unui anumit loc turistic26 (J.-P. Lozato-Giotart, 1987, p . 40)27. n anul 1968, G. Bertrand -citat de L. Dragut, 2000 -propunea pentru peisajul geografic urmatoarea forma de organizare structurala: potentialul ecologic, exploatarea biologica si actiunea antropica (fig. 17), ntre care se manifesta schimburi de masa, energie si informatie28. Fiecare dintre elementele structurale ale peisajului geografic are un rol bine definit n cadrul unitatii sale sistemice. Acestea dobndesc un caracter functional doar printr-o continua interactiune, a carei dinamica este concretizata n diferentieri le peisagistice existente. Cele trei subansambluri interdependente ale peisaului ge ografic prezinta urmatoarele caracteristici: Potentialul ecologic, a carui stabilitate este relativa n timp, reprezinta rezultatul interactiunii factorilor geomorfologici (altitudinea, declivitatea, n atura rocilor, procesele geomorfologice etc), climatici (temperatura si precipitatiile ) si hidrologici (apele freatice, chimismul, debitele lichide si solide etc). Acesta influenteaza toate componentele structurale ale peisajului, dar n special exploat area biologica. Fiecare dintre elementele structurale ale peisajului geografic are un rol bine definit n cadrul unitatii sale sistemice. Acestea dobndesc un caracter functi onal doar printr-o continua interactiune, a carei dinamica este concretizata n diferen tierile

peisagistice existente. 26 J.-P. Lozato-Giotart (1987), Gographie du tourisme. De l espace regard l espace con somm, Collection Gographie, Paris, p. 40 27 Autorul citat abordeaza peisajul din perspectiva modului cum se implica n acti vitatile de valorificare a sa prin turism. Acesta distinge doua categorii: peisajul decor , care face parte n mod pasiv din ambianta tu ristica , prin faptul ca are un rol secundar n potentialul de atractivitate turistica a unui teritoriu si peisajul ac tiv, n conditiile n care reprezinta unul (sau mai multi) din factorii activitatii turistice (rurile pentru turismul sportiv; fauna pentru vnatoare etc) (J.-P. Lozato-Giotart, 1987, p. 42). 28 L. Dragut (2000), Geografia peisajului, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Nap oca, p. 23

 Exploatarea biologica este o forma a exploatarii spatiului geografic, o caracteristica a potentialului ecologic, aflat ntr-o permanenta modificare n timp si spatiu. Ea reprezinta un indicator al dinamicii si functionalitatii peisajului g eografic29 . Relieful Apa Clima EXPLOATARE ECOLOGICA PEISAJ GEOGRAFIC Suprastructura sociala Suprastructura politica Infrastructura naturala Infrastructura economica Fauna Solul Flora Fig. nr. 17. Structura peisajului geografic (dupa G. Bertrand, 1968) Actiunea antropica se remarca tot mai pregnant n configuratia peisajelor geografice, prin consecintele sale n teritoriu, respectiv: infrastructura economi ca, suprastructura sociala, suprastructura politica si suprastructura cultural-relig ioasa. Peisajul geografic a fost definit si ca o portiune a suprafetei terestre, cu o de la cteva zeci sau sute de metri patrati pna la extindere mai mare sau mai mica nivel planetar -, cu o fizionomie si alcatuire care reflecta calitativ si cantit ativ o anumita etapa a evolutiei raportului dintre elementele componente naturale si antropice dintr-un sistem (M. Ielenicz, 1996, p. 32)30 . 29 L. Dgragut (2000), Geografia peisajului, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Na poca, p. 23 30 M. Ielenicz (1996), Contributii la teoria peisajului, n Revista Terra, Anul XX VI XXVII (XLVI-XLVII), Ed. Glasul Bucovinei, Iasi, pag. 32 - 34 2

P. Cocean (2004, p. 85) utilizeaza conceptul de peisaj turistic, din perspectiva unui teritoriu n care coabiteaza strns atractii turistice de origine diferita, cu o structura estetica si functionala care l diferentiaza de alte spatii geografice, elementele componentelor interconectndu-se n mod armonios.31 Datorita faptului ca analiza potentialului turistic presupune evaluarea function ala si spatiala a elementelor sale componente si impactul valorificarii lor, metoda pentru care am optat n abordarea studiului peisajului geografic, ca reflectare exterioar a a habitatului turismogen, este cea propusa de C.S.Christian si C.A.Stewart (1953)3 2. Autorii mentionati fac din peisajul geografic o notiune operationala, care integreaza doua nivele taxonomice: . Unitatea elementara de peisaj care prezinta o omogenitate fizionomica rezultata din relatiile care se dezvolta n subsistemul producator al peisajului g eografic respectiv. . Sistemul peisagistic n care se remarca repetarea acelorasi unitati elementare de peisaj. Specificitatea sa rezida din asocierea unui set finit de a stfel de unitati elementare. n opinia noastra, peisajul turismogen reprezinta componenta externa a habitatului turismogen, care reflecta modul de structurare spatiala a potentialu lui turistic al unui teritoriu. Taxonomia sa cuprinde (fig. 18) urmatoarele subansambluri: unitatea elementara de peisaj (obiectivul turistic) si sistemul peisagistic turismogen. . Unitatea elementara de peisaj reprezentata de obiectivul turistic, care constituie celula primara a potentialului turistic al unui teritoriu. . Sistemul peisagistic turismogen are ca subdiviziuni: modulul turismogen, arealul turismogen si domeniul turismogen: .. Modulul turismogen este unitatea holarhica cea mai mica a sistemului peisagistic turismogen (fig. 18), care cuprinde pe teritoriul sau cel putin un o biectiv turistic, precum si infrastructura si serviciile turistice necesare punerii sale n valoare si facilitarii consumului turistic. .. Arealul turismogen reprezinta un spatiu turistic functional, care cuprinde doua sau mai multe module turismogene. .. Domeniul turismogen este un teritoriu mai vast, alcatuit din maimulte areale turismogene. n aceasta categorie includem Culoarul turismogen SibiuFagaras, n ansamblul sau. III.4. Conceptul de Culoar turismogen Sibiu Fagaras Notiunea de culoar a fost deseori utilizata n literatura de specialitate, fie sub forma de culoar depresionar, fie de culoar de vale. n Mic Dictionar Enciclopedic 2, culoarul depresionar este definit ca o depresiune alungita si ngusta, semideschis a, de 31 n lucrarea Geografia turismului , Editia a-II-a, aparuta n anul 2004 la Editura Fo

cul Viu, sub semnatura lui P. Cocean, se mentioneaza faptul ca n categoria celor mai cunoscute peisaje turistice sunt incl use umatoarele tipuri: peisajul carstic, peisajul regiunilor vulcanice, peisajul muntilor nalti, peisajul regiunilor deluroase si p eisajul de litoral, fiecare dintre acestea remarcnduse prin caracteristici specidice, care motiveaza aparitia unui flux turistic. 32 Citati de: L. Mndrut (2000), Geografia peisajului, Presa Universitara Clujeana , p. 22 2 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Editia a III-a, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 474;

origine tectonica sau tectono-eroziva, care separa masive sau culmi de dealuri s i munti. Caracterul de depresiuni marginale de contact pentru aceste doua unitati de relief a fost subliniat de numerosi geografi. Grigore Posea4 remarca faptul ca, depresiunile formeaza culoare foarte lungi, uneori ntrerupte de maguri (...). Cea mai tipica este Depresiunea Fagaras, n lungul Oltului, continuata cu Depresiunea Sibiului, din lungul Cibinului . Maria Sandu5 precizeaza ca legatura dintre Depresiunea Sibiului si cea a Fagarasului se realizeaza prin cheile epigenetice ale Cibinului, adncite n conglomerate badeniene. V. Mihailescu si colab.6 subliniaza legaturile de ordin antropic dintre cele dou a depresiuni, respectiv cele realizate pe autostrada si cale ferata, prin poarta nal ta de la Brad si prin cea joasa de la Porcesti, unde apa Hrtibaciului se varsa n Olt . n anul 1969, autorul citat7 afirma faptul ca depresiunile subcarpatice interne peritransilvane, de la contactul Carpatilor Meridionali cu zona de podis din nor d, reprezinta, de fapt, o singura depresiune subcarpatica, compartimentata n Tara Oltului, Tara Sibiului, Tara Salistei, Tara Apoldului. V. Tufescu8 consemneaza alinierea, la poalele Muntilor Cindrelului si Fagarasului a unei serii de depresiuni legate una de alta prin defileuri nguste, strabatute de Olt si de afluentii acestuia, care le dreneaza pe toate, strngndu-se mpreuna ntr-o nsemnata zona de convergenta aproape de Turnu Rosu. Fig. nr. 19. Sectoarele depresiunilor Sibiului si Fagarasului din cadrul Culoarului turismogen Sibiu Fagaras (prelucrata dupa Atlas Geografic. Romnia, 1985) 4 Posea Gr. (2002), Geomorfologia Romniei. Relief tipuri, geneza, evolutie, regio nare, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, p. 155; 5 Maria Sandu (1998), Culoarul depresionar Sibiu Apold. Studiu geomorfologic, Ed itura Academiei Romne, Bucuresti, p. 21; 6 Mihailescu V. si colab. (1950), Tara Oltului. Caracterizare geografica, Lucrar ile I.C.G., p. 13; 7 Mihailescu V. (1969), Geografia fizica a Romniei, Editura Stiintifica, Bucurest i, p. 87 8 Tufescu V. (1966), Subcarpatii si depresiunile marginale ale Transilvaniei, Ed itura Stiintifica, Bucuresti, p. 206

Denumirea de Culoar turismogen Sibiu Fagaras vizeaza cele doua compartimente depresionare sud-transilvanene, a Sibiului si a Fagarasului (fig. 19), la care am adaugat sectoarele turistice conexe, respectiv limitrofe, a caror desfas urare spatiala si organizare functionala, la interferenta dintre Carpatii Meridionali si Depresiunea Colinara a Transilvaniei, permit abordarea unitara a acestui teritor iu. III.5. Conceptul de potential turistic n opinia noastra, potentialul turistic reprezinta capacitatea functionala a unui teritoriu de a sustine desfasurarea activitatilor cu profil turistic, de a deter mina existenta unor destinatii turistice prin prezenta n cadrul sau a unor elemente de atractie cu valente fizico-geografice, culturale si socio-economice (inclusiv infrastructura si servicii turistice etc.) deosebite. Indicatorul care defineste potentialul turistic al unui teritoriu este, din punc tul nostru de vedere, capacitatea habigeno-turistica a spatiului geografic respectiv . Aceasta reprezinta, la rndul sau, rezultatul corelatiilor dintre valoarea potenti alului vectorilor turismogeni, reflectata de habitusul turistic -care constituie efectu l potentialului sinergic intern (functional), respectiv a turismotopului, cu conse cinte definitorii n conturarea potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Faga rasului si a sectoarelor conexe acestora (fig. 20). Pe baza capacitatii habigeno-turistice se stabileste rangul de potential turistic, la nivelul fiecarui modul turismogen. Capitolul IV. METODE DE EVALUARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE DIN CADRUL CULOARULUI TURISMOGEN SIBIU-FAGARAS IV.1. Metode geografice (generale si proprii geografiei turismului) Metoda este definita ca un mod de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii33. Dintre metodele utilizate n cercetarea potentialului turistic al de presiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora din Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras mentionez: metoda analizei; a sintezei; a observatiei; metodele cartografice; bonitarea turistica; corelatia; metodele geoinformatice etc. Formula pe care o propunem pentru analiza potentialului turistic al unui modul turismogen este urmatoarea: Pt = Hen + D , unde: Pt -potentialul modulului turismogen; Hen -habitusul turistic; D -indicele distantei fata de ariile de concentrare mare a populatiei (peste 100 000 locuito ri)34 .

Habitusul turistic (Hen) reprezinta suma habitusului turistic infrastructural (H i) si a celui suprastructural (Hs): Hen = Hi + Hs 33 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 1085 34 D este marcat valoric prin: 4 puncte -pentru distanta sub 10 km; 3 puncte -ntr e 10-50 km; 2 puncte -50-100 km; 1 punct - pentru distante mai mari de 100 km;

Habitusul turistic infrastructural (Hi) se calculeaza prin nsumarea habitusului ecoturistic (Hec) si a habitusului turistic operational (Ho). Habitusul ecoturistic (Hec) rezulta din suma urmatoarelor elemente: habitusul geomorfoturistic (Hg), habitusul climatoturistic (Hc), habitusul acvaturistic (H a) si habitusul bioturistic (Hb): Hec = Hg + Hc + Ha + Hb POTENTIALUL TURISTIC

C A P A C I T A T E A H A B I G E N O - T U R I S T I C A HABITAT TURISMOGEN COMPONENTA INTERNA TURISMOTOP PEISAJ TURISMOGEN COMPONENTA EXTERNA P O T E N T I A L S I N E R G I C E N D O G E N P O T E N T I A L

S I N E R G I C E X O G E N H A B I T U S T U R I S T I C H A B I T U S T U R I S T I C Fig. nr. 20. Conceptul de potential turistic 2

Habitusul turistic operational (Ho) este format din habitusul turistic operation al primar (Hop) alcatuit, pe de-o parte, din habitusul turistic tehnico-edilitar (H te), habitusul turistic de comunicatie (Hcm), habitusul turistic complementar (Hcp), habitusul turistic economic (He) si, pe de alta parte, din cel derivat (Hod), re prezentat de habitusul turistic de cazare (Hcz), habitusul turistic de alimentatie publica (Hap) si habitusul turistic de agrement, recreere si cura (Harc): Ho = Hop + Hod Hop = Hte + Hcm + Hcp + He Hod = Hcz + Hap + Harc Habitusul turistic suprastructural (Hs) corespunde valorii vectorilor turismogen i axiologici, reprezentati de habitusul turistic geoistoric (His), cultural (Hcl) si religios (Hr): Hs = His + Hcl + Hr Prin nsumarea tuturor acestora rezulta valoarea habitusului turistic, care reflec ta rangul de bonitate al capacitatii habigeno-turistice, respectiv valoarea potenti alului turistic. IV.2. Necesitatea abordarii sistemice a habitatului turismogen pe baza metodelor informatice de analiza (G.I.S.) Conform celor mai recente estimari ale specialistilor, evolutia turismului este influentata de un complex de factori, care vizeaza doua mari categorii (O. Snak, P. Baron, N. Neacsu, 2001, p. 522): factorii exogeni, respectiv aspectele de ordin general care pot favoriza sau mpiedica dezvoltarea turismului si factorii endogen i, reprezentati de fortele pietei turistice. Att analiza calitativa a potentialului tu ristic al depresinilor Sibiului si Fagarasului, dar si a Culoarului turismogen Sibiu -F agaras, ct si evaluarea sa cantitativa, presupun luarea n considerare a doua premise fundamentale: definirea criteriilor de evaluare si stabilirea sistemului de indi catori n functie de care se va aborda problematica studiata. n conditiile actuale, de evolutie a stiintelor geografice si a dinamicii accentua te a fenomenelor care influenteaza dezvoltarea turismului, modelarea geoinformatica a sistemului turistic s-a impus ca o prioritate a cercetarii stiintifice a potenti alului turistic al teritoriilor studiate. Prin procedeele de abstractizare, generalizare si clasificare cu care opereaza Sistemele Informatice Geografice (G.I.S.) s-a ncercat realizarea unei baze de dat e cu

informatii spatializate referitoare la Depresiunile Sibiului si Fagarasului. S-a pornit de la prelucrarea datelor de tip harta harti topografice, geologice, de vegetatie, climatice, turistice etc , de tip tabelar si text. S-au stabilit elementele de in terespentru fiecare dintre acestea. n ceea ce priveste datele de tip harta, acest ea au fost structurate ntr-un numar de 22 de teme mari, care cuprind un spectru larg de indicatori, n numar de peste 130. PARTEA a II-a. PLURIDIMENSIONALITATEA HABITATULUI TURISMOGEN SIBIU FAGARAS. ORIGINALITATE SI DIVERSITATE CAPITOLUL V. TIPURI DE COORDONATE DETERMINATIVE N STRUCTURA SI FIZIONOMIA PEISAJULUI HABITATULUI TURISMOGEN AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE ACESTORA

V.1. Pozitia geografica. Modalitati de reflectare peisagistica a interferentelor geografice munte depresiune podis ncadrat geomorfologic si functional zonei de depresiuni marginale din sudul Podisului Transilvaniei, Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras se contureaza ca o unitate geografica cu valente turistice distincte n peisajul de interferenta tran silvano carpatica. Desfasurat pe directia generala vest - est - nord-est, acest culoar separa Podisul Trnavelor, la nord, de Carpatii Meridionali, la sud. Coordonatele matemat ice care delimiteaza teritoriul studiat sunt: 4537 49 (extremitatea sudica -localitatea Boita) -4559 32 (extremitatea nordica -localitatea Ungra) latitudine nordica si 2340 08 (extremitatea vestica -localitatea Jina) -2523 48 (extremitatea estica localitat ea Dopca). n vederea studierii complexitatii capitalului natural si antropic al habitatului turismogen peritransilvan sudic, care genereaza si sustine manifestarea fenomenu lui turistic, am luat n considerare arealele morfologice abordate, n general, n literat ura de specialitate, respectiv depresiunile Sibiului si Fagarasului. Pentru a avea ns a o imagine de ansamblu a potentialului turistic sud-transilvanean, am inclus n supra fata Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, alaturi de cele doua arii depresionare, si acele sectoare din unitatile de relief limitrofe, n care caracteristicile activitatilor turistice impun acest lucru. Am construit, n acest mod, o zona mai extinsa, prin nglobarea teritoriilor adiacente, a caror specificitate reprezinta parte integranta din entitatea geotu ristica spatiala si structural-functionala sud-transilvaneana (fig. 26). Este vorba despre: . Arealul turistic al zonei etnofolclorice Marginimea Sibiului inclusiv Jina, Poiana Sibiului, Rod si Tilisca - situata, din punct de vedere morfologic, n sudul depresiunilor Sibiului si Salistei, nsa din perspectiva functionalitatii geoturis tice a spatiului cercetat, va fi inclusa n partea vestica a Culoarului turismogen SibiuF agaras; . Arealul turistic al statiunii balneoclimaterice Ocna Sibiului, situat n Culoarul Visei, la nord de Depresiunea Sibiului, la o distanta de 7 km de orasul Sibiu; . Sectorul inferior al Vaii Sibielului, datorita prezentei unor elemente de peis aj extrem de atractive n lungul sau si a Cabanei Fntnele; . Sectorul inferior al Vaii Cibinului, prin existenta Cheilor Cibinului; . Sectorul Sibiu Ratinari Paltinis, datorita prezentei acestei statiuni montane; . Sectorul inferior al vaii Sadului, unde se afla localitatea Ru Sadului, componenta a Marginimii Sibiului ; . Depresiunea Salistei, datorita faptului ca pe teritoriul sau se afla localitat

ile Gales, Sibiel, Vale, Saliste etc; . Depresiunea Hoghiz -Venetia35 , care apartine zonei morfologice peritransilvane estice36. Aceasta va constitui extremitatea nord-estica a Culoar ului turismogen Sibiu-Fagaras, datorita elementelor de potential turistic antropic, c are se leaga organic de civilizatia si spiritualitatea ariei de cultura etnofolclorica si istorica a Tarii Fagarasului. 35 N. Popescu mentioneaza n anul 1990 faptul ca Depresiunea Hoghiz Venetia se dif erentiaza structural, tectonic si morfoclimatic de Depresiunea Fagarasului, ntre care se realizeaza o larga comunic are prin prezenta Vaii Venetia (N. Popescu, 1990, Tara Fagarasului. Studiu geomorfologic, Edit Academiei Romne, Bucuresti, p. 15) 36 Autori ca I. Mac si I. Tovissi, 1968; I. Mac, 1972, citati de N. Popescu, 199 0, p. 9, ncadreaza Depresiunea Hoghiz-Venetia ca subunitate a Subcarpatilor Homoroadelor

