COLEGIUL ECONOMIC “MIHAIL KOGĂLNICEANU”

FOCŞANI

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR

PROFESIONALE

INDRUMĂTOR, CANDIDAT,
Prof.SAVIN GABRIELA
CONSTANTIN VALENTIN
FOCŞANI,2018
1
MEDIUL INTERN ŞI EXTERN AL FIRMEI

2
 CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul1.Prezentarea firmei de exercitiu IZVORUL MUNTELUI S.R.L. Obiectul de

activitate

1.2.Forma de proprietate

1.3. Sediul pensiunii

1.4.Oferta firmei

1.5.Piața pensiunii

1.6. Forme de turism derulate prin firma

1.7 Dotarea pensiunii

CAP.2 MEDIUL EXTERN AL FIRMEI……………………………....10

2.1Intelegerea si complexitatea mediului extern…………… ……… 12
2.2.Factorii mediului extern……. ……………………………… 14
2.4COMPONENTELE MEDIULUI EXTERN AL ORGANIZAŢIEI 25
CAP.3 MEDIUL INTERN AL FIRMEI……………………………… 26
3.1 CARACTERISTICA MICROMEDIULUI ÎNTREPRINDERII
3.2 CARACTERISTICA MACROMEDIULUI ÎNTREPRINDERII
3.3 FACTORII MEDIULUI INTERN…………………………………28
3.4ANALIZA MEDIULUI INTERN……………………………….. 30

3
DIVERSIFICAREA PRODUSELOR TURISTICE COMERCIALIZATE
DE CĂTRE PENSIUNEA IZVORUL MUNTELUI S.R.L.

CAPITOLUL1

1.1Prezentarea firmei de exerciţiu IZVORUL MUNTELUI S.R.L. Obiectul de

activitate

1.2.Forma de proprietate

1.3. Sediul pensiunii

1.4.Oferta firmei

1.5.Piata pensiunii

Furnizorii

Clienţii

Concurenţii

1.6. Forme de turism derulate prin firma

CAPITOLUL 1

4
 Monografia firmei de exerciţiu Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L.

1.1 Prezentarea firmei de exerciţiu Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L.

Obiectul de activitate al firmei de exerciţiu

Firma de turism Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L. a fost fondată in 2012 de

catre elevii clasei a XII-a F sub îndrumarea doamnelor profesoare Savin Gabriela.
Pensiunea Izvorul Muntelui, împreună cu Parcul Natural Putna Vrancea, organizează
drumeţii pe trasee turistice în zona Lepşa cu ghid turistic autorizat. Programele oferite
îmbină ambianţa naturii montane vrâncene, cu tihna şi mozaicul peisagistic al locurilor
de dincolo de sălaşul vieţii cotidiene, ne oferă încă o şansă către cunoaşterea şi mai buna
înţelegere a lumii muntelui,a muntelui vrâncean. Dotările sunt corespunzătoare acestei
clasificări, turiştii beneficiind de TV, internet, frigider, telefon şi o privelişte deosebită
de pe balcoanele care dotează 15 din cele 17 spaţii de cazare.

Pensiunea dispune şi de un spaţiu de ralaxare cu saună şi jacuzzi amenajate

într-un cadrum intim deosebit.

Domeniul de activitate înscris în Certificatul de Înregistrare la Registrul Comerţului

al pensiunii Izvorul Muntelui S.R.L., este, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă
durată.

Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L. oferă : trasee turistice în zonă ,organizarea

de programe de weekend, rezervări de locuri de cazare , reuniuni, şcolarizări în sala de
conferinţe cu capacitate de 40 locuri şi dotate corespunzător: sistem audio,
videoproiector, acces la internet.

Are un colectiv dinamic, bine pregatit, mereu disponibil, gata oricând să

raspunda cerinţelor clienţilor. Angajaţii pensiunii Izvorul Muntelui cunosc, din

5
experienţe aprofundate, traseele, infrastructura turistică, destinaţiile, într-un cuvânt toate
secretele legate de vacanţa clienţilor.

1.2 Forma de proprietate

Ca forma de proprietate, Pensiunea Izvorul Muntelui este o societate cu

raspundere limitată ( SRL ).

1.3 Sediul firmei de exerciţiu Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L.

Pensiunea IZVORUL MUNTELUI, situată în localitatea Lepşa, judeţul Vrancea,
dispune de 40 locuri de cazare în camere matrimoniale, twins şi apartamente, toate
clasificate la trei stele.

