CAPITOLUL I

I.1.Prezentare generala Harghita

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, acolo unde lanţul vulcanic
Călimani, Gurghiu, Harghita este despărţit de marile depresiuni intramontane, udate de apele
Mureşului şi Oltului, de culmile împădurite ale munţilor Giurgeului, Hăşmaşului şi Ciucului,

respectiv în partea estică a podişului Transilvaniei.

Fiind aşezat în partea centrală a ţării, judeţul Harghita se învecinează la nord cu judeţul
Suceava, la est cu judeţele Bacău şi Neamţ, la sud cu judeţele Covasna şi Braşov, iar la vest cu
judeţul Mureş.
Coordonatele geografice ale judeţului Harghita sunt între paralela 46o13’ şi 47o11’ latitudine
nordică şi între meridianele 24o52’ şi 26o15’ longitudine estică.

1
 Judeţul Harghita se întinde pe o suprafaţă de 6610 km 2, reprezentând 2,8 % din suprafaţaţării,
din care 34% este configurată de păduri – fapt care are ca rezultat o balanţă ecologică şi resurse
turistice de nepreţuit.

I.2. Relief
Principala trăsătură a reliefului constă în predominarea ţinuturilor muntoase, aceste ocupând
peste 60% din teritoriul judeţului. Se disting trei unităţi principale de relief, munţi cu înălţimi până
la 2.000 metri, dealuri cu altitudini medii de circa 800 metri şi depresiuni intramontane şi
intracolinare cuprinse între 400 şi 800 metri.
Relieful muntos se grupează în două lanţuri paralele pe direcţia NV-SE, între acestea se
intercalează şirul depresiunilor intramontane: Depresiunea Ciucului şi a Giurgeului. La est se află
munţii Giurgeului cu Vârful Prisaca-1545 metri, munţiiHăşmaşului cu Vârful Hăşmaşul Mare-1793
metri, munţii Ciucului cu Vârful Năşcălat-1550 metri şimunţii Ciomatului cu Vârful Ciomatul
Mare-1294metri.
În partea centrală sunt situate lanţurile vulcanice ale munţilor Gurghiului cu Vârful Seacă-
1777 metri, munţii Harghita Centrală cu vârful Harghita-Mădăraş-1801 metri şimunţii Harghita Sud
cu Vârful Cucu-1558 metri.
În sud-vestul masivului Harghita, relieful coboară prin intermediul platourilor vulcanice până
spre zonele deluroase ale podişului celor două Târnave: Târnava Mare şi Târnava Mică.
În strânsă legătură cu distribuţia formelor de relief cu constituţia lor geografică şi cu influenţa
balneoclimaterică şi hidrologică, în judeţul Harghita există o largă varietate de soluri cu specific
montan, colinar şi depresionar. În cadrul reliefului montan se întâlnesc soluri brune şi brune acide,
soluri podzolice şiferialuviale (munţii Giurgeului, Ciucului, Călimani şi Harghita).
În zona dealurilor şi a depresiunilor intramontane sunt răspândite solurile argiloaluvionare
brune şi podzolice, soluri litomorfe (randzine) hidromorfeşi de luncă în bazinul superior al
Târnavelor şi depresiunile intramontane Giurgeu şi Ciuc, lunca MureşuluişiOltului.
Întâlnim formaţiuni carstice, cele mai renumite peşteri în judeţ sunt: peştera de la Mereşti – pe
pârâul Vîrghiş, peşteraŞugău, situată între localităţileVoşlobenişi Valea Strâmbă, la poalele sudice
ale dealului Şipoş, la 13 km de Gheorgheni şi avenul Licaş, care face parte din rarele peşteri
verticale în formă de puţşi este situat în partea de nord a masivului Hăşmaşul Mare, la circa 200 m
spre nord de vârful cu acelaşi nume, la aproximativ 1650 m altitudine.
O notă caracteristică o constituie existenţa în judeţ a peste 2.000 izvoare de apă minerală.
De asemenea subsolul judeţuluiconţine: zăcăminte de tuf vulcanic în depresiunile Bilbor,
Borsec şi Ciuc; lignit la Borsec; pirite cuprifere la Bălan şi Jolotca; sare la Praid; caolină la Harghita
Băi; argile la Corund, Suseni şi Odorheiu Secuiesc; bazalt la TopliţaşiGălăuţaş; calcare compacte la
Lăzarea şi Izvorul Mureşului; andezite la Chileni, Voşlobeni, Vlăhiţaşi Praid şi travertin la Borsec.
Terenul agricol al judeţului Harghita cuprinde 406,950 ha din care, 92,766 ha teren arabil
(22,9%) revenind în medie 0,26 ha pe cap de locuitor. Existenţa în judeţ a peste

2
311.313 ha de pajişti naturale asigură condiţii favorabile creşterii animalelor, sector preponderent în
asigurarea veniturilor în agricultură.
Pădurile în judeţul Harghita ocupă 229.000 ha, adică 34 % din suprafaţajudeţului.
Ele constituie principala bogăţie naturală şi resursă de dezvoltare economică a judeţului.
Judeţul Harghita are în componenţă: 4 municipii, Miercurea-Ciuc (reşedinţa de judeţ),
Odorheiu Secuiesc, Topliţaşi Gheorgheni; 5 oraşe, Bălan, Vlăhiţa, Cristuru Secuiesc, Borsec şi
Băile Tuşnadşi 58 de comune cu 236 de sate .
Sunt comune care au în componenţa administrativă 1-2 sate iar altele 9-14 sate. Localităţile
sunt amplasate pe principalele cursuri de apă şiafluenţii acestora: râurile Mureş, Olt, Târnava Mare,
Trotuş, Bistricioara şi pe principalele căi de comunicaţii rutiere şi feroviare.
Sunt şi sate amplasate pe coline sau în zone montane, izolate, cu căi de comunicaţii reduse şi
servicii inexistente.
Densitatea populaţiei este mare în municipii şioraşeşi în satele de reşedinţă ale comunelor, iar
mai redusă la sate.
În judeţ trăiesc un număr de 326.558 locuitori (statistica din 01.07.2005).

