Proiect de investitii pentru

extinderea activitatii in cadrul

pensiunii Montana
Fezabilitatea si Eficienta Investitiilor

Cuprins:
1. Capitolul 1
1.1. Descrierea firmei
1.2. Analiza de macromediu
1.3. Analiza de macromediu
2. Capitolul 2
2.1. Descrierea investitiei
2.2. Indicatori
3. Capitolul 3
3.1. Bilant
3.2. Cont de profit si pierdere
3.3. Fluxurile de numerar
3.4. Analiza ratelor financiare
4. Calculul indicatorilor de eficienta (VAN, RIR, PR, PRA, IP)
5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Capitolul 1
1.1.
Adresa

Descrierea firmei
Municipiul Radauti, Str. Manejului, nr.2, Bl.2. Ap. 2, Judetul Suceava

CIF

15424683

Nr. ORC

F33/415/12.05.2003

Membri asociatiei

Malinovschi St. Liviu, Malinovschi Daniel Marius, Malinovschi Eugenia,

Malinovschi Monica Luiza

Intreprinderea familiala realizeaza, din exploatarea patrimoniului detinut, venituri din

intermedieri si servicii turistice. Patrimoniul detinut este reprezentat de proprietatea asociatiei
amplasate in Comuna Sucevita, Judetul Suceava.
Pensiunea Montana se desfasoara pe parter si doua etaje si cuprinde servicii de cazare necesare
unui turism modern, fiecare camera beneficiind de pat dublu, noptiere, masuta de scris cu doua
scaune, televizor, frigider. Fiecare baie este dotata cu cada, grup sanitar si lavando.
Turistilor le vor fi oferite pe langa serviciile obisnuite de cazare diverse posibilitati de recreere
si distractie. Deschiderea spre strada este mediata de o gradina plantata cu gazon, arbusti si
vegetatie joasa.
In cadrul pensiunii turistii vor avea ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara
aditivi, conservanti sau compusi chimici sintetici, precum si preparate culinare si bauturi specifice
zonei, unele dintre ele fiind unice.
Parterul contine holul de primire, salonul pentru turisti si locul de servire a mesei, bucataria,
receptia, un spatiu pentru sauna, precum si spatii tehnice si de depozitare. La cele doua niveluri sunt
3 camere (+ camera de intretinere), respectiv 4 camere cu grupuri sanitare proprii si holurile de
acces. Spatiul interior al pensiunii este prelungit in exterior prin intermediul unor terase, avand
grade diferite de inchidere si intimitate. Deschiderea spre strada fiind mediata de o gradina plantata
cu gazon, arbusti si vegetatie joasa.
Solutia actuala ofera fiecarei camere o alta deschidere spre natura, pastrand zona holului vitrata.
Calea principala de acces este pentru clienti, iar accesul secundar pentru aprovizionare si intretinere.
Fiecare camera beneficiaza de pat dublu, noptiere, masuta de scris cu doua scaune, televizor,
frigider. Fiecare baie este dotata cu cada, grup sanitar si lavoar. In camerele de locuit s-a realizat o
pardoseala din parchet melaminat, peretii fiind vopsiti cu var lavabil.
Spatiul ocupat de grupurile sanitare au pardoseala din gresie ceramica portelanata, dispusa pe o
sapa, peretii sunt finisati cu faianta, iar peretele orientat spre camera este din sticla sablata pentru a
beneficia de lumina naturala in cadrul baii. Peretii interiori au glet de ipsos si varuiala in var lavabil.
3