1.4 Oferta firmei

Oferta de programe turistice a Pensiunii Izvorul Muntelui S.R.L. se adresează

tuturor clienţilor în scopul cunoaşterii altor valori, dar mai ales pentru cunoaşterea
zonei turistice Lepşa. Pensiunea noastră pune la dispoziţia clienţilor oferte speciale
pentru diferite perioade ale anului, respectiv pentru anumite zile festive.

Dispunem de posibilitatea de a organiza mese festive cu specific tradiţional.

Oferta Pensiunii Izvorul Muntelui S.R.L. este foarte diversificată,destinată

satisfacerii nevoilor clienţilor. Serviciile oferite de Pensiunea Izvorul Muntelui
S.R.L. sunt adresate unei clientele bine segmentate şi clienţilor cu venituri medii.

Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L. este o agenţie de turism specializată în:

organizarea de excursii în zona turistica Lepşa, servicii de cazare, servicii de
alimentaţie. Bucatele tradiţionale româneşti, pregătite în bucătăria proprie, dotată

6
la standarde europene, pot fi servite în restaurantul cu capacitate de 72 locuri sau
pe terasă.

Pensiunea Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L.organizează excursii pe toată

perioada anului,dar exista şi oferte speciale organizate cu ocazia diferitelor
sarbatori de peste an , precum : Sarbătoarea Paştelui, Crăciunul, Revelionul.

Preţurile pensiunii diferă în funcţie de sezon, de tipul de cumpăratori, în

funcţie de categoria din care fac parte cumpărătorii.

1.5 Piaţa firmei Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L.

1. Furnizorii

Furnizorii Pensiunii Izvorul Muntelui sunt şi localnicii din zona Lepşa, care
pun la dispoziţia clienţilor produse alimentare obţinute în propria gopdărie. Asfel
furnizori sunt atât prestatorii de servicii de alimentaţie, servicii de agrement şi alte
servicii.

2. Clienţii

Clienţii Pensiunii Izvorul Muntelui S.R.L. provin din clase sociale cu

venituri medii.

Din publicul tintă al firmei Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L fac parte si
tinerii de 18-23 de ani care solicita o gama ceva mai diversificata de servicii.
7
 Tinerii aleg excursiile lungi, nu opteza pentru pachetul complet de servicii.
Categoria de persoane mai in varsta prefera un sejur de durata medie, dar sunt si
clientii cei mai pretentiosi pentru ca, ei prefera sa petreaca mai putin timp, intr-un
concediu, dar sa beneficieze de conditiile cele mai bune.

3. Concurentii

Este foarte important de stabilit cine este concurenţa. Pe langa concurentii

directi care produc acelasi produs sau unul asemanator, trebuie luate în considerare
si intreprinderile care folosesc acelasi proces tehnologic de fabricatie si care ofera
astfel substitute ale produsului respectiv. Delimitarea pietelor concurentiale se
realizeaza pe baza produselor si serviciilor, precum si după criterii de spatiu.
Concurentii firmei de exercitiu Pensiunea Izvorul Muntelui S.R.L. sunt alte
pensiuni turistice situate in Lepsa, precum: Pensiunea Casablanca, Pensiunea
Green Eden, Pensiunea Cheile Tisitei .

1.6 Forme de turism derulate prin firma

Pensiunea turistica Izvorul Muntelui S.R.L. ofera asistenta turistica, inchirierea

de mijloace de transport, servicii de cazare si alimentatie.Personalul pensiunii a fost instruit
astfel incat sa fie capabil sa ofere informatii despre obiectivele turistice situate in
apropriere, conditiile de vanzare a serviciilor si sa poata face alte recomandari.

8
 INTRODUCERE

Serviciile informaţionale operează în contextul a două medii: intern si extern.