I.3. Clima
Clima este caracteristică zonelor montane şi intramontane şi este caracterizată prin ierni
geroase cu durată mai lungă şi veri răcoroase. Datorită frecventelor temperaturi joase înregistrate în
localităţile Miercurea Ciuc, Topliţaşi Joseni, acestea sunt cunoscute ca fiind “Polul Românesc al
frigului”, înregistrându-se în medie la 166 de zile de îngheţ anual, fiind frecvente îngheţurile târzii
de primăvară (uneori chiar şi în lunile mai şi iunie) şi cele timpurii de toamnă (începând chiar din
luna septembrie).
Temperatura maximă absolută de 36,5o C a fost înregistrată în anul 1952 la Odorheiul
Secuiesc iar minima absolută de minus 39,5o C în 1962 la Joseni.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 1- 4oC pe platourile vulcanice, 4-6o C în
depresiunile intramontane şi 6-8o C în zonele de deal spre podişulTransilvaniei.
Precipitaţiile medii anuale variază între 550 –1000 l/m.p.
Nivelul de precipitaţii ridicat din perioada de iarnă, determină depunerea unui strat consistent
de zăpadă, dar lipsa vânturilor din această zonă permite dezăpezirea căilor de comunicaţii rutiere
şicirculaţia mijloacelor de transport care sunt echipate corespunzător sezonului rece.
Ca fenomene meteorologice extreme, s-au înregistrat furtuni cu vânt puternic, în anii 1978,
1994, 1995, 1998 urmate de doborârea masivă a pădurilor din zonele Miercurea- Ciuc, Gheorgheni,
Topliţa. Sărmaş, Subcetate.
În perioada 14-23.08.2005, ca urmare a căderilor masive de precipitaţii care au depăşit
cantitatea de 100 l / mp, în mai puţin de 2 ore, au fost afectate următoarele localităţi de pe teritoriul
judeţului: Odorheiu Secuiesc, Lupeni, Mugeni, Feliceni, Şimoneşti, Mărtiniş, Dealu şi Corund. În
urma acestor ploi catastrofale şi a viiturilor rezultate au fost înregistrate victime şi pagube materiale.
Au fost evacuate 36 persoane iar numărul deceselor rezultate a fost de 16.

3
4
 I.4. Fauna
Fauna judeţului Harghita este foarte variată reprezentată de căprioară, mistreţ, dihor,
iepure, lup, vulpe, urs brun, jder, râs, acvila, şoimşi multe altele, iar flora este reprezentată de
păduri de fag, gorun, carpen, paltin, molid, brad şi alte specii de plante. (Găsiţi mai multe
călătorii pe blog.worldlifetimejourneys.com) Cele mai importante atracţiişi obiective turistice
din Județul Harghita sunt staţiunile cu izvoare minerale pentru tratamente şi odihnă de la
Băile Tuşnad, Borsec, Praid, Salina de la Praid, Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Mănăstirea
Sfântul Ilie din Topliţa, Rezervaţia Naturală Hăşmaşul Mare, Castelul Lăzarea şi multe altele. 

I.5. Reţeaua hidrografică

În judeţul Harghita reţeaua hidrografică se compune din trei bazine principale:
- Mureşul, spre vest (cu afluenţii Târnava Mare şi Târnava Mică);
- Oltul, spre sud ( cu afluenţii Homorodul Mare şi HomorodulMic);
- Bistricioara şiTrotuşul spreest.
Fiind, în general, o zonă de geneză a acestor râuri, în partea centrală a
judeţului ele au aspectul unor ape de câmpie cu cursul lin, pentru ca spre
limitele acestuia, văile îngustate de chei şi defileuri să le transforme în
adevăratetorente.
O notă caracteristică o constituie existenţa a peste 2000 de izvoare de ape
minerale. Lacurile existente sunt de diverse origini, astfel: lacuri naturale
(Lacul Sfînta Ana –
unicul lac de origine vulcanică din ţară, Lacul Roşu, etc.), lacuri de acumulare,
lacuri de agrement, acumulări piscicole sau iazuri de decantare.

Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor realizate pe cursurile râurilor
şi pe cele ale pârâurilor care sunt predestinate inundaţiilor, au fost realizate de-a
lungul timpului, unele dintre acestea necesitând la rândul lor lucrări de
reamenajare şi consolidare. De exemplu, pentru bazinul hidrografic al râului
Olt, unui curs de apă total de 63630 m, îi corespund 93810 m de lucrări de
apărare, marea lor majoritate fiind realizate în anii ’70- ’80, în aceeaşi perioadă
fiind realizate şi cea mai mare parte a lucrărilor din bazinul hidrografic al
râuluiMureş.

I.6. Căi de transport

Caracteristică pentru judeţul Harghita este densitatea mai mică a căilor
de comunicaţii în comparaţie cu alte judeţe datorită reliefului muntos.
În judeţul Harghita, reţeaua de căi de comnicaţii este determinată de
relief: depresiunile Ciuc şi Giurgeu sunt legate de linia de cale ferată din valea
Oltului şiMureşului, linia 400 între kilometrii 333 şi 454, traversând judeţul în
direcţia N-S, asigurând legătura cu capitala ţării, construită la sfârşitul secolului
al XIX-lea. Linia ferată se bifurcă la Siculeni, linia 501 de la kilometrul 0 la
kilometrul 32, asigurând astfel circulaţia spre Moldova prin pasul Ghimeş-

5
 Palanca, iar de la Odorheiu Secuiesc, lina 308 de la kilometrul 0 la kilometrul
33, spre podişul Transilvaniei, municipiulSighişoara.
Reţeaua de căi ferate din zona Odorhei – Cristur este foarte săracă: două
linii secundare, linia 308, Sighişoara - Odorheiu Secuiesc şi linia 307 Praid - Tg.
Mureş.
Având în vedere particularităţile geografice ale judeţului, pentru
realizarea reţelei de căi ferate a fost necesară executarea unui număr de 18
poduri, cu lungimi intre 14 şi 52 de m, a 4 viaducte cu lungimi intre 80 şi 255 de
m şi a 3 tuneluri dintre care cel mai scurt are 207m iar cel mai lung1222,1m.
Lanţul muntos al Harghitei desparte judeţul în două şi astfel între
municipiile Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc nu există linie de cale ferată