Usile de acces spre camere si spre baie sunt din panouri de lemn de fag si molid cu geam din
sticla cu vitralii.
Culoarele si holul de acces prezinta pardoseala din parchet melaminat, iar sala de mese si
salonul au pardoselile placate cu gresie portelanata. Peretii interiori au glet de ipsos si varuiala in
var lavabil. Zona bucatariei si a grupurilor sanitare prezinta gresie ceramica portelanata.
Sunt utilizate corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente si lampi incandescente in
cadrul camerelor si bailor, in spatiile de depozitare, holuri.
Actualmente, in cadrul pensiunii sunt doar 14 locuri de cazare. Personalul aferent pensiunii
este de 3 persoane dimensionat in functie de specificul activitatii de servicii in domeniul turismului,
tinand cont de:
- Prestare servicii cazare
- Prestare servicii culinare (sala de mese)
- Servicii conexe (intretinere, reparatii, paza, promovare).
In momentul de fata, datorita diferentelor mari a fluxurilor de turisti din sezon fata de
extrasezon, activitatea nu este realmente eficienta din punct de vedere economic datorita numarului
restrans de spatii de cazare, motiv pentru care personalul care deserveste pensiunea este limitat
avand responsabilitati multiple.
Amplasament
Tinuturile Sucevei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice
si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a
locuitorilor acestor meleaguri, acest lucru atragand turisti in toate anotimpurile. Suceava, leagan de
veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul
rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare -patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita,
Voronet, Humor, Arbore. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile
Putna, Dragomirna, Patrauti. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru
natural de exceptie. Masivul Rarau, raul Suceava, raul Moldova cu afluentul sau Moldovita, defileul
Bistritei Aurii, codrii seculari de la Slatioara, sunt doar cateva puncte forte.
Aceasta zona nu prezinta atractii numai din punct de vedere al monumentelor istorice, aici se
pot practica sporturi pe toata perioada anului. Plimbarile cu saniile trase de cai prin padurile de
conifere din zona, reprezinta o atractie cat si o petrecere deosebita a timpului liber in perioada de
iarna. Pentru amatorii de vanatoare si pescuit tentatiile sunt foarte mari, posibilitatea practicarii
acestui sport in padurile populate de ursi, lupi, vulpi, rasi, etc. Turistii pe care ii vizeaza pensiunea
de 3 stele, sunt din categoria celor care vin in Bucovina pentru specificul culinar si pentru
frumusetea cadrului natural. Pentru ai atrage, pensiunea turistica incearca inca din faza de proiectare
sa iasa in intampinarea asteptarilor cu o serie de facilitati precum cele legate de calitatea spatiului de
primire si cazare (arhitectura cu trimitere la arhitectura locala, finisaje si cromatica specifice
locului), facilitarea comunicarii si petrecerea timpului liber.
Concurenta
Un concurent este o intreprindere care are in vedere aceleasi categorii de clienti sau incearca sa
satisfaca acelasi set de nevoi ale clientilor pe care o anumita firma incerca sa le satisfaca.
Pe piata putem defini o concurenta obiectiva, adica cea pe care o cunoastem ca operand deja in
zona vizata si o concurenta subiectiva care se face simtita prin obiceiurile, stereotipurile formate la
nivelul consumatorului. Pentru concurenta obiectiva, strategia mesajului contine elementele
definitorii, care trebuie sa evidentieze o diferenta calitativa, cantitativa si de pret.
Concurenta subiectiva se poate depasi prin elemente calitative ce pot modifica, rutina,
prejudecatile clientului.
Principalii concurenti obiectivi sunt pensiunile din localitatile limitrofe.
In continuare vom prezenta un tabel cu principalii concurenti ai pensiunii Montana:
Concurentul
Calitatea
Servirea
Pretul
Pensiunea Hanul Voievozilor
Mai joasa
Egala
Egal
4

Pensiunea Fagilor
Pensiunea Cristal
Pensiunea Poiana de vis

Egala
Egala
Mai joasa

Egala
Egala
Mai slaba

Mai mare
Egal
Mai mic

Piata tinta
Grupuri organizate de turisti romani si straini care doresc sa se cazeze si sa viziteze
obiectivele turistice;
Pelerini care doresc sa cunoasca viata monahala din zona Moldovei.
Sportivi sau cluburi care doresc sa desfasoare cantonamente;
Salariati ai unor companii din judetele invecinate care beneficiaza de un week-end pentru
recreere;
Persoane care se instruiesc in vederea calificarii in domeniul turismului;
Familii care doresc sa-si petreaca weekendul sau vacanta la pensiune.
Descriere grup tinta
Grupul tinta
este situat in:
Geografic

Tara :
Regiune:
Judet:
Localitatea:
Turisti cazati
14
turisti/perioada
de cazare

Romania
Nord Est
Suceava
Radauti

Numeric

Furnizorii
Marele avantaj al pensiunilor turistice din aceasta zona sunt gospodariile taranesti de unde se
pot procura produse naturale cum ar fi lapte, oua, carne, si derivate ale acestora. Industria este cam
inexistenta, ceea ce nu afecteaza mediul si in primul rand calitatea produselor sus amintite.
1.2.
Mediu
analizat
Economic

Analiza de macromediu
Indicatori
Cresterea
punctului de
pensie (3,76%
fata de 2013)

Nivel de
analiza
Local
Suceava
National Romania

Rata somajului Local

cu 6% mai
Suceava
mare (in 2013
fata de 2012)

Oportunitati

Riscuri

Isi pot permite mai

multe vacante
Vor deveni mai
orientati spre vacante si
relaxare
Mai multa lume va fi
disponibila spre munca.

Pot alege vacante mai

luxoase, in alte locuri
Cerintele
consumatorilor/clientilor
vor creste
Bunastarea locala se va
modifica, si va avea
efecte asupra
atmosferei generale

Pretul
carburantului
(cu 6% fata de
2013)

Demografic Scaderea
natalitatii
(scadere cu
40% in 2012
fata de 2010)

Politic legislativ

Social Cultural

Varsta de
pensionare(63
femei in 2010
si 60 in 2013)
Cresterea
TVAului (de la
19% la 24% in
2010)

National Romania
Local
Suceava

Orienteaza populatia
spre destinatii ieftine.
Creste pretul de
aprovizionare.

National Romania

Nu permite deplasarea
turistilor cu costuri
suficiente.
Scad costurile cu
educatia.
Turistii isi vor aduce
unicii copii.