Includerea anumitor sectoare, limitrofe depresiunilor Sibiului si Fagarasului, c a de pilda a Depresiunii Salistei, a Vaii Sibielului, a Vaii Cibinului, a sectorul ui Sibiu Rasinari Paltinis, a Vaii Sadului a rezultat n urma discutiilor purtate cu prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, coordonatorul tezei mele de doctorat. Pentru analiza fenomen ului turistic din aceasta perspectiva, am luat drept model de studiu cercetarea efectuata n arealul Carpatilor Orientali de prof univ. dr. N. Cianga37, care a pr ocedat la marirea suprafetei morfologice propriu-zise a Carpatilor Orientali cu unele a reale strns legate de acestia, prin specificul activitatilor turistice. Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras se desfasoara pe o suprafata totala de 1 675 km, din care 367 km revin Depresiunii Sibiului si1039 km Depresiunii Fagarasului. La acestea se adauga: . Cei 25 km aferenti sectorului 1 din Muntii Cindrelului, respectiv localitatilor Jina Poiana Sibiului Rod Tilisca, din cadrul zonei etnofolclorice Marginimea Sibiului ; . Cei 4 km ai sectorului 2 din Muntii Cindrelului, respectiv sectorul inferior din Valea Sibielului; . Cei 28 km ai sectorului 3 din Muntii Cindrelului, semiaxa turistica polarizanta Sibiu Rasinari Paltinis; . Cei 12 km ai sectorului inferior al vaii Sadului (sectorul 4 din Muntii Cindrelului), unde se afla localitatea Ru Sadului, componenta a Marginimii Sibiului ; . Cei 16 km ai sectorului 5 din Muntii Cindrelului, reprezentat de sectorul inferior al Vaii Cibinului; . Cei 60 km ai Depresiunii Salistei; . Cei 88 km ocupati de Depresiunea Hoghiz-Venetia, n extremitatea nordestica a culoarului turismogen; . Cei 36 km aferenti sectorului din Culoarul Visei (Ocna Sibiului). Teritoriul, n ansamblul sau, cu o lungime totala de 197,22 km (rezultata prin nsumarea lungimilor fiecarui sector al Culoarului, conform tabelului 13) reprezin ta 3,03 % din suprafata Transilvaniei, 4,90 % din Regiunea de Dezvoltare Centru, ca reia i apartine si 0,70 % din suprafata Romniei (tabelul 12). Acesta se extinde pe o latime maxima n domeniul turismogen estic, respectiv Depresiunea Fagarasului, de 16,41 km si o lungime, pe directia vest est, de aproximativ 76,25 km, n timp ce domeniul turismogen vestic se desfasoara pe o lungime de 51 km, pe directia vest est, latimea sa maxima, de 22 km, nregistrnduse n Depresiunea Sibiului Tabelul nr. 12. Raportul dintre subdiviziunile Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras si alte unitati teritoriale de rang superior UNITATEA TERITORIALA SUPRAFATA OCUPATA DE UNITATEA TERITORIALA Din total culoar turismogen % Din teritoriul

Romniei (238 391 km) % Din teritoriul Transilvaniei (55 146 km) % Din teritoriul Regiunii de Dezvoltare Centru ( 34 100 km) (km) % Sectorul 1 din Muntii Cindrelului (Jina Poiana Sibiului Rod Tilisca) 25 1,49 0,010 0,045 0,07 Sectorul 2 din Muntii Cindrelului (Valea Sibielului) 4 0,26 0,001 0,007 0,011 Sectorul 3 din Muntii Cindrelului 37 N. Cianga (1998), Turismul din Carpatii Orientali. Studiu de geografie umana, Ed. a-II-a, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, p. 15 4

(Rasinari Paltinis) 28 1,70 0,011 0,050 0,082 Sectorul 4 din Muntii Cindrelului (Valea Sadului) 12 0,70 0,005 0,021 0,035 Sectorul 5 din Muntii Cindrelului (Valea Cibinului) 16 0,95 0,007 0,029 0,046 Depresiunea Saliste 60 3,58 0,025 0,108 0,175 Depresiunea Sibiului 367 21,93 0,155 0,665 1,076 Sectorul din Culoarul Visei (Ocna Sibiului) 36 2,14 0,015 0,065 0,105 Depresiunea Fagarasului 1039 62 0,434 1,88 3,046 Depresiunea Hoghiz-Venetia 88 5,25 0,037 0,159 0,258 TOTAL CULOAR 1 675 100 0,70 3,03 4,9 Un rol important n desfasurarea activitatilor de turism revine cailor de comunicatie si n special drumurilor, care n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras au o lungime de 912,87 km, din care 132,56 km sunt drumuri europene, 469,67 -km drumuri judetene, 135,98 sunt alte drumuri (drumuri naturale mbunatatite, drumuri de exploatare). La acestea se adauga drumurile naturale -174,66 km si drumurile de exploatare -757,43 km. Caile ferate se desfasoara pe o lungime totala de 185,53 km. Lungimea arterelor hidrografice permanente este de 1701,91 km, n timp ce reteaua hidrografica intermitenta are o lungime de 351,38 km. Din totalul de 1675 km, padurile ocupa 190,97 km; livezile 16,15 km; lacurile 18,93 km; suprafata intravilanului localitatilor se extinde pe 109,07 km. Identificarea limitelor unei depresiuni se realizeaza, din punct de vedere fizic ogeografic, prin stabilirea elementelor de diferentiere fata de zonele cu care vine n care va surprinde o serie de detalii ale contact, pe baza analizei cartografice terenului si a documentarii bibliografice38 . Indicii de interferenta reprezinta rezultatul studierii elementelor de corelatie care intervin n caracterizarea unor limite teritoriale. Elementele de corelatie a u fost definite de Valeria Velcea (1992) ca acele aspecte care permit analiza unui feno men si stabilirea legaturilor de diferite ordine, manifestate fata de complexul teritor ial n care evolueaza sau fata de alte fenomene39 . Pozitia geografica a Culoarului turismog en Sibiu-Fagaras este reliefata de o serie de indici corelativi, care evidentieaza modul de raportare a perimetrului studiat la unitatile de relief limitrofe (tabelul 14). Indicii turistici utilizati n definirea corelativa a pozitiei geografice a Culoar ului turismogen Sibiu Fagaras sunt: Indicele functiei turistice (Ift) Ift = Lc / P x 100, care reprezinta rezultatul relatiei:

unde: Lc

numarul de locuri de cazare; P

numarul populatiei calculat pe baza formulei:

Indicele ponderii cailor de acces (Icd) Icd = N / L ,

unde: N numarul cailor de acces (drumuri, trasee turistice, linii ferate) , care permit patrunderea n arealul cercetat; L lungimea sectorului de limita a subdiviziunii teritoriale luata n considerare. 38 Valeria Velcea (1992), Cartografia turismului, Facultatea de Geografia Turism ului, Bucuresti, p. 34 39 idem, p. 37

Tabelul nr. 14. Centralizator al indicilor de interferenta selectivi definitorii pentru pozitia geografica a depresiunilor Sibiului si Fagarasului n cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras (2002) UNITATEA TERITORIALA Alt. minima (m) Alt. maxima (m) Sectoarele de limita relevante pentru pozitia geoturistica a culoarului turismogen Limita Lungimea limitei S I ft Icd Sectorul 1 din Muntii Cindrelului Rod (Jina Poiana Sibiului Tilisca) 700 1000 S 62 km 0,50 0,080 Sectorul 2 din Muntii Cindrelului (Valea Sibielului) 530 900 S 18 km 87,06 0,055 Sectorul 3 din Muntii Cindrelului (Rasinari Paltinis) 550 1445 S 42 km 1499,82 0,047 Sectorul 4 din Muntii Cindrelului (Valea Sadului - ntre Sadu si Ru Sadului) 520 800 S 38 km 60,7 0,026 Sectorul 5 din Muntii Cindrelului (Valea Cibinului) 600 1000 S 34 km 1,62 0,029 Depresiunea Saliste 400 720 S 14 km 33,26 0,142 Depresiunea Sibiului 420 600 E 35 -0,057 S 47,5 km 60,61 0,084 Sectorul din Culoarul Visei (Ocna Sibiului) 400 460 N 22,8 km 5,66 0,175 Depresiunea Fagarasului 380 800 N 116 km 12,60 0,017 S 82 km 36,05 0,50 Depresiunea Hoghiz-Venetia 440 600 E 62 km -0,048 unde: Alt. Altitudinea limitei (m); S I ft - Suma indicilor functiei turistice a localitatilor n sectoarele de limita; Icd Indicele ponderii cailor de acces (drumuri, trasee turistice, linii ferate) V.2. DETERMINANTE ADMINISTRATIV-TERITORIALE ALE HABITATULUI TURISMOGEN SIBIU - FAGARAS Conditiile fizico-geografice, reprezentate de relieful domol, de adapost, de bioclimatul favorabil, de prezenta numeroaselor resurse acvatice si biotice, au oferit

cadrul natural necesar dezvoltarii habitatului turismogen sud-transilvanean. n cuprinsul sau, extins pe o suprafata de 1675 km, au aparut si s-au dezvoltat 119 asezari omenesti, care n prezent sunt grupate n 42 unitati administrative, reprezentate de 9 unitati urbane si 33 de comune. Acestea se extind pe teritoriu l judetelor Sibiu, n numar de 52 si Brasov, n numar de 68. Fiecare dintre cele 119 localitati si aduc un aport mai mare sau mai mic la realizarea potentialului turi stic, prin intermediul capacitatii lor habigeno-turistice. Dintre cele 119 localitati, 20 se afla n Depresiunea Sibiului. Acestea sunt repartizate, din punct de vedere administrativ, n 3 orase (Sibiu, Cisnadie si Tal maciu) si 9 comune (Cristian, Gura Rului, Orlat, Poplaca, Rasinari, Sadu, Selimbar, Sura Mare si Sura Mica). Depresiunea Salistei cuprinde un singur oras, care nsa include din punct de vedere administrativ, o localitate urbana (Saliste) si sase rurale (Fntnele, Gales , Mag, Sacel, Sibiel si Vale). n Sectoarele 1 (Jina Poiana Sibiului Rod -Tilisca), 3 (Paltinis) si 4 (Ru Sadului) din Muntii Cindrelului sunt localizate 5 unitati administrative, reprez entate de 1 statiune (Paltinis) care apartine din acest punct de vedere municipilui Sib iu si 4 comune (Jina, Poiana Sibiului, Tilisca, Paltinis, Ru Sadului), care cuprind 6 localitati. Sectoarele 2 (Valea Sibielului) si 5(Valea Cibinului) din Muntii 4

Cindrelului nu includ pe teritoriul lor localitati. Culoarul Visei cuprinde un o ras, reprezentat de o localitate (Ocna Sibiului). Depresiunea Fagarasului beneficiaza de un teritoriu mult mai extins n suprafata dect celelalte sectoare, aspect care, corelat cu premisele fizico-geogr afice favorabile, a permis dezvoltarea unui numar mai mare de localitati, respectiv 74 , a caror administrare teritoriala este asigurata de 3 orase (Fagaras, Avrig si Vict oria) si 17 comune (Arpasul de Jos, Beclean, Crta, Crtisoara, Hrseni, Lisa, Mndra, Parau, Porumbacu de Jos, Racovita, Recea, Sercaia, Sinca, Turnu Rosu, Ucea, Vistea, Voi la). n Depresiunea Hoghiz-Venetia exista un numar de 3 comune (Comana, Hoghiz si Umbra), care grupeaza 11 localitati. Din totalul suprafetei Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, de 1675 km, mediul urban constituit din cele 9 localitati, respectiv Sibiu cu statiunea Palt inis, Ocna Sibiului, Cisnadie, Talmaciu, Saliste, Avrig, Victoria, Fagaras, ocupa 416,22 km, ceea ce reprezinta 24,85% (fig. 33). Mediul rural, alcatuit dintr-un numar de 33 de comune, are o suprafata de 1258,78 km, respectiv 75,15 % din total . se constata faptul ca suprafata ocupata de mediul rural este de 75,15%, n timp ce suprafata mediului urban se extinde pe doar 24,85% (fig. 34). 0 20 40 60 80 Fig. nr. 34. Ponderea suprafetei n culoarul turismogen 24,85 75,15 MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL Remarcam nsa faptul ca desi numarul localitatilor urbane este mai mic dect al celor rurale, valoarea capacitatii habigeno-turistice pe care o genereaza pot entialul turistic natural si antropic al acestora este foarte aproape de valoarea habitus ului turistic rural V.3. COORDONATE CULTURAL-ISTORICE, DEMOGRAFICE SI SOCIALECONOMICE. REPERE SEMNIFICATIVE PENTRU EVOLUTIA POTENTIALULUI TURISTIC Potentialul turistic al unui teritoriu reprezinta, n opinia noastra, consecinta functionalitatii sistemice a habitatului turismogen, a conlucrarii sinergice a elementelor structurale ale acestuia. Componenta sa interna, turismotopul, rezul ta din corelatia aspectelor definitorii cu caracter cultural-istoric att din perspectiva evolutiei nregistrate de acesta de-a lungul timpului, ct si din punctul de vedere al caracteristicilor calitative si cantitative pe care le-a dobndit, sub influenta d

iverselor

curente culturale, a aspectelor cu caracter religios, demografic, social-economi c si politic. V.3.1. Contextul istoric reflectat de lucrarile de specialitate si n toponimie si premisele culturale ale aparitiei si dezvoltarii potentialului turistic V.3.1.1. Consemnarea evolutiei istorice a unui spatiu geografic prezinta importanta pentru studierea potentialului sau turistic din perspectiva cunoaster ii etapelor care au determinat aparitia si dezvoltarea sa. Din punct de vedere isto ric si antropogeografic, habitatul turismogen Sibiu-Fagaras a constituit o arie de uman izare nca de la nceputurile civilizatiei omenesti, fapt consemnat de prezenta vestigiilo r istorice pe ntregul sau teritoriu. Etapele istorice parcurse pna n prezent au determinat o anumita configuratie a habitatului turismogen sud-transilvanean, reflectata de evolutia potentialului turistic al mediului urban si rural. V.3.1.2. Dimensiunea culturala a habitatului depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora are importante valente etnografice si folclorice, care deriva din bogatul patrimoniu material si spiritual sud-transil vanean. Se remarca arta populara, obiceiurile, creatiile literare, muzicale si coregrafi ce traditionale, manifestarile culturale contemporane. Creatorii populari si-au adu s o importanta contributie la realizarea zestrei culturale, prin ocupatii ca olaritu l, pictura pe sticla, prelucrarea lemnului si a lnii. Dezvoltarea economica a constituit o premisa importanta n evolutia culturala a orasului Sibiu, centru polarizator din acest punct de vedere n partea de sud a Transilvaniei. Ideile si curentele umaniste, n special cu caracter iluminist au p atruns n aceasta zona pe filiera germana, fie prin intermediul membrilor societatii burg heze din Apus, veniti aici n interes de afaceri, fie prin tinerii romni care si desavrsea u pregatirea n universitatile germane. Orasul Sibiu a constituit primul centru transilvanean al Reformei lui Luther, decretata aici n 1543, care avea ca scop lu pta mpotriva clerului catolic. Dintre umanistii care au activat n orasul Sibiu mention am: G. Reicherstofer, Ioan Lebel, Schasus; Nicolae Olahus (doar n tinerete) etc. Un rol important n evolutia culturala a localitatilor din sudul Transilvaniei lau avut urmatoarele tipuri de actiuni: aparitia scolilor; aparitia editorialelor si publicarea de reviste, cotidiane si ziare saptamnale locale; organizarea de manif estari teatrale si festivaluri; extinderea activitatii mestesugarilor, datorita faptulu i ca dezvoltarea atelierelor urbane si aparitia manufacturilor a condus la cresterea productiei si a beneficiilor materiale. Pentru a-si apara interesele si a promov a progresul tehnic, mestesugarii au nceput sa se organizeze n asociatii, care sa urmareasca si culturalizarea acestora. O importanta majora pentru dezvoltarea turismului cultural sud-transilvanean si punerea n valoare a bogatului patrimoniu

cultural-istoric existent, o are includerea orasului Sibiu n categoria capitalelo r culturale europene. Acest fapt, care va avea loc n anul 2007, are puternice reverberatii pentru ntregul fenomen turistic transilvanean si national, deoarece el depaseste perimetrul sibian prin renumele si nsemnatatea programului cultural european mentionat. Programul Sibiu -Capitala culturala Europeana 2007 va contribui la evidentierea patrimoniului turistic al acestui oras, dar si a ariei sale limitro fe, n care se ncadreaza si centrele turistice Cisnadioara si Cisnadie.

V.3.2. Impactul caracteristicilor si dinamicii factorilor demografici Dinamica populatiei Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras a fost influentata de diversi factori, care au marcat evolutia acestuia n diferite etape istorice. n anul 2002, comparativ cu anul 1992 numarul populatiei stabile nregistrate n localitatil e depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe din cadrul Cul oarului turismogen Sibiu-Fagaras a scazut cu 32 220 locuitori. Aceasta nsemnata modificare, n sens negativ a numarului populatiei s-a datorat, pe de-o parte, emigrarii masive a fortei de munca n strainatate, dupa an ul 1989, cnd granitele au devenit mai accesibile. Pe de alta parte, ea reprezinta o consecinta a reducerii natalitatii, att ca urmare a situatiei precare, n general, a tinerilor casatoriti, ct si a motivatiilor de ordin personal ale acestora (mplinir e profesionala, stres accentuat etc.). Se remarca si faptul ca numarul populatiei a scazut n anul 2002 (72,57%) fata de 1992 (74,09) n mediul urban (fig. 39), conform recensamintelor, nsa n mediul rural se constata o crestere de la 25,91 % (fig. 40) n 1992 la 27,43 % n 2002. Ace st lucru se explica, n special, prin fenomenul de migrare a populatiei urbane somere catre mediile rurale, care ofera conditii de viata mai facile. V.3.3. Particularitati socio-economice si raportul lor cu structura si functionalitatea habitatului turismogen Cadrul natural a oferit posibilitatea dezvoltarii economice a depresiunilor sudt ransilvanene si prin conditiile fizico-geografice, care au favorizat practicarea agriculturii nca din timpuri stravechi. Initial s-au dezvoltat si specializat o s erie de mestesuguri, n diverse domenii de activitate. Spatiul geografic ocupat de Culoaru l turismogen Sibiu-Fagaras a nregistrat ulterior o dezvoltare accentuata datorata functiei industriale, care a nceput sa fie tot mai prezenta si mai diversificata. n urma analizei efectuate s-a constata faptul ca dezvoltarea economica a teritoriului studiat a presupus participarea unei game variate de activitati, ca re augenerat locuri de forta de munca si rezultate financiare apreciabile. n aces t context, evolutia culturala a nregistrat o dinamica pozitiva, fapt care a contribuit la ex tinderea si diversificarea potentialului turistic antropic a teritoriului studiat. CAPITOLUL VI. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE ACESTORA PRIN PRISMA CAPACITATII HABIGENO TURISTICE VI.1. Turismotopul -componenta interna a habitatului turismogen si valorificarea sa prin activitati turistice

Prospectarea potentialului turistic al unui habitat turismogen, n speta a depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora din cadru l Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, trebuie sa porneasca de la o serie de considerente de ordin teoretic, care sa permita ntelegerea importantei cunoasteri i aportului fiecarui element al mediului geografic la valoarea acestuia.

