Tema:Turismul balnear 
 
 
Chișinău 2023
Turismul balnear - forma a turismului
 Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare amploare
nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului
sa bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai
mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale,
termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru
care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela
relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la
realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist.

 Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt:
climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati
terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

 In general factorii de cura balneari si climatici folositi in tratamente complexe sub ingrijire
medicala de inalta competenta sunt recomandati diferentiat, dand deseori rezultate exceptionale,
in urmatoarele afectiuni : reumatismale inflamatorii degenerative, si articulare, posttraumatice
ale sistemului nervos central si periferic, afectiuni cardio-vasculare, respiratorii, ale tubului
digestiv si hepato-biliare, de nutritie si metabolism, ale rinichilor si cailor urinare, ginecologice,
endocrine, ale sangelui si organelor hematopoetice, dermatologice, oftalmologice,
otorinolaringologice precum si in afectiuni ale copiilor.
Trasaturile specifice ale turismului balnear
 Adresabilitate. Turismul balnear poate fi considerat un turism social. Turistii care se adreseaza
statiunilor pentru a petrece acolo mai multe zile, cu sau fara recomandare medicala, cu sau fara
asigurare de sanatate, nu vor sa fie considerati bolnavi pentru ca nici nu sunt. Altfel se prezinta
lucrurile daca starea individului, respectiv a bolnavului reclama supraveghere medicala
permanenta. Acesta trebuie sa fie internat intr-un spital, sanatoriu etc. indiferent unde este
plasata casa de sanatate respectiva, oras sau statiune.

 Sezonalitatea. Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura forma de turism
care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil si
independent de conditiile atmosferice. Deci turismul balnear nu este influentat de sezonalitate.

 Pretul. Costul mediu al sejurului a fost in 2004 de 30 dolari SUA. Piata interna a turismului
balnear este foarte dependenta de preturi. Specialistii considera ca o crestere cu 20 % a
preturilor poate duce la o scadere cu 40 % a cererii. Aceasta se datoreaza in parte sejurului mai
lung in statiunile balneare, ceea ce face ca turismul balnear sa fie relativ mai scump decat,
turismul de litoral.

 Fidelitatea clientelei. Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de

varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in
cadrul acestei forme de turism este ridicata - 14, 21 sau chiar 29 de zile pe an; unele persoane vin
in statiuni chiar de doua ori pe an.
 .