Lungimea totală a liniilor de cale ferată în exploatare este de 213 km, din care
165 km cale ferată electrificată.
Reţeaua şoselelor este şi ea determinată de relief. Reţeaua drumurilor
naţionale şi a celor de interes local este mai bine repartizată în comparaţie cu
căile ferate.
Drumurile de interes naţional în general urmează acelaşi traseu cu căile
ferate. Principalele drumurile de interes naţional care trec prin judeţul
Harghita sunt DN 12,
care traversează de la sud spre nord judeţul, făcând legătura cu judeţele Covasna
prin Băile TuşnadşiMureş prin Topliţa, din care se ramifică spre alte 3 drumuri
de importanţănaţională: DN 12A, DN 12C şi DN15, care traversează Carpaţii
Orientali iar la vest DN 13A, care traversează munţii Harghitei, legând
municipiul reşedinţă de judeţ, Miercurea-Ciuc cu Odorheiu Secuiesc şi prin
Praid în continuare cu judeţulMureş.
Prin munţii Harghitei, de la Miercurea-Ciuc la Odorheiu Secuiesc se
ajunge prin pasul Tolvajos, din zona Odorheiu-Cristur la Gheorgheni prin pasul
Bucin sau prin pasul Liban. Din zonele Gheorgheni-Topliţaşi Ciuc spre est
drumul duce prin pasul Creanga, pasul Pângăraţişi pasulGhimeş.
Altitudinea acestor pasuri depăşeşte 1.000 m, din care rezultă un caracter
închis al regiunilor care alcătuiesc judeţul.
Datorită diversităţii formelor de relief şi a bogatei reţele hidrografice au
fost necesare executarea numeroaselor lucrări de artă care să permită fluidizarea
circulaţiei rutiere şi feroviare, cum sunt:
- pasajul peste calea ferată, la ieşirea din Miercurea - Ciuc către
Odorheiu Secuiesc, cu o lungime de 1000 m, lăţimea de 7m şi greutatea maximă
admisă de 60tone;
- tunelul de cale ferată de la Livezi Ciuc, cu o lungime de 1221,1 m,
înălţimea de 8 m şilăţimea de 6m;
- tunelul de cale ferată de la Izvorul Mureş (Sândominic), având
lungimea de 253 m, lăţime 7 m şiînălţimea de 7m;
- tunelul de cale ferată de la Subcetate (Sărmaş) cu lungimea de 185 m,
lăţimea de57 m şiînălţimea de 8m;

6
 - viaductul de cale ferată Caracău (Livezi Ciuc) cu o lungime de 252 m,
cu înălţimea de 40m;
- podul peste râul Olt de la Miercurea-Ciuc, cu o lungime de 12 m,
lăţimea de 7 m şi greutatea maximă admisă de 40tone;
- podurile peste râul Mureş, de la Subcetate, cu lungimea de 23 m.,
lăţimea 3m. şi greutatea maximă admisă de 30 tone, de la Gălăuţaş, cu lungimea
de 50 m, lăţimea 6m. şi greutatea maximă admisă de 30 tone şi de la Subcetate,
cu lungimea de 30 m, lăţimea 6m şi greutatea maximă admisă de 30tone;
- podurile peste răul Târnava Mare de la Brădeşti, cu lungimea de 18 m,
lăţimea 8m şi greutatea maximă admisă de 25 tone, de la Odorheiu Secuiesc, cu
lungimea de 21 m, lăţimea 8m şi greutatea maximă admisă de 30 tone şi de la
Cristuru Secuiesc, cu lungimea de 22 m, lăţimea 8m şi greutatea maximă
admisă de 20tone.
În ceea ce priveşte liniile de comunicaţii rutiere, in judeţ există nu mai
puţin de 194 de poduri şi un tunel.
Judeţul Harghita este traversaă de o magistrală de transport gaz natural.

I.7. Instituţii

În judeţul Harghita există un număr de 168 instituţii de învăţământ din care 41

grădiniţe cu program normal şi prelungit, 2 creşe pentru copii, 84 şcoli generale,
17 grupuri şcolare, 16 licee, 4 licee sportive, 4 colegii liceale, în care sunt
cuprinşi 15.810 preşcolarişi elevi, 84% frecventând secţia în limba maghiară şi
16% secţia în limba română.
De asemenea, în judeţul Harghita există un număr de 17 instituţii publice
judeţene, 12 instituţii de cultură şi amenajări sportive, 12 instituţii sanitare şi 93
instituţii de cult.
Ocrotirea sănătăţii se asigură în 12 spitale, 58 dispensare, 17 staţii de
salvare şi 4 staţii S.M.U.R.D.
Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor
Autorităţileadministraţiei publice locale au executat recunoaştereaşi au
inventariat locurile de adunare şi de cazare a sinistraţilor în situaţii de urgenţă.

CAPITOLUL II

7
 Potential turistic

Deşi este unul dintre cele mai mici judeţe din centrul ţării, Harghita dispune de un
potenţial turistic deosebit, de localităţi turistice şi zone de agrement renumite.
Miercurea Ciuc, Odorheiu  Secuiesc, Gheorgheni sau Topliţa sunt câteva dintre cele mai
importante aşezări urbane ale judeţului.
Potenţialul turistic natural al Harghitei, deosebit de valoros, include izvoare de ape minerale,
saline sau rezervaţii naturale.
Uite o listă cu cele mai importante obiective turistice cu care te întâmpină judeţul Harghita

Barajul Frumoasa din Miercurea Ciuc

În Miercurea Ciuc, reşedinţa de judeţ, ai ocazia să descoperi Cetatea Miko, construcţie

în stil renascentist care găzduieşte astăzi Muzeul Secuiesc al Ciucului. Palatul Justiţiei sau
Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae sunt alte două locuri pe care ar trebui să le vezi dacă te
afli în acest oraş.
Treci şi prin Odorheiu Secuiesc, care este comoara infinită a artei populare, a obiceiurilor şi a
tradiţiilor. Casa de Cultură, Parcul Memorial, Biserica Franciscană, Stâlpul Milenar sau
Cetatea Odorheiului sunt câteva locuri care îţi vor atrage atenţia.
Dacă ajungi în Topliţa, nu rata Cascada, deosebită prin faptul că apele sale sunt termale, iar
aspectul acesteia se schimbă continuu datorită depunerilor de travertin.

Lacul Roșu

Două dintre cele mai de preţ comori naturale ale judeţului sunt Lacul Sfânta

8
Ana şi Lacul Roşu.
Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România, având forma unei palete de
pictor, iar  zona din jurul lui formează o rezervaţie complexă geologică şi floristică. Lacul
Roşu, aflat la poalele munţilorHăşmaşu Mare este cel mai mare lac de baraj natural din ţară.

