Marketingul destinațiilor turistice

Produsul turistic oferit de statiunea Amara

Introducere

Turismul a apărut şi evoluat în directă legătură cu procesul general de dezvoltare

al societăţii, reflectând prefacerile din interiorul acesteia. O dată cu dezvoltarea
economică şi creşterea veniturilor, democratizarea şi liberalizarea turismului, paralel cu
dezvoltarea în mod intensiv a bazei tehnico-materiale a turismului, modernizarea
mijloacelor de transport şi a căilor de comunicaţie, turismul a devenit un fenomen de
masă cuprinzând toate categoriile sociale ale populaţiei mondiale.

Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti,

datorita particularitatilor sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali care
pot fi utilizati pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.
Acesta reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o
clientela relativ stabila, care se poate constitui intr-o sursa majora de venituri, mai ales
pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din
Europa. Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna, care in
general a luat amploare atat ca urmare a dorintei de a preveni si trata anumite afectiuni,
cat si cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii
moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute
pentru factori naturali de cura precum climatul, apele minerale, namolurile si gazele
terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii
etc.

Astfel în timp ce în ţara noastră, prin balneoterapie se înţelege utilizarea băilor

curative pentru efectuarea unor tratamente, pentru specialiştii francezi balneoterapia
este utilizareaa p e i c u r e n t e ( n u a c e l e i m i n e r a l e , t e r m a l e s a u d e m a r e )
î n s c o p u r i t e r a p e u t i c e . O d a t ă c u dezvoltarea fitness-ului, paralel cu utilizarea
medicală a balneoterapiei, au apărut şi o serie deutilizări ale apei în scopul relaxării
utilizând piscine, băi, bazine, jacuzzi, parcuri acvative,c a r e s u n t s o l i c i t a t e î n
prezent de către un număr tot mai mare de turişti.
D e z v o l t a r e a turismului balnear nu ar fi fost posibilă fără cercetările întreprinse în
cadrul balneologiei .

Trăsăturile specifice ale turismului balnear și factorii naturali de cură

balneară

Viitorul turismului balnear depinde de alegerile ce vor fi făcute în acest domeniu,

sub presiunea conjugată a factorilor socio-politici şi a ritmului de creştere economică pe
termen mediu. În continuare vom analiza câteva din trăsăturile mai importante ale
turismului balnear şi anume:

Adresabilitatea

Din punctul de vedere al organizatorului de turism, turismul balnear nu se

adresează doar persoanelor bolnave, ci numai turiştilor, inclusiv acelora care vin în mod
declarat şi organizat în staţiuni pentru a-şi îngriji şi ameliora sănătatea, dar care nu sunt
bolnavi, chiar dacă îşi recuperează anumite funcţiuni organice afectate de stări
anterioare de boală sau traumatisme. De aici rezultă rolul curativ şi profilactic al
turismului balnear. Statisticile întocmite în numeroase ţări au evidenţiat faptul că
membrii populaţiei active care au efectuat cure balneare în timpul concediilor de odihnă
pe o perioadă de mai mulţi ani, au înregistrat posterior un număr redus de zile de
incapacitate de muncă, cu un număr redus de consultaţii medicale. Cura balneară în
scop terapeutic este urmată de bolnavii care au nevoie de un tratament complex, în
condiţii de sanatorizare, unde există o bază materială corespunzatoare şi asistenţă
medicală de specialitate. Tratamentul balnear pentru recuperarea medicală a bolnavilor
cronici cu incapacitate de muncă se realizează în staţiuni balneare profilate pe diferite
afecţiuni.

Funcţia balneoclimaterică a turismului balnear se completează cu cea recreativă.

Excursiile în regiune, cu o pondere tot mai însemnată, conferă staţiunilor şi o funcţie
turistică cu caracter specific. În acest sens, pe lângă fiecare staţiune se conturează o
arie imediată de interes turistic şi o arie apropiată, aceasta din urmă formată din
celelalte staţiuni şi alte obiective turistice.

Sezonalitatea

Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura formă de turism
care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil şi
independent de condiţiile atmosferice. Deci, turismul balnear nu este influenţat de
sezonalitate.

Preţul

Piaţa internă a turismului balnear este foarte dependentă de preţuri. Specialiştii

consideră ca o creştere cu 20 % a preţurilor poate duce la o scădere cu 40 % a cererii.
Aceasta se datorează în mare parte sejurului mai lung în staţiunile balneare, ceea ce
face ca turismul balnear să fie relativ mai scump decât, turismul de litoral.

Fidelitatea clientelei

Turiştii cărora li se adresează turismul balnear sunt în general persoane de vârsta a

treia care vin în mod regulat la tratament în staţiunile balneare. Durata sejurului în
cadrul acestei forme de turism este ridicată - 14, 21 sau chiar 29 de zile pe an; unele
persoane vin în staţiuni chiar de doua ori pe an. Această formă specifică a turismului
denumită turism termal, turism de tratament sau turism de sănătate joacă un rol
deosebit de important în cadrul activităţii turistice, datorită valenţelor sale profilactice,
contribuind la îmbunătăţirea şi refacerea stării de sănătate a organismului uman.

