Resursele turistice naturale ale Republicii Moldova

Subiecte: 1. Relieful; 2. Clima; 3. Hidrografia; 4. Peisajele turistice.

Subiect:Relieful Republicii Moldova spectul contemporan al reliefului republicii s!a format pe parcursul ultimelor perioade geologice"neogena si cuaternara"sub influenta proceselor tectonice si e#ogene.$in cau%a acestor procese teritoriul dintre Prut si &istru a suferit miscari intense de ridicare lenta care'la rindul lor'au contribuit la accelerarea proceselor de ero%iune si de fragmentare a reliefului. Miscarile tectonice au contribuit la aparitia numeroaselor fracturi tectonice de diferite orientari si virste. ceste fracturi'strabatind si deformind straturile de roci ale cuverturii sedimentare'au creat conditii favorabile pentru de%voltarea larga a ero%iunii fluviale si pentru formarea unui relief colinar puternic accidentat. Cele mai vec(i forme de relief'intilnite in partile de nord ale Republicii Moldova'au inceput sa se forme%e dupa regresiunea Marii )armatiene.*le s!au pastrat numai pe alocuri sub forma de portiuni mai ridicate de relief si dealuri.Cele mai tinere forme de relief se gasesc la sudul republicii'care s!a eliberat mai tir%iu de apele Marii Pontiene si a inceput sa es de%volte in conditii continentale.Relieful Republicii Moldova continua sa se forme%e si in pre%ent.+ormele principale de relief cu altitudini mai mari au aparut in urma miscarilor tectonice de ridicare mai intensive'iar relieful cu altitudini mai mici a suferit miscari tectonice moderate. ,eritoriul Republicii Moldova repre%inta o cimpie cu inclinatia de la nord!vest spre sud!est cu altitudinea medie de 14- m deasupra nivelului marii.*a ocupa e#tremitatea de sud!vest a Cimpiei *uropei de *st..n centru si in partea de nord!est a republicii cimpia e mai ridicata /300!400 m1'iar in partea de sud si in cea de sud! est e mai joasa/100!200 m1.Cimpia are altitudinea ma#ima in partea centrala a Moldovei"Podisul Moldovei Centrale/dealul 2alanesti1"423 m'iar cea minima "4'3 m in cursul inferior al vaii riului Prut la nord!vest de satul 4iurgiulesti.$eci'relieful republicii este repre%entat prin forme principale de relief 5cimpii'podisuri'platouri'coline bra%date de numeroase ravene'vilcele'vai'(irtoape etc. Procesele carstice se manifesta acolo unde sunt raspindite rocile solubile" calcar'marna'creta'g(ips'care se di%olva usor in urma actiunii apei provenite din ploi'din topirea %ape%ilor'din apele subterane. cestea conditionea%a aparitia formelor de relief carstice 5pilnii carstice'pesteri etc.Pilniile carstice se formea%a ca re%ultat al circulatiei verticale a apelor si au forma de depresiuni ovale cu diametrul
2