Definit de M. Ielenicz si Laura Comanescu (2006) ca ansamblul elementelor naturale si antropice de pe un teritoriu, a caror existenta conduc la aparitia s i dezvoltarea fenomenului turistic, potentialul turistic reprezinta o parte compon enta a patrimoniului turistic. Propunem nsa un alt gen de abordare dect cel mentionat anterior, orientata spre o perspectiva sistemica structural-functionala a spatiului destinat desfasu rarii activitatilor turistice, pe care l-am denumit habitat turismogen. Consideram potentialul turistic drept capacitatea habigeno-turistica a unui teritoriu, rezu ltata din valoarea habitusului sau turistic. Habitusul turistic reflecta valoarea componentei interne a habitatului turismogen, denumita de noi turismotop, prin potentialul sinergic intern. Acesta se apreciaza pe baza capacitatii habigeno-turistice, n cadrul etapelor de cercetare a potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe, care apartin Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras (fig. 42). VI.1.1. POTENTIALUL TURISTIC INFRASTRUCTURAL Infrastructura turismogena defineste sistemele de factori determinanti ai potentialului turistic al unui teritoriu, din perspectiva modului cum se asociaz a si i imprima o anumita trasatura, distincta n peisaj. n acest sens, am diferentiat elementele care compun spatiul geografic, prin aportul lor material, att din dome niul mediului natural, ct si al celui antropic. Ambianta necesara desfasurarii activit atilor turistice, fie ca sunt practicate de turisti, ca beneficiari, fie de prestatorii de servicii turistice, este asigurata, pe de-o parte de componentele naturale, iar pe de alt a parte de cele antropice operationale, respectiv primare si derivate, utile si necesare de sfasurarii unor actiuni umane n bune conditii. n cadrul infrastructurii turismogene distingem doua mari grupe: A) Infrastructura turismogena ambientala -care creeaza habitusul ecoturistic, determinat de gradul de sustinere si de atractivitate al reliefului, climei, resurselor de apa si biocenozelor; B) Infrastructura operationala generatoare de habitus turistic operational. La

rndul sau, acesta se diferentiaza, n functie de maniera n care au aparut si s au dezvoltat, n cadrul unui anumit habitat turismogen, aspectele sale definitorii n urmatoarele doua tipuri: habitus turistic operational primar reprezentat de infrastructura tehnico-edilitara cu care este echipat un teritori

u si habitusul turistic operational derivat, care constituie valoarea calitativa s i cantitativa a bazei turistice tehnico-materiale. n categoria acesteia includem: unitatile de cazare, de alimentatie publica si de agrement. VI.1.1.1. Vectori turismogeni ecoturistici n aceasta categorie sunt incluse acele elemente ale cadrului natural care au un anumit grad de atractivitate, fie prin propriile calitati estetice, fie ca supor t n ndeplinirea functiunilor sistemului respectiv (fig. 42 bis). Pentru identificarea aspectelor lor definitorii ale depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe din cadrul Culoarului turismogen SibiuFa garas am recurs la analiza realizata pe baza aplicarii unor determinatori geoturistici, care ne-au permis evaluarea habitusului ecoturistic. Valorile fina le le-am inclus n tabelul centralizator al potentialului turistic al fiecarei localitati n parte sau, n cazul sectoarelor fara localitati, n determinatorul respectivului sector.

ANALIZA HABITUSULUI VECTORILOR TURISMOGENI PRIN CUANTIFICAREA VALORII POTENTIALULUI LOR TURISTIC (pe baza grilelor valorice, n functie de criteriile specifice) ETAPA I A. ECOTURISTICI Geomorfoturistici Climatoturistici Bioturistici Acvaturistici B. OPERATIONALI B.1. PRIMARI B.2. DERIVATI Tehnico-edilitari De comunicatie Complementari Economici De cazare De alimentatie publica De recreere, agrement si cura C. AXIOLOGICI Geoistorici Culturali Religiosi ETAPA II CENTRALIZAREA VALORILOR HABITUSULUI TURISTIC (pe categorii si n ansamblul sau) STABILIREA CAPACITATII HABIGENO-TURISTICE (a fiecarui modul turismogen n parte) ETAPA III ATRIBUIREA RANGULUI DE POTENTIAL TURISTIC (pe baza clasei de bonitate turistica -- stabilita n functie de grila valorica ) ETAPA IV STABILIREA POTENTIALULUI TURISTIC AL DOMENIULUI TURISMOGEN (pe baza nsumarii valorii obtinute n determinatorii de potential turistic a areale lor turismogene) ANALIZA HABITUSULUI VECTORILOR TURISMOGENI PRIN CUANTIFICAREA VALORII POTENTIALULUI LOR TURISTIC (pe baza grilelor valorice, n functie de

criteriile specifice) ETAPA I A. ECOTURISTICI Geomorfoturistici Climatoturistici Bioturistici Acvaturistici B. OPERATIONALI B.1. PRIMARI B.2. DERIVATI Tehnico-edilitari De comunicatie Complementari Economici De cazare De alimentatie publica De recreere, agrement si cura C. AXIOLOGICI Geoistorici Culturali Religiosi ETAPA II CENTRALIZAREA VALORILOR HABITUSULUI TURISTIC (pe categorii si n ansamblul sau) STABILIREA CAPACITATII HABIGENO-TURISTICE (a fiecarui modul turismogen n parte) ETAPA III ATRIBUIREA RANGULUI DE POTENTIAL TURISTIC (pe baza clasei de bonitate turistica -- stabilita n functie de grila valorica ) ETAPA IV STABILIREA POTENTIALULUI TURISTIC AL DOMENIULUI TURISMOGEN (pe baza nsumarii valorii obtinute n determinatorii de potential turistic a areale lor turismogene) Fig. nr. 42. Etapele studierii potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe

. Vectori turismogeni geomorfoturistici Rolul reliefului si geologiei n definirea peisajului studiat si aduce aportul n stabilirea potentialului turistic prin suportul fizic favorizant desfasurarii un or conditii de viata, n special prin caracterul de adapost pe care l imprima, mai ales la cont actul cu muntele. Acest lucru s-a reflectat n decursul timpului n modalitatea de valorificare antropica a spatiului geografic, prin prezenta mai numeroasa a asez arilor umane. . Vectori turismogeni climatoturistici Pentru a analiza potentialul climato-turistic al teritoriului studiat am conside rat necesara prezentarea, n prima parte a acestui subcapitol, a caracteristicilor fac torilor care influenteaza, n mod indirect, cadrul fizico-geografic favorabil activitatilo r din domeniul turismului. Depresiunile Sibiului si Fagarasului si sectoarele lor conexe din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras apartin, din perspectiva zonala, climatului temperat continental moderat. Din punct de vedere regional, se ncadreaza la interferenta dintre circulatia maselor de aer continentale vest-europene, de nua nta oceanica cu cele excesiv continentale din est. Ca o consecinta a conditiilor fiz icogeografice locale, se remarca n peisaj o modificare a caracteristicilor climatice cu caracter general. Ariile depresionare din cadrul culoarului turismogen se situea za n etajul climatic al dealurilor si podisurilor, care nregistreaza amplitudini termi ce relativ mari, frecventa ridicata a ngheturilor trzii si timpurii, regim pluviometr ic de tip continental, un regim eolian moderat etc. Prezenta ramei montane sudice, apartinatoare Carpatilor Meridionali, mpiedica trecerea maselor de aer rece spre sud, fapt care determina stationarea acestora n zona. Bioclimatul, care reprezinta suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul unui teritoriu, se defineste prin intermediul unor parametrii ai elemente lor salecomponente. n conditiile n care factorii determinanti respectivi se ncadrea za n anumite limite ale parametrilor, acestia nu influenteaza starea organismului, da torita faptului ca sunt factori indiferenti , de crutare. Daca limitele respective sunt depasite, fie ntr-un sens, fie n altul, factorii climatici determina o stare de co nfort si relaxare sau dimpotriva, o stare de suprasolicitare, puternic stimulativa, care poate ajunge la nivelul de stres40 . n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras se extind doua tipuri de bioclimat, reprezentate de: bioclimatul sedativ si bioclimatul tonic stimulent de munte. . Vectori turismogeni acvaturistici Potentialul turistic al resurselor de apa, identificat pe baza habitusului acvaturistic se evidentiaza n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras, att prin apele subterane, freatice si de adncime, ct mai ales prin apele de suprafata, respectiv

ruri, pruri, lacuri naturale si antropice. Apele de suprafata sunt bine reprezentate de arterele hidrografice permanente si intermitente care dreneaza Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras si apartin bazin uluihidrografic al Oltului. n general, reteaua hidrografica are o dispozitie conv ergenta, ca urmare a faptului ca rurile care izvorasc din munti dreneaza depresiunile, pentru a fi apoi colectate de Olt sau de Cibin. Densitatea retelei hidrografice la contactul 40 Cndea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2000), Romnia. Potential turistic, Edit . Universitatii Bucuresti, p. 59

Depresiunii Fagarasului cu muntele este de 1,4 km / km, dar scade la 0,6 0,7 km / km n cmpia depresionara. n Depresiunea Sibiului ajunge pna la valori de 0,4 km / km. Reteaua hidrografica are o alimentare pluvio-nivala, la care se adauga un aport nsemnat al apelor subterane, n special n conditiile existentei unor debite mici. Distanta totala parcursa de rurile cu caracter permanent n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras este de 1651,2 km, iar lungimea arterelor hidrografice intermitent e este de 336,35 km. Prezenta rurilor favorizeaza turismul de agrement, pescuitul sporti v etc. Lacurile sarate de la Ocna Sibiului constituie puncte de atractie pentru turismul balneoclimateric. . Vectorii turismogeni bioturistici Speciile forestiere sunt bine reprezentate, n special la contactul cu muntele, de paduri de stejar, de paduri de fag, de paduri de amestec de stejar si fag si cu conifere (brad, molid). n Culoarul 193,33 km, Depresiunii lul 37). Pentru a / locuitor n turismogen Sibiu-Fagaras, suprafata totala a padurilor este de din care 62,35 km revine Depresiunii Fagarasului, 53,89 km Sibiului, iar restul de 77,09 km celorlalte sectoare componente (tabe locuitorii acestui culoar turismogen s-a constatat o cota de 0,051 h anul 1992 si de 0,056 ha / locuitor n anul 2002.

Tabelul nr. 37. Suprafata padurilor n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras Nr. sector D E N U M I R E S E C T O R SUPRAFATA PADURILOR (km) I Sectorul 1 din Muntii Cindrelului (Jina Poiana Sibiului Rod Tilisca) 6,41 km II Sectorul 2 din Muntii Cindrelului (Valea Sibielului) 8,30 km III Sectorul 3 din Muntii Cindrelului (Rasinari Paltinis) 18,61 km IV Sectorul 4 din Muntii Cindrelului (Valea Sadului) 12,91 km V Sectorul 5 din Muntii Cindrelului (Valea Cibinului) 14,13 km VI Depresiunea Saliste 8,85 km VII Depresiunea Sibiului 53,89 km VIII Sectorul din Culoarul Visei

(Ocna Sibiului) IX Depresiunea Fagarasului 62,35 km X Depresiunea Hoghiz-Venetia 7,88 km TOTAL SUPRAFATA PADURI 193,33 km Padurea reprezinta, ca structura si corelatii, ecosistemul cel mai complex, cu evolutia cea mai ndelungata n timp si cu cea mai nchegata stabilitate (Morariu I., 1973 citat de Olaru M., 1996, p. 61). Padurea constituie, n acelasi timp, un elem ent fundamental n organizarea spatiului turistic, prin faptul ca este un cadru propic e 4

desfasurarii traseelor turistice, o ambianta favorabila practicarii activitatilo r recreative si de agrement. n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras se remarca existenta urmatoarelor categorii de paduri: A) paduri de agrement periurbane reprezentate de:

. n apropierea centrului turistic Sibiu: Padurea Dumbravii Sibiului (n sud-vest); . n apropierea centrului turistic Cisnadie: Padurea Tufari (n est); . n apropierea centrului turistic Ocna Sibiului: Padurea Ocnei si Padurea Neagra (n vest); . n apropierea centrului turistic Fagaras: Padurea Fagetului (la nordvest); B) paduri de agrement, aflate la distante mai mari de centrele urbane, amplasate n mediul rural n categoria carora intra: . paduri n extremitatea vestica a Culoarului turismogen SibiuFagaras: Dosul Lacului (la nord-vest de localitatea Rusciori); Ratu (la nord de localitatea Cristian); Burchii (la sud-vest de localitatea Selimbar); Bercul Rosu (la sud-vest de localitatea Orlat); Dosu Mare (la nord de localitatea Orlat); Plescioara (la sud de Gura Rului); Daneasa (la sudvest de localitatea Rasinari); Mohu (la est de localitatea Mohu); . paduri n extremitatea estica a Culoarului turismogen SibiuFagaras: Dumbravii (la sud-est de localitatea Sarata); Higiu Scoreiu (la sud-est de localitatea Sarata); Dumbrava Crta (la nord-vest de localitatea Crta); Arsurilor (la sud-est de localitatea Arpasu de Sus); Albota Mica (la sud-est de localitatea Arpasu de Sus); Albota Mare (la sud-est de localitatea Arpasu de Sus); Prislopului (la sud-est de localitatea Arpasu de Sus); Dumbravii (la sud-est de localitatea Oltet); Prundul peste Grla (la nord vest de localitatea Voila); Padurea lui Moldovan (la sud-est de localitatea Breaza); Dumbrava Vadului (la sud-vest de localitatea Vad, unde sunt amplasate si poienile cu narcise); Chiciurii (la nord-est de localitatea Persani); Barcului (la est de Cuciulata); Bogatei (la sud-vest de localitatea Bogata Olteana). VI.1.1.2. Vectori turismogeni operationali: A) Vectori turismogeni operationali primari: Vectorii turismogeni primari sunt reprezentati de urmatoarele categorii structurale: vectorii tehnico-edilitari, vectorii de comunicatie si vectorii complementari. A.1. Vectori turismogeni tehnico-edilitari Acestia cuprind : reteaua de canalizare ; retelele de alimentare cu apa potabila ; retele de gaze naturale ; retele de energie electrica. Pentru analiza modului n c are elementele de infrastructura generala existente favorizeaza practicarea activita tilor din domeniul turismului n depresiunile Sibiului si sectoarele lor conexe din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras am utilizat o serie de criterii, ca de pilda : ponderea cantitativa; gradul de accesibilitate; calitatea serviciilor prestate, n functie

de fiecare categorie n parte (canalizare, retele de apa potabila, de gaze natural e etc.); gradul de interes; nivelul de cunoastere al caracteristicilor acestora din parte a opiniei publice, respectiv a turistilor; gradul de valorificare. Pe baza unei grile de a preciere, fiecaruia dintre criteriile mentionate i-a fost atribuit cte o valoare, de la 0 l a 4. Valorile potentialului turistic al acestor vectori turismogeni au fost analizati n cadrul fiselor de prezentare a turismotopului fiecarei localitati n parte. A.2. Vectori turismogeni de comunicatie Aceasta categorie de vectori include: cai de acces (rutiere, feroviare, aeriene, trasee turistice); posibilitati de transport (rutier, feroviar, aerian). Posibilitatile de acces catre zona Culoarului turismogen Sibiu Fagaras s-au diversificat n timp, sub impulsul progresului tehnic nregistrat de industria mijloacelor de transport, a modernizarii drumurilor, a extinderii cailor ferate, a dezvoltarii Aeroportului Sibiu. Se remarca, de pilda, n perioada 2000 2003, o dezvoltare a activitatii desfasurate pe Aeroportul Sibiu (fig. 72). Fig. nr. 72. Dinamica numarului de pasageri pe Aeroportul Sibiu (2000 -2003) 0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 Nr. pasageri Nr. pasageri Nr. pasageri Nr. pasageri 2000 2001 2002 2003 Pasageri mbarcatidebarcati (fara tranzit) Pasageri n tranzit Total pasageri B) Vectori turismogeni operationali derivati: B.1. Vectori turismogeni de cazare respectiv tipurile de structuri de primire turistica, cu functiuni de cazare. n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras, unitatile de cazare nregistrate n anul 2002 au avut un numar total de 6 294 locuri, dintre care cele mai numeroase se remarca n orasul Sibiu, statiunea Paltinis, Smbata de Sus, Ocna Sibiului etc. Se remarca faptul ca n anul 1992 s-a nregistrat o rata de crest

ere a capacitatii de cazare turistica fata de 1980 cu 76,90 %, ca urmare a extinderii activitatilor din domeniul turismului, n special n localitatile rurale, prin pensi unile turistice rurale si agroturistice, n conditiile liberalizarii economiei de piata si a noilor posibilitati oferite de regimul democratic instaurat dupa anul 1989. La acestea se adauga nsa si contributia, nsa ntr-o mai mica masura, a numarului locurilor de cazare din moteluri, cabane si vile turistice, precum si a celor din tabere si campinguri.

Rata de crestere mentionata este mai semnificativa dect cea nregistrata n anul 2002, fata de anul 1998, a carei valoare este de 55,10 %. Am constatat nsa f aptul ca n anul 2002, o amploare mai mare o avut-o cresterea numarului de locuri de caz are n hoteluri, urmata de cele din tabere, pensiuni turistice rurale, campinguri si c abane turistice. O atentie speciala s-a acordat si cresterii numarului de locuri de ca zare n arhondaricul manastirilor, datorita extinderii, pe scara tot mai larga, a turism uluireligios. ntr-o proportie mai mica a crescut si numarul de locuri de cazare d in popasurile turistice, din vile turistice si moteluri. Aspectele cantitative si calitative ale vectorilor turismogeni de cazare au fost luate n considerare n cadrul fiselor de analiza ale turismotopului fiecarei locali tati n parte si cuantificate, n vederea identificarii contributiei lor la crearea potent ialului turistic al acestui teritoriu. Pentru a ilustra modul n care sunt valorificate unitatile de cazare am realizat o corelatie computerizata ntre valorile a doi indici, respectiv ntre functia turisti ca a localitatilor si densitatea circulatiei turistice. Fiecare dintre acesti indici au fost calculati dupa formula lor caracteristica. Pentru functia turistica (Ft) am utilizat urmatoarea formula: Ft = L/P x 100, unde: L -nr. locuri de cazare; P -populatia permanenta a zonei. Pentru densitate a circulatiei turistictice formula utilizata a fost: D = T / P, unde: T - nr turistilor; P - nr. populatiei. Acest model de abordare corelativa l-am aplicat pentru 25 dintre localitatile Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras (ex. fig. 78). Fig. nr. 78. Corelatia ntre functia turistica a localitatilor (Ft) din Culoarul t urismogen Sibiu-Fagaras si densitatea circulatiei turistice (D) n anul 2002 y = 0.0392x + 0.0007 0 5 10 15 20 25 30 35 40 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 Ft

D Localitati Linear (Localitati) Datorita faptului ca norul de puncte se distribuie n lungul axei corelatiei, se constata faptul ca ntre functia turistica a localitatilor luate n considerare si c irculatia care o valorifica se manifesta o reala interdependenta.