Local
Suceava
National Romania

Local
Suceava
National Romania
Local
Suceava

Ofert de munca bogata

in varstnici.
Creste varsta la care
turistii vin in vacanta.
-

National Romania

Politici de
sustinere a
IMMurilor
(incepanad cu
2008 pana in
prezent)

Local
Suceava

Obtinerea de finantari
(ne)rambursabile.

National Romania

Dezvoltarea comertului
si a serviciilor la nivel
naitonal.

Ajutorul de
somaj
(7,6 % in iunie
2013)

Local
Suceava

Cresterea ajutorului de
somaj incurajeaza
somerii sa munceasca
fara obligatii
contractuale.
Somerii isi vor putea
permite sa vina in
vacante.

National Romania

Venitul minim

Local

Va creste numarul de
6

Se poate ca pensiunea sa
nu fie destul de ieftina
Impune mentinerea
preturilor in ciuda
scumpiriii pentru a
sustine oferta
competitiva
Creste nivelul
concurentei pe care
turistii il pot aborda.
Nu mai au forta de
munca prospata
Turistii vor tinde sa
ramana acasa atunci
cand au un copil mic in
grija.
Ineficienta persoanelor
in varsta.
Cresc cerintele turistilor
batrani fata de pensiune.
Scade puterea de
cumparare a
proprietarilor de
pensiuni din zona, ceea
ce aduce un aspect de
saracacios
Scaderea puterii de
cumparare la nivel
national duce la
reducerea numarului
turistilor din zona.
Posibilitatea de a nu
obtine finantare, in
favoarea celor care obtin
finaintarea (alte
pensiuni).
Riscul de a nu fi destul
de competitiv pe piata,
in ciuda posibilitatii de
finantare.
Ajutorul de somaj
impiedica somerii sa se
angajeze in alte
activitati oficiale.
Obligatiile IMMurilor
vor creste pentru a
sustine populatia in
somaj.
Va indrepta populatia

garantat
(de la 850 lei
la 900 in 2014
fata de 2013)

Suceava

Alocatia de
stat pentru
copii

Local
Suceava

National Romania

National Romania

Natural

Tehnologic

Durata
perioadei in
care se poate
exploata
pensiunea
(vara/iarna)
(se poate
observa anual,
nu poate fi
prevazut)
Frecventa
situatiilor de
extreme
referitor la
temperatura si
precipitatii
(se poate
observa anual,
nu poate fi
prevazut)

Local
Suceava

Dezvoltarea
tehnologica in
domeniu
electrocasnic
(scadere pret
cu 20% fata de
2013)
Eficientizarea
consumului de
carburant
(cu 10% la
reglarea
corecta a
motorului si cu
35% la o
masina noua)

Local
Suceava

National Romania
Local
Suceava
National Romania

National Romania
Local
Suceava

National Romania

persoane care vor putea spre destinatii mai

vizita pensiunea.
pretentionase.
Va presupune un efort
mai mare pentru firma
pentur a garanta acel
nivel minim.
Creste numarul copiilor care pot veni in tabere
sau excursii in zona.
Creste numarul
familiilor care isi
permit sa isi aduca
copii in concediu.
Perioada mai lunga de
Turistii pot sa se
exploatare a pensiunii. orienteze pentru
perioade extinse pentru
un complex mai mare de
turism (cu capacitate
mai mare de locuri de
cazare).
Timp extins in care
turistii pot calatori spre
zone indepartate.
Degradarea pensiunii si
cresterea costurilor cu
reparatiile.
Descurajarea turistilor
de a pleca in excursii la
nivel national.

Gospodariile/pensiunile
vor fi mai usor de
intretinut (si mai
ieftin).
Aliniaza conditiile de
cazare din romania cu
cele Europene.
Scade costurile cu
aprovizionarea si a
preturilor pentru
materiile prime.
Permite mai multor
turisti sa viziteze zona
intr-un buget restrans.

Investitia in tehnologie
creste costurile care
trebuie compensate cu
costul cazarii.
Creste nivelul minim de
confort pe care il cer
turistii.
Sunt favorizati cei care
pe lenga cazare ofera si
servicii de transport
inclus, la preturi
asemanatoare.
Intr-un buget restrans,
turistii pot inlocui
cazarea traditionala cu
cea in rulota.