de la citiva metri pina la %eci de metri'iar in adincime"pina la citiva metri.Pesterile repre%inta niste goluri subterane de cele mai diverse dimensiuni'care au de obicei iesire la suprafata.6na dintre cele mai mari pesteri din republica'descoperita si cercetata in ultimele doua decenii'este pestera 78*mil Racovita88 din preajma satului Criva'judetul *dinet. .n Republica Moldova se evdentia%a urmatoarele forme principale de relief 5cimpii'podisuri'platouri'coline..n partea de nord este situat Platoul Moldovei'care in linii mari are un relief plat si moderat fragmentat..n partea de vest a platoului'in ba%inul riului Prut'se remarca un sir de recife'numite toltre'care creea%a pe aceste locuri un peisaj pitoresc.9a sud de Platoul Moldovei se intinde Cimpia Colinara a Moldovei de &ord/Cimpia 2altului1 cu un relief plat'slab ondulat'putin fragmentat de vai largi cu versanti domoli si simetrici.Mai la sud'in cursul de mijloc al ba%inului riului Raut'este situat Podisul Ciuluc.Mai la est de Podisul Ciuluc'intre vaile Rautuluisi ale&istrului'este situat Podisul &istrului.*l repre%inta un teritoriu deluros'puternic fragmentat de o retea deasa de vai si vilcele adinci'ravene..n prtea de mijloc a republicii se afla Podisul Moldovei Centrale" Codrii'cu altitudini ma#ime de 400!423 m. $ealul cel mai inalt este 2alanesti"423 m'situat in partea de vest a Codrilor.Relieful acestui podis este complicat'deluros'fragmentat de vai adinci si (irtoape de 1:0!2:0 m cu versanti priporosi si abrupti'pe care se de%volta numeroase alunecari de teren si ravene..nterfluviile au forma de siruri de dealuri taiate de numeroase curmaturi.Codrii sunt foarte frumosi 5imprejurimile lor amintesc un relief premontan'ceea ce l!a determinat pe ;.$o<uceaev sa!i numeasca 78*lvetia 2asarabeana88. 9a sud de Podisul Moldovei Centrale se intinde Cimpia deluroasa a Moldovei de )ud'a carei suprafata este fragmentata de vai largi'iar versantii sunt de%membrati de numeroase ravene..n partea de sud!vest a Cimpii Moldovei de )ud'intre cursurile inferioare ale riurilor Prut si .alpug'in directie submeridionala se evdentia%a Colinele ,ig(eci.*le au altitudinea ma#ima de 301 m/dealul 9arguta1 si se caracteri%ea%a printr!un relief deluros predispus la ero%iune si alunecari de teren. Mai la sud de latitudinea orasului $ubasari'pe partea stinga a &istrului este situata Cimpia &istrului .nferior'care are o suprafata plana si foarte slab fragmentata.Procesele e#ogene contemporane se manifesta slab. Relieful republicii repre%inta unul din componentele naturale ce determina in mare masura speciali%area agriculturii.$intre particularitatile defavorabile ale reliefului fac parte raspindirea larga a ero%iunilor si alunecarilor de teren.*le
3

cau%ea%a degradarea'spalarea si distrugerea solului fertil'aparitia ravenelor'(irtoapelor'vilcelelor.$in cau%a ravenelor si alunecarilor de teren suprafete mari de pamint sunt e#cluse din circuitul agricol.,eritoriul se imparte in sectoare mici 'fapt care complica lucrarea mecani%ata a cimpurilor.$e aceea in Republica Moldova se iau masuri speciale pentru combaterea ero%iunii si alunecarilor de teren 5impadurirea 'inter%icerea aratului versantilor abrupti ' drenarea apelor freatice. = importanta deosebita pentru prevenirea sau limitarea proceselor de ero%iune si alunecarilor de teren are impadurirea.Padurile contribue nu numai la stabilirea ec(ilibrului natural al versantilor 'ci in genere la ameliorarea mediului.Cringurile si fisiile forestiere ar acoperi versantii instabili ai vailor' limitind simtitor procesele e#ogene distructive .*ste rational insamintatul versantilor erodati cu ierburi multianuale sau culturi furagere'de natura sa atenue%e aceste procese.