Trasaturile turismului balnear, locul si

importanta acestuia
In ultimile decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un
segment major al pietei turistice internationale, spre care se concentreaza importante mijloace
materiale si umane, cu o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii
turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca
cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de
sanatate a populatiei.
Turismul balnear, a devenit astazi o reala industrie generatoare de efecte benefice de ordin multiplu:
 la nivelul economiei nationale, creator de beneficii, factor dinamizator, realizator de aport
valutar si creator de noi locuri de munca;
 la nivel de ramura: promotor al serviciilor de calitate si accelerator al procesului de privatizare
in cadrul unei restructurari rapide, influentate precumpanitor de exigentele pietei internationale.
Posibilitatile de dezvoltare ale turismului balnear, ne fac sa privim viitorul cu real optimism,
bazandu-ne pe urmatoarele consideratii:
 1. cresterea exponentiala a turismului mondial care a fost inregistrata in ultimii 45 de ani;
 2. tendinta de continuare a cresterii cererii de produs turistic balnear;
 3. cresterea veniturilor provenite din turism in cadrul produsului intern brut al tarilor dezvoltate
ca si al tarilor in curs de dezvoltare
 Turismul balnear are, asa cum declara Dl. Suy Ebrard - presedintele Federatiei Internationale
a Termalismului si Climatologiei - FITEC - nu numai valente medicale, profilactice, de
recuperare si readaptare functionala, dar si un potential economic major. Aspectul economic
reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult
mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de importante economii in cadrul bugetului
social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente
si a numarului total al zilelor de boala.
 Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti, datorita
particularitatilor sale specifice. Este cunoscut ca aproape o treime din apele termale si
minerale de care beneficiaza Europa este concentrata in Romania, iar efectele acestora pentru
sanatate au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogatia romaneasca de factori rezida in doua
elemente determinante:complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceeasi
statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de
cura, cu efecte polifactoriale benefice;
 existenta in Romania a tuturor genurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate
pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.
 Turismul balnear presupune atat realizarea unor tratamente complexe de recuperare in
statiunile balneoclimaterice, cat si efectuarea de excursii si calatorii in imprejurimi si odihna.
 "Valori ale patrimoniului national", factorii balneari si climatici intereseaza grupuri mari
sociale, cuprinse ca limite de varsta intre copilarie si senectute. Rolul acestora in profilaxie
este inestimabil. Ei intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxie primara), cat si in
prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand evolutia
acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara).
Experienta unor tari europene in organizarea
turismului balnear
GERMANIA
Noi forme de tratament:
O noua forma de tratament ambulatoriu este "cura compacta", o varianta a tratamentului ambulatoriu, in
acest caz pacientul alegandu-si singur locul de cazare. Acest tratament se efectueaza in grupe de pana la 15
persoane, pentru care sunt valabile aceleasi indicatii medicale. Este vorba despre o cura intensiva, a carei
calitate este asemanatoare cu cea a tratamentului stationar. Pacientii sunt asistati de personal calificat.
Periodic se efectueaza controale ale modului de realizare a tratamentului. Aceasta forma de tratament este
rezultatul tratativelor indelungate dintre Asociatia Patronala Balneara Germana si reprezentantii Caselor de
asigurari si boala. In prezent se efectueaza cure compacte in 23 de statiuni balneare germane pentru
persoane care sufera de: maladii periculoase ale civilizatiei, afectiuni ale cailor respiratorii, ale coloanei
vertebrale, osteoporoza, bob de nutritie. Sunt in curs de elaborare si alte forme de cura compacta.
Subventionarea tratamentelor:
In Germania, fiecare cetatean are dreptul - in anumite conditii - la subventionarea tratamentelor balneare, o
data la 3 ani. Sursa de subventionare a curei se stabileste in functie de statutul profesional al fiecarui
pacient in parte. De regula pentru angajati subventia vine din partea Casei de asigurari de pensie, in cazul
persoanelor care nu lucreaza, subventia vine, de regula, din partea Caselor de asigurari de boala.
Curele ambulatorii sunt subventionate de catre Casele de asigurari de boala, atat pentru angajati cat si
pentru cei care nu mai lucreaza. Cererea pentru aprobarea tratamentului balnear se face la propunerea
medicului casei, de specialitate, de intreprindere.
Dupa aprobarea cererii, nivelul de subventie se stabileste in mare masura in functie de forma de tratament.
Pentru tratamentul ambulatoriu, nivelul subventionarii este de 100 % pentru medicul care se ocupa de
pacient si 90 % pentru costul tratamentului. In plus se subventioneaza cu 50% si cazarea si masa / zi de
tratament.
.