1.3.
Analiza de micromediu
Factor
Oportunitati
analizat
Noi intrati pe Crearea de publicitate zonei;
piata
Crearea unei reputatii prin
Beneficiarii

Produse de
substitutie

Riscuri

traditionalism;
Deschidere mare fata de potentiali
clienti ( copii, studenti, pelerini);
Posibilitatea de a substitui cu succes
alte pensiuni din zona datorita
similaritatii dintre servicii;

Posibilitatea pierderii clientilor in

favoarea pensiunilor noi infiintate;

Lipsa unei capacitati de cazare foarte

mare ceea ce o face nedezirabila
pentru tabere si grupuri foarte mari;
Posibilitatea pierderii clientilor in
favoarea altor pensiuni ce se afla in
zone turistice asemanatoare;
Nediferentierea fata de celelalte
pensiuni, de a nu ne face clienti
fideli;
Furnizorii au o putere de negociere
mare si pot exercita presiuni si
influente asupra firmei;

Furnizorii

Concurenta

Numar crescut de furnizori de

alimente bio;
Posibilitatea devenirii propriului
nostru furnizor de legume prin
plantarea acestora in gradina
proprie;
Prezenta in zona a diferitelor

manastiri ce atrage dupa sine un

numar mare de pelerini si vizitatori;
Existenta unui tezaur etnografic si
folcloric de mare originalitate cu un
calendar bogat de targuri traditionale
si manifestari folclorice pe tot
parcursul anului;
Bucataria traditionala si specialitati
ale zonei.

Pe piata turistica, concurenta este una

deosebit de acerba, din cauza
numarului mare de destinatii si a
abundentei ofertei organizatorilor de
voiaje.

2. Capitolul 2
2.1.
Descrierea investitiei
Extinderea pensiunii prin crearea de noi spatii de cazare va creste numarul de turisti care vor
putea fi cazati in aceasta locatie (de la 14 la 20). Totodata se vor crea si 4 noi locuri de munca,
personalul care deserveste pensiunea ajungand astfel la 7 persoane.
Extinderea pensiunii existente, prin compartimentare si dotare cu mobilier si aparatura birotica
ar putea satisface tot mai multe cereri si ar diversifica semnificativ segmentul de servicii oferite
clientilor.
Extinderea pensiunii, in prima faza necesita marirea spatiului util. Valorificand cladirea
existenta, o extindere a spatiului s-ar putea realiza prin recompartimentarea si mansardarea
pensiunii si aducerea ei la standardele europene.
Prin realizarea noilor spatii de cazare se asigura un pat suplimentar in cele doua apartamente.
Noile camere cu doua locuri sunt mai spatioase oferind posibilitatea montarii unui pat suplimentar,
deservind astfel si categoria de clienti formate din familii care vin in concediu insotiti de copii. In
situati de fata acest lucru nu este posibil fiind un dezavantaj al pensiunii.
Grija constanta pentru calitate va fi preocuparea de baza, astfel incat pensiunea sa devina un loc
in care se vor aplica principiile culturii calitatii in turism. Un factor important pe langa clientul tinta,
este si concurenta din nisa de piata pe care urmeaza sa opereze oferta.
Aceasta investitie va fi realizata intr-o perioada de 6 luni de zile si va avea alocata o suma de
20000 RON.
Preconizam ca fiecare loc de cazare nou creat va fi ocupat aproximativ 150 zile din primul an de
activitate dupa realizarea investitiei si pentru fiecare din ele se va plati o suma de 40 lei / zi.
2.2.
Indicatori
Situatia veniturilor si a cheltuielilor:
Venituri totale 96985 RON
Cheltuieli totale 74345 RON
Profitul brut 22640 RON
Impozit pe profit 3622,4 RON
Profit net 19017,6 RON
Dividende 9508,8 RON
2.2.1. Investitia totala (IT)
IT= Id + Iex+ Icl + Iteren + Ac unde:
Id Investitia directa
Iex Investitia conexa
Icl Investitie colaterala
Iteren Investitii cu terenul
Ac Alte cheltuieli
9

Id= 20.000 RON

IT = 20000 RON + 1500 RON = 21500 RON
Icl= 1500 RON
2.2.2. Cheltuieli echivalente (Ze)
Ze = IT + T ( Cgp + Cge)
unde:
T perioada pe care se fac cheltuieli;
Cgp Cheltuieli generale de productie;
Cge Cheltuieli generale de exploatare;
Ze = 21500 RON + 6 luni * 1600 RON = 31100 RON
2.2.3. Investitia specifica (Is)
Is = IT / Cp unde:
Cp capacitate de productie;
Is = 21500 / 6 = 3583,33 RON/loc de cazare nou creat
2.2.4. Randamentul ( )
= Pr / IT unde:
Pr profit;
Venituri = 150 * 50 * 6 = 45000 RON / an
Cheltuieli = 31100 RON
Pr = Venituri Cheltuieli = 45000 - 31100 = 13900 RON
=13900 RON / 21500 RON = 0,64
2.2.5. Timpul de recuperare (tr)
tr= IT / Pr
tr= 21500 / 13900 = 1, 54 ani

3. Capitolul 3
3.1. Bilant
Anul 2012
ACTIV
Cont in banca
Casa in lei
Stocuri
Creante
TOTAL ACTIVE CURENTE
Active fixe
Amortizare
TOTAL ACTIVE FIXE
TOTAL ACTIVE

SUMA [RON]
PASIV
31254
Furnizori
10256
Credite pe termen scurt
6040
Salarii si impozite aferente
840
TOTAL PASIVE CURENTE
48390
Credite pe termen lung
75000
Capital propriu
-25000
Rezerve
50000
TOTAL PASIVE PROPRII
98390
TOTAL PASIVE