Amândouă afecteazămodul în care serviciile informaţionale sunt conduse în scopul
furnizării de servicii către clienţii lor.Dacă managerul şi personalul nu au o viziune
clară asupra acestor medii şi asupra impactului pe care îl au asupra operatiilor lor,
munca le este în zadar.
Mediul extern cuprinde conditiile exterioare în care serviciile informationale
operează.Cele mai multe organizatii operează în medii complexe, în schimbare,
care în mod continuu creează noi provocări care trebuie controlate pentru a asigura
supravietuirea si succesul.Mediul intern al organizaţiei cere aceeasi atentie în
conducere ca cel extern.
Mediul intern cuprinde factorii din interiorul organizaţiei care îi influentează
activitatea.Factori precum: structura, cultura, valorile, stilurile manageriale,
comunicarea,tehnologia constituie mediul intern. De asemenea factorii mediului
intern sunt influentati de mediul extern.O sarcină principală a managementului este
să se asigure că serviciul informational este performant si se adaptează la
schimbările interne si externe.Acest lucru poate fi realizat prin câteva
procese. Informatia initială din mediul intern si extern trebuie să fie culeasă,
asimilată si evaluată. Câteva metode de evaluare care pot fi folosite sunt: analiza
SWOT,identificarea factorilor critici de succes si profilul de capabilitate.
O greseală a managementului ar fi să ignore sau să omită revizuirea continuă a
performantelor organizatiei în raport cu mediul intern si extern. Adesea scuza
pentru o astfel de practică este faptul că se consumă mult timp. Cei care fac astfel
de afirmatii ar trebui sa reflecteze asupra avantajelor revizuirii pentru reducerea
factorilor de risc în luarea deciziilor si pentru furnizarea altor oportunităti.
În acelasi timp se minimizează amenintarea si slăbiciunea. Planificarea devine mai
eficientă prin folosirea unui astfel de proces.

9
 CAPITOLUL 2
MEDIUL EXTERN AL FIRMEI

Organizaţia în general şi întreprinderea productivă în special nu reprezintă un scop

în sine, ci un mijloc prin care se satisfac anumite nevoi ale societăţii, în primul
rând ale pieţei interne şi externe, ale mediului extern în cadrul căruia organizaţia
sau întreprinderea se constituie şi se dezvoltă.

O puternică influenţă asupra rezultatelor activităţii întreprinderii-aşa cum am

văzut-o exercită mediul extern în care aceasta activează, fizionomia şi mecanismul
lui de funcţionare precum şi capacitatea întreprinderii de a fructifica oportunităţile
şi a evita primejdiile pe care acesta i le furnizează, prin sincronizarea acţiunilor ei
cu schimbările din configuraţia mediului. De aceea, se impune cu necesitate
cunoaşterii conţinutului şi a cerinţelor mediului, precum şi a modificărilor
cantitative şi calitative care apar în sfera lui, chiar anticiparea evoluţiei viitoare a
mediului,astfel încât întreprinderea să se poate adapta la noua lui
structură.Cunoaşterea caracteristicilor şi a mutaţiilor intervenite în structura
mediului extern este o condiţie fundamentală a satisfacerii cantitative şi calitative a
unei anumite categorii de trebuinţe de către întreprindere, necesităţi aflate în
continuă creştere şi diversificare, care trebuie să stea la baza elaborării unor
strategii realiste, bine fundamentate ştiinţific.Ca sistem dinamic, socio-economic,
întreprinderea preia din mediul extern resursele de care are nevoie le introduce în
procese specifice, din care rezultă produse, servicii sau lucrări care vor fi
transferate aceluiaşi mediu ambiant. În acest sens, întreprinderea este o
componentă de bază a mediului extern, ca un sistem deintrări (din mediul extern),
procese şi ieşiri (către mediul, extern). Prin intrări, întreprinderea se adapteazăla
mediu, iar prin ieşiri aceasta va influenţa mediul.

Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care işi desfăşoară

activitatea întreprinderea înliteratura de specialitate exista încă numeroase puncte
de vedere cu privire la conceptul de mediu extern.

10
Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al
întreprinderii şi careafectează posibilităţile ei de a-şi de servi clienţii.Macromediul
este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează toţi
participanţiila micromediul întreprinderii.

Delimitarea celor două componente ale mediului extern are mare importanţă pentru
planul organizării"supravegherea mediului de către întreprindere”. Astfel, dacă
micromediul poate fi supravegheat personal, el având influenţă directă, fiind relativ
controlabil şi deci susceptibil modificărilor prin acţiuni concertate, elemetele
macromediului sunt necontrolabile, nu pot fi inf1uenţate, dar trebuie cunoscute şi,
pe această bază, stabilite acţiuni de adaptare a întreprinderii la configuraţia
acestuia. Evident, între celedouă componente ale mediului există strânse relaţii de
intercondiţionare şi, de aceea, pentru înţelegerea întregului mecanism de
organizare şi desfăşurare a activităţii întreprinderii este absolut
necesarăcunoaşterea mediului în care ea acţionează, întrucât “informaţiile ample
asupra mediului extern de caredispune întreprinderea modernă îi oferă posibilitatea
nu numai să-şi menţină locul pe piaţă, dar să şidetecteze şi să cucerească alte pieţe
şi chiar să creeze noi pieţe de desfacere, nevoi de consum deci săaducă schimbări
în însăşi structura mediului.Pentru aceasta se impune o strictă şi continuă
supraveghere a factorilor exogeni şi endogeni aimediului întreprinderii, deoarece
modificările în structura şi evoluţia lor pot avea impact profund asupra activităţii
întreprinderii.