Diversitatea factorilor de cură permite tratarea unei game largi de afecţiuni,

valorificarea acestor resurse determinând dezvoltarea puternică a turismului
balnear1.Componenta determinantă a factorilor naturali de cură şi motivul principal
pentru care s-a dezvoltat într-un anumit loc o staţiune balneară, este valoarea
substanţelor minerale terapeutice, care prin proprietăţile fizico-chimice răspunde
necesităţilor profilactice şi medicale de menţinere, consolidare, refacere, a stării de
sănătate, a capacităţii de muncă şi de reconfortare fizică şi psihică individuală.
Substanţele minerale terapeutice cu efect benefic asupra sănătăţii se regăsesc atât în
apele minerale şi termominerale, cât şi în apa lacurilor terapeutice, a nămolurilor,
turbelor şi mofetelor.

Apele minerale

Conform definiţiei formulate de Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatism

(FITEC) o apă minerală trebuie să aibă o anumită origine, să nu fie supusă unor
modificări artificiale şi să se deosebească de apa potabilă prin felul şi cantitatea
componentelor minerale sau gazoase, prin temperatură, radioactivitate, să posede
calităţi terapeutice confirmate de o academie de ştiinţe medicale2. În ţara noastră există
numeroase izvoare de ape minerale în jurul cărora au fost amenajate importante
staţiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de bază în tratamentul bolilor indicate.
Apele minerale sunt sărate-iodurate-bromurate, sărate-sufluroase şi izvoare de cură
internă cu apă slabă mineralizată, sulfuroasă, bicarbonată, sulfatată, calcinată sodică,
magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajări de gaze (hidrocarburi
uşoare printre care predomină metanul) sunt ape de adâncime cu concentratie mare,
exploatate prin sonde. În funcţie de temperatura lor naturală apele minerale pot fi reci
(sub 200 C), izoterme (340 – 370 C) şi hiperterme (peste 370 C). Mineralizările medii,
ce depăşesc frecvent procentul de 1gram/litru determină valoarea balneară a apelor
minerale şi termominerale. În România se foloseşte o clasificare bazată pe proprietăţile
fizico-chimice ale apei minerale. Astfel, apele minerale cuprind 3:
- ape oligominerale (Călimăneşti, Slănic – Moldova, Băile Olăneşti şi cu caracter termal
la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos);
- ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborţeni, Vatra Dornei, Buziaş,
Lipova, Tuşnad, Borsec);

- ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiu);

- mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltăţeşti, Malnaş Băi);

- ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos, Amara, Ocna
Şugatag, Bălţăţeşti, Băile Govora, Călimăneşti);

Oraşul Amara este situat în zona centrală a Câmpiei Bărăganului, pe malul de

Nord-Vest al Lacului Amara, la 7 km de oraşul Slobozia şi 126 km de Bucureşti.
Localitatea Amara a fost atestată documentar în timpul Domnitorului Matei Basarab,
care a înzestrat mănăstirea „Sfinţii Voievozi”, ridicată de el în Slobozia cu întinse
terenuri în jurul lacului Amara.

Primele aşezări stabilite în actualul teritoriu al oraşului Amara sunt consemnate

prin anii 1857-1859, când s-au stabilit aici grupuri de mocani veniţi de prin părţile
Făgăraşului şi Muscelului. Acestora, prin anii 1864-1866, li se adaugă alte grupuri de
păstori, veniţi de prin aceleaşi locuri. Toţi şi-au construit bordeie şi colibe în preajma
lacului, formând un cătun cunoscut, la început, sub numele de Basica Galbena sau
Movila Galbena. În 1864, prin secularizarea averilor mănăstireşti, aceştia au primit
pământ pe moşia satului Slobozia câteva familii din comunele judeţului Buzău, Prahova,
Slobozia şi Ialomiţa. În 1896, la patru ani după ce autorităţile judeţene au decis să
înfiinţeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalaţiilor de băi calde, Amara
este folosită amplu de populatie, sezonier .

