CUPRINS

1. Caracteristici ale turismului balnear

1.1. Prezentare generala

1.2. Factori naturali de cura balneara
1.3. Segmente de piata si profilul clientilor
1.4. Functiile turismului balnear
1.5. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania
1.6. Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania
1.7. Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si promovarea
turismului balnear in Romania

2. Statiunea balneoclimatica Amara

2.1. Prezentare generala

2.2. Specificitatea factorilor de cura balneara
2.3. Oferta de servicii de turism balnear
2.4. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Amara
2.5. Directii prioritare de actiune pentru optimizarea valorificarii potentialului
turistic al statiunii Amara

3. Concluzii

4. Metodologia de realizare a Studiului de marketing privind piata

turismului balnear
 1. Caracteristici ale turismului balnear

1.1. Prezentare generala

Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti,

datorita particularitatilor sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali care
pot fi utilizati pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.
Acesta reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o
clientela relativ stabila, care se poate constitui intr-o sursa majora de venituri, mai ales
pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din
Europa. Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna, care in
general a luat amploare atat ca urmare a dorintei de a preveni si trata anumite afectiuni,
cat si cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii
moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute
pentru factori naturali de cura precum climatul, apele minerale, namolurile si gazele
terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii
etc.

Turismul balnear se confrunta cu probleme structurale, dificil de depasit pe

termen scurt: astfel, investitiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala a
structurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, in cazul unora
dintre ele foarte avansat. Categoriile de clienti si veniturile provenite de la acesti clienti,
permit structurilor balneare cel mult sa-si acopere cheltuielile de functionare,
neinregistrarea unor profituri importante perpetuand deficitul de investitii in
modernizarea structurilor de cazare si tratament.
Infrastructura urbana a statiunilor este, in general, intr-o stare avansata de degradare:
caile de circulatie, parcarile, spatiile verzi, fatadele cladirilor nu sunt in general la
standardele unei statiuni turistice.
Oferta de servicii de turism balnear este eterogena si de calitate inegala, predominand
insa standardele medii si submedii. Astfel, CNPAS detine propriile sale structuri de
cazare si tratament, ai caror beneficiari sunt, in special, pensionarii cu bilete de
tratament subventionate. Sindicatele au numeroase hoteluri si baze de tratament, multe
dintre ele aflate in stare de degradare. Hoteluri si baze de tratament care se situeaza
deasupra nivelului mediu, sunt detinute de operatori precum SIF Transilvania sau
Danubius, sau de investitori privati care au diversificat oferta de servicii cu centre spa.

Know-how-ul existent si reputatia in tratamentele balneare, reprezinta un atuu in

dezvoltarea turismului balnear, desi sectorul nu mai motiveaza tinerii medici si
cercetarea medicala.

In Romania este inca dezvoltata o cultura a balnearului, care poate fi exploatata

in conditiile dezvoltarii si diversificarii ofertei de servicii.
Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestor
vacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care in
conditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata.
Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelor
libere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientarea
acestora din urma, spre vacante active in strainatate.

Aspectul economic al acestui sector reiese atat din activitatea specifica de

turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca
generator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea
semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consum de medicamente si a numarului total
al zilelor de boala.

Turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential

permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil si independent de conditiile
atmosferice. Desi turismul balnear poate fi practicat continuu, independent de sezon,
specifica pentru majoritatea statiunilor este limitarea sezonului la perioada aprilie-
decembrie.

Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de

varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului
in cadrul acestei forme de turism este ridicata, cuprinsa intre 12 si 18 zile.

Piata interna a turismului balnear este dependenta de preturi, specialistii

considerand ca o crestere cu 20% a preturilor poate duce la o scadere cu 40% a cererii.
Aceasta se datoreaza in parte sejurului mai lung in statiunile balneare, ceea ce face ca
turismul balnear sa fie relativ mai scump decat celelalte forme de turism. Existenta pe
piata a biletelor de tratament compensate pentru anumite categorii sociale, si a
pachetelor oferite de operatorii de turism contrabalanseaza insa acest dezavantaj,
turismul balnear fiind practicat indeosebi de categorii sociale cu venituri medii si
scazute. Dealtfel, in toate tarile europene, cererea este puternic marcata de gradul de
acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugetele asigurarilor sociale
si de sanatate.

Multitudinea de izvoare naturale, nomol si gaze cu proprietati terapeutice din

Romania este binecunoscuta, Romania detinand aproximativ o treime din izvoarele
minerale naturale din Europa. Exista 117 localitati din Romania cu factori naturali
terapeutici din care 29 sunt desemnate statiuni balnerare de importanta nationala iar 32
drept statiuni de important locala.