B.2. Vectori turismogeni de alimentatie publica -n categoria carora am inclus: restaurante, cofetarii, patiserii, fast-fooduri, baruri etc. au fost analizate, n functie de datele obtinute la teren si de la Directiile de Statistica ale judetelor Sibiu s i Brasov, n cadrul determinatorilor de apreciere a potentialului turistic pentru fiecare loc alitate n parte B.3. Vectori turismogeni de agrement, recreere si cura care includ terenuri pent ru practicarea sportului n aer liber (tenis, volei, baschet); prtii de schi si sanius ; patinoar; piscine; popicarii; sali cu jocuri distractive; sali de proiectii; par curi de agrement (distractii); parcuri de recreere (spatii verzi amenajate); gradini zoo logice; gradini botanice; stranduri ; cinematografe; cazinouri; stadioane; hipodrom pent ru echitatie; baze de tratament. Analiza valorii potentialului turistic al acestora s-a realizat pe baza criteriilor de identificare a caracteristicilor lor cantitative si calitative, respectiv ponderea, accesibilitatea, interesul manifestat de turisti si calitate a serviciilor prestate catre acestia, gradul de valorificare si nivelul de cunoastere pe care turistii l au fata de vectorii turismogeni de agrement, recreere si cura. VI.1.2. POTENTIALUL TURISTIC SUPRASTRUCTURAL Vectorii turismogeni axiologici, prin valentele lor istorice, cultural-artistice si religioase si aduc aportul n crearea potentialului turistic al unui teritoriu prin valoarea calitativa si cantitativa a obiectivelor turistice din categoria respec tiva, reflectata de habitusul turistic. Analiza habitusului turistic suprastructural s au axiologic, rezultat din nsumarea habitusului geoistoric, a celui cultural si a ce lui religios, s-a realizat la nivelul fiecarui modul turismogen, respectiv centru tu ristic sau localitate turistica. n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras exista 119 asezari umane, dintre care doar 92 nregistreaza habitus turistic axiologic. Cele care nu prezinta acest tip de habitus sunt urmatoarele localitati: Corbi, Crihalma, Dopca, Dridif, Fntna, Glmboaca, Grid, Gura Vaii, Hrseni, Hurez, Iasi, Ileni, Ludisor, Lupsa, Luta, Parau , Persani, Pojorta, Ru Sadului, Recea, Rucar, Savastreni, Scoreiu, Sebes, Toderita, Ucea de Jos, Ucea de Sus si Voila. VI.2. VALOAREA BONITATIVA A HABITUSULUI TURISTIC PE COMPONENTE STRUCTURALE ALE TURISMOTOPULUI Stabilirea valorii potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasul ui si a sectoarelor conexe acestora din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras o vom realiza, asa cum am mentionat anterior, prin intermediul identificarii habit

usului turistic al fiecarui factor al mediului geografic natural sau antropic, factori pe care i-am denumit vectori turismogeni. Se remarca faptul ca habitusul suprastructural nregistreaza valori mai mari dect cel infrastructural n cadrul potentialului turistic, n principal ca urmare a existentei resurselor turistice cultural-istorice si religioase. Din valoarea to tala a capacitatii habigeno-turistice, de 28 255 puncte, habitusul suprastructural repr ezinta 68 %, iar habitusul infrastructural 32 % (fig. 85).

Fig. nr. 85. Structura capacitatii habigeno-turistice a Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras 32% 68% HABITUS INFRASTRUCTURAL HABITUS SUPRASTRUCTURAL Fig. nr. 85. Structura capacitatii habigeno-turistice a Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras 32% 68% HABITUS INFRASTRUCTURAL HABITUS SUPRASTRUCTURAL Habitusul infrastructural reprezinta, pe de-o parte, consecinta actiunii vectorilor turismogeni ecoturistici, care contribuie la crearea potentialului tu ristic cu 15,80 %, iar pe de alta parte, se datoreaza aportului valoric de 16,20 % adus de vectorii turismogeni operationali. n ansamblul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, un prim rol n cadrul habitusului ecoturistic revine vectorilor acvaturistici, urmati de cei climatotu ristici, apoi de vectorii bioturistici si abia n final, de cei geomorfoturistici. Acest lu cru se explica prin faptul ca relieful constituie, n sectorul depresionar, care este preponderent, doar un cadru fizico-geografic de favorizare a activitatilor din d omeniul turismului. Habitusul turistic operational beneficiaza, n mare masura, de existenta vectorilor infrastructurali cu caracter general, la care se adauga si baza tehni comateriala, nsa ntr-o proportie mai mica (aportul cel mai mare revine bazei de alimentatie publica si nu unitatilor de cazare, n timp ce baza de agrement este e xtrem de slab reprezentata). Din totalitatea vectorilor care se implica n crearea potentialului turistic al Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, a caror valoare contribuie cel mai mult la realizarea capacitatii habigeno-turistice a acestui teritoriu, trebuie mentionat i factorii generatori ai habitusului suprastructural, respectiv obiectivele turistice antro pice. Categoria axiologica cu cele mai multe puncte nregistrate este aceea a vectorilor turismogeni culturali, de factura materiala, urmata de valoarea edificiilor reli gioase si apoi de obiectivele istorice. La acestea se adauga si habitusul cultural si reli gios imaterial. CAPITOLUL VII REGIONAREA POTENTIALULUI TURISTIC. TAXONOMIA PEISAJULUI TURISMOGEN SIBIU-FAGARAS

VII.1. Categorii de unitati taxonomice Studierea peisajului turismogen, respectiv a zonarii potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe, presupune ana liza valorica a unitatii sale elementare (reprezentata, din punctul nostru de vedere, de

obiectivele turistice) si a modului cum se integreaza acestea n ansamblul conditi ilor naturale si social-economice, cultural-religioase, politice etc. ale spatiului g eografic, organizate n subdiviziunile taxonomice ale sistemului peisagistic turismogen: modulul turismogen, arealul turismogen si domeniul turismogen. VII.2. Module turismogene. Criterii holarhice si de bonitare turistica Definirea modulelor turismogene si identificarea lor concreta n teritoriul luat n studiu s-a realizat pe baza unor criterii de analiza. Prin utilizarea tehnologi ei G.I.S., respectiv a Programului ArcGIS, a fost posibila aplicarea unei functii buffer . Aceasta ne-a permis, n baza introducerii unor parametrii specifici, delimitarea u nui perimetru aflat la o distanta, n general redusa la 1 5 km, de obiectul cercetat. n acest mod a fost posibil sa se evidentieze categoriile de module turismogene exi stente n teritoriu, care se grupeaza n functie de criteriile specifice utilizate. n stabilirea modului de organizare spatiala a vectorilor generatori de module turismogene am utilizat urmatoarele criterii: A. Dupa gradul de complexitate -n functie de care se pot diferentia n peisaj module simple sau complexe (fig. 87). A.1. Module turismogene simple reprezentate de punctele turistice41, respectiv locurile situate fie n afara asezarilor, fie n cadrul acestora, care cuprind unul sau mai multe obiective turistice, cu un anumit tip de tematica, a caror vizitare necesi ta o perioada scurta de timp (muzeu, monumente, arii naturale protejate, amenajari piscicole etc.) A.2. Module turismogene complexe Din totalul de 119 de asezari omenesti existente n Culoarul turismogen SibiuFagar as, 110 pot fi considerate module turismogene complexe, dintre care 9 sunt centre turistice si 101 sunt localitati turistice (2 urbane si 99 rurale). Un nu mar de 9 localitati nu au caracter turistic, n categoria carora sunt incluse: Mrsa, Malin is, Vlcea, Vistisoara, Ludisor, Lupsa, Colonia Talmaciu, Prislop, Vestem42. A.2.1. Localitatile turistice prezinta urmatoarele subcategorii taxonomice: A.2.1.1. Localitati turistice urbane orase mici, care detin unul sau mai multe obiective turistice, dar cu o oferta de servicii turistice limitata43. n aceasta categorie includem doar doua asezari umane, respectiv Talmaciu, din Depresiunea Sibiului s i Victoria, din Depresiunea Fagarasului. A.2.1.2. Localitati turistice rurale sate cu pensiuni turistice rurale si agroturistice, care asigura servicii de cazare si masa, ofera locuri de agrement etc.44 Numarul localitatilor incluse n aceasta categorie este mult mai mare dect cel din mediul urban, respectiv de 101. A.2.2. Centrele turistice reprezinta asezari urbane, rareori rurale, cu o oferta turistica bogata n obiective turistice, cu servicii turistice numeroase, cu posib ilitati

41 M. Ielenicz, Laura Comanescu (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. itara, Bucuresti, p. 58 42 Datele prezentate n acest capitol au fost prelucrate dupa informatiile la teren, din cele oferite de Ministerul Culturii si Cultelor, din literatura de specialitate citata. 43 M. Ielenicz, Laura Comanescu (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. itara, Bucuresti, p. 59 44 M. Ielenicz, Laura Comanescu (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. itara, Bucuresti, p. 59

Univers primite Univers Univers

diverse de practicare a formelor si tipurilor de turism45 . n aceasta categorie s unt incluse si statiunile turistice climaterice si balneoclimaterice si spatiile geo turistice periurbane, care cuprind o serie de elemente de atractivitate turistica (gradini zoologice, muzee, servicii de masa, de cazare, de agrement etc). n cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras am identificat un numar de 9 centre turistice, respectiv: Sibiu, Avrig, Cisnadie, Fagaras, Ocna Sibiului, S aliste, Paltinis, Sibiel, Cisnadioara. B. Dupa geneza: n functie de acest criteriu, se remarca n peisajul Culoarului turismogen SibiuFaga ras urmatoarele categorii de module (fig. 88): B.1. Module turismogene naturale spatii geografice care se impun n peisaj printru n anumit element de atractivitate naturala: peisaj turistic geomorfologic si geologic; peisaj turistic biocenotic cu valente recreative, agrementale, cinegetice etc; peisaj turistic hidrografic si lacustru - cu valente recreative, agrementale, pi scicole B.2. Module turismogene antropice spatii geoturistice bine reprezentate de vecto rii turismogeni operationali si axiologici C. Dupa modul de distributie spatial-functionala a potentialului turistic se identifica n peisaj urmatoarele tipuri de module turismogene: C.1. Module turismogene de concentrare a potentialului turistic: C.1.1. Modulul etnofolcloric Marginimea Sibiului situat la contactul dintre Muntii Cindrelului si Lotrului si Depresiunea Sibiului C.1.2. Modulul religios al manastirilor Turnu Rosu Crtisoara Smbata de Sus (Brncoveanu) Dejani Berivoi Bucium Sinca Veche C.2. Module turismogene de dispersie a potentialului turistic: Secvente spatiale intermediare -lipsite de potential turistic, reprezentate de teritoriile care fac legatura ntre spatiile turismogene, cu potential (fig. 91) D. Dupa specificul activitatii turistice: D.1. Module turismogene pentru turismul de vizitare respectiv cultural, religios si educational (scolar) D.2. Module turismogene pentru turismul agremental -de recreere si divertisment D.3. Module turismogene pentru turismul sportiv:-respectiv silvoturism (cinegetic); piscicol; aviatic; echitatie etc D.4. Module turismogene pentru turismul curativ sau fiziologic (ngrijirea si refacerea sanatatii) D.5. Module turismogene pentru turismul stiintific -de vizitare si cercetare a ariilor naturale protejate; de studiere a habitatului turismogen urban si rural etc. D.6. Module turismogene pentru turismul de tranzit -spre zona montana sudica -spre zona colinara nordica spre alte destinatii nationale si internationale D.7. Module turismogene pentru turismul de afaceri D.8. Module turismogene pentru turismul polivalent 45 M. Ielenicz, Laura Comanescu (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. Univers itara, Bucuresti, p. 59

E. Dupa gradul de interes prezentate n fig. 92, cuprinde urmatoarele categorii: E.1 Module turismogene de interes international E.2. Module turismogene de interes national E.3. Module turismogene de interes regional E.4. Module turismogene de interes local VII.3. Areale turismogene Valoarea potentialului turistic al celor 10 areale turismogene identificate n cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras a fost analizata prin centralizarea capacitatii habigeno-turistice a fiecarei localitati n parte. S-a constatat faptul ca cea mai mare capacitate habigeno-turistica o detine Depresiunea Sibiului, n valoare de 12 121 puncte, ceea ce reprezinta 48,97 % din potentialul turistic al Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras (tabel 55). VII.4. Domeniul turismogen. Valoarea potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora Se constata faptul ca potentialul turistic al Culoarului turismogen SibiuFagaras nregistreaza o capacitate habigeno-turistica n valoare de 28 255 puncte. Pe baza fiselor de analiza realizate pentru fiecare localitate s-au identificat rangurile de potential turistic ale acestora. Am propus sapte trepte de rang valoric al potentialului turistic: rang I -peste 1400 puncte ; rang II -1400 -1100 puncte ; rang III 1100 900 puncte; rang IV 900 700 puncte; rang V -700 500 puncte; rang VI -500 -300; rang VII sub 300. n categoria localitatilor de rangul I, am inclus doar centrul turistic Sibiu, datorita faptului ca este singura localitate care ntruneste acest punctaj mare, d e 7 327 puncte. n categoriile de rang valoric II si III nu figureaza, n momentul de fata, nici o localitate. Exista un singur centru turistic de rang valoric IV, re spectiv Fagaras si trei orase de rang V: Avrig, Ocna Sibiului si Rasinari.n grupa de rang valoric VI putem include urmatoarele 13 localitati: Arpasu de Sus, Boita, Crtisoa ra, Cisnadie, Cisnadioara, Cristian, Gura Rului, Hoghiz. Orlat, statiunea Paltinis, S aliste; Smbata de Sus si Sibiel. Celelalte localitati existente n depresiunile Sibiului si Fagarasului si n sectoarele lor conexe fac parte din grupa de potential turistic de rang valoric VII, n functie de punctajul care fost acordat pentru caracteristicile habitatului lor t urismogen. Prin amplasarea sa favorabila, relativ n centrul tarii, prin faptul ca permite accesul facil n cadrul destinatiilor turistice existente n perimetrul sau, acest d omeniu turismogen poate beneficia n viitor de o valorificare mult mai buna dect n prezent, nsa este necesara, pe de-o parte, crearea de pachete turistice care sa puna n valo are resursele atractive existente, iar pe de alta parte, o implicare a factorilor ad ministrativteritoriali si din mediul privat n dezvoltarea si ridicarea standardelor calitative din domeniul prestarilor de servicii turistice.

Tabelul nr. 55. Subdiviziunile teritoriale ale Culoarului turismogen Sibiu Fagaras

Nr. crt. SUBDIVIZIUNI TERITORIALE S (km) CAPACITATEA HABIGENOTURISTICA (nr. puncte) P cht (%) I. Sectorul 1 din Muntii Cindrelului (Jina Poiana Sibiului Rod -Tilisca) 25 845 (sector cu localitati) 2,99 % II. Sectorul 2 din Muntii Cindrelului (Valea Sibielului) 4 91 (sector fara localitati) 0,33 % III. Sectorul 3 din Muntii Cindrelului (Paltinis) 28 307 (sector cu localitati) 1,09 % IV. Sectorul 4 din Muntii Cindrelului (Valea Sadului) 12 112 (sector cu localitati) 0,39 % V. Depresiunea Saliste 60 1 807 (sector cu localitati) 6,39 % VI. Depresiunea Sibiului 367 12 121 (sector cu localitati) 42,89 % VII. Sectorul din Culoarul Visei (Ocna Sibiului) 36 675 (sector cu localitati) 2,39 % VIII. Depresiunea Fagarasului 1039 10 515 (sector cu localitati) 37,22 % IX. Depresiunea HoghizVenetia 88 1 731

(sector cu localitati) 6,13 % X. Sectorul 5 din Muntii Cindrelului (Valea Cibinului) 16 51 (sector fara localitati) 0,18 % TOTAL SECTOARE 1 675 (119 localitati n total) 28 113 (n sectoare cu localitati) 142 (n sectoare fara localitati) 28 255 (total sectoare) Legenda: S suprafata (km); P cht ponderea capacitatii habigeno-turistice a sectorului n cadrul culoarului turismogen (nr. puncte) CAPITOLUL VIII. MODELE DE PRACTICARE A TIPURILOR SI FORMELOR DE TURISM n opinia noastra, distinctia care trebuie sa se faca ntre tipuri si forme de turism rezulta din perspectiva din care este abordat fenomenul turistic. Tipuril e de turism reprezinta moduri de valorificare a potentialului turistic existent ntr-un teritoriu, n timp ce formele de turism constituie modalitati de desfasurare a tip urilor de turism, analizate n functie de o serie de criterii. Un anumit potential turistic genereaza tipuri de turism specifice de valorificar e a acestuia, n functie de caracteristicile cantitative si calitative, structurale si functionale etc., care definesc elementele sale componente.

VIII.1. Tipurile de turism Pentru Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras propunem patru modele de tipuri de turism: turismul de timp liber; turismul tematic; turismul de tranzit; turism ul polivalent. VIII.1.1. Modelul turismului de timp liber diferentiat, la rndul sau, n patru categorii, respectiv: A.1. Turismul de vizitare (reprezentat de turismul cultural-istoric si turismul religios) care beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante inst itutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritati lor, activitati economice cu valente turistice, diverse posibilitati de agrement (case de cultur a, cluburi, cinematografe etc), care sunt raspndite pe ntreg teritoriul studiat; A.2. Turismul agremental (de recreere si divertisment) care valorifica bogata oferta turistica a domeniului turismogen Sibiu-Fagaras si a perimetrelor limitrofe; A.3. Turismul sportiv (sporturi de iarna; sporturi de vara; silvoturism sau cinegetic; piscicol; aviatic; echitatie etc.). Modelul turismului sportiv trebui e sa ia n considerare gradul de favorabilitate al sezonului turistic. A.4. Turismul curativ sau fiziologic (ngrijirea si refacerea sanatatii) -de cura, fie balneara, fie de odihna si refacere a sanatatii, care este practicat s i poate fi dezvoltat, att extensiv, ct si intensiv, n centrul turistic Ocna Sibiului si n stati unea Paltinis. Localitatile turistice Venetia si Persani, care dispun de factori natu rali de cura balneara, necesita investitii serioase n crearea unei baze materiale necesare pra cticarii acestui tip de turism. Prof. univ. dr. Olaru M. (1996, p. 111) prezinta un model interesant de analiza a activitatilor cu caracter recreativ, care pot fi practic ate n Muntii Banatului, raportate la perioada anului propice desfasurarii acestora46 . n vederea optimizarii analizei tipurilor de turism care pot fi practicate n depresiunile Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe din cadrul Culo arului turismogen Sibiu-Fagaras, am adaptat acest model pentru a prezenta maniera n care potentialul turistic al teritoriului studiat poate fi valorificat, n functie de p erioadele lunare si sezonale ale unui an calendaristic (tabelul 66). Se remarca faptul ca turismul de vizitare, reprezentat de cel cultural si religi os si turismul agremental, de recreere si divertisment sunt tipurile care pot fi pr acticate pe toata durata anului, spre deosebire de silvoturism si turismul n arii piscicol e, care sunt extrem de restrictive din acest punct de vedere. VIII.1.2. Modelul turismului tematic care cuprinde patru categorii: turismul

de afaceri; turismul stiintific (reprezentat de turismul de cercetare a ariilor naturale protejate; de turismul stiintific de studiere a habitatului turismogen urban si rural; turismul educational sau de studii); turismul urban; turismul rural si agroturis mul. 46 Olaru M. (1996), Muntii Banatului. Resursele turistice naturale si antropice, Edit. Hestia, Timitoara, p. 111