Munții Hășmașu Mare

Munţii Hăşmaşu Mare deţin multiple valori peisagistice. Peştera din care picură aur,
Şugău, este un loc special în care te vor fermeca formele unice ale stalactitelor şi
stalagmitelor, dar şi stâlpii cu guler. Peştera are o lungime de un kilometru, iar galeria
principală deţine săli importante precum: Vestiarul, Sala Sfatului sau Hala Descoperirilor (în
care poţi observa formele săpate de natură în stâncă, denumite sugestiv: meduza, delfinul sau
ochiul bufniţei).
Dacă mergi în satul Crişeni, găseşti un muzeu unic în România, dedicat pălăriilor de
paie. Ai ocazia să vezi aici sute de pălării de paie, confecţionate manual, dar şi cea mai mare
pălărie din lume, care a intrat în Cartea Recordurilor.
Borsec, Tuşnad, Praid sau Băile Homorod constituie atracţii deosebit de importante ale
judeţului Harghita .
Borsec – vestită staţiune balneoclimaterică te aşteaptă cu locuri interesante precum :
Poiana Zânelor, Peştera de gheaţă sau Grota Urşilor.
Băile Tuşnad – renumită oază de linişte de la poalele masivului vulcanic Harghita, reprezintă
un loc ideal de vacanţă în toate anotimpurile.

Vedere asupra stațiunii Praid

9
 Staţiunea Praid te întâmpină cu peisaje superbe, izvoare sărate termale, bazine cu apă
sărată şi salina Praid (recunoscută pentru proprietăţile sale curative). Salina este dotată cu un
parc de aventură, locuri de joacă pentru copii, restaurante, o bibliotecă, o vinotecă etc.
Staţiunea climaterică Băile Homorod te încântă atât cu peisajele spectaculoase ce o
înconjoară, cât şi cu specificul comunităţilor umane din regiune. Descoperă în zonă ruinele
Foldvar.
Nu mai sta pe gânduri şi vizitează judeţul Harghita care te va impresiona atât prin
frumuseţea obiectivelor turistice create de natură, cât şi prin frumuseţea aparte a locurilor
create de mâna omului.

Resursele naturale
O caracteristica o constituie existenta in judet a peste 2000 de izvoare de ape minerale.
La Borsec, Sancraieni, Tusnad si Plaiesi functioneaza statii de imbuteliere, iar la Borsec si
Baile Tusnad o parte din aceste ape sunt utilizate in scopuri terapeutice.
Subsolul judetului contine zacaminte de tuf vulcanic (depresiunea Borsec si Ciuc),
lignit (Borsec), pirite cuprifere (Balan si Jolotca), sare (Praid), caolin (Harghita Bai), argile
(Corund, Suseni, Odorheiu-Secuiesc), bazalt (Toplita si Galautas), calcar compact (Izvorul
Muresului si Lazarea), andezit (Chileni, Voslobeni, Vlahita si Praid) si travertin (Borsec).
Fondul forestier ocupa peste 30% din suprafata judetului, fiind format din paduri de
molid, brad, fag, stejar care adapostesc o bogata si variata fauna genetica, si importante
resurse de fructe de padure: zmeura, afine, merisoare, mure; o gama variata de ciuperci
comestibile si plante medicinale.
Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, dar insuficient valorificat in prezent
include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic
ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi, cadru natural deosebit de pitoresc, rezervatii
naturale, etc.
Incadrandu-se armonios in regiunile Carpatilor Orientali, unde se practica tot anul
turismul sub forma de cura de aer si bai de ape minerale, sporturi de iarna, Judetul Harghita
dispune de un potential turistic deosebit, de localitati turistice si zone de agrement, renumite
in tara si peste hotare, printre care amintim statiunile balneoclimaterice Baile Tusnad, Borsec,
Lacu Rosu, Izvorul Muresului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfanta Ana, Cheile
Bicazului, Poiana Narciselor si altele. Pe langa cele trei statiuni balneo-climaterice de interes
national mai exista inca 20 de statiuni de interes local. Judetul se evidentiaza prin mofete
renumite, la Harghita Bai si Santimbru Ciuc. De asemenea namolurile si turba terapeutica
constituie o bogatie insemnata a judetului cu posibilitati de valorificare in viitor.

Potentialul turistic  antropic
Judetul detine numerose monumente istorice de interes turistic cum sunt: Manastirea
franciscana si biserica romano-catolica din Sumuleu reconstruit in anul 1804 in stil baroc,
care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal, cetatea Mikó din Miercurea
Ciuc care dateaza din 1611 si care gazduieste Muzeul Etnografic al judetului, Manastirea
Sfantul Ilie din Toplita construita in 1910, castelul si complexul muzeistic din
Lazarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea, Biserica din lemn din Tulghes construita

10
in anul 1813, Forja din Vlahita (1860), Biserica din Sacel pe a carei clopotnita se afla
inscriptia 'pe aici a trecut luminatul dascal Gheorghe Lazar in 1806', precum si muzeele
din Odorheiu-Secuiesc, Cristuru-Secuiesc si Gheorgheni in care mai pot fi vazute insemnele
existentei umane pe aceste meleaguri.

STATIUNILE TURISTICE

BAILE TUSNAD
- localitate situata in partea central-estica a Romaniei,
in Judetul Harghita, pe raul Olt, in partea sudica extrema a
Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de
Miercurea Ciuc Depresiunea este delimitata de Muntii
Harghitei in partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare
in sud-est- munti vulcanici acoperiti cu paduri de brazi si fagi.
Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu
ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a
vacantei in orice anotimp. Localitatea are o clima subalpina, de depresiune montana, cu veri
racoroase (temperatura medie in iulie este de 17,5°C) si ierni reci (temperatura medie in
ianuarie este de -7°C). Regim pluvionar moderat (intre 600 si 700 mmm anual). Muntii
asigura un scut protector impotriva vanturilor.
Este o statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute
inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860): ape minerale
bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale
folosite intr-un bazin in aer liber. Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor
sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual),
al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari
postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiaza renala, inflamatii) si al unor boli
inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai
cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru
electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu incaperi
pentru inhalatii de bioxid de carbon.
La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din
Romania, la o altitudine de 950 m.
BORSEC - Oras situat in nord-estul Romaniei (Judetul
Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din
Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii Bistrita, Muntii
Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, altitudine 900 m,
la 27 km nord-est de gara Toplita, avand o populatie de 3.242
locuitori (l iulie 1991). Clima subalpina rece ( temperatura
medie l5°C in luna iulie; temperatura medie - 7°C in luna
ianuarie). Vant slab. Temperatura medie anuala de 5°C. Precipitatii moderate (700-750 mm
anual).
O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase

11
izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt
cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele
terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international.
Apele minerale au primit medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint
si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma
de onoare a Expozitiei de la Paris (1878).
Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare ( insuficienta
mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine
(hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie
biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica
nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza
astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.
Expertii sunt de acord ca Borsecul are o clima care exercita asupra organismului o
actiune de stimulare a poftei de mancare si a castigului de vitamine, o actiune de normalizare
a metabolismului, confera o resistenta sporita la boala si o refacere rapida a conditiei fizice si
intelectuale. Statiunea este dotata cu instalatii pentru bai fierbinti in cada sau bazine acoperite
cu ape minerale carbonate, izvoare de ape minerale pentru cura interna, aparatura pentru
electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu ierburi, impachetari cu parafina, sali de
gimnastica. Avand in vedere gustul sau placut acidulat, care-si pastreaza calitatile terapeutice,
apa minerala Borsec este imbuteliata de APEMIN Borsec.
Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului liber (carari de munte
neumblate, terenuri de sport, sali de cinema, piste de schi si sanius , etc.).