Lacul Amara are o suprafaţă umedă de cca. 162 ha şi o adâncime maximă de 4 m,

cumaluri în general abrupte. Datorită speciilor de păsări întâlnite în zona Lacului Amara,
acesta a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin H.G nr. 2151/2004. În
zona lacului Amara sunt întâlnite specii de păsări a căror protejare este atât de interes
comunitar cât şi naţional, necesitând atenţie deosebită în ceea ce priveşte conservarea
şi protecţia, specii precum: egreta mică, stârcul cenuşiu, barza albă, lebăda de vară,
eretele de stuf, chira de baltă, corcodelul mare, raţa mică, raţa suliţar, pescăruşul
argintiu, pescăruşul sur, prigoria, florinte, cormoranul mare, raţa mare, nagâţul, lişiţa.
Valoarea terapeutică a lacului, cât şi efectele tămăduitoare ale nămolului extras din lac
sunt cunoscute şi exploatate de localnici de multă vreme, aceste considerente stând şi
la baza dezvoltării turismului balnear în localitate. La nivelul staţiunii Amara, serviciile
turistice se concentrează în general pe serviciile de tratament şi mai puţin pe cele de
relaxare. Acest lucru se datorează şi factorilor de cură întâlniţi în jurul lacului Amara
care sunt propice dezvoltării serviciilor ce ţintesc tratarea unor afecţiuni precum
afecţiuni ale aparatului locomotor (reumatisme degenerative, reumatisme articulare şi
inflamatorii), afecţuni şi sechele post-traumatice, afecţiuni neurologice periferice,
afecţiuni asociate şi altele. Oferta de produse balneoclimaterice înregistrează la nivelul
staţiunii Amara acceaşi tendinţă observată şi la nivel naţional, cu accent pus pe
tratamentul medical – prin elemente naturale cu proprietăţi terapeutice şi pe cel de
convalescenţă – prin aplicarea unui proces de recuperare prin stimulare şi mai puţin pe
componenta de întreţinere. În prezent serviciile operatorilor de turism din staţiune se
concentrează în general pe segmentul serviciilor de tratament balnear prin exploatarea
proprietăţilor curative ale lacului şi mai puţin pe cel al serviciilor de relaxare şi recreere.

Analiza echipamentelor și serviciilor turistice ale staţiunii balneare Amara

La nivelul staţiunii Amara se înregistrează urmatoarele unităţi de cazare:

♦ Hotel Ialomiţa (3*)
♦ Hotel Parc (3*)
♦ Hotel Lebăda (2*)
♦ Motel Diamant (3*)
♦ Vila Irina
♦ Vila Eclipsa
♦ Pensiunea Silvicultorilor
♦ Campingul Perla

Hotelurile oferă posibilitatea prestării unor servicii de relaxare şi servicii balneare de

tratament. Pe lângă serviciile de tratament oferite turiştilor un rol important îl are
petrecerea timpului liber în locuri special amenajate de promenadă şi agrement care în
prezent, la nivelul staţiunii, sunt aproape inutilizabile.

Punctele tari identificate se refera la:

- resurse naturale complexe, cu potential de atragere a turistilor romani si straini;

- cadru natural atractiv reprezentat indeosebi de lacul balnear Amara si parcul
dendrologic recent amenajat;
- modernizarea infrastructurii edilitare, inclusiv cea aferenta Lacului Amara
- preocuparea constanta a autoritatilor locale pentru dezvoltarea elementelor de
infrastructura cu impact asupra turismului balnear;
- interesul si succesul autoritatilor locale in indentificarea si accesarea fondurilor
nerambursabile
- baze de cazare si tratament functionale, modernizate asigurand un numar
important de locuri pentru turisti
- capacitate suficienta a unitatilor de servire a mesei
- caracterul integrat al serviciilor de cazare, masa si tratament
- distanta relativ redusa de capitala
- cai de acces rutier si feroviar moderne
- evenimente cultural-artistice cu traditie organizate in special in timpul verii
- prelungirea sezonului turistic (circa 8 luni/an)

Punctele slabe:

- orientarea industriei hoteliere locale catre un turism exclusiv balnear

- dependenta majora a unitatilor turistice de sistemul biletelor de tratament
compensate
- adresabilitate redusa la categoria sociala a pensionarilor cu venituri mici si medii,
beneficiari ai biletelor de tratament subventionate
- standarde medii de calitate a serviciilor de turism balnear (cazare, masa,
tratament)
- exploatarea cu mijloace primitive a namolului sapropelic
- promovarea insuficienta a potentialului turistic al statiunii
- diminuarea proprietatilor terapeutice ale Lacului Amara
- posibilitati reduse de petrecere a timpului liber, atat in structurile de primire
turistice cat si in statiune
- reducerea rezervei de namol
- slaba diversitate a unitatilor de alimentatie publica
- insuficienta dezvoltare a comertului in statiune
- mentinerea cu dificultate a personalului care deserveste structura hoteliera si
baza de tratament, in perioada suspendarii activitatii
- insuficienta organizare in livrarea serviciilor de tratament, astfel incat timpii de
asteptare sa fie cat mai redusi
- absenta mijloacelor alternative de tratament (piscina, spa, fitness etc.)
In urma studiului realizat au rezultat urmatoarele directii prioritare de interventie, in
vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al statiunii Amara:

-Diversificarea ofertei de servicii turistice, in sensul orientarii si catre un turism de

agrement si introducerea unor metode de tratament alternative de tipul curelor
antistress, relaxare, spa;

-Sprijinirea infiintarii unor unitati de cazare si tratament cu standarde ridicate, in

scopul atragerii unor segmente de clienti cu venituri si asteptari ridicate (inclusiv
turisti straini);

-Identificarea si accesarea unor linii de finantare destinate prezervarii

proprietatilor terapeutice ale Lacului Amara si modernizarii procesului de
exploatare a namolului sapropelic;

-Dezvoltarea de oportunitati de petrecere a timpului liber adecvate categoriilor

sociale beneficiare ale serviciilor de turism din Amara;

-Incurajarea diversificarii serviciilor de alimentatie publica si comert din statiune;

-Intensificarea eforturilor in promovarea avantajelor competitive ale statiunii

Amara, printr-un parteneriat public-privat.