Geografie[modificare 

| modificare sursă]
Orașul Borsec se află în lanțul muntos al Carpaților Orientali la N-E Județului Harghita, într-o
depresiune situată la interferența Munților Giurgeului Munții Bistriței și Călimani, la o altitudine
cuprinsă între 850–950 m. Este situat limitrof DN15.
Depresiunea Borsec are o formă ovală și este cu vîrful orientat spre nord-est, fiind separată de
pintenul dealului Scaunul Rotund în două subunități. Localitatea este compusă din două areale
care corespund geografic celor două mici zone depresionare care se unesc: Borsecul de Sus și
Borsecul de Jos. Acesta din urmă se află la sud-vest de a lungul DN15 la intersecția acestuia
cu DJ128 Borsec-Ditrău, iar Borsecul de Sus (sau stațiunea propriuzisă) se află pe platoul situat
la nord-est de așezarea primară, aflat la altitudine superioară în medie cu 80–100 m. În partea de
vest la mică distanță se găsește spre Toplița Pasul Creanga iar spre est valea Bistricioarei.
Depresiunea Borsec este situată ca altitudine superior de cea a Giurgeului dar inferior de cea a
Bilborului.

Capătul DJ128 dinspre Borsec.JPG (văzut de deasupra Grotei Urșilor)

Accesul auto se face:

 pe DN15 de la Bacău, Piatra Neamț sau Tg. Mureș.

 pe DN15B de la Târgu Neamț și pe DN17B de la Vatra Dornei - prin joncțiunea
acestora cu DN15 la Poiana Largului.
 pe DN12 de la Brașov și Sfântu Gheorghe prin joncțiunea acestuia
cu DN15 la Toplița.
Drumurile publice DN15 și DJ128 (optimizat doar pentru trafic aferent exploatării masei lemnoase
din zonă) sunt din categoria III cu două benzi carosabile.
Distanțele rutiere până la orașele cele mai importante din zonă
sunt: Toplița 26 km, Gheorgheni 64 km, Reghin 80 km,Târgu Neamț 89 km, Miercurea
Ciuc 125 km, Tîrgu Mureș 119 km Piatra-
Neamț 119 km, Suceava 150 km, Brașov 186 km, Iași 195 km.
Legătura feroviară se face prin stația Toplița.
Legăturile aeriene sunt cvasiimposibile, cele mai apropiate aeroporturi fiind la Târgu
Mureș, Bacău și Iași.
În cadrul stațiunii sunt amplasate alei și trasee turistice, marea lor majoritate în extravilan, în
special pentru vizitarea monumentelor naturii din rezervația de la Scaunul Rotund și a zonei
Făget (Bükkhavas). Ele dispun de amenajările necesare pentru efectuarea curei de teren în
condiții adecvate, inclusiv marcaje turistice.
Înălțimile montane cele mai importante aflate în arealul limitrof descris ca și Munții
Borsecului sunt Vf. Fagului (1310m) și Vf. Mezovești (1377 m) aflate la nord, precum și Vf.
Chiozrezu Mare (1492m) aflat la sud.

Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Borsec

      Români (21,74%)

      Maghiari (76,28%)
      Necunoscută (1,66%)
      Altă etnie (0,3%)

Componența confesională a orașului Borsec

      Ortodocși (21,08%)

      Romano-catolici (71,72%)
      Reformați (3,79%)
      Necunoscută (1,74%)
      Altă religie (1,66%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borsec se ridică la 2.585

de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
2.864 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (76,29%), cu o minoritate
de români (21,74%). Pentru 1,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (71,72%), dar există și
minorități de ortodocși (21,08%) și reformați (3,79%). Pentru 1,74% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.[4]
Borsec - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Populației stabile i se adaugă turișii aflați în tranzit. Orașul este o localitate în care conviețuirea
este pașnică și stabilă, normală într-o comunitate liberă, neexistând tensiuni interetnice.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Borsec este administrat de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri.
Primarul, Jozsef Mik[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din
octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[5]

Componența
    Partid Consilieri
Consiliului

Uniunea Democrată Maghiară din România 7              

Alianța Maghiară din Transilvania 2              

Partidul Național Liberal 1              

Partidul Social Democrat 1              

Geologie, hidrografie, climatologie, floră și

faună[modificare | modificare sursă]