Pe piata interna exista trei oferte de produse balneoclimaterice principale:

tratament medical – elemente naturale cu proprietati terapeutice, convalescenta –
recuperare prin stimulare si intretinere – fitness. In prezent, accentul cade in special pe
elementele medicale si de convalescenta, care creeaza o imagine asupra statiunilor
balneare drept locuri de odihna si tratament pentru bolnavi si varstnici.

In prezent exista circa 400 unitati de cazare inregistrate in statiunile balneare,

care ofera aprox. 40.000 locuri de cazare (15% din totalul locurilor de cazare din
Romania).
 Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare, in perioada 1993-2010

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1993-1996 s-a inregistrat un numar de peste 500 unitati de primire

turistica, in statiunile balneare, pentru ca in perioada 1997-2000, numarul acestora sa
scada la 400. Tendinta usor descrescatoare, raportat la perioada 1993-1996, se
mentine si dupa anul 2000, in anul 2010 fiind inregistrat un numar de 386 structuri de
primire turistica. La nivelul anului 2010 circa 45% dintre unitatile de primire turistica din
statiunile balneare erau clasificate la 2 stele, 25% la 3 stele, iar 14% la 1 stea. Numarul
stucturilor de 4 si 5 stele este extreme de redus, in anul 2010 fiind inregistrata o singura
unitate de 5 stele si 12 unitati de 4 stele, ponderea acestora fiind de numai 3,5% din
ansamblul unitatilor de primire turistica din statiunile balneare.

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare,

pe categorii de clasificare, in anul 2010
 Sursa: Institutul National de Statistica

Numai 9% din zilele de cazare au fost vandute in structurile de 3, 4 sau 5 stele,

marea majoritate fiind vandute in unitatile de 2 stele si in cele clasificate sub acest nivel
(1 stea, neclasificate pe stele sau clasificate ca pensiuni turistice).

Marea majoritate a activitatii din statiunile balneare o constituie clientii biletelor

de tratament subventionate, oferite de Casa de Pensii.

O tendinta majora pe pietele turistice este accentul tot mai pregnant pe

concediile asociate sanatatii. Aceasta a dus la crearea unei game de produse si servicii
axate pe satisfacerea nevoilor diferitelor segmente. Aceste nevoi pot varia de la „soft”
unde oaspetele beneficiaza de un mediu placut cu plimbari relaxante intr-un cadru
frumos, tratament ne-medicamentos de inalta calitate prin masaj si oportunitatea
desfasurarii de activitati precum yoga, iar la celalalt capat, produsele „hard” care implica
un regim de tratament medical bazat pe o serie de tratamente pornind de la calitatile
unice ale apelor si namolului disponibil in respectiva locatie.
Un studiu care sa acopere principalele piete generatoare de turism axate pe segmentul
balnear ar trebui propus pentru a indruma operatorii existenti din turismul balnear in
orientarea programelor de renovare si reabilitare.

1.2. Factori naturali de cura balneara

Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe
un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie
printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Aceasta valoare este accentuata
de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceasi statiune a factorilor
principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte
polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante
minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament
balneare.
Factorii balneari si climatici intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxie
primara), cat si in prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice,
impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara).

Principalii factori naturali de cura balneara din Romania

Apele minerale

Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferite
adancimi, avand o gama larga de proprietati fizico-chimice si terapeutice in functie de
geneza lor.
Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafata dintr-o sursa
naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercita
efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

Apele termominerale

Apele geotermale si termominerale din Romania reprezinta diferite concentratii

minerale de saruri solubile, cu utilizari multiple in cura externa.

Apa lacurilor terapeutice

Romania dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent, care prezinta

interes terapeutic deosebit, prin calitatile lor farmacologice si farmacodinamice.
Principalul lac de liman utilizat in scop terapeutic este lacul Techirghiol, cu apa cloruro-
magneziana-sulfurata, utilizata in cura externa.
Lacurile de campie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Campeni,
Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila.
Toate aceste lacuri au compozitie chimica variata, alaturi de sarurile de natriu fiind
prezenti sulfatii de magneziu si calciu. Apele acestor lacuri sunt utile in curele
terapeutice externe.

Namoluri si turbe

Namolurile reprezinta maluri care contin peste 10% substante organice, iar turba
este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse. Exista
namoluri sapropelice bogate in hidrosulfura de fier coloidala (Amara, Lacul Sarat,
Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri minerale sulfuroase (Sacelu) sau
nesulfuroase (Sangeorz Bai). Valoarea terapeutica a namolurilor este data de
temperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a
acestora.