LACU ROSU -  O regiune unica in lume unde padurile de brazi vesnic verzi, aerul curat si
proaspat asigura conditii favorabile de odihna.
Lacul Rosu (Ghilcos) lac de baraj natural se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor
Bicazului, la o distanta de cca, 26 km de orasul Gheorgheni din judetul Harghita, pe Drumul
national 12/C, in statiunea cu acelasi nume.
Este in forma de 'L', adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5
m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.
Lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci s-a
intamplat ca in urma poilor abundente marea cantitate de moloz
stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat,
blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un
lac de baraj natural. Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale
brazilor de odinioara, care ies din apa strapungand imaginea Micului Suhard reflecatat in
oglinda lacului.  
Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara, usor
dezagreagabila transportata de Paraul Rosu, care a vopsit in
rosu imprejurmile pana la lac. Lacul, din pacate, este periclitat
de marea cantitate de aluviuni transportata de paraurile afluente
(Rosu, Licas, Oii, Huhard si Ghilcos (ucigas)).
Situata in partea de Est a Transilvaniei in Carpatii Orientali,
Lacu Rosu si Cheile Bicazului este o regiune de unica

12
frumusete in lume.         
Statiunea si-a luat numele dupa lacul de aici Lacul Rosu, un lac de baraj natural, aflat
langa Cheile Bicazului. Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana
are o clima placuta; subalpina. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre
1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8°C. Media cea mai scazuta de temparatura
este de -7/-4°C, iar cea mai ridicata de 14-18°C. Temperatura apei vara poate atinge 22°C,
primavara, toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm.
Vanturile sunt moderate. Vremea, vara este favorabila drumetiilor si alpinismului, si iarna
sporturilor de sezon.
            Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a
practica canotajul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la
cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai
Pietrei Surducului etc. Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de
atragatoare:   Circuitul Lacului Rosu,Cheile Bicazului
Varful Suhardu Mic, Varful Suhardu Mare,Varful Ucigasu.

PRAID

Localitatea Praid, poarta de intrare in judetul Harghita

dinspre judetul Mures, se afla pe soseaua ce uneste Targu
Mures de Odorheiul Secuiesc, la 5 km de Sovata. Praid se afla
intr-o zona foarte bogata in sare. Primele atestari documentare
sunt din 1493 unde este amintit Satul cu Sare si in 1567 sub
numele actul de Praid.
Comuna este la 500-550 m altitudine si este inconjurat de dealuri de sare, care ajung
pana la aproape 1700 m altitudine. In imprejurimi se gasesc si cateva rauri si parauri dintre
care amintim raul Corund (cel mai mare afluent al Tarnavei mici), rau care formeaza in
apropierea localitatii (cca. 5 km) un canion de sare.
Bogatia zacamantului de sare este exploatata inca de la infiintarea localitatii. Salina are
si acum galerii in care se exploateaza sarea iar in cele dezafectate s-au amenajat, incepand cu
1974, locuri de odihna si tratament. Galeriile amenajate sunt vizitate de numerosi turisti dar
mai cu seama se folosesc ca loc de terapie si tratament (cure de 4 ore zilnic de 16-18 zile
pentru adulti si 10-12 zile pentru copii) din urmatoarele motive:
Aerul din galeriile subterane este curat, fara factori alergogeni. Umiditatea relativ
ridicata provocand practic lipirea particulelor de praf, microbilor, polenului si ciupercilor pe
pereti, curatindu-se astfel aerul. Continutul ridicat de calciu are ca efect scaderea potentialului
de infectie. Temperatura ewte constanta indiferent de anotimp (15,6 - 15,8 grade C) Absenata
senzatiei de rece datorita lipsei de miscare a aerului. Aerul bogat in dioxid de carbon ajuta la
aerisirea plamanilor, usurarea respiratiei. Ionizarea negativa ridicata micsoreaza numarul de
crize asmatice. Continutul scazut de ozon ajuta la scaderea crampelor muculare. PH-ul
coborat asigura sterilizarea aerului si deci distrugerea florei bateriene. Presiunea oxigenului
este mai mare decat la suprafata lucru determina o mai buna oxigenare a organismului.
In 1949-1950 a fost descoperit un izvor de apa termala care a fost captat si deserveste

13
strandul termal din localitate.

CETATEA CICEU
Daramaturi de piatra cenusie si bolovani mari, un zid de aproape 8 metri inaltime,
reconstruit in 1927, si fundatiile a doi pereti - atat a mai ramas azi din falnica cetate de
odinioara. Construita probabil prin secolul al XIII-lea, cetatea a fost daruita in 1484 de Matei
Corvin lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei. Situata la o mare inaltime si intr-o zona
singuratica, cetatea era un loc sigur de paza. Ea a devenit, prin fortificatiile facute de Stefan
cel Mare, una dintre cele mai puternice din Transilvania.
In 1544 este daramata, tacerea si pustiul asternandu-se de atunci peste ruinele sale. A
ramas in continuare in stapanirea Moldovei doar domeniul cetatii, apoi si acesta este pierdut
in timpul lui Alexandru Lapusneanu.

14
 CAPITOLUL III
STRUCTURI DE PRIMIRE TRURISTICA
CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA

Unitatea de cazare Harghita Zona Centrala

Hoteluri si moteluri 15 135
Hanuri turistice - -
Cabane turistice 9 42
Campinguri si unitati de tip casuta 5 42
Vile turistice si bungalouri 22 134
Tabere de elevi si prescolari 3 28

Pensiuni turistice 40 222

Sate de vacanta - 1
Pensiuni agroturistice 74 259
Hoteluri pentru tineret - 2
Hosteluri - -
Popasuri turistice 1 1
Spatii de cazare pe nave - -
Total 169 842

Se poate observa, facand o simpla analiza a cifrelor, ca in judetul Harghita predomina

pensiunile turistice si agroturistice, categoria „hoteluri si moteluri” reprezentand o pondere
destul de mica din
numarul total al
acestora pe intreaga
regiunne centrala.