Subiect :Clima Republicii Moldova ,eritoriul Republicii Moldova este situat in %ona climatica temperata a 4lobului Pamintesc la distante apro#imativ egale de *cuator si de Polul &ord. Clima se formea%a sub influenta a trei categorii de factori 5radiativi'dinamici si fi%ico!geografici. +actorii radiativi.Radiatia solara este unul dintre factorii energetici principali care contribuie la desfasurarea tuturor fenomenelor si proceselor din atmosfera'(idrosfera si din straturile superioare ale litosferei. 2ilantul radiativ constituie 4: <cal>cm2 la nord si :3 <cal>cm2 la sud.Cea mai mare parte din bilantul radiativ indicat"40!4? <cal>cm2"revine perioadei calde a anului.Republica Moldova este numita 78plai insorit88'deoarece numarul %ilelor cu soare este mare.;ara %ilele cu soare alcatuiesc ?0!@0 la suta'iarna"20!30 la suta. +actorii dinamici/circulatia atmosferei1 influentea%a formarea elementelor climatice si a climei.Circulatia atmosferei pe teritoriul republicii se caracteri%ea%a prin predominarea circulatiei vestice'insotita de aerul atlantic.Periodic pe teritoriul Republicii Moldova patrund si alte tipuri de mase de aer 5aerul rece al latitudinilor nordice si aerul uscat asiatic..n procesul circulatiei atmosferice pe parcursul anului predomina masele de aer temperat!continentale. cest aer predomina mai ales vara'toamna si in prima jumatate a iernii..n cele mai multe ca%uri aerul temperat! continental se formea%a in regiunile limitrofe cu Republica Moldova ca re%ultat al transformarii aerului arctic!continental si temperat!maritim.Mai rar aceste mase de aer patrund de la est'provocind veri secetoase si ierni geroase si senine.Rolul principal in circulatia atmosferica pe teritoriul Republicii Moldova il are transformarea maselor de aer temperat!maritim atlantic in aer temperat! continental.Circulatia atmosferei are un caracter se%onier bine pronuntat'adica depinde de diferenta termica dintre continent si ocean. +actorii fi%ico!geografici influentea%a formarea climei pe teritorii mari.Principalii sunt 5ase%area geografica'departarea de oceane si mari'caracterul reliefului'vegetatia'ba%inele acvatice'activitatea umana.Republica Moldova este situata in partea centrala a *uropei'ceea ce determina o cantitate sumara de radiatie solara anuala revenita suprafetei ei.6n alt factor este acela ca teritoriul republicii se afla la distante mari de ocean'ceea ce conditionea%a formarea unei clime temperat! continentale.Marea &eagra'situata in apropiere'influentea%a in felul urmator 5iarna
5

deasupra Marii &egre se stabileste o presiune atmosferica sca%uta'care contribuie la formarea cicloanelor..n perioada calda a anului influenta Marii &egre se manifesta prin cresterea umiditatii aerului.6n rol important in formarea climei il are relieful.Pre%enta diverselor forme de relief determina incal%irea neuniforma a suprafetei subiacente'ceea ce provoaca aparitia circulatiei locale a aerului..ncal%irea suprafetei terestre favori%ea%a formarea curentilor ascendenti'care stimulea%a aparitia norilor. Clima Republicii Moldova are'in general'un caracter de tran%itie de la clima temperat!maritima vest!europeana spre cea temperat!continentala est!europeana. ,emperatura medie anuala a aerului pe interg teritoriul republicii are valori po%itive.Presiunea medie anuala pentru Republica Moldova este egala cu -?3!-?4 mm ai coloanei de mercur.*a determina directia si vite%a vintului.Pe teritoriul republicii'pe intreg parcursul anului predomina vinturile din directiile de nord!vest si nord'de sud!est si sud.Pe parcursul anului valorile optime ale umiditatii relative iarna sunt de @0!30A'iar vara ele nu depasesc ?0!-0A..nnorarea ma#ima se constata iarna /?0!-:A1'vara reducindu!se pina la 2:!30A.Precipitatiile atmosferice pe parcursul anului se reduc in general de la nord!vest":?0 mm spre sud!est"3-0!400 mm.Cantitatea ma#ima de precipitatii atmosferice in unii ani varia%a de la ?:0 mm pina la @:0 mm'cantitatea minima fiind de 200!3:0 mm. Clima are o mare imporatanta pentru natura si societate.*a este i%vorul principal de aprovi%ionare cu caldura'lumina'apa a vegetatiei'lumii animale'solurilor'alimentea%a cu apa riurile'lacurile'i%voarele'apele subterane'marile si oceanele.*a influentea%a de asemenea viata si activitatea populatiei.+avori%ea%a de%voltarea agriculturii'cresterea normala a plantelor'inclusiv a culturilor iubitoare de caldura'stringerea la timp a recoltei'precum si crearea pentru oameni a unor conditii normale de viata'odi(na si tratament'de%voltarea sportului'a turismului etc.