Tabelul nr. 66. Raportarea tipurilor de turism de timp liber la diferite perioade ale anului Nr. crt. TIPURI DE TURISM DE TIMP LIBER LUNILE ANULUI SEZONUL I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Se Sh I. TURISMUL DE VIZITARE: 1.1. Cultural . . . . . . . . . . . 1.2. Religios . . . . . . . . . . . II. TURISMUL AGREMENTAL: 2.1. De recreere . . . . . . . . . . . 2.2. De divertisment . . . . . . . . . . . III. TURISMUL SPORTIV: 3.1. Sporturi de iarna . . . ----- . . -. 3.2. Sporturi de vara --- . . . . . --. 3.3. Silvoturism (cinegetic) . . . -----. . . . -. 3.4. Piscicol 3.4.1. n ape de ses . . . ---. . . . . . . 3.4.1. n ape de munte ----. . . . ----3.5. Aviatic . . . . . . . . . . 3.6. Echitatie . . . . . . . . . IV. TURISMUL CURATIV SAU FIZIOLOGIC: Turismul de ngrijire si refacere a sanatatii . . . . . . . . . . . . . . Legenda: Se -Sezonul estival; Sh Sezonul hivernal; . -Perioada optima; -Perioada posibila cu trei categorii: turismul spre zona VIII.1.3. Modelul turismului de tranzit montana sudica; turismul spre zona colinara nordica; turismul spre alte destinat ii nationale si internationale. VIII.Modelul turismului polivalent care include doua sau mai multe dintre tipurile de turism mentionate anterior VIII.Formele de turism n categoria formelor de turism, care pot fi sustinute de capacitatea habigenoturi stica a Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, prin promovarea pe scara larga a produsului turistic local, se nscriu urmatoarele, raportate la diverse criterii: VIII.2.1. n functie de mijloacele de transport folosite, se pot practica: turismul rutier si feroviar; aerian; drumetii si cicloturismul. A.1. Turismul rutier este favorizat de prezenta axelor turismogene47, att din categoria celor principale, ct si a celor secundare (pe care le denumim semiaxe turistice) (fig. 89) 47 n lucrarea Romnia. Potential turistic (2006), Edit. Universitara, Bucuresti, se u tilizeaza notiunea de axa turistica , prin care M. Ielenicz si Laura Comanescu definesc un spatiu cu po tential turistic si unele amenajari ce permit activitati turistice bogate nscrise n lungul unei vai sa

u n cadrul unei depresiuni sau artere de circulatie importanta , spre care se concentreaza fluxuri turistice (p. 60). 5

A.1.1. Axe turismogene principale generate de cai de comunicatie rutiere de rang international (al caror traseu coincide, n cea mai mare parte, cu cel al cailor ferate): Axa Brasov Fagaras Sibiu Miercurea-Sibiului cu o lungime de 122,76 km A.1.2. Axe turismogene secundare (semiaxe turistice) dezvoltate n lungul unor cai de comunicatie din sectorul median-sudic, sud-estic si sud-vestic al Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras: Semiaxa turistica Dopca Bogata-Olteana Hoghiz Fntna Cuciulata Comana de Jos Comana de Sus Venetia de Jos Venetia de Sus cu o lungime de 34,36 km Semiaxa turistica Sercaia Vad (Rezervatia botanica Poiana Narciselor ) Sinca Veche Sercaita Bucium Margineni Sebes Recea Dejani Gura Vaii Breaza Lisa Smbata de Sus Manastirea Smbata Dragus Vistea de Sus Victoria Ucea de Sus Arpasu de Sus Crtisoara Crta cu o lungime de 84,36 km Semiaxa turistica Hrseni Copacel Berivoi Sasciori Savastreni Iasi Pojorta Ludisor Voivodeni Voila cu o lungime de 24,98 km Semiaxa turistica Boita Talmaciu Talmacel Sadu Cisnadie Cisnadioara Rasinari cu o lungime de 30,27 km si Sibiu Poplaca Gura Rului Orlat Fntnele Sibiel Vale Saliste Gales Tilisca Rod Poiana Sibiului Jina cu o lungime de 48,19 km A.1.3. Axe turismogene secundare (semiaxe turistice) dezvoltate n lungul unor cai de comunicatie din sectorul nordic al Culoarului turismogen Sibiu-Fagar as: Semiaxa turistica Sibiu Cristian Sura Mica Ocna Sibiului -cu o lungime de 20,11 km Semiaxa turistica Sibiu Selimbar Bradu Sacadate Glmboaca Colun Nou Romn Arpasu de Jos Ucea de Jos Feldioara Vistea de Jos Oltet Rucar Smbata de Jos Voila Cincsor Dridif Beclean Sona Mndra Sercaia Halmeag cu o lungime de 110,10 km. A.1.4. Semiaxe turistice limitrofe n categoria carora intra traseele spre zonele montane sudice (fig. 90). Ca axa turismogena limitrofa teritoriului studiat, Transfagarasanul este reprezentat de soseaua DN 7C, care se desprinde spre stnga din DN 1, ntre satele Arpasu de Jos si Scorei. Semiaxa turistica traverseaza localitatea Crtisoara, und e se afla Muzeul Etnografic, n incinta curtii acestuia aflndu-se si Casa memoriala Bade a Gheorghe Crtan. Traseul se continua spre Blea Cascada, la 1234 m si apoi la Blea Lac (2027 m), puncte turistice ntre care legatura se realizeaza att rutier, ct si p rin intermediul unei telecabine. Soseaua Transfagarasanului traverseaza apoi tunelul Blea si ajunge la lacul de acumulare Vidraru, al marii hidrocentrale de pe Arges. A.2. Drumetiile sunt favorizate de prezenta traseelor turistice marcate si nemarcate, a drumurilor forestiere care fac legatura cu zona montana limitrofa. Ne referim la: cele 20 de trasee turistice marcate din Muntii Fagarasului, care au punctele de pornire n localitatile din Depresiunea Fagarasului (tabelul 67); c ele 5 drumuri de legatura care asigura accesul catre traseele turistice, reprezentat e de sosele modernizate si nemodernizate, de drumuri forestiere etc, a caror puncte d e plecare se afla n depresiunile Sibiului (tabelul 69) si Salistei (tabelul 68); ce le 10 trasee turistice marcate si 3 trasee turistice nemarcate (tabelul 70) din Muntii

Cindrelului, cu puncte de plecare din Depresiunea Sibiului; cele 3 trasee turist ice

marcate din Muntii Lotrului, cu puncte de plecare din Depresiunea Sibiului (tabe lul 71). VI.1.2. In functie de provenienta fluxurilor turistice, activitatea turistica se poate manifesta sub doua forme: turism intern si turism international; VI.1.3. Dupa gradul de mobilitate al turistului, acesta poate fi: de sejur, itin erant sau de sfrsit de saptamna; VI.1.4. Dupa perioada anului n care se realizeaza actiunea turistica, aceasta est e: continua, sezoniera sau ocazionala; VI.1.5. Dupa modalitatea de accesare si consum a serviciilor turistice, turismul se poate desfasura sub forma organizata, neorganizata sau semiorgamizata; VI.1.6. n functie de vrsta si ocupatie, se pot practica urmatoarele forme de turis m: pentru tineret; pentru vrsta adulta; pentru vrsta a treia; turismul social (pentru persoane cu diferite tipuri de handicap, batrni si copii institutionalizati, pers oane cu probleme economico-sociale, turism educational) etc. n consecinta, se poate afirm a faptul ca potentialul turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sec toarelor lor conexe din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, prin valoarea sa calitati va si cantitativa, prin modalitatea sa de structurare peisagistica si prin capacitatea sa functionala, favorizeaza practicarea unei game variate de tipuri si forme de tur ism. Pentru o mai buna valorificare a acestora, se impune nsa o implicare mai puternic a, competenta si profesionista a factorilor umani angrenati n industria turismului, att din perspectiva cresterii calitatii serviciilor prestate, ct si a diversificarii ofer tei turistice, a conceperii programelor de marketing turistic, a modernizarii si multiplicarii modalitatilor de promovare a pachetelor turistice. CAPITOLUL IX . DEZVOLTAREA DURABILA - PREMISA FUNDAMENTALA A EVOLUTIEI POTENTIALULUI TURISTIC AL CULOARULUI TURISMOGEN SIBIU FAGARAS IX.1. CONCEPTUL DE TURISM DURABIL n conditiile actuale, ale cresterii numarului de turisti, practicarea unui turism durabil se nscrie tot mai mult ca o prioritate a lumii contemporane. Turismul nu creeazadoar locuri de munca si relatii interculturale la nivel national si inter national. n sfera sa de activitate sunt incluse sau ar trebui sa fie si procesele de cunoastere a efe ctelor sale asupra populatiei, a naturii si patrimoniului cultural. Acestea se refera, pe de-o parte, la degradarea mediului prin actiuni poluatoare (transport, consumul nerat ional al resurselor naturale si antropice, pregatirea inadecvata a itinerariilor turistic e, un comportament inadecvat calitativ al prestatorilor de servicii turistice etc.), i

ar pe de alta parte la beneficiile culturale si materiale pe care turismul le poate aduce soci etatii. Conditia esentiala pentru dezvoltarea continua a fenomenului turistic ntr-un anumit teritoriu este necesitatea pastrarii unui nivel ridicat al calitatii resu rselor naturale si antropice. Modificarea caracteristicilor mediului ambiant, fie ca urmare a de clansarii factorilor naturali defavorabili, fie prin interventia umana distructiva, poate avea drept consecinta, diminuarea sau anularea resurselor potentialului turistic si distrug erea echilibrului ecologic48 al habitatului turismogen. Valoarea deosebita a potentialului turistic al teritoriului analizat rezulta din corelarea factorilor fizico-geografici cu cei antropici. Pentru a asigura conser varea si 48 Snak O., Baron P., Neacsu N. (2001), Economia turismului, Edit. Expert, Bucur esti, p. 469

protejarea turismotopului acestuia este necesar ca modul de desfasurare al activ itatilor turistice sa fie conceput din perspectiva consecintelor pozitive si negative ale impactului antropic. IX.2. MODALITATI DE CONSERVARE SI PROTECTIE Activitatile turistice pot avea un impact negativ asupra mediului ambiant, prin degradarea calitatii sale, motiv pentru care sunt necesare actiuni de prentmpinare a efectelor antropice negative. n acest sens este benefica existenta ariilor naturale protejate, care favorizeaza conservarea biodiversitatii ecosistemelor existente n depresiunile Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras CAPITOLUL X . STRATEGII DE OPTIMIZARE A VALORIFICARII OFERTEI TURISTICE A DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE ACESTORA Ansamblul actiunilor prin care activitatea din domeniul turismului este orientat a si adaptata satisfacerii cererilor prezente si viitoare ale turistilor, n conditi ile unei valorificari corespunzatoare a potentialului turistic oferit de o anumita zona, presupune crearea unor strategii de dezvoltare. Elaborarea unor astfel de strategii de dezvoltare a turismului ntr-un teritoriu reprezinta un rezultat al procesului complex de formulare a conceptiei de dezvol tare turistica a acestuia. Principalele etape care trebuie parcurse n sensul mentionat sunt: . Etapa I Adoptarea hotarrii de dezvoltare turistica;

. Etapa a II-a Evidentierea bazelor strategice ale dezvoltarii prin prisma abordarii conditiilor preliminare interne si externe (pe baza analizei SWOT, res pectiv a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si pericolelor); . Etapa a III-a . Etapa a IV-a Estimarea conditiilor initiale si ajustarile preliminare; Faza finala a conceptiei de dezvoltare turistica49.

n vederea realizarii propunerilor de programe de dezvoltare si valorificare a potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras am utilizat modelul analizei SWOT . n vederea optimizarii valorificarii ofertei turistice a depresiunilor Sibiului si

Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora, consideram necesara aplicarea urmatoarelor propuneri de strategii de dezvoltare a turismului: 1. Dezvoltarea infrastructurii, n special a cailor de comunicatii, pentru facilitarea transportului n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras; 2. Modernizarea, mbunatatirea si diversificarea structurilor de cazare si agrement din Depresiunea Fagarasului; 3. Amenajarea durabila a ecosistemelor ariilor naturale protejate si dezvoltarea turismului stiintific; 4. Managementul conservarii patrimoniului cultural din mediul urban centrele turistice: Sibiu, Fagaras, Talmaciu, Cisnadie, Cisnadioara, Ocna Sibiului; 49 Olaru M. (2002), Strategii de dezvoltare a turismului n Banat, n Revista Geocar pathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de Geografia Turismului, Edit.Universitatii Lucian Blaga, Sibi u, p. 142

5. Managementul conservarii patrimoniului cultural din mediul rural, respectiv a monumentelor istorice, n general cu caracter religios, a identitatii culturale traditionale; 6. Dezvoltarea si promovarea unui brand al turismului cultural prin produse turistice care sa includa anumite itinerarii; 7. Intensificarea turismului rural n Marginimea Sibiului prin dezvoltarea de trasee turistice si promovarea festivalurilor si a specificului local; 8. Dezvoltarea turismului rural n Tara Fagarasului; 9. Dezvoltarea turismului religios n Tara Fagarasului; 10. Dezvoltarea turismului sportiv si de agrement pe suprafetele acvatice si n zone cinegetice limitrofe arealului depresionar sudtransilvanean; 11. Dezvoltarea turismului ecvestru; 12. Dezvoltarea turismului balnear practicat n Ocna Sibiului; 13. Dezvoltarea turismului sportiv pe baza notului; 14. Amplificarea valorificarii sezonalitatii spatiului montan limitrof printr-o mai buna gestionare a resurselor turistice; 15. Dezvoltarea cicloturismului pe sosele asfaltate; 16. Dezvoltarea cicloturismului pe drumuri neasfaltate (mountain bike) Pentru fiecare dintre aceste propuneri de programe de dezvoltare a turismului am identificat, pe baza analizei S.W.O.T., punctele tari, punctele slabe, oportunit atile si riscurile care ar fi generate din aplicarea lor. Pe termen lung, strategia aplicata n domeniul valorificarii produsului turistic v a trebui sa vizeze trecerea de la un turism de tranzit si de sfrsit de saptamna preponderent, la un turism de sejur. In plan concret, acest lucru va putea fi ap licat pe baza practicii de marketing turistic, care sa urmareasca fie selectionarea, proi ectarea, realizarea si introducerea pe piata a noi produse, n corelatie cu nivelul cererii turistice, fie dezvoltarea produselor existente. CONCLUZII Analiza potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe a constituit un demers stiintific de o mare complexitate. Acesta a presupus, pe de-o parte, parcurgerea literaturii de specialitate din domeniul ge ografiei turismului si din domeniile conexe, n vederea cunoasterii si aprofundarii metodel or de cercetare specifice temei lucrarii mele de doctorat.

Pe de alta parte, a constituit o oportunitate de a propune o noua modalitate de studiere a spatiului geografic, din perspectiva valorificarii sale prin turism, dar care a avut ca punct de plecare, n special, metodele propuse de prof. univ. dr. Mihai IELENICZ, prof. univ. dr. Mihai GRIGORE, prof. univ. dr. Nicolae CIANGA si prof. univ. dr. Martin OLARU, n lucrarile de specialitate, fie cu caracter general, fie de geografia turismului aplicata. Modelul conceptual pe care l-am abordat mi-a facilitat posibilitatea de a ntelege n ce masura se implica fiecare component al cadrului natural si antropic, prin caracteristicile sale cantitative si calitative, n realizarea potentialului turis tic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor limitrofe. Am denumit acest spatiu geografic sud-transilvanean Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras, din perspe ctiva noii terminologii pe care am initiat-o n domeniul geografiei turismului.

Din categoria notiunilor pe care le-am propus, mentionez habitatul turismogen, prin care am definit orice secventa spatiala a mediului geografic, mai mult sau mai putin extinsa, ale carei trasaturi peisagistice si structural-functionale i confera cal itatea de arie receptoare de turisti, respectiv de manifestare a fenomenului turistic. Tur ismul este legat intrinsec de un anumit spatiu, care trebuie sa ofere turistului conditii p ropice mplinirii scopului motivational ce a declansat deplasarea sa de la locul de emite nta la cel de destinatie. Peisajul turismogen, ca reflectare exterioara a modului n care interfereaza ntre ele elementele ce compun structura unui anumit teritoriu, are o taxonomie specif ica, respectiv: A) Unitatea elementara de peisaj, reprezentata de obiectivul turistic; B) Sistemul peisagistic turismogen, care la rndul sau este format din trei unitati holarhice. Acestea sunt: modulul turismogen, arealul turismogen si domen iul turismogen. B.1. Modulul turismogen l-am definit ca unitatea taxonomica cea mai mica a sistemului peisagistic turismogen, care include pe teritoriul sau cel put in un obiectiv turistic, precum si infrastructura si serviciile turistice necesare punerii sale n valoare si facilitarii consumului turistic. Din aceasta categorie pot face parte, n functie de criteriile de analiza luate n considerare: un punct turistic, o localitate turistica, un centru turistic sau un ansamblu de localita ti rurale, care se individualizeaza n peisaj prin anumite caracteristici comune. Criteriile utilizate n studierea repartitiei potentialului turistic n cadrul modulelor Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras au fost: n functie de care am identificat doua . Criteriul gradului de complexitate tipuri de module turismogene: simple (ca de pilda, ariile naturale protejate exi stente, monumentul comemorativ de la Selimbar etc.) si complexe (pe de-o parte, localita tle turistice urbane, rurale si balneare; pe de alta parte, centrele turistice urban e, rurale si statiunile turistice). . Criteriul genezei care mi-a permis diferentierea modulelor turismogene n: naturale (ca de exemplu, Parcul natural Dumbrava Sibiului, Lacul fara Fund din O cna Sibiului, Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului etc.) si antropice (destinati ile turistice, fie din mediul urban, fie rural). . Criteriul distributiei spatial-functionale conform caruia am identificat n spatiul geografic sud-transilvanean: a) module turismogene de concentrare a potentialului turistic; b) module turismogene de dispersie a potentialului turis tic, respectiv secventele spatiale intermediare, care nu prezinta atractivitate pentr u turisti, dar asigura legatura ntre destinatiile turistice.

. Criteriul specificului activitatii turistice n functie de care se remarca n peisaj 8 categorii de module turismogene: pentru turismul de vizitare (cu caract er cultural, religios sau educational); pentru turismul agremental (de recreere si divertisment); pentru turismul sportiv (silvoturism, piscicol, aviatic, de echit atie etc.); pentru turismul curativ sau fiziologic (de ngrijire si refacere a sanatatii); pen tru turismul stiintific (de vizitare si cercetare a ariilor naturale protejate; de s tudiere a habitatului turismogen urban si rural etc.); pentru turismul de tranzit (spre zo na montana sudica; spre zona colinara nordica; spre alte destinatii nationale si internationale); pentru turismul de afaceri si pentru turismul polivalent. . Criteriul gradului de interes care permite analiza potentialului turistic din perspectiva distributiei sale n 4 tipuri de module turismogene: de interes intern ational; de interes national; de interes regional; de interes local.