15
 Fiind o zona in care predomina relieful muntos, ponderea insemnata a acestor categorii
de unitati de cazare este explicabila, deoarece zona atrage mai mult prin valoarea peisagistica,
dar si prin valoarea potentialului natural reprezentat de izvoarele minerale.

Putem observa si printr-o simpla analiza vizuala a graficului, ca pensiunile

agroturistice au o pondere semnificativa in structura unitatilor de cazare, caracteristica ce se
pastreaza si la nivelul Zonei Centrale, insa in cazul acesteia ponderea este mai mica, dar
ocupa acelas loc fruntas ca si in cazul judetului Harghita la capitolul unitatilor de cazare.
De aici putem concluziona ca turistii nu cauta un confort de lux, ci unul accesibil.
Dat fiind faptul ca atractiile turistice ale judetului Harghita sunt extrem de variate,
pornind de la zone unicat cum ar fi Cheile Bicazului, Lacul Rosusau Lacul Sf Ana, dar si zone
precum cele cu potential balneoclmateric, precum Baile Tusnad, Praid sau Borsec, zona este
valorificata in asa fel incat sa poata fi accesibila financiar de orice categorie sociala.

16
 CAPITOLUL IV

PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII IOANA

    

Conditiile de cazare, restaurantul propriu care sta la dispozitiaclientilor precum si

ospitalitatea gazdelor, reusesc de fiecare data sa cucereascaturistiipetrecand astfel clipe
minunate intr-o atmosfera care imbinatraditia cu serviciile moderne.

   

Capacitatea de cazare a pensiunii Ioana

Pensiunea dispune de 24 locuri de cazare dispuse in 10 camere din care 4 camere sunt
duble , 3 camere sunt de 3 locuri si 3 apartamente.

17
    

Conditii de cazare in pensiunea Ioana din Harghita

● Camera 1: 2 paturi, chiuveta si WC;

● Camerele 2, 5, 6: 2 paturi, baie completa (cu dus);
● Camerele 3 si 8: 3 paturi, chiuveta si WC;
● Camera 4: 4 paturi, baie completa (cu dus);

       Cele 3 apartamente de 4 persoane sunt formate din 2 camere a cate 2 paturi fiecare,
baie comuna. Toate camerele dispund de TV color.
Mobilierul confortabil, televizorul si serviciul la camera precum si personalul
specializat vin in intampinarea celor mai exigente gusturi.

Preturi practicate in 2018                                   - RON -

  Conditii:
Cu baie comuna Cu baie individuala
(camerele 1, 3,8, 11) (camerele 2, 4,5,6)
Luni-Joi 100 130
Vineri-Duminica 130 150
   * preturile sunt pe noapte/camera

Serviciile oferite de pensiunea Ioana:

● Parcare in curtea propie

● Tv cu cablu/antena satelit
● Servicii de masa  

La parterul pensiunii se afla restaurantul cu specific romanesc, cu o capacitate de 120

de locuri. Pensiunea ofera in restaurantul propriu servicii de pensiune si in regim de
comanda, roomservice. Ca un plus al restaurantului este ambianta rustica a localului care
asigura crearea unei atmosfere traditionale.

18
   

In cadrul restaurantului se afla si barul foarte bine garnisit unde se poate savura o
tuica, o palinca sau un vin de casa, bauturiracoritoare, bauturi fine.

In spatele pensiunii este situata terasa restaurantului cu o capacitate de 200 locuri fiind
decorata cu mobilier rustic. 

In curtea spatioasa se face gratar la cerere, se pot petrece momente placute in aer liber
sau vara se pot face bai in piscina in aer liber. Parcareamasinilor este asigurata intr-un
spatiu amenajat.

    

La etaj pensiunea pune la dispozitiaturistilor o sala de conferinte de 60 de locuri

pentru diferite evenimente sau simpozioane. 

19
   

Constituirea societatii

Documentatia de constituire a societatii

    La baza constituirii societatii stau urmatoarele documente:

       Statutul societatii;
       Cererea de inmatriculare;
       Certificat de inmatriculare;
       Certificat de inregistrare fiscala.
       Statutul societatii

Constituirea, sediul, obiectul si durata

Denumirea societatii: Denumirea societatii este S.C. Ioana S.R.L. – Harghita.

In toate actele, facturile, anunturile si documentele emanate de la societate, denumirea

acestuia va fi urmata de initialele S.R.L. – semnificand societate cu raspundere limitata.

            Sediul societatii: Str. Aurel Stoian, Nr 398, Harghita. Codul unic de inregistrare este
R 11689882 din data de 22 Aprilie 1999 si este platitor de T.V.A.

            Obiectul de activitate: Activitatea principala, conform clasificarii CAEN: 5530

-Restaurante.

Activitate secundara: Restaurant-preparate si comenzi mancaruri gatite, minuturi calde

si reci, dulciuri calde de bucatarie, bauturi alcoolice si racoritoare, cafea, preparate produse
zahar si patiserie; Pensiune turistica – cazare turisti, sauna, piscina.

            Durata societatii: Este nelimitata incepand cu data inmatricularii la Registrul

Comertului.

2.     Capital social. Partile sociale

Capitalul social subscris si varsat este in anul 2007 in valoare de 32 000 RON.

20
 Aportul la capital este urmatorul:
       Parcan Ioana – 100 %.

3.     Administrarea societatii
In cadrul societatii comerciale Ioana S.R.L. a fost numit in calitate de administrator
Parcan Ioana, conform legii 31/1990.

Administratorul reprezinta societatea in raporturile cu tertii. De asemenea angajajea

societatea in toate raporturile patrimoniale.

Administratorul convine sa dea garantii reciproce, pe care le considera necesare pentru

asigurarea obligatiilor asumate in vederea realizarii obiectului de activitate al societatii.

4.     Activitatea societatii

Exercitiul economic financiar incepe la 01 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al

fiecarui an. Primul exercitiuincepe la data constituirii.

            Societatea va tine evidenta contabila si va intocmi anual bilantul si contul de profit si

pierderi cu respectarea prevederilor articolului 196 aliniatul 1 din Legea 31/1990, modificata.
Bilantul va fi aprobat de conducerea societatii si depus de administrator in termen de 15 zile,
la Registrul Comertului pentru a fi mentionat in registru si publicat in Monitorul Oficial.

            Din beneficiul anual se va prelua 5% pentru formarea fondului de rezerva pana ce

acesta va atinge 1/5 din capitalul social.

