Situat în partea centrală a ţării,

pe cursul mijlociu al Oltului, în

interiorul Arcului Carpatic şi
deţinând 2,3% din suprafaţa
ţării (5351 Km2), judeţul Braşov
se învecinează cu opt judeţe.
La est se mărgineşte cu judeţul
Covasna, în sud-est cu judeţul
Buzău, în sud cu judeţele
Prahova, Dâmboviţa şi Argeş,
la vest cu judeţul Sibiu, iar în
nord cu judeţele Mureş şi
Harghita.

Judeţul Braşov are o suprafaţă de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.
Apele. Cel mai important râu este Oltul, care
străbate judeţul pe o distanţă de 210 km

Clima judeţului este temperat-continentală, mai

precis caracterizată de nota de tranziţie între
clima temperată de tip oceanic şi cea temperată
de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în
zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi
temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe
vârful Omul se înregistrează cea mai joasă
temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai
ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară
(1.346 mm).

Populaţia judeţului Braşov numară peste

636.400 locuitori.
Zona prezintă multiple valente pentru
practicarea unui turism variat si
complex:
turismul montan, favorizat de existenţa
zonei montane, cu relieful său
deosebit de interesant, propice pentru
practicarea drumeţiei, a sporturilor de
iarnă, alpinismului, speoturismului;
turismul cultural-istoric, bazat pe
reţeaua de muzee, case memoriale,
castelul Bran, biserici fortificate, cetăţi
tărănesti şi urme de cetăţi dacice, care
pun la dispoziţia vizitatorului un
adevarat tezaur cultural si spiritual al
comunitaţii zonei; turismul la sfârşit de
saptamână, practicabil în zonele
montane si subcarpatice; turismul de
sejur, pentru odihnă si recreere
(staţiunile Poiana Braşov, Predeal);
turismul religios, susţinut de existenţa
OBIECTIVE TURISTICE:
GRADINA ZOOLOGICĂ,
TAMPA - Braşov
TRENUL TURISTIC

TRASEE MONTANE:
PREDEAL - DIHAM,
PREDEAL - PÂRÂUL RECE,
PREDEAL - POIANA BRAŞOV,
DÂMBU MORII - SAPTE SCĂRI, etc

TRADIŢII ŞI OBICEIURI:Cupa Postăvaru Night va

aduna la start peste 100 de sportivi care vor trebui sa
urce pe schiuri de la staţia de jos a telegondolei pâna
la cea de sus.
 Staţiune turistică climaterică modernă a sporturilor de iarnă, de interes
naţional şi internaţional, la poalele Muntelui Postavaru (la 1. 030 m altitudine, la
12 km de Braşov), solicitată de amatorii de schi. Stratul de zapadă de pe
Muntele Postavaru se menţine timp de 4-5 luni pe an. Pune la dispoziţia
turiştilor o variata reţea de transport pe cablu şi numeroase părţii de schi de
care pot sa beneficieze toţi cei care doresc sa schieze (atât copii şi începători
cât şi avansaţi).
CAP II.ENUMERAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE CU FUNCŢIUNI
DE CAZARE DIN ROMÂNIA

Organizaţii naţionale si internaţionale de turism:

Naţionale:
Asociaţia de Ecoturism din România
Asociaţia Ghizilor Montani din România
Patronatul Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
Asociaţia Naţionala a Salvatorilor Montani din România
Asociaţia Naţionala de Turism Rural, Ecologic şi Cultural - ANTREC
Asociaţia Română pentru cazare si turism ecologic Bed&Breakfast
Federaţia Industriei Hoteliere din România - FIHR
Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc - F.P.T.R.
Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România – OPTBR

`Internaţionale:
Organizaţia Mondiala a Turismului
Comisia Europeană pentru Turism
Asociaţia internaţionala de promovare a turismului dunărean
Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor
OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
OCEMN -Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagre
ICE - Iniţiativa Central Europeană
 CAP.III.PREZENTAREA UNITAŢII DE CAZARE: HOTEL RAMADA BRAŞOV