B.2. Arealul turismogen l-am definit ca un spatiu geografic, cu atribute structural-functionale cu vocatie turistica, care cuprinde doua sau mai multe mo duleturismogene. n aceasta categorie pot fi incluse subdiviziunile fizico-geograf ice, respectiv subunitatile de relief care au constituit suportul dezvoltarii cadrulu i necesaraparitiei si dezvoltarii fenomenului turistic. n Culoarul turismogen Sib iu-Fagaras acestea sunt: Depresiunea Sibiului; Depresiunea Fagarasului; Depresiunea HoghizV enetia; Depresiunea Salistei; sectorul din Culoarul Visei, care include centrul turistic Ocna Sibiului; cele 5 sectoare din cadrul Muntilor Cindrelului, reprezentate de vaile Cibinului, Sibielului, Sadului, de sectorul Sibiu Paltinis etc., la care se adau ga axa turismogena a Transfagarasanului. B.3. Domeniul turismogen reprezinta un teritoriu mai vast, alcatuit din doua sau mai multe areale turismogene. n aceasta categorie includem Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras, n ansamblul sau. Un alt termen pe care l-am propus pentru a fi utilizat de geografia turismului este acela de vector turismogen, prin care am desemnat factorii mediului geograf ic purtatori de atribute turistice, ce contribuie, ntr-o masura mai mare sau mai mic a (masura a carei valoare poate fi cuantificata, pe baza unor grile criteriale), l a aparitia si dezvoltarea fenomenului turistic. Acesti vectori au menirea de a coordona tendin ta posibilitatilor de valorificare a componentelor destinatiilor turistice, prin ti purile si formele de turism specifice, de a determina directia de evolutie a fenomenului t uristic. Vectorii turismogeni se manifesta nsa n cadrul unei entitati sistemice, pe care am denumit-o turismotop. Consider ca turismotopul reprezinta componenta structur ala a habitatului turismogen, care reflecta modul de organizare a ansamblului de vectori determinanti ai potentialului turistic. Turismotopul are, la rndul sau, o taxonomie specifica, ierarhizata pe trei nivele: a) Nivelul taxonomic I reprezentat de infrastructura turismogena si suprastructura turismogena; b) Nivelul taxonomic II care cuprinde, pe de-o parte, elementele infrastructurale definitorii ale cadrului natural, implicate n sustinerea fizica a fenomenului turistic, respectiv infrastructura turismogena ambientala si pe cele ale cadrului antropic, destinate sustinerii desfasurarii serviciilor turistice, repr ezentate de infrastructura turismogena operationala, iar pe de alta parte, elementele axiologice50 ale suprastructurii turismogene, al caror grad de atractivitate, re flectat de valoarea lor cantitativa si/sau calitativa, determina un flux turistic ntr-o anum ita destinatie;

c) Nivelul taxonomic III -reprezentat, pe de-o parte de vectorii turismogeni ecoturistici (definiti de parametrii geomorfoturistici, climatoturistici, acvatu ristici, bioturistici), din cadrul infrastructurii ambientale; de vectorii operationali ( primari caracterizati de parametrii tehnico-edilitari, de comunicatie, servicii complementare si derivati -definiti de parametrii turistici de cazare, alimentatie publica si agr ement), iar pe de alta parte, de vectorii turismogeni axiologici (istorici, cultural-artisti ci, religiosi) materiali -respectiv edificii istorice, culturale si religioase si imateriali, n categoria carora sunt incluse manifestarile umane cu functie turistica, cum sunt festivalu rile, pelerinajele, nedeile, sarbatorile traditionale etc. 50 Termenul axiologic, care provine -conform Micului Dictionar Enciclopedic , Ed. a -III-a, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p. 138 -din gr. axios valoros + log os studiu , reprezinta n acest context valori spirituale (imateriale) si materiale ale potentialului tur istic, care se constituie n obiective turistice si genereaza un anumit tip de valorificare turistica, n speci al prin: turismul cultural urban, turismul etnocultural, turismul religios, turism geoistoric etc.

Identificarea si aprecierea valorica a habitatelor turismogene a presupus, ntr-o prima etapa, analiza complexitatii spatiului geografic, din punct de vedere fizi cogeografic si antropic, structural si functional, a factorilor care genereaza atractivitate a destinatiilor turistice. O urmatoare etapa a constat n bonitarea habitusului turistic al fiecarei secvente spatiale n parte, prin prisma unor criterii care sa evidentieze trasaturile defin itorii ale acestora, relatiile sistemice dintre componentele mediului, n vederea stabilirii capacitatii lor habigeno-turistice. S-a putut evalua astfel rangul de potential turistic n care se ncadreaza fiecare modul turismogen, din punct de vedere al gradului sau d e atractivitate. O ultima etapa a fost reprezentata de analiza modalitatii n care potentialul turistic se distribuie spatial, prin centralizarea datelor obtinute n fazele ante rioare ale cercetarii. Prin metodele prezentate, am identificat n cadrul Culoarului turismogen SibiuFaga ras aportul fiecarui component al mediului natural si antropic la crearea potentialului sau turistic. n acest mod, am constatat faptul ca valoarea habitusu lui infrastructural contribuie cu 32 % la realizarea capacitatii habigeno-turistice, procent rezultat din nsumarea valorii habitusului ecoturistic, n proportie de 15,80 % si a habitusului operational, de 16,20 %. n schimb, habitusul suprastructural contribu ie cu 68 % la crearea capacitatii habigeno-turistice a spatiului sud-transilvanean, ca urmare a bogatului patrimoniu cultural-istoric si religios pe care l detine. Pentru a evidentia modul n care vectorii turismogeni si aduc contributia la dezvoltarea fenomenului turistic, am prezentat o serie de modalitati de valorifi care a potentialului lor, prin prisma unor indicatori specifici, a unor corelatii efect uate n sistem G.I.S. Acestia au relevat faptul ca la nivelul Culoarului turismogen Sibi uFagaras exista o buna corelatie ntre capacitatea de cazare existenta si gradul sau de valorificare, nsa se impune o crestere a numarului unitatilor de cazare, o divers ificare aofertei turistice de agrement si recreere. n acest sens am propus o seri e de strategii de dezvoltare a acestui spatiu sud-trasilvanean cu reale valente turistice, prin ef ectuarea unui studiu de marketing, pe principiile analizei S.W.O.T., pentru fiecare dintr e actiunile pe care le-am considerat a fi utile a se desfasura n viitor, pe termen scurt, mediu sau lung. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Albescu I., (1938), Comuna Boita Judetul Sibiu. ncercare de monografie istorica, Tipografia Cavaleriei, Sibiu; 2. Albescu I., (1966), Turnu Rosu, Edit. Meridiane, Bucuresti; 3. Albota M., Fesci Simona, (1980), Muntii Persani, Edit. Sport-Turism, Bucuresti; 4. Alexandrescu V., Nancu D., (1993), Depresiunile Sibiu si Fagaras. Dinamica populatiei n secolul XX, n Geographica Timisiensis , vol. 2., Timisoara; 5. Alexandru Madeleine, (1963), Depresiunea Sibiului. Cteva observatii geomorfologic e preliminare, n Probleme de geografie , 9, Bucuresti; 6. Anghel Gh., (1973), Cetati medievale n Transilvania, Edit. Meridiane, Bucuresti; 7. Anghel A., (1986), Fortificatii medievale de piatra din secolele XIII XVI, ClujNapoca; 8. Arion Gh., (1974), Sculptura gotica din Transilvania. Plastica figurativa din pi atra, Edit. Dacia Cluj, Cluj-Napoca; 9. Arsenie D.I., (2005), Gura Rului. Sat din Marginime, Edit. Etape, Sibiu; 10. Avram Al., Crisan V., (1998), Sibiu ghid cultural istoric, Ed. a II-a, Edit. FF Press, Bucuresti;

11. Avram Al., Bucur I., (1999), Municipiul Sibiu. Centrul istoric, Edit. Rheinland Kln, Kln; 12. Badea L., Grumazescu H., (1975), Consideratii metodologice asupra regionarii turistice a teritoriului Romniei, Lucrarile celui de-al II-lea Colocviu national de geografia turismului, Editura Sport - Turism, Bucuresti; 13. Badea L., Caloianu N., Dragu Gh., (1971), Judetele patriei. Judetul Sibiu, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 14. Badea L. si colab., (2001), Unitatile de relief ale Romniei, vol. I, Carpatii Mer idionali si Muntii Banatului, Edit. Ars Docendi, Bucuresti; 15. Baltes S., Nistor N., (1986), Ocna Sibiului. File de cronica, Edit. Sport-Turism , Bucuresti; 16. Barbu Gh., (1980), Turismul si calitatea vietii, Edit. Politica, Bucuresti; 17. Barbu Gh., Julia I, (1973), Functiile economica, culturala si educativa ale turi smului. ramura a economiei nationale, Edit. pentru turism, Bucuresti; Turismul 18. Barbu Gh., Lupu T., (1986), Agrementul componenta de baza a ofertei turistice, R evista Economica, nr. 2, Bucuresti; 19. Bacanaru I., Iacob Gh., (1995), Ghidul schiturilor, manastirilor si asezamintelo r monahale cu moaste si icoanefacatoare de minuni, Fundatia Anastasia, Bucuresti; 20. Bacanaru I., Velcea I., (2003), Zona si mediul geografic. Implicati n dinamica so cietatii contemporane, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 21. Bacauanu V., Donisa I., Hrjoaba I., (1974), Dictionar geomorfologic, Edit. Stiint ifica, Bucuresti; 22. Bajenaru E., (2002), Satul fagarasean la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului XX. Arhitectura taraneasca, n Tara Fagarasului. Istorie si cultura ,vol.1, coordonat or Gh. Rosculet, Edit. Negru Voda, Fagaras; 23. Balaceanu V., Cristea Hedda, (1984), Muntii Fagarasului. Ghid turistic, Edit. Sp ortTurism, Bucuresti; 24. Baranescu Rodica, (1975), Turism si alimentatie publica, Edit. Didactica si Peda gogica, Bucuresti; 25. Beleaua A., (2001), Muntii Fagarasului, Edit. Bel Alpin, Bucuresti; 26.

Berbecaru I., (1977), Strategia promotionala n turism, Edit. Sport-Turism, Bucure sti; 27. Berbecaru I., Botez M., (1977), Teoria si practica amenajarii turistice, Editura SportTurism; 28. Bteille R., (2000), Le tourisme vert, Collection Que sais-je ? , Presses Universitai res de France, Paris; 29. Bielz I., (1975), Portul popular al sasilor din Transilvania, Edit. de Stat pent ru Literatura si Arta, Bucuresti; 30. Bleahu M., (1987), Turismul si protectia peisajului. Ocrotirea naturii si a medi ului nconjurator, Edit. Academiei R.S.Romne, Bucuresti; 31. Bobeica A., (1962), Cercetari privind lacurile de la Ocna Sibiului, n Hidrotehnica , gospodarirea apelor, meteorologie , 14, nr. 4, Bucuresti; 32. Bogdan Octavia, (1978), Fenomene climatice de iarna si de vara, Edit. Stiintific a si Enciclopedica, Bucuresti; 33. Bogdan Octavia, Niculescu Elena, (1999), Riscurile climatice din Romnia, Institut ul de Geografie al Academiei Romne, Bucuresti; 34. Bogdan Octavia, (2002), Potentialul termic al judetului Sibiu premisa pentru dez voltarea activitatilor turistice, n Revista Geocarpathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de G eografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 35. Bran Florina, Marin D., Simon Tamara, (1997), Turismul rural. Modelul european, Edit. economica, Bucuresti; 36. Branga N., (1973), Itinerarii romane n sudul Transilvaniei, n Rev. Transilvania. S N, II (7), Sibiu; 37. Braniste E., (1993), Liturgica cu notiuni de arta bisericeasca, arhitectura si p ictura crestina, Edit. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti; 38. Brailoiu C., (1945), Les icnes paysannes roumaines peintes sous verre, L'cole de F agarach, n Formes et couleurs, 1, Bucuresti; 39. Bratulescu V., (1936), Biserici din Transilvania, Imprimeria Nationala, Bucurest i; 40. Brunet R., Ferras R., Thry H., (1993), Les mots de la gographie. Dictionnaire crit ique, Reclus La Documentation Franaise, Paris; 41.

Bucur C., (1977), Noi contributii etnologice la stabilirea profilului istorico-c ultural al poporului romn, n Repere sibiene , Sibiu;

42. Buta A., (2003), 24 48 Ore n Sibiu. Ghid turistic, Edit. Etape, Sibiu; 43. Buza M., (1974), Consideratii istorico-geografice asupra populatiei si asezarilo r de la marginea Muntilor Cindrel, n SCGGG, XXI (1), Bucuresti; 44. Buza M., Fesci Simona, (1983), Muntii Cindrel, Edit. Sport - Turism, Bucuresti; 45. Buza M., (2000), Muntii Cindrelului. Studiu geoecologic, Edit. Universitatii Luc ian Blaga, Sibiu; 46. Buza M., (2002), Originea toponimiei majore a judetului Sibiu n scopul utilizarii corecte n activitatile turistice, n Revista Geocarpathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de G eografia Turismului, Edit.Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 47. Buza M., (2003), Traseul aplicatiei tematice Sibiu Rasinari Paltinis Gura Rului rlat Cristian Sibiu, n Revista Geocarpathica, Anul III, Nr. 3, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 48. Buza M., (2004), Consideratii istorico-geografice privind toponimia Muntilor Sur eanului, n Revista Geografica, t. X, Academia Romna, Bucuresti; 49. Caloianu N., (1967), Zonele functionale ale orasului Sibiu, Analalele Univ. Bucu resti, Seria St. Nat., Geol.-geogr., nr. 1; 50. Caloianu N., Panaite Ludmila, Dragu Gh., (1968), Regiunea turistica Brasov Fagar as Sibiu, Analele Universitatii Bucuresti, Seria St. Naturale-geologie geografie, a nual 17, nr. 1; 51. Caloianu N., (1969), Gruparea urbana Sibiu, Com. Geogr., vol. VIII, Bucuresti; 52. Caramelea V.V., (1961), Consideratii demografic-antropologice asupra migratiunil or populatiei din Marginimea Sibiului, n P.A., VI, Bucuresti; 53. Catrina C., Lupu I., (1981), Brasov monografie, Edit. Sport-Turism, Bucuresti; 54. Cazes G., Potier Franoise, (1998), Le tourisme et la ville: expriences europennes, L Harmattan, Paris; 55. Cazes G., (1999), Fondements pour une gographie du tourisme et des loisirs, Bral E ditions, Paris; 56. Cndea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara, (2000), Romnia. Potential turistic si turi sm, Edit. Universitatii din Bucuresti; 57. Cndea Melinda, Bran Florina, (2001), Spatiul geografic romnesc. Organizare, amenaj are,

dezvoltare durabila, Edit.Economica, Bucuresti; 58. Cndea Melinda, Erdeli G., Peptenatu D., Simon Tamara, (2003), Potentialul turisti c al Romniei si amenajarea turistica a spatiului, Edit. Universitatii din Bucuresti; 59. Cndulet T., Costache I. (2002), Crtisoara, vol. I, II, Edit. Pim, Iasi; 60. Ceballos L., Lascurain H., (1990), Tourism, Ecotourism and Protected Areas, Pert h, Australia; 61. Cebuc Al., Mocanu C., (1967), Din istoria transporturilor de calatori n Romnia, Ed it. Stiintifica, Bucuresti; 62. Chesnel M., (2003), Singularit du tourisme rural en arrire du littoral Charentais, n Revista Geocarpathica, Anul III, Nr. 3, Facultatea de Geografia Turismului, Edit . Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 63. Cianga N., (1979), Rolul statiunilor din Carpati n dezvoltarea turismului, n Studi a Universitatis Babes-Bolyai, Seria Geologie-Geografie, nr. 1, Cluj-Napoca; 64. Cianga N., (1984), Economia turismului n Depresiunea Transilvaniei, n Studia Universitatis Babes-Bolyai, Cluj-Napoca; 65. Cianga N., (1998), Turismul n Carpatii Orientali. Studiu de geografie umana, Pres a Universitara Clujana, Cluj Napoca; 66. Cianga N., (1998), Turismul rural , factor de conservare, valorificare si dezvol tare a habitatului uman, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Geographia, Nr. 2, Cluj-Nap oca; 67. Cianga N., (2002), Romnia. Geografia turismului, Presa Universitara Clujana, Cluj Napoca; 68. Cilievici Elena, (1975), Ocrotirea naturii n judetul Sibiu, Comitetul de Cultura si Educatie Socialista al judetului Sibiu, Sibiu; 69. Cioaca A. (1977), Valorificarea potentialului turistic al Muntilor Persani n cont extul dezvoltarii turismului de sfrtit de saptamna din Brasov, Fagaras si Odorheiu Secui esc, n vol. Zonarea turistica a R.S.Romnia , a IV-a Sesiune de comunicari stiintifice, apri lie 1976, Bucuresti; 70. Cioaca A., (2002), Muntii Persani. Studiu geomorfologic, Edit. Fundatiei Romnia d e Mine, Bucuresti;

71. Cioaca A., Niculescu E., (2002), Premise geografice n vederea dezvoltarii unui tu rism ecologic n Muntii Persani, n Revista Geocarpathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de Geografia Turismului, Edit.Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 72. Ciulache S., (1977), Durata stralucirii soarelui n Depresiunea Sibiului, n Analele Universitptii Bucuresti , Seria Geografie, 26, Bucuresti; 73. Ciulache S., (1997), Clima Depresiunii Sibiu, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti; 74. Ciupea I., (1983), Fagaras. Mic ndreptar turistic, Edit. Sport Turism, Bucuresti; 75. Cocean P., (1996), Geografia turismului, Edit. Carro, Bucuresti; 76. Cocean P., (1997), Geografia turismului romnesc, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca; 77. Cocean P., Dezsi St., (2001), Prospectare si geoinformare turistica, Edit. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; 78. Cocean P., (2002, 2004), Geografie regionala. Evolutie, concepte, metodologie, P resa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; 79. Cocean P., Vlasceanu Gh., Negoiescu B., (2002), Geografia generala a turismului, Edit. Meteor Press, Bucuresti; 80. Conea I., (1965), Margini si margineni, n S.S.N.G., III, Bucuresti; 81. Conea I., Badea L. (2004), Muntii Marginimii Sibiului, Edit. Universitaria, Crai ova; 82. Constantinescu -Mircesti C., (1976), Pastoritul transhumant si implicatiile lui n Transilvania si Tara Romneasca n secolele XVIII XIX, Edit. Academiei, Bucuresti; 83. Corvin Tatiana, Makra S., (1967), Motelul mici unitati pentru turism, Edit. Tehn ica, Bucuresti; 84. Costea Fl., (1995), Repertoriul arheologic al judetului Brasov, Muzeul de Istori e Brasov, Brasov; 85. Cristache-Panait Ioana, Greceanu Eugenia, (1970), Biserici romnesti de zid. Monumente istorice din Tara Fagarasului, n vol. Biserici din Tara Oltului , Mitropol ia Ardealului, Sibiu; 86. Cristache-Panait Ioana, (1970), Cu privire la unele monumente din Tara Fagarasul ui, n lumina relatiilor cu Tara Romneasca, n Buletinul monumentelor istorice , nr. 2, Bucur esti; 87. Cristescu-Golopenita Stefania (2002), Gospodaria n credintele si riturile magice

ale femeilor din Dragus (Fagaras), Ed. a III-a, Edit. Paideia; 88. Crisan I.H., (1982), Itinerare arheologice transilvanene, Bucuresti; 89. Cucu V., (1978), Atlasul judetelor din Romnia, Edit. Sport -Turism, Bucuresti; 90. Cucu V., Stefan M., (1974), Romnia. Ghid atlas al monumentelor istorice, Edit. St iintifica si Enciclopedica, Bucuresti; 91. Curinschi Gh., (1967), Centrele istorice ale oraselor, Edit.Tehnica, Bucuresti; 92. Daicoviciu C., Pascu St., Cherestesiu V., Morariu T., (1960), Din istoria Transi lvaniei, Edit. Academiei R.P.R, Bucuresti; 93. Dancu I., Dancu D. (1975), Pictura taraneasca pe sticla, Bucuresti; 94. Dima Al., (1940), Sibiu, Bucuresti; 95. Donisa I. (1977), Bazele teoretice si metodologice ale geografiei, Edit. Didacti ca si Pedagogica, Bucuresti; 96. Dragomir N., (1926), Din trecutul oierilor margineni din Saliste si comunele din jur, n L.I.U.G.U.C., II, Cluj-Napoca; 97. Dragota Gh., (1991), Descoperiri arheologice n Tara Fagarasului, n vol. Fagaras 700 , p. 17 36, Edit. Arta Grafica, Brasov; 98. Dragota Gh., (2002), Civilizatia dacilor din Tara Fagarasului, n Tara Fagarasului. Istorie si cultura , vol. 1, coordonator Gh. Rosculet, Edit. Negru Voda, Fagaras; 99. Dragulescu C., (1992), Botanica populara n Marginimea Sibiului, Muzeul Bruken thal Sibiu; 100.Dragulescu C., (1995), Botanica populara n Tara Fagarasului, Edit. Constant, Sibiu; 101.Dragulescu C., (1995), Flora si vegetatia din bazinul Vaii Sadului, Muzeul B rukenthal, Sibiu; 102.Dragulescu C. si colab. (1996), Arii naturale protejate n judetul Sibiu, Edit . Constant, Sibiu; 103.Dragut V., (1976), Dictionar enciclopedic de arta medievala romneasca, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; 104.Dragut V., (1979), Arta gotica n Romnia, Edit. Meridiane, Bucuresti; 105.Dumitrescu Doina Dumbraveanu, (2005), Strategia de ecoturism a Romniei. Cadru teoretic de dezvoltare, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Autoritatea Nationala pentru Turism, Bucuresti; 106.Dumitrescu-Jippa A., Nistor N., (1976), Sibiul si tinutul n lumina istoriei, I, Edit. Dacia, ClujNapoca;