5.     Controlul financiar al societatii

Societatea poate fi controlata de administrator, precum si anual de un cenzor daca

conducerea societatii decide astfel. Atributiile si obligatiile cenzorului sunt cele prevazute de
legile in vigoare. Pentru munca depusa cenzorul este remunerat si este responsabil fata de
societate pentru activitatea depusa.

6.     Conducerea societatii

Conducerea societatii este realizata de administratorul unic Parcan Alina si

departamentul financiar-contabil care este condus de d-na Ionita Magdalena. Controlul
societatii se efectueaza de catreasociati si administratorul unic .

7.     Modificarea formei juridice, dizolvarea si lichiditatea societatii,

solutionarea litigiilor

Societatea poate fi transformata in alta forma juridica cu respectarea

conditiilorprevazute de lege pentru constituirea unei societati.

Dizolvarea societatii trebuie sa fie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in

Monitorul Oficial. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.

Lichidarea societatii se va face de unul sau mai multi lichiditori numiti de

administratorul societatii.

21
 Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice romane sunt de componenta
organelor judecatoresti din Romania.

Dizolvarea si lichidarea societatii se face in conformitate cu dispozitiile statutului si

ale legii.

       Cererea de inmatriculare

Reprezinta documentul prin care se solicita inmatriculareasocietatii in

Registrul  Comertului. Cererea de inmatriculare este adresata de catre Parcan Ioana,
domiciliata in Municipiul Bucuresti, Str. Mircea Vulcanescu, nr. 44, sector 1, in calitate de
administrator al societatii comerciale POPASUL REGINEI S.R.L. Bran  prin care solicita
inmatriculareasocietatii in Registrul Comertului. Cererea a fost inregistrata la Camera de
Comert si Industrie a judetuluiBrasov.

       Certificatul de inmatriculare

Reprezinta documentul elaborat in baza cererii de inmatriculare. Din acest certificat

reiese ca societatea comerciala Ioana S.R.L. cu sediul in strada Aurel Stoian, numarul 398,
BRAN, judetul Brasov a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub numarul
J08/383/1999 la data de 22.04.1999.

       Certificatul de inregistrare fiscala

Este documentul esential pentru infiintarea unei societati. Certificatul de inregistrare

fiscala este un document tipizat de catre Ministerul Economiei si Finantelor. In cazul de fata
societatea comerciala IOANA S.R.L. Harghita are codul fiscal RO 11689882.

Procedura de constituire

Constituirea unei societati presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

● Etapa de asociere;
● Etapa notariala;
● Etapa de inregistrare a Registrului Comertului;
● Etapa de publicare in Monitorul Oficial.
● Etapa de asociere
Societatea comerciala IOANA S.R.L. Harghita s-a constituit prin contractul de
soceitate si statut incheiat sub forma autentica. Contractul de societate cuprinde:

1.     Numele si prenumele sau denumirea asociatiilor, domiciliul sau sediul, cetatenia sau
nationalitatea acestora;
2.     Forma, denumirea si sediul societatii;
3.     Obiectul societatii;
4.     Capitalul social subscris si varsat cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in
numerar sau in bunuri, valoarea lor si modul evaluarii, precum si data la care se va

22
 varsa integral capitalul social subscris;
5.     Asociatii care administreza si reprezinta societatea;
6.     Partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi;
7.     Localitatea din tara sau strainatate unde societatea infiinteaza sedii sau sucursale;
8.     Durata societatii;
9.     Modul de dizolvare si lichidare a societatii;
10.   Repartizarea partilor sociale.
Administratorul va elibera la cerere, un certificat constatator al drepturilor asupra
partilor sociale, dar cu mentiunea ca nu poate servi ca titlu pentru transmiterea drepturilor
constatate, sub sarcina nulitatii transmiterii.

Tot in ceea ce priveste contractul de societate, in legatura cu continutul acestuia se

obliga fata de societate si la prestari periodice in natura, contractul de societate va determina
continutul, durata si modalitatile prestatiilor, remuneratia cuvenita si
sanctiunileimpotrivaasociatiilor care nu vor indepliniobligatiile asumate.

● Etapa notariala

Contractul de societate trebuie incheiat in forma sa autentica, formalitate realizata prin

intermediul unui cabinet notarial, etapa notariala fiind obligatorie si premergatoareetaqpei de
inregistrare in Registrul Comertului.

● Etapa de inregistrare la Registrul Comertului

In termen de 15 zile de la data actului autentic administratorul Parcan Ioana va

inregistra contractul de societate la instanta care apartine de zona unde este situat sediul
societatii.

Pentru autorizare in termen de 15 zile de la autorizarea contractului de societate si a

statutului, acestea se vor depiune cu cererea de autorizare, insotite de:

-    Dovada efectuariivarsamintelor;

-    Actele cu privire la proprietatea altor aporturi decat cele in numerar, iar in cazul in
care sunt implicate si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt
grevate;

-    Actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de

adunarea constitutiva;

Presedintele instantei fixeaza un termen de infatisare si cere avizul Camerei de Comert

si Industrie a judetului respectiv in ceea ce priveste utilitatea societatii, marimea capitalului
fata de scopul urmarit.

Sentinta va fi depusa in termen de 15 zile de la data cand a ramas definitiva, impreuna cu

contractul de societate la Registrul Comertului pentru a fi inscrisa si la Administratia

23
Financiara.

● Etapa de publicare in Monitorul Oficial

Sentinta Contractului de Societate si Statutul vor fi publicate in Monitorul Oficial.

Inmatricularea se face cu conditia prezentarii dovezii ca s-a solicitat publicarea in

Monitorul Oficial.

Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la Registrul Comertului, semnaturile lor

in termen de 15 zile de la data inmatricularii societatii daca au fost numiti prin contractul de
societate, iar cei alesi in timpul functionarii acesteia in 15 zile de la alegere.

Daca societatea infiinteaza o sucursala sau filiera in afara judetului in care isi are sediul
administratorul are obligatia sa ceara inmatricularea acestuia in Registrul Comertului din
judetul unde v-a functiona, inainte de inceperea activitatii sucursalei sau filierei.

Organizarea societatii

Managementul, administratia si controlul societatii sunt respunsabilitatea Consiliului de

Administratie. In cazul de fata este reprezentat de Dobre Ioana, in calitate de administrator
unic ca urmare a Hotararii Adunarii Generale a Asociatiilor. Adunarea Generala a
Asociatiilornumeste Directorul General care are in subordine echipa executiva a celor 2
departamente (departamentul financiar-contabil si departamentul administrativ).

Directorul General (Administratorul unic) raspunde pentru controlul global si

administrarea generala a societatii, pentru operatiile si activitatile departamentelor.