Grota Urșilor - perete

Cariera de Travertin
Depresiunea Borsec s-a format în urma puternicelor mișcări tectonice de la sfârșitul Terțiarului.
Inițial cu caracter de depresiune subcarpatică cu drenajul spre Transilvania, activitățile vulcanice
din Neogen și Pleistocen au izolat-o transformând-o în sistem de lacuri. La sfârșit
afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic.
Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci
sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite
de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate
prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m
și care au luat naștere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a
depresiunii s-au dezvoltat sub formă de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă
de circa un kilometru pătrat. Aceste arii au aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline).
Partea sudică a acestor depuneri prezintă margini abrupte de până la 100 m, de-a lungul Văii
Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice.
Acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată
prin apariția unor izvoare cu debite apreciabile și mineralizare ridicată. Prezența dioxidului de
carbon în aceste ape este legată de aureola mofetică a lanțului Harghita - Călimani.
Alimentarea complexului acvifer se produce prin infiltrare din precipitații, din apele freatice, din
cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona
permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime.
Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei.
În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa
iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș.
Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon sunt caracteristici
binefăcătoare ale climatului local, ce este tipologic bioclimat de tip montan tonic-stimulent și cu
aeroionizare preponderent negativă, cu unele nuanțe sedative. Climatul este subalpin
depresionar. Temperatura medie anuală este 5 grd.C, cu temperaturi medii minime de –5 până la
–7 grd. C în ianuarie și de 15 grd. C în iulie. Umiditatea aerului este între 79% și 86% vara și 86 –
90% iarna, excepție făcând anii secetoși. Nebulozitatea este moderată. Cele mai multe precipitații
cad vara și cele mai puține în Februarie. Zilele cu îngheț încep la jumătatea lui septembrie și țin
până în mai. Zilele cu zăpadă încep în general de sărbătoarea Sf. Mihail.
Zona este acoperită în cea mai mare parte cu păduri (în proporție de 95 % de conifere, pe alocuri
și foioase - cum este păduricea de fagi bătrâni de pe înălțimea Făgetului), iar pe alocuri sunt
pășuni alpine în regiunile de mare altitudine și vegetație de mlaștină pe lângă cursul unor pârâuri.
Rezerva cinegetiecă și piscicolă este bogată.

Istorie și economie[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din Borsec

Localitatea își datorează renumele resurselor de ape minerale cu bogate calități terapeutice, ape
care au primit medalia Târgului Internațional de la Viena (1873) - apa de Borsec fiind numită
"Regina Apelor Minerale ", medalia de argint și Diploma de Onoare la expozițiile organizate în
1876 la Berlin și respectiv, Trieste, Diploma de Onoare a Expoziției de la Paris (1878).
Este un areal locuit încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Succesiv inițierii activităților
manufacturiere locale de fabricare a sticlei (în 1804-1806 începe îmbutelierea apelor minerale),
debutează după 1819 exploatarea travertinului și după 1879 cea a lignitului. La mijlocul secolului
al XIX-lea se construiesc primele băi și se pune accent pe infrastructură, realizîndu-se legătura
cu Toplița peste masivul Creanga. Prima întreprindere balneară ia ființă în 1918, un reviriment
masiv avînd loc în perioada interbelică. Localitatea a primit rang de Oraș stațiune balneo-
climaterică în anul 1953. A fost un timp stațiunea cea mai importantă din Transilvania.
Mult timp cu rang de stațiune de interes național, aceasta, începînd cu anii '90, a decăzut
vertiginos, ajungându-se până la excluderea din sistemul turistic și balnear de interes republican.
Dotările pentru tratament recuperator și ansamblul clădirilor complexului balnear s-au degradat
pînă la dispariție, totul culminînd cu închiderea bazei de tratament.
Printr-un proiect al Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului demarat în 2011, orașul Borsec
a beneficiat de un program de investiții - încă aflat în derulare, ale căruie efecte deja se văd prin
revigorarea turismului local, reamenajarea obiectivelor de interes turistic, inițierea construcției
unei noi baze de tratament și wellness, construcția a 3 piste de schi. Asociind parteneriate
publice-private alte proiecte se află în derulare, cum a fost cel finalizat în octombrie 2012 al
băii Ó-Sáros – cu apă minerală încalzită. Actual Borsecul și-a recîștigat parțial rangul,
deocamdată doar ca stațiune de interes local. Există intenția, când va fi finalizată baza de
tratament, ca stațiunea să-și recâștige în mod oficial certificarea de stațiune balneară de interes
național[6].
Cele mai importante sectoare economice actuale în localitate sunt cel de îmbuteliere a apelor
minerale, turismul, prelucrarea lemnului și creșterea animalelor. Suplimentar, activitatea
economică era recent reprezentată și de exploatarea cărbunelui brun (lignit), exploatarea
carbonatului complex de calciu și magneziu (1 carieră actual în conservare) și travertinului (2
cariere actual în conservare cu zăcămintele aflate în curs de epuizare) [necesită  citare]. În trecut, în
depresiunea Borsec s-au exploatat și șisturi talcoase (talc) dar această activitate a fost sistată
în 1954.
Rămîn în suspensie:

 proiectul de declarare a unui parc național în zonă, proiect în funcție de care se vor
putea deschide sau nu din nou carierele
 faptul că mare parte dintre clădirile ruinate sau într-o avansată stare de degradare ale
vechii stațiuni au fost declarate monumente istorice, face ca ele să nu poată fi
dărîmate, iar restaurarea lor este o mare problemă economică.
 adaptarea la noua realitate economică și regîndirea strategiilor de investiții în plan
balenoturistic, deoarece perioada în care se făcea tratament balnear de masă nu mai
este de actualitate.