2.1INTELEGEREA SI COMPLEXITATEA MEDIULUI EXTERN

Înţelegerea mediului extern în care operează serviciul informaţional este
fundamentală pentru aşezarean acestuia astfel încât să beneficieze de schimbările
tehnologice, obţinerea resurselor şi furnizarea serviciilor dorite de clienţi.Mediul

11
extern este dinamic şi este necesar să fie permanent "scanat" pentru aidentifica
noile realităţi, provocări şi incertitudini.Evaluare mediului extern este una din
primele etape ale procesului de planificare strategică. Aceasta permite managerilor
să identifice schimbările, tendinţele, oportunităţile, ameninţările, şi oferă
deasemenea informaţii de bază pentru alte evaluări cum ar fi profilul de capacitate.

Prin scanarea numărului şi naturii factorilor (determinanţilor) mediului extern,

managerul descoperă dacă serviciul sau organizaţia superioară operează într-un
mediu simplu sau complex, stabil sau instabil.

Complexitatea şi stabilitatea mediului extern afectează structura, stilul managerial

şi cultura organizaţională.Complexitatea mediului arată numărul de factori care
afectează organizaţia.

12
Un mediu simplu este acela unde numărul factorilor este de 4 sau 5. Un mediu
complex este cel în care peste 10 factori au impact asupra organizaţiei.Stabilitatea
arată gradul şi frecvenţa schimbării factorilor. Dacă acestia îsi schimbă continuu
intensitatea,iar serviciul se schimbă, mediul poate fi considerat instabil.
Turbulenţele nu întotdeauna influenţează organizaţiile în acelasi mod si în acelasi
timp.

2.2 FACTORII MEDIULUI EXTERN

Principalii factori care influentează serviciile informationale si organizatiile

superioare acestora sunt:

 Conditiile economice
 Situatia geografica

13
  Gradul de integrare tehnologică şi de inovare
 Clientii si pietele
 Factorul demografic
 Piata muncii si relatiile concurentiale
 Disbonibilitatea resurselor
 Stratificarea concurentiala
 Climatul politic

CONDITIILE ECONOMICE
Condiţiile economice reflectă sănătatea generală a economiei ţării şi sectorului în
care serviciul informaţional operează. Condiţiile economice pot influenţa atât
cererea şi utilizarea serviciilor de către clienti cât şi aprovizionarea şi cererea de
resurse. De exemplu, în cazul unui somaj ridicat, cererea pentru servicii
informationale libere, cum ar fi cele care operează în afara bibliotecilor publice,
14
creşte. Şomajul ridicat poate de asemenea să ducă la o mare ofertă pe piaţa muncii,
ceea ce permite un grad mai ridicat de selecţie.Puterea de cumpărare a serviciului
în privinţa echipamentului, serviciilor informaţionale electronice sau a stocului de
carte poate fi afectată de schimbări în rata de schimb, rata inflaţiei sau de criza
aprovizionării cu echipament. Cererea de servicii poate fi în relatie inversă cu
abilitatea de a oferi servicii. De exemplu, bugetele şi puterea de cumpărare a
bibliotecilor şi serviciilor informaţionale sunt în general în scădere în ultimii ani,în
timp ce clienţii vin cu cereri mai multe şi mai diverse.Caracteristicile în schimbare
ale economiei în privinţa inflaţiei, pieţei muncii, pieţei financiare şi ratei de schimb
ar trebui monitorizate. Deoarece acum piaţa informaţiei este una globală,
economiile principale ale tărilor furnizoare de informatii (electronice sau
traditionale) ar trebui monitorizate pentru a putea previziona tendinţa structurii
preţurilor.Piata informatiei, ea însăsi dinamică, este influentată de oferta
internatională mare a furnizorilor de informatii si servicii. Furnizorii privati de
documente electronice si traditional, editurile, furnizorii deservicii de
telecomunicatii si cei de soft vor avea un impact puternic asupra concurentei si
preturilor.