Gazele mofetice
 Gazele mofetice sunt emanatii gazoase numite mofete care ajung la suprafata prin
intermediul fisurii din scoarta terestra, acest factor terapeutic fiin valorificat in spatii
special amenajate.

1.3. Segmente de piata si profilul clientilor

Peste 95% dintre clientii statiunilor balneare din tara sunt romani, iar categoria
principala o constituie turistii de peste 50 de ani.

Exista insa si un numar mic de turisti straini proveniti, in special, din Israel, Germania,
Olanda, Franta, Belgia, Italia, Ungaria si Spania. Turistii straini prefera in egala masura
relaxarea generala si proprietatile medicale/curative ale diferitelor resurse naturale (ape
minerale, termale, namol etc.), optand pentru structurile din categorii de clasificare
superioare, structuri pentru care oferta de turism balnear este extrem de limitata.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica in statiuni balneare din Romania,
pe tipuri de turisti

Sursa: Institutul National de Statistica

 In perioada 1993-2010, numarul de sosiri ale turistilor in statiunile balneare din
Romania a scazut cu aprox. 25%, aceasta curba descrescatoare fiind intrerupta in anul
2008, cand se inregistreaza un numar de sosiri aproape de nivelul celui din 1993.
Cea mai drastica scadere apare intre 2008 si 2010, cand numarul de sosiri a scazut cu
aprox. 160.000.

Tendinta descrescatoare este mult mai accentuata in randul turistilor straini, numarul
sosirilor acestora in unitatile turistice din statiunile balneare scazand cu aproape 50%, in
perioada 1993-2010.

Datorita perioadelor medii de functionare, unitatile de cazare din statiunile balneare au

oferit circa 20% din locurile de cazare disponibile si peste 5 milioane zile de cazare au
fost vandute in anii trecuti.

Gradul anual de ocupare al camerelor disponibile a fost de peste 50%.

Sub 3% din zilele de cazare au fost vandute clientilor straini.

Innoptari ale turistilor in structuri de cazare turistica in statiuni balneare din Romania,
pe tipuri de turisti
 Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1994-2010, numarul innoptarilor in structurile de cazare turistica din

statiunile balneare din Romania a inregistrat o scadere de 33%, scaderea cea mai
drastica avand loc intre anul 2008 si anul 2010, perioada in care numarul acestor
innoptari a scazut cu aproape 1,5 milioane.
Tendinta descrescatoare in randul turistilor straini este mult mai accentuata, numarul
innoptarilor acestora, in statiunile balneare din Romania scazand cu peste 70%, in
perioada 1994-2010.

Nu exista date disponibile cu privire la veniturile generate de catre statiunile

balneare in urma acestui grad de ocupare

Piata de turism balnear poate fi considerata drept un continuum care reflecta

cerintele si interesele segmentelor care il compun.

Astfel, segmentul principal este constituit din consumatorii de servicii de sanatate

cu scop predominant recuperator, satisfacuti de standarde medii ale unitatilor de cazare
si tratament, clienti ai biletelor subventionate.
Un alt segment il reprezinta turistii care cauta facilitati de inalta calitate, un meniu
sanatos, oportunitati de plimbare intr-un cadru natural nealterat, disponibilitatea salilor
de gimnastica.
Segmentul de nisa este format din turisti care cauta facilitati tip spa, fitness, tratamente
anti-age, purificare cosmetica.

Selectarea zonelor de dezvoltare a produselor turistice incurajate si sprijinite se

bazeaza in parte pe determinarea resurselor care exista deja in Romania si pe
tendintele curente si anticipate viitoare privind gusturile si preferintele pietei turistice.

Satisfactia legata de facilitatile complementare existente (in special in ceea ce priveste

oportunitatile de distractie) este, in general, redusa.
 Gradul de ocupare in statiunile balneare este mare (circa 70%) datorita fluxului
relativ constant de clienti asigurat de Casa de Pensii care furnizeaza bilete de tratament
subventionate. Majoritatea clientilor vin in perioade prestabilite, pe baza biletelor de
tratament, unitatile respective putand sa adapteze perioadele de deschidere si
functionare, in consecinta.

Distribuirea biletelor de tratament reprezinta de fapt motorul care pastreaza in

viata majoritatea statiunilor balneare. Totusi, acesta nu poate readuce statiunile in buna
forma, putand fi decuplat in orice moment.