Subiect : pele Republicii Moldova pa are o mare imporatanta pentru natura.Republica Moldova este saraca in ape din cau%a cantitatii reduse de precipitatii atmosferice'a temperaturilor ridicate si evaporarii intense in perioada calda a anului..nsa republica noastra dispune de o retea relativ deasa de riuri mici cu un debit redus si de numai doua riuri mari" &istru si Prut'bogate in apa..n general oglinda tuturor apelor abia depaseste 1A din suprafata totala a statului.Republica noastra are putine riuri mari'insa dispune de o retea deasa de riuri si riulete permanente si intermitente'al caror numar este de 3100.9ungimea totala a retelei de riuri constituie 1?1:0 <m.$in numarul mentionat 2:0 de riuri au o lungime de 10 <m si mai mult fiecare.$intre ele numai @ riuri" &istru'Prut'Raut'2ic'2otna'.c(el'Cogilnic si .alpug"au'fiecare'o lungime mai mare de 100 <m.Riurile Republicii Moldova apartin ba%inului Marii &egre si din cau%a inclinarii generale a reliefului au directia de la nord!vest spre sud!est.Riurile se alimentea%a din precipitatiile atmosferice'adica din apele provenite din ploi si din topirea %ape%ilor'cu predominarea celor de ploie. pele subterane au un rol secundar in alimentarea riurilor'mai cu seama in ca%ul riurilor mici. $ensitatea medie a retelei (idrografice a republicii este de 0'4@ <m><m2.Cea mai mare densitate se inregisrea%a in partile de nord"0'@4 <m><m2'iar cea mai mica in partea de sud!est"0'02 <m><m2. &istrul este cel mai mare riu al Republicii Moldova/in antic(itate se numea ,Bras1.*l isi incepe cursul din Carpatii de *st.&istrul se revarsa in limanul &istrului dincolo de (otarele republicii.2a%inul riului ocupa :- la suta din suprafata teritoriului tarii..n 13:4 linga or. $ubasari a fost construita un baraj si un lac de acumulare pentru o (idrocentrala.$e riul &istru e legata nemijlocit istoria poporului nostru.$espre aceasta ne vorbesc renumitele cetati! fortarete/Hotin')oroca',ig(ina'Cetatea lba1 de pe malurile lui'inaltate pe vremuri la frontiera de est a Moldovei'aparind pe parcursul secolelor pamintul stramosilor nostri.$e aceea maretia acestui riu'in decursul secolelor'a fost slavita de popor in cintece'poe%ii'balade. Prutul/in antic(itate era cunoscut sub numele de .erasus'iar scitii il numeau Parata "apa furtunoasa1 este al doilea riu al nostru ca marime si importanta'curge de!a lungul frontierei de vest a republicii.*l isi ia inceputul din Carpatii de *st'de pe versantii piscului 4overla la altitudinea de peste 2000 m si se varsa in fluviul $unarea.2a%inul Prutului ocupa 24 la suta din teritoriul republicii..n 13-? linga
7