SUMA [RON]
6770
1000
18000
25770
36540
35000
1080
72620
98390

Anul 2013 ( in urma invstitiei)

ACTIV
Cont in banca
Casa in lei
Stocuri
Creante

SUMA [RON]
PASIV
32254
Furnizori
11256
Credite pe termen scurt
7000
Salarii si impozite aferente
800
TOTAL PASIVE CURENTE
10

SUMA [RON]
7770
4000
19500
31270

TOTAL ACTIVE CURENTE

Active fixe
Amortizare
TOTAL ACTIVE FIXE
TOTAL ACTIVE

51310
95000
-25000
70000
121310

Credite pe termen lung

Capital propriu
Rezerve
TOTAL PASIVE PROPRII
TOTAL PASIVE

49540
39420
1080
90040
121310

Daca analizam bilanturile pe cei doi ani consecutivi putem observa ca dupa ivestitie s-au
marit atat veniturile firmei cat si datoriile deoarece aceasta nu a fost amortizata in totalitate.
3.2. Cont de profit si pierdere

Elemente de calcul
VANZARI
Costul bunurilor
vandute
Amortizare
EBIT
Dobanda
Profit brut
Impozit (i=16%)
Profit net
Dividende

Sold (RON)
96985
74345
2500
23840
1200
22640
3622,4
19017,6
9508,8

3.3. Fluxuri de numerar

Cash flow (fluxul de numerar) este diferena dintre incasarile i plaile curente ale unei firme,
pe o anumita perioada de timp.
Cash flow-ul raspunde intrebarilor privind solvabilitatea i lichiditatea firmei i este o
expresie a derularii fluxurilor comerciale. Se poate afirma ca starea de solvabilitate i lichiditate a
firmei implica rentabilitate, in timp ce nu intotdeauna rentabilitatea implica lichiditate.
In continuare voi prezenta situaia Cash Flow urile pensiunii Montana dupa realizarea
investitiei:
d = 6 luni = 0,5 ani ; d-durata de executie;
D = 10 ani; D-durata de functionare (dupa 10 ani se realizeaza renovari)
An It
0
20000
1
2

Ct
-

Pt
-

-13000 +1901
8
-13000 +1901
8
-13000 +1901
8
-13000 +1901
8
-13000 +1901
8
-13000 +1901
8
-13000 +1901

Ca (0,11) CF
20000
0,9
6018

CFA
-20000

CT
-20000

0,81

6018

4884.34 -15000

0,73

6018

4400,30 -15000

0,65

6018

3964.24 -15000

0,59

6018

3571,39 -15000

0,53

6018

3217,46 -15000

0,48

6018
11

2898.62 -15000

5421.62 -15000

10

8
-13000 +1901
8
-13000 +1901
8
-13000 +1901
8

0,43

6018

2611.36 -15000

0,39

6018

2352.58 -15000

0,35

6018

2119.44 -15000

VNA = 15441.35
VNA>0 Investitia este profitabila
3.4. Analiza ratelor financiare
In analiza financiara a intreprinderii se folosesc o serie de rate financiare care sunt concepute in
scopul de a evidentia punctele tari si punctele slabe ale firmei analizate.
3.4.1. Ratele de lichiditate
Rata de lichiditate curenta (RLC)
RLC= AC / PC
RLC= 51310 RON / 31270 RON = 1,64
Rata curenta masoara capacitatea intreprinderii de a-i onoraobligaiile pe termen scurt din
ansamblul activelor circulante i compara ansamblul lichiditailor poteniale asociate activelor
circulante cu ansamblul datoriilor scadente intr-un termen de sub un an.
Dupa cum observam, valoarea acestei rate in cazul intreprinderii se incadreaza in plaja
optima de valori si anume 1 - 2. Marimea ratei este favorabila, deci nu exista pericolul ca firma sa
nu ii poata plati datoriile pe termen scurt i, in acelai timp nu avem o utilizare necorespunzatoare
a activelor curente (adica nu exista o cantitate semnificativa de active curente neutilizate).
Testul acid (RLR )
RLR=[Active curente Stocuri] / Pasive curente
RLR = [513107000] / 31270 =1,41
RLR exprima capacitatea intreprinderii de a ii onora datoriile pe termen scurt din crean e,
disponibilitai baneti i investiii financiare pe termen scurt.
Deoarece rata de lichiditate rapida (testul acid) nu este cuprinsa in plaja optima de valori
(minim0,6 si maim 1), ea fiind 1,41 , putem observa ca activele circulante nu sunt gestionate
corespunzator, in acest sens vorbind de un nivel prea ridicat al creanelor, ceea ce induce un risc de
neincasare, precum i un volum prea ridicat al disponibilitailor.
Rata cash-ului (Rcash)
Rcash = Cash / Pasive curente
Rcash = 43510 / 31270 = 1,39
Rata lichiditaii imediate reflecta capacitatea in care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite
din disponibilitai baneti i investiii financiare pe termen scurt. Intervalul de referina al
indicatorului este cuprins intre minim i inclusiv 0.2 i maxim 0.6.
Observam ca valoarea acestei rate in cazul pensiunii Montana depaseste limita superioara
a intervalului de referinta de unde deducem ca in cadrul acesteia exista un management pasiv al
disponibilitailor sau, dimpotriva semnul unei gestiuni eficiente a excedentelor de numerar
fructificate prin plasamente financiare.
3.4.2. Ratele de solvabilitate pe termen lung
12