Nivelul tarifelor practicate in sistemul biletelor subventionate este mult sub tariful
la care se pot oferi facilitati si servicii de calitate rezonabila si care sa aduca un profit
corespunzator operatorilor de turism.

De asemenea, nu exista garantii in legatura cu mentinerea pe scara larga a acestui

sistem al biletelor subventionate, in conditiile restrictiilor bugetare actuale.

1.4. Functiile turismului balnear

Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin cresterea rezistentei
generale a organismului dupa tratament. Statisticile intocmite in numeroase tari au
evidentiat faptul ca membrii populatiei active care au efectuat cure balneare in timpul
concediilor de odihna pe o perioada de mai multi ani, au inregistrat ulterior un numar
redus de zile de incapacitate de munca si un numar redus de consultatii medicale.

Desi rolul profilactic al turismului balnear ar putea fi semnificativ, in Romania,

turismul balnear poate fi considerat un turism preponderant recuperator, adresandu-se
in special turistilor care vin in mod declarat si organizat in statiuni pentru a-si ingrijii si
ameliora sanatatea, pentru recuperarea anumite functiuni organice afectate de stari
anterioare de boala sau traumatisme. In tarile in care oferta este redusa si in care,
datorita absentei unei game largi de factori naturali de cura, exista un numar limitat de
statiuni sau centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre), s-au dezvoltat metodologii
alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise en forme
(repunere in forma), cure antistres etc. Turismul balnear romanesc este extrem de
deficitar din punctul de vedere al dezvoltarii unor astfel de linii de tratament alternative,
care ar putea largi adresabilitatea acestei forme de turism pe piata turistica interna.

Functia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cea recreativa.

Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai insemnata, confera statiunilor si o functie
turistica cu caracter specific. In acest sens pe langa fiecare statiune se contureaza o
arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din
celelalte statiuni si alte obiective turistice.
Una din constrangerile majore puse in fata solicitantului de cura balneara de astazi din
Europa, puternic resimtita si in Romania, este reprezentata de capacitatea statiunilor
balneare de a raspunde la o dubla nevoie a acestuia: a primi ingrijiri medicale adecvate
si a fi tratat ca turist.

1.5. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania

In functie de caracteristicile fiecarei statiuni, nivelul investitiilor, resursele naturale

si infrastructura edilitara, exista o variatie importanta a punctelor tari si slabe ce
caracterizeaza oferta de turism balnear.

Exista o categorie de statiuni de interes national si chiar international, cu

potential balnear valoros, dar a caror atractivitate turistica este influentata negativ, intr-o
masura mai mare sau mai mica, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi:
modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scazut de cunoastere al resurselor
naturale, poluarea accentuata a aerului si a apei, valoarea estetica redusa a cadrului
natural, gradul ridicat de uzura fizica si morala al bazelor de cazare si tratament,
diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica, densitatea mare a constructiilor
in spatii publice locuibile, numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a
structurilor de agrement din majoritatea statiunilor, comertul general si specific
necorespunzator, calitatea improprie a dotarilor de infrastructura.
Prezentarea succinta a acestor aspecte evidentiaza faptul ca dincolo de particularitatile
statiunilor balneoturistice, determinate in mod obiectiv de pozitia lor in teritoriu si fondul
balnear, exista o serie de elemente defavorizante, comune tuturor, care include cu
precadere, calitatea si diversitatea structurilor de cazare, servirea mesei si agrement,
comertul general si specific si calitatea unor dotari de infrastructura.

Pentru statiunile de interes national sau zonal, pot fi identificate urmatoarele

elemente de atractivitate:

- potential balnear valoros sub aspect calitativ si cantitativ;

- traditia balneoturistica importanta;
- apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, emitente de turisti;
- dezvoltarea de structuri balneoturistice ample;
-conditii de practicare pe o scara extinsa a activitatilor balneare cu caracter preventiv si
a odihnei active.

Punctele slabe ale acestor statiuni sunt fie potentialul mai redus al resurselor
balneare, fie lipsa de diversitate a factorilor de cura, care in ultima instanta au influentat
modul de dotare al statiunilor, fie posibilitatile mai reduse de valorificare a factorilor de
cura, indeosebi al celor din grupa substantelor terapeutice, cel mai frecvent intalnite.

Elemente defavorizante in valorificarea prezenta si viitoare a acestor statiuni, pot

fi considerate: insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatii factorilor
naturali, deficiente de ordin tehnic in exploatarea substantelor, pozitia excentrica in
teritoriu a anumitor statiuni.