Situat la intrarea în Braşov, aproape de zona

comerciala a oraşului, hotelul Ramada Braşov
este primul şi singurul hotel ce aparţine unui lanţ
internaţional care exceleaza prin calitatea şi
profesionalismul serviciilor oferite.
Hotelul pune la dispoziţia clienţilor săi urmatoarele:
Cazare in 113 camere (single, double, executive,
apartament, apartament presidenţial);
Centru de conferinţe:3 săli modulare de conferinţa
(Topaz, Aquamarine şi Sapphire) cu o capacitate
maximă de 50 de persoane, fiecare;
sala Executivă Boardroom,cu o capacitate de 20 de
persoane.
Centru de afaceri (conexiune internet, servicii
secretariat);
Restaurant Senses, cu o capacitate de maxim 130 de persoane;
Bar Senses, cu o capacitate de maxim 20 de persoane;
Centru de sănătate: sauna uscată, sauna umedă, fitness, sală de relaxare cu fotolii
termo-reglabile;
Parcare exterioară – 70 de locuri.
Personalul difera de la o structură de primire la alta în funcţie de complexitatea
activitaţii desfăsurate, de categoria de confort.
Enumerarea personalului Fisa postului-recepţioner
structurii de primire : hotel.
-director hotel Recepţionerul se ocupa în
-director economic principal cu efectuarea de
-economist-casier operaţii specifice pentru
-contabil sosirea şi plecarea clienţilor,
-director cazare asigurarea efectuării plăţilor de
-şef recepţie către clienţi, oferirea de servicii
-recepţioner hoteliere către client,
-curier commisioner rezolvarea reclamatiilor
-cameristă clienţilor, promovarea imaginii
-lenjereasă hotelului, organizarea cadrului
-spălătoreasă general de deschidere şi
-fochist închidere a activităţii punctului
-şef bucătar de recepţie.
 CAP.V MANAGENENTUL CALIITAŢII INTR-O STRUCTURĂ DE PRIMIRE

1.Definirea conceptului de calitate

Termenul de calitate-originea în cuvantul latin:”qualitas” inventat de Cicerone, pentru a
traduce cuvântul grecesc “poiotes” utilizat de Platon şi Aristotel în lucrările lor.
Calitatea desemna-ceea ce este specific, eul, individualitatea, personalitatea, stilul,
caracterul, ceea ce diferenţiaza.
2.Obiectivele calitaţii:
Obiectivele calitaţii ajută unităţile turistice sa cunoasca unde se află, încotro se
îndreaptă şi cum intenţionează să ajungă unde doresc, practice ele reprezintă
declararea rezultatului aşteptat.
Sunt 5 tipuri de obiective ale calitaţii:
Pentru performanţa afacerii-se referă la piaţă, mediu, societate;
Pentru performanţa produsului/serviciului-se referă la necesitaţile clientului şi la
competitive;
Pentru performanţa procesului-se referă la capabilitate, eficacitate şi eficienţa;
Pentru performanţa organizaţiei(capacitatea, eficacitatea şi eficienţa acesteia)- se
referă la capacitatea ei de raspuns la schimbare;
Pentru performanţa personalului-se referă la calificare, cunostinţe, abilitate, motivare.
3.Criterii privind calitatea pentru o destinaţie turistică(hotel).
Criteriile calitaţii pentru o destinaţie tursitică pot fi considerate ca niste verigi din
componenţa unui lanţ valoric, calitatea în fiecare veriga fiind esenţiala, cel mai mic
detaliu din furnizarea serviciului determinand satisfacerea finala a clientului.
Promovarea este un instrument de marketing strategic, care
constă în utilizarea integrală de către organismele publice,
de turism sau nu, în coeziune şi în asociaţie cu societaţile
private, a diverselor tehnici, strategii şi instrumente de
comunicare, având drept scop favorizarea întâlnirii dintre
cererea şi oferta turistică şi orientarea turiştilor către o
anumită destinaţie, promovând-o şi dându-i o imagine
calificată.
Promovarea cuprinde acele acţiuni, limitate in timp şi spaţiu,
care au ca scop să-l determine pe turist să cumpere
produsele turistice oferite de structurile de primire cu funcţii
de cazare.
Turistul este persoana care se deplasează în afara localităţii de reşedinţă pe o
perioadă de timp de cel puţin 24 ore, perioadă în care beneficiază şi de o cazare (o
înnoptare).
Categorii de turişti:
- turist naţional în străinătate este persoana naţională care se deplasează în afara
graniţelor ţării de reşedinţă pe o perioadă de timp de cel puţin 24 ore, perioadă în
care se şi cazează;
- turistul străin este persoana străină care vizitează în scop turistic o altă ţară decât
cea de reşedinţă;
- excursionistul este persoana care se deplasează în afara localităţii de reşedinţă
pentru o perioadă de cel mult 24 ore fără să se cazeze:
- excursionist naţional în străinătate este persoana naţională care se deplasează în
afara graniţelor pe o perioadă de cel mult o zi fără să se cazeze;
- turistul în tranzit este excursionistul care se deplasează dintr-o ţară în scop turistic
în altă ţară străină unde primeşte servicii turistice; ca să ajungă în acea ţară trece
prin alte ţări străine, ţări pentru care este considerat turist în tranzit.
- de asemenea, în categoria turiştilor mai sunt incluşi membrii echipajelor
mijloacelor de transport străine (avioane, nave) care apelează la serviciile de cazare
şi masă din locul unde se află, precum şi vizitatorii de scurtă durată.