 Rata indatorarii (Rind)

Rind = [Active totale Capital propiu total] / Active totale
Unde: Capital propriu total = Capital propriu + Rezerve = 39420 + 1080 = 40500
Rind = [12131040500] / 121310 = 0,66
Aceasta rata tine cont de toate datoriile firmei, indiferent de scadenta lor sau de creditorii
care le-au generat. Datoria include pasivele curente si toate celelalte obligatii ale firmei. Creditorii
prefera rate mici ale indatorarii, deoarece in acest caz expunerea lor este redusa. Proprietarii au un
comportament invers, ei prefera un un levier financiar ridicat, fie pentru a finanta cresterea
economica sau din dorinta de a nu pierde controlul asupra companiei, daca ar emite actiuni noi.
Media industriei este de 70%.
Din calculul de mai sus deducem ca firma utilizeaza 66% capital atras sau imprumutat,
adica pentru fiecare 1 RON din activul total coresunde 0,66 RON imprumutati.
Plecand de la aceste constatari, in practica este util sa fie utilizate doua variante de calcul a
ratei de indatorare:
Rata acoperirii datoriei prin capital propriu (RDCP) = Datorii totale / Capital propriu total
Pentru pensiunea Montana avem:
RDCP = (Pasive curente+Imprumuturi pe termen lung) / Capital propriu total =
(31270+49540) /40500= 1,99
Multiplicatorul capitalului propriu (MCP )= Active totale / Capital propriu total
De fapt multiplicatorul capitalului propriu este unu plus rata acoperirii datoriei prin capital
propriu: Mcp = 1+ RDCP.
In cazul nostru: MCP = 1+1,99 = 2,99
Rata de acoperire a dobanzii (Rdatorie)
Rdatorie= EBIT / Dobanda
Rdatorie= 23840 / 1200 = 19,86
Rata de acoperire a dobanzii reflecta masura in care o companie ob ine suficient profit
pentru a susine dobanzile aferente imprumuturilor i de asemenea pentru a atrage aten ia
acionarilor daca profitul nu este la un nivel suficient de ridicat pentru ca, in urma inregistrarii
dobanzii , sa le mai ramana i lor o parte. In esena el indica de cate ori profitul din activitatea
companiei inainte de plata impozitelor i a dobanzilor acopera cheltuielile cu dobanzile. Nivelul
recomandat este minim 3.
In cazul pensiunii avem aceasta rata egala cu 19,86. Este foarte bine pentru ca avem o
valoare ridicata a acestei rate, societatea putandu-i platii dobanzile (teoretic deoarece, chiar i
cand se inregistreaza pierdere dobanda se achita daca exista numerar in banca).
Rata de acoperire a dobanzii prin cash - RDcash
RDcash= [EBIT + Amortizare] / Dobanda
RDcash = [23840 + 2500] / 1200 = 21,95
Pensiunea Montana are o rata de acoperire a dobanzii prin cash R Dcash = 21,95. Dupa cum
observam, firma are o valoare ridicata a ratei, ceea ce ne garanteaza ca aceasta poate face fa a
obligaiilor financiare i are capacitatea de a genera cash din exploatare.
3.4.3. Ratele de rotatie
Rotaia stocurilor (Rstoc )
Rstoc=Costul bunurilor vandute / Stocuri
Rstoc=74345 / 7000 = 10,62
Perioada de rotaie a stocurilor este un indicator financiar de eficien a opera ionala, care
evalueaza de cate ori intr-o perioada stocurile de materii prime i materiale ale companiei sunt
transformate in produse finite i vandute clienilor.
13