Pentru aceste statiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determina

dezvoltarea in perspectiva a functiei balneoturistice corelata cu potentialul resurselor si
cererea turistica.

O alta grupa cuprinde statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. Ele

se caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, in unele cazuri este
completata si cu functia de agrement, respectiv de recreere in timpul si la sfarsit de
saptamana. In general, aceste statiuni au potential cantitativ si calitativ important,
benefeciind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de pozitia in
teritoriu, de accesibilitatea uneori dificila, dar mai ales de existenta unor structuri
balneoturistice cu uzura fizica si morala avansata, in cele mai multe cazuri, precum si a
unor servicii necompetitive. Toate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fie mai
redusa.
Dezvoltarea structurilor turistice in unele statiuni din aceasta grupa va determina si o
intensificare a cererii turistice, mai ales in cazul acelora care dispun de factori de cura
utilizati in tratarea afectiunilor cu grad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditii
pentru promovarea activitatilor balneare cu caracter preventiv.

Sintetizand, pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, este

necesara depasirea urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor
balneoclimaterice: statiunile balneare sunt aproape in intregime dependente de piata
interna; oferta limitata a unitatilor de 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini;
dependenta de sistemul biletelor de tratament subventionate, ceea ce face din
activitatea de turism balnear o afacere putin rentabila; marea majoritate a spatiilor de
cazare din statiunile balneare sunt de 1 sau 2 stele sau neclasificate si nu indeplinesc in
nici un fel standardele asteptate de turisti; gradul avansat de uzura specific majoritatii
spatiile de cazare si tratament; dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si
facilitatilor de petrecere a timpului liber in multe statiuni; slaba cunoastere in strainatate
a beneficiilor terapeutice deosebite ale unor tratamente balneare din Romania.

In concluzie, cele mai multe statiuni balneare supravietuiesc datorita

subventionarii biletelor de tratament oferite prin Casa de Pensii, la un nivel care nu
genereaza suficient profit pentru a permite investitii in modernizarea spatiilor de cazare
sau facilitatilor de tratament.

1.6. Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania

Sondajul de opinie “Consumul de servicii turistice balneare in Romania”, realizat

de Ministerul Turismului in august 2009, a relevat un grad scazut de utilizare a
serviciilor de turism balnear. Astfel, 85% din populatia adulta nu au mers in nici o forma
de concediu/vacanta in anul 2009, cu 20 de procente mai mult decat in anul anterior.
Cel mai putin au mers in concedii cei peste 65 de ani. Cei care nici nu au fost in vacanta
in 2009 si nici nu intentioneaza sa mearga pana la sfarsitul anului sunt din mediul rural,
au varste de peste 50 de ani si un nivel de educatie scazut. Dintre pensionari, circa
80% se incadreaza in aceasta categorie.

Aproape 70% dintre persoanele adulte din Romania nu au fost cazate in ultimii doi ani,
in nici un hotel sau pensiune turistica, nici macar pentru o durata de cateva zile

Datele de sondaj au aratat ca 16% din populatia adulta prefera ca in vacanta sa

desfasoare activitati de intretinere/refacere a sanatatii.

Aspectul cel mai atractiv al statiunii preferate din Romania este:

- in primul rand peisajul si mediul inconjurator (41.5% dintre respondenti au
declarat astfel);
- felul in care respondentii isi pot trata sanatatea – 15.4%;
- felul in care se pot distra in respectiva statiune turistica – 15.4%.

Dintre cei care au mers in concediu, 3,5% au achizitionat bilete prin Casa de Pensii.

Dintre persoanele care intentioneaza sa se deplaseze ca turisti in anul urmator,

20% prefera ca prima optiune o statiune balneara din Romania.

Aprox. 60% dintre persoanele adulte sunt interesate in mare masura sa mearga
ca turist intr-o statiune/localitate turistica ce ofera posibilitatea practicarii unor
tratamente de prevenire / ingrijire a sanatatii.

Criterile considerate cele mai importante pentru alegerea unei destinatii turistice
constau in “raportul pret/calitate convenabil (68,2% din populatie considera important
acest aspect), in “felul in care isi pot trata sanatatea” (39,7% au indicat acest criteriu ca
fiind important), “calitatea cazarii, a serviciilor de servire” (38,8%) si “calitatea peisajelor
si a mediului inconjurator” (26%)

Perceptia turistilor straini asupra Romaniei ca destinatie turistica

Numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in Romania a inregistrat o evolutie

pozitiva in perioada 2000-2010, crescand cu circa 30%. Sosirile turistilor din tarile UE
au crescut cu circa 50%, in aceeasi perioada, atingandu-se un varf la nivelul anului
2008.

Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania, in perioada 2000-2010 (mii persoane)

 Sursa: Institutul National de Statistica

Studiile realizate in tari europene, privind perceptia Romaniei ca destinatie turistica, au

relevat urmatoarele aspecte:

Romania, ca destinatie turistica, nu are conturata o identitate clara in perceptiile

cetatenilor tarilor europene; nu are o reputatie buna ca destinatie de incredere pentru
turistii de ocazie, aceasta perceptie fiind cauzata, in parte, de: deficiente in marketingul
si promovarea destinatiei, insuficienta sprijinului guvernamental pentru turism, practici
neprofesionale in sectorul turismului de afaceri, standarde scazute ale serviciilor,
infrastructura turistica, facilitati si moduri de petrecere a timpului liber insuficiente si
neadecvate.

Exista o diferenta considerabila intre cei care au avut o experienta turistica

directa in Romania (cei care au vizitat tara) si cei care nu au trait o astfel de experienta.
Astfel, primii au o perceptie mult mai buna a Romaniei decat ceilalti: maghiarii care au
vizitat Romania au remarcat faptul ca infrastructura turistica si frumusetea peisajelor de
provincie, caldura si ospitalitatea le-au depasit asteptarile, iar prin contrast, cei care nu
au vizitat Romania au o perceptie negativa in ceea ce priveste drumurile, unitatile de
cazare, siguranta publica, igiena si nivelul serviciilor.

Multi dintre turistii straini in Romania, au remarcat nivelul relativ redus al protectiei
mediului, in sensul prezentei unor cantitati mari de gunoaie in mediul natural.

Preturile serviciilor din Romania sunt percepute pe toate pietele ca fiind mici.
Acest aspect poate fi atat un avantaj pentru dezvoltarea turismului cat si o problema.
Desi preturile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinatia
care devine cunoscuta pretutindeni ca o destinatie „ieftina” va intampina dificultati in
atragerea atentiei pietei in cazul in care incearca sa se diversifice in categorii mai
ridicate de atractii si facilitati (in randul unor noi segmente de populatie). Preturile mici
nu ar trebui sa constituie o componenta importanta a strategiei de marketing a acestor
destinatii din Romania.

Consecintele slabei informari si cunoasteri a atractiilor turistice din Romania este

aceea ca motivatiile de calatorie sunt relativ scazute comparativ cu destinatiile
concurente.

1.7. Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si

promovarea turismului balnear in Romania

Managementul unor structuri hoteliere din unele statiuni balneare a initiat masuri
de modernizare si diversificare in vederea repozitionarii lor pe piata turistica, actionand
in directia modernizarii spatiilor de cazare de 3 sau 4 stele si infiintarii unor facilitati
moderne de tratament.

Aceste unitati s-au orientat catre un marketing al produsului de “sanatate” si mai

putin al produsului “medical”. In acest sens, ofera servicii suplimentare moderne de
wellness, infrumusetare si refacere si dezvolta atractii suplimentare ca motive de
vizitare (de exemplu, facilitati pentru sporturi de iarna si sali de conferinta).

Rezultatul acestor directii de dezvoltare se regaseste in:

- prelungirea sezonului, prin asigurarea unui flux relativ continuu de clienti care au
posibilitatea de a beneficia de ofertele acestor statiuni din luna aprilie pana in
luna decembrie;
- largirea pietei prin oferirea de tratamente preventive si de refacere, pentru a
atrage segmentul de piata al celor care platesc pentru aceste servicii;
- oferirea unor facilitati de wellness (sanatate si frumusete) pentru a atrage un nou
segment, clasa de mijloc si piata familiilor;
- penetrarea mai larga pe pietele straine prin oferirea unor servicii de buna calitate.

Desi ridicarea nivelului serviciilor oferite in statiunile balneare este obligatorie, viitorul
turismului balnear din Romania ramane sub semnul intrebarii, intrucat nu exista studii
sectoriale aprofundate care sa prezinte cererea de pe piata interna si internationala
pentru gama de produse balneare.
In urma evaluarilor referitoare la statiunile balneare, vor rezulta axele prioritare de
interventie: bazele de cazare si tratament care trebuie renovate, produsele care trebuie
dezvoltate si modul de reorientare a activitatii, dar si modalitatile prin care statiunile
balneare pot fi cel mai bine promovate, in special in strainatate, catre segmente de piata
cu potential.
 In scopul propriei regenerari, fiecare statiune balneara trebuie sa isi reaseze
marca sa specifica, sa isi regaseasca propria personalitate.
Unele statiuni isi pot extinde oferta de produse de la "statiune pentru ingrijirea
sanatatii" cu conotatia de tratament medical, catre cea de "oras balnear", care
sugereaza o statiune in care clientii se pot relaxa intr-un mediu de refacere a fortelor,
angajandu-se in activitati de wellness daca doresc, dar bucurandu-se si de alte activitati
si excursii in statiune si imprejurimi. Altele pot continua sa se specializeze in tratamente
unice specifice si sa caute sa-si dezvolte segmente de nisa, iar altele pot incerca sa-si
dezvolte campusuri de invatamant si instruire.