107.Dunare N., (1977), Caracterele portului traditional romnesc, unguresc si sase sc n Transilvania, la rascrucea secolelor XVII XVIII, n A.M.E.T, Cluj-Napoca; 108.Dunare N., (1979), Vetre etnoculturale: Marginimea Sibiului, n ural , XXIII, 3, Bucuresti; ndrumatorul cult

109.Erdeli G., Istrate I., (1996), Amenajari turistice, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti; 110.Erdeli G., (1999), Dictionar de geografie umana, Edit. Corint, Bucuresti; 111.Erdeli G., Gheorghilas A., (2006), Amenajari turistice, Edit. Universitara, Bucuresti; 112.Fabini H., (1983), Sibiul gotic, Edit. Tehnica, Bucuresti; 113.Fabini H., (1983), Sibiul vechi. Evolutia orasului oglindita n reprezentari g rafice, Edit. Transilvania, Sibiu; 114.Fabritus - Dancu Iuliana (1983), Plimbare prin Sibiul vechi, Edit. Transilva nia, Sibiu; 115.Farcas I. , Bente D., Trifa P., (1969), Indicele climato-turistic. Aplicatii la teritoriul R.S.Romnia, Studia Univ. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Series Geologia-geographia, f asc.I; 116.Florea M., (1998), Muntii Fagarasului. Studiu geomorfologic, Edit. Foton, Br asov; 117.Fratu I., (1986), Poteci si cabane n Muntii Fagarasului, Edit. Sport-Turism, Bucuresti; 118.Funariu I. si colab., (1999), Romnii de pe Valea Izinelor, Edit. Negru Voda, Fagaras; 119.Gaceu O., (2003), Meteorologie si climatologie cu aplicatii n turism, Edit. U niversitatii din Oradea; 120.Gstescu P., (1998), Ecologia asezarilor umane, Edit. Universitatii din Bucure sti; 121.Gherasim Virginia, (2000), Potentialul turistic al reliefului Muntilor Cindr elului si valorificarea sa prin infrastructura turistica, n Revista Geocarpathica, Anul I, Nr.1, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 122.Gherasim Virginia, Cracea T., (2002), Conexiuni geografice n zonele de contac t ale Depresiunii Sibiului, n Revista Geocarpathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de Geog rafia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu;

123.Gherasim Virginia, (2002), Prospectarea efectelor sociale si ecologice ale t urismului, n Revista Geocarpathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 124.Gherasim Virginia, (2003), Modalitatea de elaborare a unui plan de marketing pentru promovarea turismului n Judetul Sibiu, n Revista Geocarpathica, Anul III, Nr. 3, F acultatea de Geografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 125.Gherasim Virginia, (2004), Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras din perspectiva dezvoltarii durabile. Concepte, n Revista Geocarpathica, Anul IV, Nr. 4, Facultatea de Geogra fia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 126.Gherasim Virginia, Damian N. (2004), Sibiu estul Transilvaniei, n Studii si Cercetari Geologie BistritaNasaud, Edit. Supergraph, Cluj-Napoca; centru turistic polarizant n sud-v Geografie, nr. 9, Complexul Muzeal

127.Gherasim Virginia, (2006), Prospectarea potentialului turistic al habitatulu i turismogen. Studiu de caz: centrul turistic Fagaras, n Revista Geocarpathica, Anu l VI, Nr.6, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 128.Ghinea D., (2002), Enciclopedia geografica a Romniei, Ed. a III-a, Edit. Enci clopedica, Bucuresti; 129.Giurcaneanu C., Mocanu C., (1967), Valea Oltului, Edit. Stiintifica, Bucures ti; 130.Giurescu C. C., (1967), Transilvania n istoria poporului romn, Edit. Stiintifi ca, Bucuresti; 131.Glavan V., (1995), Geografia turismului n Romnia. Note de curs, Edit. Fundatie i Romnia de Mine , Bucuresti; 132. Glavan V., (2002), Agroturism. Ecoturism, Edit. Alma Mater, Sibiu; 133.Glavan V., (2003), Amenajarea turistica a teritoriului Romniei, Edit. Alma Ma ter, Bucuresti; 134.Glodariu I., Costea F., Ciupea I., (1980), Comana de Jos asezarile de epoca dacica si prefeudala, Cluj-Napoca; 135.Grigore M., (1974), Potentialul turistic al reliefului, Facultatea de Geogra fie, Universitatea din Bucuresti; 136.Grigore M., (1982), Cantitate si calitate de potential turistic natural, Ana lele Universitatii Bucuresti, Geografie, Anul XXXI;

137.Grigore M., Glavan V., (1977), Criteriile de zonare a potentialului natural al turismului pe teritoriul R.S.Romnia, cu privire speciala asupra reliefului, n vol. Zonarea turis tica a R.S.Romania, a IV-a Sesiune de comunicari stiintifice, aprilie 1976, Bucuresti;

138.Grigore M., (1979), Reprezentarea grafica si cartografica a formelor de reli ef, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 139.Gugiuman I., Cotrau M., (1975), Elemente de climatologie urbana, cu exemple din Romnia, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 140.Haseganu I., (1941), Marginenii n viata economica a Transilvaniei si a vechiu lui regat, Tipografia Minerva, Brasov; 141.Haseganu I., (1943), Figuri din Marginime, I, Tipografia Minerva, Brasov; 142.Haseganu I., (1976), Figuri din Marginime, II, Edit. Litera, Bucuresti; 143.Hoffman H., Irimia C., Lupu N. (1968), Sibiu, Edit Meridiane, Bucuresti; 144.Huggett R.J., (1997), Environmental change, Butler&Tanner Ltd., London; 145.Iancu M., Ielenicz M., (1973), Legenda hartii turistice,Tipografia Universit atii Bucuresti; 146.Ianos I., (1987), Orasele si organizarea spatiului geografic, Edit. Academie i Romne, Bucuresti; 147.Ianos I., (2000), Sisteme teritoriale, Edit.Tehnica, Bucuresti; 148.Ielenicz M., (1992), Meteorlogie Climatologie, Facultatea de Geografia Turis mului Sibiu; 149.Ielenicz M., (1992), Potentialul turistic al Romniei, Terra, nr. 3-4 / 1992, Bucuresti; 150.Ielenicz M., (1995), Geografie fizica generala, Facultatea de Geografia Turi smului Sibiu; 151.Ielenicz M., Dumbraveanu Daniela, (1997), The tourist potential, The second Liverpool Bucharest geography colloquim, Bucuresti; 152.Ielenicz M. si colab., (1999), Dictionar de geografie fizica, Edit. Corint, Bucuresti; 153.Ielenicz M. (1999), Romnia harta turistica, Edit. AMCO Press, Bucuresti; 154.Ielenicz M., (2000), Geografia Romniei mica enciclopedie, Edit. Corint, Bucur esti; 155.Ielenicz M si colab. (2001), Romania Geography and Tourism, Edit. Royal Comp any, Bucuresti; 156.Ielenicz M., (2001), Geografie generala. Geografie fizica, Edit. Fundatiei R omnia de Mine, Bucuresti; 157.Ielenicz M. si colab. (2003), Romnia. Enciclopedie turistica, Edit. Corint, B ucuresti; 158.Ielenicz M., Comanescu Laura, (2005), The relation / conection climate -Tour istic activities in Romania, Annals Geographical Series, T4-5, 2004 -2005, Trgoviste; 159.Ielenicz M., (2004), Harta si legenda turistica, n Revista Geocarpathica, Anu l IV, Nr. 4, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 160.Ielenicz M. (2005), Harta turistica si legenda sa, Revista Terra, Bucuresti; 161.Ielenicz M., Comanescu Laura (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. Univer sitara,

Bucuresti; 162.Ilies M., Ilies A., Ilies Gabriela, (1998), Tipologia tarilor de pe teritoriul Romniei, Analele Universitatii din Oradea, Seria Geografie, Tom VIII; 163.Ioanid V., (1978), Sisteme informationale pentru luarea de decizii n sistemat izare, Edit. Tehnica, Bucuresti; 164.Ionescu Gr., (1963, 1965), Istoria arhitecturii n Romnia, vol. I, II, Edit. Ac ademiei; Romne, Bucuresti; 165.Ionescu Gr., (1971), Arhitectura populara n Romnia, Edit. Meridiane, Bucuresti ; 166.Ionescu N. si colab., (1978), Zonarea turistica a Romniei. Sinteza, Institutu l de Economia Comertului Interior si a Turismului, Sectia Turism, Bucuresti; 167.Iordan I., (1963), Toponimia romneasca, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 168.Iordan I., Bonifaciu S., (1997), Romnia Ghid turistic, Edit. Garamond, Bucuresti; 169.Iordan I., Niculescu E., (1975), O metoda de determinare a potentialului tur istic, Lucrarile celui de-al II-lea Colocviu National de geografie a turismului, Editur a Sport-Turism, Bucuresti; 170.Iorga N., (1907), Ceva despre Ardealul romnesc si viata culturala romneasca de azi, Edit. Librariei M. Onisor, Nasaud; 171.Irimie C., (1956), Portul popular din Tara Oltului. Zona Fagaras, Edit. de S tat pentru Literatura si Arta, Bucuresti; 172.Irimie C., Focsa M., (1968), Icoane pe sticla, Bucuresti; 173.Istrate I., (1987), Turismul un fenomen n miscare, Edit. Sport-Turism, Bucure sti; 174.Kertesz A., (2000), Sibiu si mprejurimi. Ghid turistic, cultural si de agreme nt, Edit. Terra Incognita, Sibiu; 175.Lanquar R., (1985), Sociologie du tourisme et des voyages, Collection Que sai s-je , Presses Universitaires de France, Paris;

176.Lanquar R., (1995), Le tourisme international, Collection Que sais-je? , Presse s Universitaires de France, Paris; 177.Lanquar R., Raynouard Y., (1995), Le tourisme social et associatif, Collecti on Que saisje ? , Presses Universitaires de France, Paris; 178. Leahu Gh., (1998), Transilvania. Orase si monumente, Edit. Meridiane, Bucur esti; Literat V., (1996), Biserici vechi romnesti din Tara Oltului, Edit. Dacia, Cluj-Napoca; 179.Lozato-Giotart J.-P., (1987), Gographie du tourisme. De l espace regard l espace consomm, Collection Gographie, Masson, Paris; 180.Luca S. A., Pinter Z.K., Georgescu A., (2003), Repertoriul arheologic al Jud etului Sibiu, Edit. Economica, Sibiu; 181.Lukcs A., (1999), Tara Fagarasului n evul mediu (secolele XIII -XVI), Edit. Enciclopedica, Bucuresti; 182.Lupas I., (1903), Cteva pagini din trecutul comunei Salistei, n Rev. Transilva nia, XXXIV (2), Sibiu; 183.Lupas I., (1924), Sibiul ca centru al vietii romnesti din Ardeal,Extras din A IIN, V, Institutul Arte Grafice Ardealul , Cluj; 184.Lupea C., (1995), Racovita. Monografia unei stravechi asezari sibiene, Casa de Presa si Editura Tribuna, Sibiu; 185.Lupu N., (1962), Cetatea dacica de la Tilisca, n Materiale, VIII, Bucuresti; 186.Lupu N., Irimie C., (1962), Sibiu si mprejurimi. Mic ndreptar turistic, Edit. Meridiane, Bucuresti; 187.Lupu N., (1966), Cetatea Sibiului, Edit. Meridiane, Bucuresti; 188.Mac I., (1972), Subcarpatii transilvaneni dintre Mures si Olt, Edit. Academi ei Romne, Bucuresti; 189.Mac I., (1992), Geografie turistica generala, Facultatea de Geografia Turism ului, Sibiu; 190.Macrea M., Floca O., Lupu N., Berciu I. (1966), Cetati dacice din sudul Tran silvaniei, Edit. Meridiane, Bucuresti; 191.Macrea M., Glodariu I., (1976), Asezarea dacica de la Arpasu de Sus, Edit. A cademiei Romne, Bucuresti; 192.Marcus R., (1958), Parcuri si gradini n Romnia, Edit. Tehnica, Bucuresti; 193.Marin A., (1991), Voievodatul fagarasan, n vol. Grafica, Brasov; 194.Marin A., (1991), Cetatea Fagarasului, n vol. Fagaras 700 , p. 41 Grafica, 47, Edit. Arta Fagaras 700 , p. 37 39, Edit. Arta

Brasov; 195.Martonne Emm. de, Lucrari geografice despre Romnia, vol. I., Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 196.Metes St., (1929), Din istoria artei religioase romne, vol. I, Zugravii biser icilor romne, Tipografia Progresul, Cluj-Napoca; 197.Metes St., (1930), Viata bisericeasca a romnilor din Tara Oltului, Edit. Asoc iatiunii, Sibiu; 198.Metes St., (1936), Manastirile romnesti din Transilvania si Ungaria, Sibiu; 199.Mihai Gh., Surdulescu Camelia, (1977), Criterii de clasificare a statiunilor balneoclimaterice din R.. S .Romnia, n vol. Zonarea turistica a R. S. Romnia, a IVa Sesiune de comunicari stiintifice, aprilie 1976, Bucuresti; 200.Mihaila M., Corcodel Gh., Chirilov I., (1990), Cadastrul general si publicit atea imobiliara, Edit. Ceres, Bucuresti; 201.Mihailescu V., (1966), Dealurile si cmpiile Romniei. Studiu de geografie a rel iefului, Edit. Stiintifica, Bucuresti; 202.Mihailescu V., (1969), Geografia fizica a Romniei, Edit. Stiintifica, Bucures ti; 203.Mihailescu V., (1969), Geografie si turism, Lucrarile Colocviului National d e Geografia turismului (Bucuresti, septembrie 1968), Bucuresti; 204.Mihailescu V., (1974), Prin Tara Oltului, n vol. Lecturi geografice , Edit. Alba tros; 205.Miron F., (1998), Muntii Fagarasului. Studiu geomorfologic, Edit. Foton, Bra sov; 206.Moise I., Klusch H., (1978), Portul popular din judetul Sibiu, Centrul judet ean de ndrumare a creatiei populare si a miscarii artistice de masa, Sibiu; 207.Moise I., (1999), Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Edit. Im ago, Sibiu; 208.Moise I., (1999), Folcoristica sibiana, Edit. Imago, Sibiu; 209.Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., (1993), Rezervatii si monumente ale na turii din Romnia, Edit. Scaiul, Oradea; 210. Moldoveanu Ioana, Zainescu Florina, Cobuz D., (2005), Maruntaiele Fagarasului, n Jurnalul National din 23 iunie 2005;

211.Molnar E., Maier A., Cianga N., (1975), Centre si arii de convergenta, Studi a Univ. Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Geologie-Geografie; 212.Morariu T., Morariu E., Savu Al., (1968), Lacurile din Romania. importanta b alneara si turistica, Edit. Stiintifica, Bucuresti; 213.Morosanu D., (1969), Drumurile forestiere din Romnia, cai importante pentru dezvoltarea turismului, n Lucarile Colocviului National de Geografia turismului ( septembrie 1968), Bucuresti; 214.Muja S., (1984), Spatiile verzi n sistematizarea teritoriului si localitatilo r, Editura Ceres, Bucuresti; 215.Munteanu I., (1896), Monografia economica - culturala a comunei Gura Rului, T ipografia Institutului Tipografic, Sibiu; 216.Ngler Th., (1969), Populatia romneasca n sudul Transilvaniei si caracterul colo nizarii sasesti n secolel XII XIII, n A.A.I. XIII, Bucuresti; 217.Ngler Th., (1970), Cetatea feudala de la Tilisca n lumina recentelor cercetari si sapaturi arheologice, n SCMI, II, Bucuresti; 218.Ngler Th., (1977), Cetatile feudale de la Orlat si continuitatea romnilor n sud ul Transilvaniei, n Studii si comunicari, istorie -arheologie , Muzeul Brukenthal, nr. 20 / 1977, Sibiu; 219.Ngler Th., (1981), Asezarea sasilor n Transilvania. Studii, Edit. Kriterion, B ucuresti; 220.Ngler Th., (1997), Romnii si sasii pna la 1848. Relatii economice, sociale, pol itice; Edit. Thausib, Sibiu; 221.Ngler Th., (1992), Catalogul expozitiei 888 de ani biserica a germanilor din Transilvania, Wort und Welt Verlag, Thaurdruck; 222.Neacsu N., Baron P., Snak O., (2006), Economia turismului, Ed. a II-a, Edit. ProUniversitaria, Bucuresti; 223.Neacsu N., Baltaretu A., (2006), Turism international, Edit. ProUniversitari a, Bucuresti; 224.Nicoara T., (2001), Transilvania la nceputul timpurilor moderne (1680 Societate rurala s i mentalitati colective, Edit. Dacia, Cluj-Napoca; 1800).

225.Nicolae I., Dragomirescu S., Cernea D., (1977), Indicatori sintetici utiliza

bili n zonarea turistica, n vol. Zonarea turistica a R.S.Romne, a IV-a Sesiune de comunic ari stiintifice, aprilie 1976, Bucuresti; 226.Nimigeanu V., (2001), Romnia. Populatie. Asezari. Economie, Edit. Universitat ii Alexandru Ioan Cuza , Iasi; 227.Nistor I.N., Marinescu toriei, vol. II, Edit. Dacia, Cluj-Napoca; Frasinei M., (1990), Sibiul si tinutul sau n lumina is

228.Nita I., Nita C., (2000), Piata turistica a Romniei, Edit. Ecran Magazin, Bra sov; 229.Novac V., Magdan L., Romnia. Ghid turistic. Indexul localitatilor turistice, Edit. Alpha & Omega Travel, Bucuresti; 230.Olaru M., (1996), Muntii Banatului.Resursele turistice naturale si antropice , Edit. Hestia, Timisoara; 231.Olaru M., (2000), Muntii Banatului. Amenajarea si dezvoltarea turistica, Edi t. Hestia, Timisoara; 232.Olaru M., (2002), Strategii de dezvoltare a turismului n Banat, n Revista Geoc arpathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 233.Opris I., (2002), Muzee si colectii din Romnia, Edit. Enciclopedica, Bucurest i; 234.Oprean S., (1947), Evolutia orasului Sibiu, Lucr. Inst. Geogr., vol. III, Cl uj-Napoca; 235.Orghidan N., (1969), Vaile transversale din Romnia. Studiu geomorfologic, Edi t. Academiei Romne, Bucuresti; 236.Panaite Ludmila, (1979), Geoecologie, sisteme si modele geografice, Partea a II-a, Sisteme si modele geografice, Facultatea de Geologie si Geografie, Bucuresti; 237.Paraschivoiu R., (2002), Sistemul defensiv de granita din sudul Transilvanie i (sec. XIII -XVI), n Tara Fagarasului. Istorie si cultura , vol. 1, coordonator Gh. Rosculet, Edit. Neg ru Voda, Fagaras; 238.Pascu St., (1944), Transilvania n lumina datelor geopolitice, istorice si sta tistice, Tipografia Lumina , Blaj; 239.Pascu St., (1972-1989), Voievodatul Transilvaniei, vol. I luj-Napoca; IV, Edit. Dacia, C

240.Pavelescu Gh., (1978), Zonele si microzonele folclorice ale judetului Sibiu, n Studii sicomunicari , Centrul de ndrumare a Creatiei Populare si a Miscarii Artist ice de Masa, Sibiu;

241.Pacala V., (1915), Monografia comuneiRasinariu,Tipografia Arhidiecezana, Sib iu; 242.Pacurariu M, (1991), Istoria bisericii ortodoxe romne, Edit. Institutului Bib lic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti; 243.Paraean I., (1999), Orlat file de istorie, Edit. Constant, Sibiu;

244.Patrunjel S., (2000), De la un gnd la o ctitorie. Cum a refacut nalt Prea Sfin titul Mitropolit Antonie Mnastirea de la Smbata, Edit. Semne, Bucuresti; 245.Petrea Rodica, Petrea D., (2000), Turismul rural, Presa Universitara Clujean a, ClujNapoca; 246.Petrescu Carmen, (1970), Obiectul geografiei turismului, Revista Terra, An I I, iulie-august, Bucuresti; 247.Petrescu Carmen, (1978), Modelul turistic Chemonix urism, Bucuresti; Mont Blanc, Edit. Sport-T

248.Pippidi D.M., Russu I.I., (1976), Inscriptiile grecesti si latine din secole le IV XIII descoperite n Romania, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 249.Pop E., Salageanu N., (1965), Monumente ale naturii din Romnia, Edit. Meridia ne, Bucuresti; 250.Pop Gr., (1984), Romnia. Geografia circulatiei, Edit. Stiintifica si Enciclop edica, Bucuresti; 251.Pop Gr., (1996), Romnia. Geografie hidroenergetica, Edit. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; 252.Pop Gr., (2001), Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Universitara Clujean a, ClujNapoca; 253.Pop S., Brincz St., (1974), Brasov ean de Turism Brasov, Brasov; ghid turistic al judetului, Oficiul Judet

254.Popescu C., (1977), Elemente definitorii privind zonarea turistica a R. S. R omnia si stabilirea criteriilor de dezvoltare proritara a unor zone turistice, n vol. Zona rea turistica a R.S.Romnia, a IV-a Sesiune de comunicari stiintifice, aprilie 1976, Bucuresti; 255.Popescu N., (1973), Depresiunile din Romnia, Edit. Stiintifica, Bucuresti; 256.Popescu N. (1990), Tara Fagarasului. Studiu geomorfologic, Edit. Academiei, Bucuresti;

257.Popescu N., (2004), Depresiunea Fagaras. Studiu geomorfologic, n Volum omagial . Nicolae Popescu , Edit. Universitara, Bucuresti; 258.Popoiu I., (1991), Tara Fagarasului n secolele XIV 9 58, Edit. Arta Grafica, Brasov; XVI, n vol. Fagaras 700 , p. 4

259.Popoiu I., (1991), Romnii din Transilvania si Tara Fagarasului (1691 vol. Fagaras 700 , p. 59 72, Edit. Arta Grafica, Brasov; 260.Popoiu I., (1991), Tara Fagarasului n perioada 1848 73 105, Edit. Arta Grafica, Brasov; 1892, n vol.