localitatile )tinca si Costesti republica noastra'impreuna cu Romania'a construit un baraj'un lac de acumulare si o (idrocentrala. Riurile ce curg spre sud"Cogilnic'.alpug si Ca(ul"se varsa in lacurile!limanuri ale Marii &egre si $unarii.2a%inele acestor riuri ocupa cca 13 la suta din suprafata teritoriului Republicii Moldova.Primele doua riuri isi au inceputul de pe colinele Podisului Moldovei Centrale'iar riul Ca(ul"de pe colinele ,ig(eci. ceste riuri au un debit minim'iar in perioada calda a anului seaca partial'unele"complet. 9acurile naturale.Pe teritoriul Republicii Moldova sunt putine lacuri naturale.*le sunt situate in luncile cursurilor inferioare ale &istrului si Prutului si la varsarea unora dintre afluentii acestora.Majoritatea lacurilor sunt mici si au o suprafata de 0'1!0'2 <m2.*le s!au format'de obicei'pe locurile albiilor vec(i ale riurilor'au o adincime mica'malurile sunt joase si inmlastinite'iar cea mai mare parte a suprafetei lor este acoperita cu vegetatie. $intre lacurile naturale care fiintau odinioara in luncile riurilor Prut si &istru'asta%i s!au pastrat in lunca Prutului lacurilor 2eleu/?'2 <m21'cel mai mare lac natural din tara'si Manta ;in lunca &istrului"lacul ,udora'iar la varsarea riului 2ic in &istru"lacul 2ic.9a sudul republicii ii apartine partea de nord a lacului Ca(ul'iar la sud!est"o parte din limanul Cuciurgan. 2a%inele acvatice artificiale..n Republica Moldova au fost construite cca 3:00 ia%uri si @2 lacuri de acumulare cu un volum total de apa de peste 1'@ <m3.2a%inele acvatice mentionate au repartitie neuniforma pe teritoriul tarii.Cele mai multe ia%uri sunt concentrate in partea de nord'iar cele mai putine"in partea de sud si sud!est.Cele mai multe lacuri de acumulare se intilnesc in partile de sud si de sud!est'iar cele mai putine"in partea de nord.Cele mai mari lacuri de acumulare sunt Costesti!)tinca situat pe riul Prut si $ubasari"pe riul &istru.9acul de acumulare 4(idig(ici de pe riul 2ic este locul de odi(na preferat al locuitorilor municipiului C(isinau. 2altile ocupa suprafete mici si s!au pastrat numai in luncile cursurilor inferioare ale riului Prut si &istru. Mlastinile s!au format pe unele portiuni plane ale luncilor riurilor Prut'&istru si ale afluentilor lor Raut'2ic'2otna etc. pele subterane joaca un rol important in asigurarea populatiei'insa re%ervele lor in republica sunt limitate.*#ista citeva mii de i%voare si peste 13? mii de fintini..n multe localitati se intilnesc i%voare cu apa potabila minerala'iar in unele locuri"si ape subterane minerale cu alese calitati curative si cu diverse componente
8

c(imice.Pe ba%a unor asemenea ape'in unele localitati din republica" Ca(ul'Camenca'Hirjauca/jud. 6ng(eni1"functionea%a sanatorii in care anual sunt tratate mii de persoane.

Subiect :Peisajele turistice ale Republicii Moldova ;egetatia Republicii Moldova'dupa numarul de specii spontane'este bogata si variata. ceasta diversitate este conditionata de po%itia geografica a teritoriului republicii si de varietatea conditiilor naturale.Pe parcursul secolelor o mare influenta asupra modificarii vegetatiei a avut!o activitatea omului. +lora este totalitatea speciilor de plante care cresc intr!un anumit tinut/flora Republicii Moldova'flora Romaniei etc.1. ;egetatia repre%inta covorul de plante/ori totalitatea comunitatilor de plante1ce acopera un anumit teritoriu/vegetatia de padure'vegetatia de stepa etc.1. Republica Moldova este situata in %onele de vegatatie de silvostepa si stepa. se%area geografica a republicii pe continent determina varietatea mare a vegetatiei.*a include multe specii de plante din *uropa Centrala'=rientala si din Cona mediteraneana. sadar'in republica cresc peste 23:0 de specii de plante spontane superioare. ;egetatia naturala contemporana a republicii este repre%entata prin urmatoarele tipuri principale 5paduri'stepe'finete/pajisti1'vegetatia (alofila si cea acvatica. Padurile..n trecut padurile ocupau 2:!30 la suta din teritoriul Moldovei'acum insa ele ocupa o suprafata de 3'? la suta.;irsta medie a padurilor noastre este de 40 de ani.Padurile seculare care s!au mai pastrat ocupa suprafete mici"?000 (a/2A din suprafata padurilor1.Predomina padurile de foioase specifice *uropei Centrale.Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti.Cea mai raspindita specie in padurile noastre este stejaru'caruia ii revin cca ?0 la suta din componenta padurilor.)tejarul este repre%entat prin 3 specii 5stejarul comun/pedunculat1'gorunul si stejarul pufos.Padurile de stejar se numesc dumbravi. $umbravile de stejar comun au o larga raspindire in limitele %onei de silvostepa si'mai ales'in Codri.*le prefera formele de relief cu altitudinea de pina la 2:0 m. $umbravile de gorun prefera locurile cu altitudinea de peste 2:0 m si sunt caracteristice numai Codrilor si Podisului &istrului.)tejarul de ambele specii atinge inaltimea de 2:!30 m.