ITALIA
Baza turistica italiana este structurata in cca. 300 "centre termale" raspandite pe intreg teritoriul tarii, din care 70 %
angreneaza o structura hoteliera.
In perioada 1991 - 1994 turismul balnear italian a cunoscut o perioada evidenta de regres inregistrand o pierdere de
cca. 500 mii de turisti de cura balneara, reprezentand aproximativ 30 % din totalul sosirilor in statiunile balneare la
sfarsitul anilor 80.
FRANTA
Pe teritoriul Frantei se regasesc cca. 1200 surse de ape minerale si termale si 100 statiuni balneare. Se remarca
faptul ca administratia locala joaca un rol important in dezvoltarea statiunilor balneare, tendinta in cadrul acestora
fiind de a se orienta catre forma de gestiune de tipul "societatilor economice mixte" sau "regii municipale",
statiunea balneara devenind o intreprindere care trebuie promovata si gestionata de catre public. Din cele 100 de
statiuni existente, 60 depind de organizatii private, 5 sunt plasate direct sau indirect sub tutela statului si peste 30
sunt finantate si gestionate de catre municipalitati.
Cheltuielile totale legate de sejur si cura balneara sunt de min. 7.000 FF / persoana. Turistii de cura estimeaza in
general sa cheltuiasca in medie 100 FF din propriul buget. Un procent din aceasta suma este destinat, de cele mai
multe ori cheltuielilor pentru divertisment.
Dupa 1966 in Franta a fost creat "sistemul de varsamant reprezentativ al impozitelor pe salarii", localitatile balneare
au beneficiat de o alocatie suplimentara, iar din 1979, ideea a fost reluata in sensul varsamantului unei alocatii
suplimentare de la bugetul de stat. Principiul urmareste sa ia in consideratie nevoile financiare specifice pentru
compensarea cheltuielilor suplimentare, rezultate din activitatea de cura balneara din statiuni.
Problema principala ramane de a decide in sarcina cui trebuie sa cada cheltuielile suplimentare legate de turismul
balnear: stat, turistii de cura sau comunitatile locale.
Una din constrangerile majore puse in fata solicitantului de cura balneara de astazi din Franta este reprezentata de
capacitatea statiunilor balneare de a raspunde la o dubla nevoie a acestuia: a primi ingrijiri medicale adecvate si a fi
tratat ca turist.
Exista multe state vest - europene in care oferta este redusa, detinand un numar limitat de statiuni sau centre
balneare (ex. Belgia cu 5 centre) si in care datorita absentei unei game largi de factori minerali de cura, s-au
dezvoltat metodologii alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise en forme, cure
antistres etc.
,

 Pierderea cea mai importanta in acest domeniu, inregistrata in ultimii 50 de ani se manifesta
in Marea Britanie, unde infestarea microbiologica a apelor termale, dintre care cea mai mare si
de traditie statiune termala, Bath, a dus la inchiderea stabilimentelor balneare si reorientarea
tipurilor de cura spre latura "soft", de odihna si remise en forme, preluata ca moda din S.U.A.,
antrenand dupa sine efecte similare si la nivelul celorlalte statiuni mici si, implicit, disparitia
ofertei turistice balneare de pe piata turistica engleza.
 Cererea turistica pentru curele balneare cunoaste si ea variatii, uneori foarte mari de la o tara la
alta si la nivel regional, datorate in special unor factori economici, culturali si traditionali.
 Ponderea din populatia totala a turistilor de cura balneara in unele state europene este:
Franta - 1 % ; Italia - 2 % ; Germania - 2,5 % ; Polonia - 3 %. Cererea este puternic marcata
de gradul de acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugetele asigurarilor de
sanatate la nivelul fiecarei tari. Acest factor major de influenta depinde direct de situatia
economica internationala si nationala, care se rasfrange asupra bugetelor nationale de asigurari
sociale.
 Pentru piata scandinava turismul balnear a cunoscut in trecut o popularitate, dar in prezent
acest interes a scazut pana la disparitie. Agentii de turism sunt circumspecti in oferirea de
programe turistice de cura balneara.
 Statiuni renumite, bine organizate si cu dotari de inalt nivel precum cele din Cehia (Karlovy -
Vary sau Marlanske Lazne) dar si din Germania (Baden Baden, Baden Pyrmont) nu au putut gasi
pe piata scandinava o firma de turism care sa preia oferta lor de tratament balnear.Rusia,
Polonia, statele desprinse din fosta Yugoslavie, Bulgaria.
 Romania, desi detine cca. 1/3 din totalul resurselor minerale de cura din Europa si 20 de statiuni
balneare deschise turismului international, se prezinta astazi ca o destinatie tot mai neinteresanta
pentru consumatorii de cura balneara si agentiile tur - operatoare europene.
Analiza SWOT
Puncte tari
• Potenţialul balnear ridicat generat de diversitatea şi bogãţia de resurse naturale
• Tradiție balneară importantă ;
• Existența unui personal competent moștenit;
• Existența unei rețele de stațiuni balneare ;
• Stațiuni balneare care au reuțit să-și diversifice clientela și să iasă din dependențade biletele de
tratament ;
• Existența unor asociații reprezentative ale sectorului ;
• Creșterea frecventării turistice în stațiunile balneare ;
• Increderea populaţiei în proprietãţile curative ale factorilor naturali terapeutici;
 Puncte slabe
• Stațiuni care depind aproape în întregime de sistemul biletelor de tratament și nu reusesc ăs
investeasca în renovarea infrastructurii și crearea de noi produse balneare
• Declinul cercetãrii ştiinţifice în domeniul balnear;
• Scăderea numărului de bilete de tratament ;
• Slaba competitivitate a produselor turistice balneare la export (puțini straini în stațiuni) ;
• Sezonalitate extrem de dezechilibrată: sezon de doar 2-3 luni în perioada estivală ;
• Lipsa de personal specializat medical și din alte categorii;
• Lipsa de investiţii în turismul balnear;
 .