Estimarile privind cererea de cazare indica faptul ca exista o supraoferta de

camere de hotel de 1 si 2 stele, multe dintre aceste camere aflandu-se in statiuni
balneare a caror existenta este semnificativ marcata de clientii biletelor de tratament
subventionate, oferite de Casa de Pensii. Aceste bilete de tratament subventionate sunt
tot mail limitate datorita constrangerilor bugetare din ultima perioada.

Daca sistemul biletelor de tratament este oprit, multe statiuni balneare vor inceta
sa mai fie viabile. Chiar daca sistemul continua, majoritatea statiunilor balneare trebuie
sa identifice o noua directie. Daca au una sau mai multe forme de tratament unice si
foarte solicitate, este nevoie ca prin imbunatatirea produselor si marketing sa poata fi
capabile sa continue sa functioneze ca statiuni balneare. Acele statiuni care nu au nimic
deosebit de oferit in ceea ce priveste forma tratamentelor vor trebui sa se reorienteze,
fie sa devina statiuni de odihna oferind o gama de atractii, facilitati si activitati inclusiv
tratament balnear, fie sa faca o schimbare mai radicala.

Desi cererea pentru structurile de cazare de 3 si 4 stele este in crestere,

posibilitatea renovarii si modernizarii unora dintre structurile existente este relativ
limitata datorita constrangerilor existente in ceea ce priveste marimea redusa a acestor
camere; astfel, multe structuri de cazare nu pot fi upgradate in vederea ridicarii
standardului. In aceasta situatie, ar exista varianta demolarii sau unei utilizari
alternative. Una din optiuni ar putea fi o schimbare radicala a destinatiei, cum ar fi
dezvoltarea in scopul utilizarii de spatii pentru birouri, scoala hoteliera sau unitati de
cazare (camine) pentru elevi/studenti, asociate unei institutii de invatamant.

Pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor, cercetarea pietei interne este

necesara pentru a identifica tipurile de tratamente balneare cerute de segmentul
reprezentat de clientii biletelor de tratament subventionate dar si solicitarile celorlalte
segmente de clienti care nu beneficiaza de astfel de subventii; tot prin intermediul
cercetarii poate fi identificata cererea existenta si profilul sejururilor de wellness si al
pachetelor de tratament preventive, precum si activitatile suplimentare pe care clientii le
asteapta in afara facilitatilor de tratament sau wellness.

Cercetarea pietei externe ar putea conduce la:

- identificarea tarilor ale caror sisteme de asigurari de sanatate subventioneaza
tratamentul balnear si care ar putea fi interesate de oferta Romaniei;
- identificarea concurentei in ceea ce priveste preturile pachetelor oferite, pe pietele
apropiate, precum Ungaria si Bulgaria;
- identificarea modalitatilor de atragere a diferitelor segmente, mai ales a acelora
interesate de gama de tratamente speciale oferite in Romania (mofete, namoluri unice,
etc.),
- mai buna cunoastere a ofertei statiunilor de tratament si de wellness – de catre clienti,
medici, companii de asigurari, tur-operatori specializati, media si canalele de publicitate,
pentru a promova in randul turismul balnear romanesc in randul clientilor straini.

Rolul major in finantarea acestor studii revine institutiei publice centrale cu

atributii in domeniu, respectiv Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Marketingul si promovarea statiunilor balneare de catre Ministerul Dezvoltarii

Regionale si Turismului sunt concentrate pe urmatoarele componente: participarea la
targurile de turism, tiparirea de pliante/brosuri, dezvoltarea paginilor de internet si
publicitatea prin diferite forme de prezentare media - instrumente de comunicare
neexploatate maximal.