10

Padurile de stejar pufos/girnita1 sunt raspindite in partile de vest si de nord ale Cimpiei Moldovei de )ud.*le formea%a masive mici sau cringuri situate printre terenurile agricole. ceste paduri se de%volta in conditiile climatice mai aride ale sudului a Moldovei.$e aceea arborii au o inaltime mica 510!1@ m. Padurile de carpen se intilnesc in Codri si in Podisul &istrului.Padurile de fag in Republica Moldova sunt raspindite numai in partea de nord!vest a Codrilor.*le alcatuiesc frontiera de est a raspindirii lor in *uropa. rborii de fag ating inaltimea de 30!3: m. Padurile din vaile riurilor/%avoaiele1.in luncile de linga albia cursurilor inferioare ale &istrului si Prutului se de%volta desisurile de salcie.Pe sectoarele mai inalte ale luncii cresc paduri de plop.)pre periferie si sectoarele mai ridicate ale partii centrale a luncii sunt raspindite padurile de stejar comun. ;egetatia de stepa se caracteri%ea%a prin dominarea plantelor #erofite..n tercut stepele ocupau doua regiuni distincte ale Moldovei 5stepa 2ugeacului/la sud1 si stepa 2altului/la nord1.Pajistele nu alcatuiesc o regiune ori o %ona compacta'ci se intilnesc sub forma de inclu%iuni in cadrul %onelor de vegetatie.$upa locali%area si conditiile de formare ele se impart in pajisti de lunca inundabile si pajisti situate pe sectoarele neinundabile nevalorificate ale interfluviilor si versantilor. 9umea animala a Moldovei'dupa numarul de specii'este relativ bogata. +actorii care au determinat de%voltarea lumii animale sunt diversitatea conditiior naturale/clima'apa'vegetatia'relieful1 si belsugul de (rana pe care il contineau in trecut landsafturile naturale. ,eritoriul Republicii Moldova este situat in %onele %oogeografice de silvostepa si stepa. $upa ccomponenta sa'lumea animala a republicii numara in pre%ent 4?1 specii de vertebrate si peste 1?000 de specii de nevertebrate.$intre vertebrate se intilnesc ?@ specii de mamifere'2-0 specii de pasari sedentare si migratoare'@4 specii si subspecii de pesti'2- specii de amfibieni si reptile. +auna este totalitatea speciilor de animale care se intilnesc intr!un anumit tinut/fauna Moldovei'fauna Romaniei etc.1. 9umea animala repre%inta un comple# ori o grupa de animale care ocupa un anumit teritoriu/lumea animala a padurilor'a ba%inelor acvatice etc.1. .n componenta faunei republicii predomina speciile care se intilnesc pe teritoriile vecine ale 6crainei si Romaniei si in multe tari vest! si est!europene si
11

balcanice.Pe teritoriul Republicii Moldova isi au arealul de est/riul &istru1 multe specii vest!europene si arealul de vest/riul Prut1 multe specii de origine est! europeana. ceaste este una din particularitatile specifice ale faunei tinutului nostru. Bibliografie : 1. DDD.google.ro; 2. &icolae Rimbu'884eografia fi%ica a Reoublicii Moldova88'ed.9itera'C(isinau 2001.

12