1791), n

Fagaras 700 , p.

261.Popovici I., (1977), Regiunile turistice din R.S.Romnia, Studii si cercetari de G.G.G., seria geografie nr. 1; 262.Popovici I., Glavan V., Ghiriac D., (1976), Sistem de indicatori pentru eval uarea potentialului turistic, Revista economica nr. 36; 263.Posea Gr., Ielenicz M., Popescu N., (1969), Potentialul turistic al judetelo r din Romnia, Lucr. Simpozionului de Geografia Turismului; 264.Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., (1974), Relieful Romniei, Edit. Stiintifi ca, Bucuresti; 265.Posea Gr., (2002), Geomorfologia Romniei, Edit. Fundatiei Romnia de Mine, Bucur esti; 266.Possa M., Mihalik P., (1966), Poiana Sibiului. Complex de arhitectura popula ra, Edit. Meridiane, Bucuresti; 267.Puiu Al., Istrate I, (1969), 20 de zone turistice din Romania, Edit. Meridia ne, Bucuresti; 268.Radulescu N. Al., (1946), Asupra geografiei turismului, Revista geografica, An II, fasc I IV, Bucuresti; 269.Razmerita I., (1983), Conservarea dinamica a naturii, Edit. Stiintifica si E nciclopedica, Bucuresti; 270.Rosu Al., Ungureanu Irina, (1977), Geografia mediului nconjurator, Edit. Dida ctica si Pedagogica, Bucuresti; 271.Rosu Al., (1987), Terra. Geosistemul vietii, Edit. Stiintifica si Encicloped ica, Bucuresti; 272.Rosu Al., (1990), Geografia fizica a Romniei, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

273.Schaser Angelika, (2000), Reformele iozefine n Transilvania si urmarile lor n viata sociala, Edit. Hora, Sibiu;

274.Schneider -Binder Erika, (1973), Padurile din Depresiunea Sibiului si Dealur ile marginale, I, n Studii si comunicari , Muzeul Brukenthal, 18, Bucuresti; 275.Schneider Binder Erika, (1979), Analiza florei din Depresiunea Sibiului si d ealurile marginale, n Studii si comunicari , Muzeul Brukenthal, 23, Bucuresti; 276.Sebestyen Gh., Sebestyen V., (1963), Arhitectura renasterii n Transilvania, E dit. Academiei Romne, Bucuresti; 277.Sigerus E., (1997), Cronica orasului Sibiu 1100-1929, Sibiu;

278.Simu R., (1895), Monografia comunei Orlat, Tipografia T.L.Albini, Sibiu; 279.Smarandescu V., (1985), Elemente de valorificare a potentialului turistic, R evista economica, nr. 33; 280.Somesan L., (1942), Rolul factorilor geografici n asezarea si n viata economic a a satelor din depresiunea Sibiului, n R.G.R., V (III), Bucuresti; 281.Stanciulescu Gabriela si colab., (2002), Lexicon de termeni turistici, Ed. O scar Print, Bucuresti; 282.Stegeran M., (1991), Cadrul fizico-geografic, n vol. Fagaras 700 , pag. 7 -15, E dit. Arta Grafica, Brasov; 283.Stegeran M., (1991), Principalele obiective turistice ale Tarii Fagarasului, n vol. Fagaras 700 , pag. 145 149, Edit. Arta Grafica, Brasov; 284.Stein O. F., (1933), Influente de civilizatie rurala n tinutul Sibiului, Kraf ft-Dreotlef, Sibiu; 285.Stejar O.F., (1910), Cronica comunei Jina, Sibiu; 286.Stein O. F., (1933), Influente de civilizatie rurala n tinutul Sibiu, Sibiu; 287.Sterner T., (1994), Economic Policies for Sustainable Development, Edit. Klu wer Academic Publishers, London; 288.Stoica Georgeta, Petrescu P., (1997), Dictionar de arta populara, Edit. Enci clopedica, Bucuresti; 289.Strautiu E., (2000), Sibiul ntre medieval si modern, Edit. Etape, Sibiu; 290.Streja A., Schwarz L., (1999), Sinagogi din Romnia, Edit. Hasefer, Bucuresti; 291.Stroila G., (1996), Cartea satului Talmacel, Edit. National; 292.Suciu C., (1967), Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, vol.

I, II, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 293.Surd V. si colab., (2005), Amenajarea teritoriului si infrastructurii tehnic e, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; 294.Susan Aurelia, (1980), Geografia turismului (pentru uzul studentilor), ClujNapoca; 295.Swizewski C., Oancea D., (1976), Geografia turismului, Partea I, Iasi; 296.Sandru I., (1966), Probleme de geografia turismului, Natura anul XVIII, nr. 3; 297.Serb Lavinia, Constantinescu Al., (2006), Ocrotirea naturii n spatiul sibian, Edit. Constant, Sibiu; 298.Stefanescu C., (1967), Statiuni balneare si climaterice din Romnia, Edit. Mer idiane, Bucuresti; Tataru Mariana, (2003), Dragusul copilariei mele Port si traditii, Ed it. Negru Voda, Fagaras; 299.Thalgott E.M., (1934), Hermannstadt, Sibiu; 300.Teodoreanu Elena si colab., (1984), Bioclima statiunilor balneoclimaterice d in Romnia, Edit. Sport-Turism, Bucuresti; 301.Teodoreanu Elena, (2002), Bioclimatologie umana, Edit. Academiei Romne, Bucur esti; 302.Tohaneanu V., (1980), Manastirea Brncoveanu - Smbata de Sus, Sibiu; 303.Todor N., (1998), Biserica . Universal Dalsi, Sibiu; Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Sibiu , Edit

304.Toma L., (2002), Biserici de lemn din judetul Sibiu, Edit. Imago, Sibiu; 305.Treboul J.-B., (1998), Les stratgies des entreprises de tourisme, Collection Q ue sais-je ? , Presses Universitaires de France, Paris; 306.Triscu A., (1976), Arhitectura. Obiectiv si cadru pentru turism, Edit. Tehni ca, Bucuresti; 307.Tufescu V., (1966), Subcarpatii si depresiunile marginale ale Transilvaniei, Edit. Stiintifica, Bucuresti; 308.Tufescu V., (1969), Principii pentru stabilirea prioritatii n valorificarea R egiunilor turistice din Romnia, n vol. Lucrarile colocviului National de Geografia turismulu i (Bucuresti, septembrie 1968), Bucuresti;

309.Tufescu V., (1974), Romnia. Natura i;

om - economie, Edit. Stiintifica, Bucurest

310.Urry J., (1995), Consuming Places, London: Routledge; 311.Vatasianu V., (1959), Istoria artei feudale n tarile romne, vol. I, Edit. Acad emiei, Bucuresti;

312.Velcea I., (1964), Tara Oasului. Studiu de geografie fizica si economica, Ed it. Academiei Romne, Bucuresti; 313.Velcea I., (1996), Geografie rurala, Facultatea de Geografia Turismului, Sib iu; 314.Velcea I., (2004), Ariile naturale protejate si calitatea mediului ambiant n Romnia, n Revista Geocarpathica, Anul IV, Nr. 4, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Univers itatii Lucian Blaga, Sibiu; 315.Velcea Valeria, (1992), Cartografia turismului, Facultatea de Geografia Turi smului, Sibiu; 316.Velcea Valeria, Savu Al., (1982), Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor ro mnesti, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 317.Velcea Valeria, (1995), Riscuri naturale si tehnogene, Facultatea de Geograf ia Turismului, Sibiu; 318.Velcea Valeria, (2002), Originalitatea geografica a Depresiunii Sibiului, n R evista Geocarpathica, Anul II, Nr. 2, Facultatea de Geografia Turismului, Edit. Univers itatii Lucian Blaga, Sibiu; 319.Velcea Valeria, (2003), Mediul ambiant si perspectiva dezvoltarii durabile a turismului. O abordare geografica, n Revista Geocarpathica, Anul III, Nr. 3, Facultatea de Geog rafia Turismului, Edit. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 320.Velescu O., (1964), Cetati taranesti din Transilvania, Edit. Meridiane, Bucu resti; 321.Vlad Sorina, (2003), Unele repere ce definesc vocatia turistica pe meleaguri sibiene, n Revista Geocarpathica, Anul III, Nr. 3, Facultatea de Geografia Turismului, Edit . Universitatii Lucian Blaga, Sibiu; 322.Vlad Sorina, Gherasim Virginia, (2006), Infrastructura turismului, n vol. eze geografice , Edit. Universitatii Lucian Blaga; 323.Vladutiu I., (1976), Turism cu manual de etnografie, Edit. Sport-Turism, Buc uresti; 324.Vlasie M., (2003), Drumuri spre mnastiri. Ghidul asezamintelor monahale ortod oxe din Romnia, Edit. Sophia, Bucuresti; 325.Voicu - Vedea V., (1995), Paltinis si mprejurimile, Edit. Nova, Sibiu; 326.Zamfir C., (1987), Structurile gndirii sociologice. Sociologia explicativa si Sint

sociologia constructiva, Edit. Politica, Bucuresti; 327.Zderciuc B., (1963), Tilisca, un sat din Marginimea Sibiului. Aspecte de cul tura si arta populara, Bucuresti; 328.Williams S., (1998), Tourism geography, London: Routledge; 329.* * * ( 1923), Inventariul monumentelor si obiectelor istorice si artistice sasesti din Transilvania, Cartea Romneasca S.A., Cluj-Napoca; 330.* * * ( 1960), Atlasul climatologic al R.S.R., Comitetul de Stat al Apelor, Institutul de Meteorologie, Bucuresti; 331.* * * ( 1960), Monografia geografica a R.P.R., vol. I, Geografie fizica, Edi t. Academiei Romne, Bucuresti; 332.* * * (1960 -2000), Ghidurile turistice ale masivelor: Persani, Fagaras, Lot rului, Cndrel, Edit. Sport-Turism, Bucuresti; 333.* * * (1961, 1965), Apele minerale si namolurile terapeutice din R.P.R.., vo l.I, Bucuresti; 334.* * * (1964), Documente de arhitectura din Romnia, vol. 10 11, Ansamblul urbanistic central al orasului Sibiu, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 335.* * * (1966), Documente de arhitectura din Romnia, vol. 12, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 336.* * * (1968), Calatori straini despre Tarile Romne, vol. I, Bucuresti; 337.* * * (1968), Colocviul de geografia turismului. Rezumatele comunicarilor, A cademiaRomna, Ministerul nvatamntului, Oficiul National de Turism al Romniei, Bucure sti; 338.* * * (1970), Dictionnaire de la gographie, Presses Universitaires de France, Paris; 339.* * * (1975), Lucrarile celui de-al doilea colocviu natiobal de geografia tu rismului, Institutul de Geografie, Edit. Sport-Turism, Bucuresti; 340.* * * (1975), Atlas de semne conventionale pentru harta topografica la scara 1:25 000, Ed. a II-a, Directia Topografica Militara, Bucuresti; 341.* * * (1975), Dictionarul explicativ al limbii romne, DEX, Editura Academiei Romne, Bucuresti; 342.* * * (1976), Zonarea turistica a R.S.Romnia, Ministerul Turismului, Centrul de Cercetari economice pentru promovarea turismului international, Bucuresti; 343.* * * (1980), Dictionar turistic international, Edit. Sport -Turism, Bucures ti;

344.* * * (1980 -1988), Ghidurile turistice ale judetelor: Brasov, Sibiu, Edit. Sport-Turism, Bucuresti;

345.* * * (1981), Arhiepiscopia Sibiului

pagini de istorie, Sibiu;

346.* * * (1981), Judetul Brasov. Monografie, Judetele patriei, Edit. Sport Turi sm; Bucuresti; 347.* * * (1982), Enciclopedia Geografica a Romniei, Edit. Stiintifica si Enciclo pedica, Bucuresti; 348.* * * (1983), Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, Bucuresti; 349.* * * (1984), Geografia Romniei vol. II, Geografia umana si economica, Edit. Academiei R.S.Romne, Bucuresti; 350.* * * (1985), Marginenii Sibiului. Civilizatie si cultura populara romneasca, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; 351.* * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Ed. a III-a, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; 352.* * * (1987), Geografia Romniei vol. III. Carpatii romnesti si Depresiunea Transilvaniei, Edit. Academiei R.S.Romnia, Bucuresti; 353.* * * (1991), Fagaras. 700 de ani. 1291 1991, Edit. Arta Grafica;

354.* * * (1992), Development durable et environnement, Roma, FAO ; 355.* * * (1992), Spatiul istoric si etnic romnesc, Editura Militara, Bucuresti; 356.* * * (1994), Romnia. Atlasul turistic rutier, Edit. Flomarco, Bucuresti; 357.* * * (1994), Lucrarile sesiunii stiintifice anuale 1993, Academia Romna, Ins titutul de Geografie, Bucuresti; 358.* * * (1995), Strategia dezvoltarii turismului pe termen mediu, Ministerul T urismului, Bucuresti; 359.* * * (1996), Arii naturale protejate n judetul Sibiu, Ecotur Sibiu; 360.* * * (1996), Romnia. Atlas istorico-geografic, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 361.* * * (1997), Earth summit Agenda 21. The United Nations Programme of Action from Rio, Published by the United Natins Department of Public Information, New York; 362. * * * (1997-1998), Comuna Crtisoara, din Colectia micromonografii locale , Edit . Imago, Sibiu; 363.* * * (1997-1998), Comuna Orlat, din Colectia micromonografii locale , Edit. Im ago, Sibiu; 364.* * * (1997-1998), Comuna Rasinari, din Colectia micromonografii locale , Edit.

Imago, Sibiu; 365.* * * (1997-1998), Comuna Saliste, din Imago, Sibiu; Colectia micromonografii locale , Edit.

366.* * * (1998), Strategia de dezvoltare a turismului romnesc, Ministerul Turism ului, Institutul de Cercetare pentru Turism, Bucuresti; 367.* * * (1999), Comuna Arpasu de Jos, din Imago, Sibiu; 368.* * * (1999), Comuna Crta, din Colectia monografii locale , Edit. Etape, Sibiu; 369.* * * (1999), Comuna Cristian, din Colectia monografii locale , Edit. Etape, Si biu; 370.* * * (1999), Comuna Gura Rului, din Colectia monografii locale , Edit. Etape, S ibiu; 371.* * * (1999), Comuna Jina, din Colectia micromonografii locale , Edit. Etape; S ibiu; 372.* * * (1999), Comuna Poiana Sibiului, din Colectia micromonografii locale , Edi t. Etape; Sibiu; 373.* * * (1999), Comuna Porumbacu de Jos, din locale , Edit. Etape; Sibiu; 374.* * * (1999), Comuna Selimbar, din Etape; Sibiu; 375.* * * (1999), Comuna Sura Mare, din pe; Sibiu; Colectia micromonografii Colectia micromonografii locale , Edit.

Colectia micromonografii locale , Edit. Colectia micromonografii locale , Edit. Eta

376.* * * (1999), Comuna Sura Mica, din Colectia micromonografii locale , Edit. Eta pe; Sibiu; 377.* * * (1999), Comuna Turnu Rosu, din Colectia micromonografii locale , Edit. Etape, Sibiu; 378.* * * (2000), Ghidul hotelurilor, restaurantelor si vinurilor din Romnia, Edi t. House of Guides, Bucuresti; 379.* * * (2000), Palate, castele si cetati din Transilvania, Muzeul Tarii Fagar asului, Fagaras; 380.* * * (2001), Ghidul Muzeelor si Colectiilor din Romnia, Edit. Cimec, Bucures ti; 381.* * * (2001), Transilvania si sasii ardeleni n istoriografie, Edit. Hora Sibi u & Arbeitskreis fr Siebenbrgische Landeskunde e .V.

Heidelberg; 382.* * * (2001), Revista geografica, T. VII, Serie noua, Academia Romna, Institu tul de Geografie, Bucuresti; 383.* * * (2002), Crestinismul n Sibiu. Ghid al confesiunilor si al lacasurilor d e cult, Edit. Hora, Sibiu; 384.* * * (2002), Romnia. Mediul si reteaua electrica de transport. Atlas geograf ic, Edit. Academiei Romne, Bucuresti; 385.* * * (2003), Aurul verde al Sibiului, Edit. Constant, Sibiu; 386.* * * (2003), Les dbats sur la ville. Patrimoine et dveloppement descoeurs de ville, Editions Confluences, Bordeaux; 387.* * * (2004), Ghid turistic al Romniei, Bucuresti; 388.* * * (1999 2005), Turismul Romniei. Breviar statistic, Comisia Nationala pen tru Statistica, Institutul National de Statistica, Bucuresti; 389.* * * (2005), Ghidul muzeelor si colectiilor din Romnia, Ministerul Culturii, Directia de Muzee si Colectii, Edit. Cimec, Bucuresti; 390.* * * (2005), Arii naturale protejate din judetul Sibiu, Edit. Constant, Sib iu; 391.* * * (2006), Unitatile de relief ale Romniei, vol.II, Edit. Ars Docendi, Buc uresti; 392.http://www.cimec.ro/scripts/muzee 393.www.cultura.ro 394.http://www.sibiu.ro 395.http://www.world-tourism.org/quality/standards.htm