In cazul firmei rotatia stocurilor este Rstoc = 10,62 ori intr-un an. inand cont de faptul ca
rotaia stocului este rapida, putem spune ca compania utilizeaza eficient stocurile.
Rstoc zile = [365 zile] / Rstoc
Rstoc zile = [365 zile] / 10,62 =34,36 zile
Rotatia stocurilor se poate exprima si prin numarul de zile in care se realizeaza o rotatie
completa, stiind ca intr-un an exista 365 zile. In caul nostru R stoc zile = 34,36 zile. Acest rezultat
inseamna ca in 34,36 de zile, in medie, stocul este valorificat.
Rotaia creantelor (Rcreante )
Rcreante = Vanzari / Creante
Rcreante =96985 / 800 = 121,23
Aceasta rata indica cat de rapid o companie isi vinde produsele. Ciclul economic de
productie se incheie insa dupa incasarea facturilor.
Pensiunea Montana inregistreaza o rotatie a creantelor Rcreante = 121,23ori. Acest rezultat
inseamna ca firma colecteaza creantele sale de 121,23ori intr-un an.
Rotatia creantelor ofera informatii mai importante daca este exprimata prin numarul de zile
in care creantele sunt colectate. Relatia de calcul a perioadei medii de incasare a creantelor este:
PRcr = [365 zile] / Rotatia creantelor
PRcr = [365 zile] / 121,23 = 3,01 zile
Perioada medie de incasare a creantelor in cazul pensiunii este PRcr = 3,01 zile. Asta
inseamna ca in 3,01 zile, creanele se colecteaza.
Rotaia activului total (RAT)
RAT = Vanzari / Active totale
RAT = 96985/ 121310 = 0,79
Rotatia activului total se masoara ca raport intre cifra de afaceri neta si totalul activelor
companiei, si inseamna de cate ori sunt transformate activele in vanzari pe parcursul unui an, sau
mai simplu cati bani rezulta intr-un an din utilizarea unor active de o anumita valoare (sau cati lei de
vanzari rezulta dintr-un leu de active).
In general, sectoarele caracterizate de o rata de rotatie a activelor mai mare au o marja de
profit mai mica si invers, cele cu marje de profit mai ridicate au rate de rotatie a activelor mai mici.
In cazul pensiunii rotatia activelor totale este R AT = 0,79 ori. Inseamna ca firma isi roteste
activele de 0,79 ori intr-un an.
RAT zile =[365 zile] / Rotatia activelor totale
RAT zile =[365 zile] / 0,79 = 462,02 zile
3.4.4. Ratele de profitabilitate
Rata profitului (Rp)
Rp = Profitul net / Vanzari
Rp = 19017,6 / 96985 = 0,19
Rata profitului pentru firma Montana este Rp = 0,19. Aceasta inseamna ca, in sens general,
firma genereaza 0,19 bani profit pentru fiecare RON vanzari.
Rentabilitatea activelor totale (ROA)
ROA = Profit net / Active totale
ROA = 19017,6/ 121310 = 0,15
Aceasta rata este o masura a profitului pentru fiecare RON investit in active. ROA
caracterizeaza eficienta ansambului de capitaluri angajate (proprii si imprumutate).
Dupa calculul ratei ne dam seama ca fiecare leu investit in aceasta firma aduce un profit de 0,15
bani.
Rata rentabilitatii financiare (ROE)
ROE = Profit net / Capital propriu
14

ROE = 19017,6/ 40500 = 0,46

Aceasta rata este o masura a modului in care actionarii sunt multumiti de investitiile facute in
firma. ROE, in sens contabil, este o masura de baza a performantei.
Pensiunea Montana are o rata a rentabilitatii financiare ROE = 0,46. Prin urmare, pentru fiecare
RON imobilizat in capitalul propriu, firma genereaza 0,46 bani ca profit. Acest profit este corect
numai din punct de vedere contabil.

4. Calculul indicatorilor de eficienta (VAN, RIR, PR, PRA, IP)

Anul
CF
CFA

0
-20000
-20000

1
6018
5421.62

2
6018
4884.34

3
6018
4400.30

4
6018
3964.24

5
6018
3571.39

CFAcumulat

-20000

14578.38

9694.04

5293.74

-1329.5

2241.89

6
6018
3217.4
6
5459.3
5

7
6018
2898.62

8
6018
2611.36

9
6018
2352.58

10
6018
2119.44

8357.97

10969.3
3

13321.9
1

15441.35

VNA

Cand rata marginala de rentabilitate este mai mare decat rata dobanzii, atunci orice
alocare de capital ar determina ca VAN < 0 si ar conduce la diminuarea valorii companiei. Prin
urmare, toate proiectele cu VAN > 0 sunt preferabile plasamentelor monetare la o rata de
rentabilitate egala cu rata de dobanda medie.
VNA=-20000+ 5421.62+ 4884.34+ 4400.30+ 3964.24+ 3571.39+ 3217.46+ 2898.62+ 2611.36+
2352.58+ 2119.44= 15441.35
VNA>0 Investitia este profitabila
PR
Aceasta metoda la inceput actualizeaza fluxurile de numerar, apoi se determina timpul
necesar pentru ca fluxurile de numerar actualizate sa fie egale cu investitia initiala. Pentru a calcula
perioada de recuperare actualizata a proiectului, la inceput sunt actualizate fluxurile de numerar,
apoi rezultatul se va compara progresiv cu investitia initiala.
PR = 5ani
PRA = 5 + 1329.5/3571.39 = 5,372 ani
IP
Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea relativa a investitiei pe intreaga
durata de viata a acesteia, respectiv valoarea actualizata neta (VP 0) mai putin investitia initiala
raportata la suma investita initial I0.
IP =[ -20000 + (-14578.38) + (-9694.04) + (-5293.74) + (-1329.5) + 2241.89 + 5459.35 + 8357.97 +
10969.33 +13321.91 + 15441.35 ] / 20000 = 0,244
IP<1
RIR
Rata interna de rentabilitate (IRR The Internal Rate of Return) este cea mai importanta
varianta in raport cu VAN. Aceasta metoda permite determinarea unui singur numar care poate
15