Tendinta de scadere a interesului pentru statiunile balneare ar putea fi diminuata

prin oferirea de servicii alternative/conexe pentru segmentele specifice de piata, inclusiv
pentru cele de divertisment si afaceri.
Proprietarii structurilor hoteliere si/sau de tratament din statiunile balneare trebuie sa
coopereze cu autoritatile locale in vederea reorientarii gamei de produse ale statiunilor
si imaginii acestora, pe baza cererii identificate pe piata, sa initieze planuri de
dezvoltare integrata a statiunilor pentru imbunatatirea si extinderea motivelor de vizitare
si sa decida masurile necesare la nivelul statiunilor in functie de directia de dezvoltare a
statiunii pentru viitor.

Actorii cheie din industria balneara trebuie sa proiecteze si sa implementeze un plan de

marketing pentru a crea imagini adecvate ale statiunilor balneare din Romania si ale
ofertei lor de produse specifice.

Personalul din bazele de tratament din statiunile balneare trebuie instruit astfel
incat sa se manifeste mai degraba ca personal al industriei ospitalitatii decat ca
personal pur "medical" sau "para-medical", dar si pentru a face fata tratamentelor
generale si specializate, wellness, infrumusetare etc.
Romania se afla, inainte de 1989, intre tarile central si est-europene cele mai cunoscute
pentru oferta lor balneara, alaturi de Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse
din fosta Yugoslavie, Bulgaria. Cu toate acestea, intr-un studiu realizat in anul 2000 de
Institutul Croat pentru Cercetari in Turism, se remarca faptul ca, dintr-un numar de 14
tari europene, numai 7 mai prezentau o imagine de marca pentru produsul balnear pe
piata turistica europeana, si anume: Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Italia, Polonia si
Slovacia. Romania, desi detine cca. 1/3 din totalul resurselor minerale de cura din
Europa si 20 de statiuni balneare deschise turismului international, se prezinta astazi ca
o destinatie tot mai neinteresanta pentru consumatorii de cura balneara si agentiile tur-
operatoare europene.
 Turismul balnear romanesc poate recastiga locul pierdut pe piata turistica
europeana, printr-un efort de crestere a competitivitatii, deschizandu-se catre circuitul
international al serviciilor, prin modernizarea produsului oferit si a distributiei
informatiilor. In acest sens, este esentiala diversificarea serviciilor propuse clientelei, din
punctul de vedere al naturii produsului, duratei curelor (ingrijiri medicale, cure antistres
si remise en forme), al programelor de divertisment, programelor pentru insotitori si al
practicarii unor tarife diferentiate. Toate aceste necesita o politica structurala sustinuta
pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cat mai largi, prin
distributia echilibrata a fondului de investitii in toate componentele care alcatuiesc
produsul balnear.

2. Statiunea balneoclimatica Amara

2.1. Prezentare generala

Atestarea localitatii Amara se mentine in limitele anilor 1879-1882, insa despre

lacul Amara si proprietatile sale terapeutice se vorbeste inca din 1847, cand doctorul
plasii Desborn Stefanovici, cerea popularizarea apelor minerale de la Amara si Fundata.

Amara detine statutul de oras din anul 2004, ziua de 1 Mai fiind “Ziua Orasului
Amara”.

Orasul Amara se intinde pe o suprafata totala de 7.034 ha, din care suprafata
locuibila ocupa 100.755 m², avand o populatie totala de 7.799 locuitori. Suprafata
agricola reprezinta 89% din suprafata teritoriului localitatii Amara, din care suprafata
arabila este de 93%.

Baza economica a localitatii a reprezentat-o, inca de la infiintarea acesteia,

cresterea animalelor strans legata de productia agricola. In 1935 Amara reusise sa
depaseasca, din punct de vedere economic, localitatile cu o vechime mult mai mare,
ajutata insa si de conditiile naturale favorabile, valorile terapeutice ale lacului si
apropierea de orasul Slobozia.

Tot in aceasta perioada se intrevedea posibilitatea dezvoltarii localitatii prin

prisma turismului. Continua dezvoltare a statiunii si prezenta activitatilor agrar-
industriale au imprimat un anume mod de viata si un anumit profil localitatii (agricol-
industrial-balnear).
 Numarul gospodariilor agricole taranesti in perioada 1959-1965 a fost intr-o
continua crestere, ajungand in anul 1965 la 1632 de gospodarii. Numarul total al
gospodariilor populatiei cunoaste, in perioada 1985-1989, pentru prima data, scaderi,
nu foarte mari dar motivate mai ales de insatisfactia muncii in agricultura, reorientarea
catre alte sectoare.

Evolutia numarului gospodariilor a fost influentata de scaderea fortei de munca

din agricultura, intensificarea navetismului catre orasul Slobozia, schimbarea
domiciliului de resedinta.