Oportunitati
• Cantonarea turismului balnear la nivel legal și de politicp publicp doar în zona medical
recuperatorie;
• Dificultatea autorităților publice locale în a accesa fondurile structurale europene dedicate
sectorului balnear : capacitate administrativă slabă, resurse puține pentru co-finanțare, puține
autorități au proprietatea asupra infrastructurilor balneare;
• Repoziționarea către wellness a unor operatori turistici într-un sector dominat de social
comportă riscuri de scădere prea rapidă și puternică a veniturilor acestora ;
• Nevoia de infrastructuri de transport și utilități în multe stațiuni fac dificile investițiile în noi
structuri de cazare sau tratament/agrement balnear;
Amenintari 
• Dezvoltarea unor produse balneare și wellness care să vizeze clientela externă și în special
asiguratorii străini în contextul aplicării Directivei 2011/24/UE ;
• Existența unor fonduri structurale europene în perioada 2014-2020 dedicate dezvoltării
infrastructurii balneare;
• Asigurarea unei coerențe a legislației (ex : între cea a stațiunilor turistice și cea a stațiunilor
balneare) care să încurajeze cooperarea între instituțiile centrale și locale responsabile și care să
permită investiții strategice coordonate;
• Tendinţa globalã a reîntoarcerii la naturã;
• Potenţialul turistic încã nevalorificat;
/

Dezvoltarea unui plan de marketing și publicitate

pentru Stațiunile Balneare în cadrul asociației
• Planul de marketing și publicitate - strategie detaliată a modului în care asociația își asumă
rolul de promovare a Stațiunilor Balneare. Un plan de marketing inteligent va lua în calcul
elemente importante precum costuri de distribuție, costuri de producție, cheltuieli de
publicitate, precum și orice alte cheltuieli referitoare la identificarea și promovarea produselor
turismului balnear. Dezvoltarea unui plan de marketing adecvat implică utilizarea informației
din mai multe surse diferite. Opinia agenților de publlicitate în legatură cu linia de produse este
foarte importantă. Directorii de companii furnizează informatii privind procesul de fabricație si
costurile asociate creării produselor. Directorii de marketing identifică publicul ținta, definesc
caracteristicile ce se aplică acestei baze de consum și modul în care linia de produse va
satisface nevoile și dorințele. Implementarea cu succes a planului de marketing și publicitate
poate reprezenta diferența dintre succesul turismului balnear moldovenesc sau falimentul
acestuia, în contextul unei acerbei competiții la nivel internațional.
• Cercetarea științifică este acel mecanism intern al turimului balnear care poate să indice corect,
ca și în cazul unui ceas, ora exactă la un ceas oricât de scump ar fi el. A stopa procesul de
cercetare este ca și cum ți-ai asuma că ceasul merge și fără mecanismul din interior. Ei bine,
așa cum ceasul nu poate să funcționeze fără mecanismele sale din interior, nici turismul balnear
nu va putea cunoaște dezvoltarea și succesul fără cercetare științifică. Cercetarea stiințifică
creează cunoaștere, iar cunoașterea diseminată prin lucrări, prin conferințe și congrese atrage
atenția asupra resurselor balneare. Toate elementele conexe asociate fenomenului de cercetare
stârnesc interesul și fundamentează planul de marketing.