caracteriza performantele unui proiect. Acest numar nu depinde de rata dobanzii ce se obtine din
piata de capital. Iata de ce aceasta este o rata interna, numarul este intrinsec fiecarui proiect de
investitii si nu depinde decat de fluxurile de umerar generate de acesta.
Ratele de rentabilitate specifice fiecarui proiect de investitii, adica rata interna de
rentabilitate (RIR) se bazeaza pe ipoteza ca fluxurile de numerar viitoare pot fi reinvestite la aceasta
rata RIR. Practic, RIR este solutia ecuatiei VAN=0.
RIR = 27% > Ra

5. Concluzii
Investitia prezentata consta in extinderea pensiunii prin crearea de noi spatii de cazare. In urma
acesteia va creste numarul de turisti care vor putea fi cazati (de la 14 la 20).
Aceasta investitie va fi realizata intr-o perioada de 6 luni de zile si va avea alocata o suma de
20000 RON.
Preconizam ca fiecare loc de cazare nou creat va fi ocupat aproximativ 150 zile din primul an de
activitate dupa realizarea investitiei si pentru fiecare din ele se va plati o suma de 40 lei / zi.
Am realizat analiza de micro si macromediu in cazul pensiunii Montana si am identificat
riscurile si oportunitatile aferente. In urma acesteia am observat ca extinderea pensiunii este
profitabila.
Daca analizam bilanturile pe cei doi ani consecutivi putem observa ca dupa ivestitie s-au marit
atat veniturile firmei cat si datoriile deoarece aceasta nu a fost amortizata in totalitate.
Randamentul investitiei este de 0,64. Am obtinut acest rezultat in urma calculelor si este unul
favorabil.
In analiza financiara a intreprinderii se folosesc o serie de rate financiare care sunt concepute in
scopul de a evidentia punctele tari si punctele slabe ale firmei analizate. Astfel am observat ca
pensiunea are o problema cu gestionarea banilor.
In cazul pensiunii Montana proiectul genereaza cate un cash flow la finalul fiecarui an . Pentru
primii 10 ani, CF-urile generate sunt egale cu 6018 RON. Rata de actualizare este una de 11%. Cu
16

aceste date ne rezulta VAN =15441.35RON. Se constanta ca VAN>0 asa ca din acest punct de
vedere proiectul se accepta.
La fel ca i pentru ratele de mai sus am efectuat calcule i pentru determinarea indicelui de
profitabilitate. In urma acestora am ajuns la concluzia ca acesta in cadrul proiectului nostru are o
valoare de 0,244.inand cont de acest rezultat (IP<1) putem spune ca proiectul nu ar trebui
finanat.
Firma v-a recupera investitia sa in primii cinci ani.
Pentru proiectu nostru s-a stabilit RIR-ul in urma calculelor efectuate cu ajtorul Excel-ului i s-a
ajuns la urmatorul rezultat: RIR=27% . Aceasta rata indica acceptarea proiectului data fiind rata de
actualizare asumata de 11% (RIR>Rd). Aceasta rata de rentabilitate este favorabila companiei,
deoarce la acest nivel al performantei fluxurile de numerar viitoare vor fi reinvestite.
Concluzie: inand cont de faptul ca investiia se recupereaza intr-o perioada de maxim 5
ani, VNA>0 (VNA=15441.35), IP<1 (IP=0,244) i RIR=27% putem spune ca in acest proiect
nu trebuie sa investim.

6. Bibliografie

http://www.evz.ro/detalii/stiri/trei-schimbari-importante-in-sistemul-de-pensii-in-20141075492.html
http://www.wall-street.ro/articol/Social/156518/rata-somajului-stagneaza-romania-areoficial-circa-750-000-de-someri.html
http://www.lapensie.com/forum/pensia-la-limita-de-virsta.php
http://www.lapensie.com/forum/pensia-la-limita-de-virsta2.php
http://www.ziare.com/social/romani/populatia-romaniei-in-scadere-1144172
http://www.financiarul.ro/2010/06/28/majorarea-tva-la-24-a-fost-publicata-in-monitoruloficial/
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_23387/CE-va-continua-politica-de-sustinerea-IMM-urilor.html#axzz2wOU4tZ5M
http://www.zf.ro/zf-24/de-ce-creste-somajul-cu-toate-ca-avem-crestere-economica11272950
http://legestart.ro/ce-modificari-a-adus-cresterea-salariului-minim-pe-economie-la-850de-lei/
http://www.capital.ro/reduceri-fara-precedent-la-electrocasnice.html
http://www.ecomagazin.ro/condusul-ecologic/

17