Fiecare sef de departament raspunde separat pentru activitatea departamentului si

raporteaza despre aceasta Directorului General.

In figura de mai jos este redata organigrama societatii comerciale IOANA S.R.L.
Harghita.

Reprezentarea grafica a structurii organizatorice a

S.C. IOANA S.RL. 

24
CAPITOLUL IV.1
Norme de protecția muncii și P.S.I.

Protecția muncii constituie un ansamblu de activități instituționalizate având ca scop

asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții,
integrității corporale și sănătății salariaților sau a altor persoane participante la procesul de
muncă.
Normele de protecția muncii stabilite prin lege reprezintă un sistem unitar de măsuri și
reguli aplicabile tuturor participanților la procesul de muncă.
Activitatea de protecție a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru
îmbunătățirea condițiilor de muncă și pentru reducerea efortului fizic, precum și măsuri adecvate
pentru munca femeilor și a tinerilor.
Prevederile legii se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice la care activitatea se
desfășoară cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiții
prevazute de lege.
Normele privind prevenirea și stingerea incendiilor sunt obligatorii pentru toate

25
activitățile din economia națională, indiferent de forma de proprietate: agenții economici din
sectorul public, privat și cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfășoară activități pe
teritoriul României, autoritățile și instituțiile publice. (Norme Generale de prevenire si Stingere a
Incendiilor)
Echipamentele tehnice electrice trebuie să fie proiectate, montate, întreținute și
exploatate în așa fel încât să fie prevenite electrocutările, incendiile și exploziile. Proiectantul
este obligat să stabilescă zonele cu atmosfera potențial explozivă în vederea alegerii
echipamentelor tehnice cu grad corespunzător de protecție. Beneficiarul este obligat să solicite
proiectantului modul de evacuare a zonei.
Verificarea mijloacelor și a echipamentelor tehnice electrice de protecție înainte de
utilizare, de punerea în funcțiune și periodic (în exploatare), trebuie facută conform prevederilor
normelor specifice.
În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecție
împotriva descărcărilor electrice datorate electricității statice (prin legare la pământ a elementelor
metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizante
etc.).
Protecția la suprasarcină și la curent maxim trebuie să fie astfel realizată, încât în cazul
apariției unui defect care poate pune în pericol personalul, să deconecteze în timp normat
instalația sau echipamentul electric respectiv. Siguranțele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite
numai cu siguranțe originale și calibrate, conform indicațiilor proiectantului.
Este interzis ca în exploatarea, întreținerea și repunerea în funcțiune a unei instalații sau a
unui echipament electric, să se aducă modificari față de proiect. În cazuri speciale, se pot efectua
modificări numai cu acordul proiectantului.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric
trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
- instrucțiuni de exploatare;
- instrucțiuni de protecție împotriva pericolului de electrocutare;
- instrucțiuni de intervenție și acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
- programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice și ale mijloacelor de
protecție împotriva pericolului de electrocutare.
Instalațiile electrice în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate condițiile
prevăzute în standarde și norme specifice pentru protecția împotriva electrocutării sau a
accidentelor tehnice. Este interzisă folosirea instalațiilor sau a echipamentelor improvizate sau
necorespunzătoare.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric
trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
Măsurile care pot fi folosite pentru protecția împotriva electrocutării sunt următoarele:
• închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare (protecție prin carcasare);
• folosirea mijloacelor de protecție electroizolante;
• alimentarea la tensiune redusă de protecție;
• executarea intervenților la instalațiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie
să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat și instruit pentru lucrul
respectiv;
• executarea intervențiilor în baza unei autorizații de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a
unui proces-verbal;
Pentru evitarea accidentelor, măsurile de protecție care pot fi aplicate sunt următoarele:
• folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS
• legarea la pământ;
• izolarea suplimentară de protecție;

26
• deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase;
• folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.
Carcasele și invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa
fie rezistente la solicitările fizice și chimice în mediul în care funcționează.
Instalațiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să
fie dotate, în funcție de lucrările și condițiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace
de protecție:
• mijloace de protecție care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia față de
elementele aflate sub tensiune sau față de pământ;
• indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezența sau lipsa tensiunii;
Întreținerea, reglarea, depanarea, repararea și prima punere sub tensiune a echipamentelor
electrice trebuie facută numai de personal calificat în meseria de electrician autorizat și instruit
pentru aceste operații la echipamentele respective.
La nivelul fiecărei unități patrimoniale se constituie o comisie de prevenire și stingere a
incendiilor care are următoarele atribuții:
• organizează, îndrumă și controleaza activitatea de prevenire și stingere a incendiilor;
• asigură înlăturarea imediată a cauzelor care pot genera incendiu;
• organizează și instruiește echipele de intervenție pentru stingerea incendiilor
• asigură asistența și întreținerea în bună stare de utilizare a instalațiilor, utilajelor,
aparaturii și mijloacelor de prevenire și stingere a incendiilor;
• asigură cunoașterea și respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor;
• organizează evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în caz de incendiu;
Angajatii vor fi instruiți în mânuirea mijloacelor de stingere a incendiilor pentru a
interveni rapid și corect ori de câte ori situația o cere și este obligat:
• să cunoască, să aplice întocmai și permanent normele de prevenire și stingere a
incendiilor;
• să întrețină în stare perfectă de funcțiune toate mijloacele de stingere și să nu le
folosească decât pentru scopul indicat;
• să mențină libere, curate și în bună stare căile de acces, culoarele, scările etc.;
• sa cunoască bine căile de evacuare;
• să dea imediat alarma și să anunțe unitățile de pompieri;
• să cunoască unde sunt mijloacele de stingere și să intervină imediat și eficient la stingerea
incendiilor.
Aspectele care privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor sunt reglementate de Legea nr.
53/2003 – Codul muncii, republicată, Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în
muncă, cu modificările și completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile legii
speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de
protecţie a muncii.

27
 BIBLIOGRAFIE

 Județul Harghita, Monografie, Zoltán Makfalvi, Ladislau Vifkori. Editura Sport

Turism București 1979.
 Județul Harghita, Ioan Pisota, Silvia Iancu, Dragoș Bugă. Editura Academiei R.S.R.
București 1976.
 Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României.
Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol.
VI., Mediaș, 2007.
 Repertoriul Arheologic al județului Harghita, Seria Monografii Arheologice II,
Valeriu Cavruc. ISBN 973-99270-2-5.

28
 www.lapensiuni.ro/agroturism-transilvania/harghita

29