SITUATIA GEOGRAFICA
Mediul geografic are în vedere atât nivelul de bogăţie al clientilor cât şi distribuţia
geografică a operaţiilor (filialelor). Aceste elemente pot să faciliteze sau,
dimpotrivă, nivelul serviciului de informaţii. Dar, pentrucă cele mai multe servicii
sunt furnizate în formă electronică, factorul distanţă devine nesemnificativ,totusi
aspecte precum viteza fluxului de date sau suveranitatea natională trebuie avute în
vedere dacă serviciul operează în mediul international.
15
Structurile informaţionale trebuie să fie poziţionate astfel încât să ofere cele mai
bune servicii clientilor lor. Aceasta înseamnă că utilizatorul nu trebuie să meargă
prea mult pentru a obtine informaţii, altfel clientul trebuie să dispună de canale de
telecomunicaţii şi de echipamente adecvate pentru a obţine servicii.De exemplu,
clienţii care doresc acces la documentele multimedia au nevoie de canale de
telecomunicaţii care să permită un flux mare de date, spre deosebire de cei care
doresc numai informaţiide tip text.

Bibliotecile publice, chioşcurile sau alte servicii publice ar trebui aşezate în/sau
lângă centre comerciale la care se ajunge usor cu maşina proprie sau cu mijloacele
de transport în comun. Bariere precum distanţa,înălţimea, sau bariere teritoriale
cum ar fi cele politice sau mărimea campusului pot determina clienţii să renunţe la
serviciile informaţionale.

GRADUL DE INTEGRARE TEHNOLOGICA SI DE INOVARE

Tehnologia poate fi definită ca acele cunostinte şi tehnici disponibile pentru a
produce bunuri si servicii.Complexitatea tehnologiei influenţează abilităţile şi
competenţele angajaţilor şi clientilor serviciilor informationale. Ea, de asemenea,
poate spori sau inhiba abilitatea serviciului de adaptare rapidă la schimbare.

Avantajul competitiv poate fi obţinut fie fiind primul pe piaţă, fie având abilitatea
de a ajunge în vârf printr-o aplicatie unică a tehnologiei în furnizarea serviciilor

16
informationale specializate pentru clienţi.Serviciul informaţional poate oferi alte
servicii care să îl situeze într-o poziţie strategică în competitia pe piată. Oricum,
dacă tehnologia este atât de complexă încât să inhibe capacitatea de a răspunde la
schimbare, atunci ea însăsi devine o barieră pentru organizaţie. Nivelul la care
tehnologia este integrată într -o activitate a organizatiei, precum si capacitatea de
comunicare cu utilizatorii, va influenta abilitatea organizatiei de a se afla înaintea
concurentilor. De exemplu, o editură poate obtine avantaj competitiv dacă oferă
posibilitatea de comandă electronică si servicii unice. De asemenea, acele structuri
informationale care oferă servicii ce vin în întâmpinarea nevoilor clientilor prin
folosirea unei tehnologii adecvate vor avea o clientelă mai fidelă decât cele care nu
o fac.Schimbările tehnologice sunt atât de rapide încât ceea ce astăzi este nou
mâine poate fi vechi.

Tehnologia depăsită poate fi costisitoare pentru organizatie şi inutilă pentru clienţi.

Accentul va trebui să se pună nunumai pe informaţiile privind noua tehnologie ci şi
pe descoperirea unor noi aplicaţii pentru cea existentă care să permită o mai bună
furnizare a serviciilor şi creşterea productivităţii.

CLIENTII SI PIETELE

17
Ca să furnizeze servicii eficiente, managerul trebuie să
cunoască piaţa, adică utilizatorii actuali şi potenţiali
precum şi statutul acestora. Nevoile clienţilor potenţiali
ar trebui luate în considerare deoarece serviciile
informaţionale nu pot acoperi întreaga piaţă. Aceasta
înseamnă că unele servicii mai puţin cerute vor fi reduse
sau anulate pentru a oferi altele într-o zonă cu cerere
crescută.Schim bările de pe piată cuprind atât schimbări
fundamentale ale pieţei cât şi schimbări ale nevoilor într-
o piaţă existentă. Pentru analiza pieţei cercetătorii pot
folosi studii, chestionare, interviuri în grup sau
individuale, discuţii.

18
Cercetarea pieţei cuprinde şi analiza demografică a clienţilor actuali şi potenţiali. Limba,
cultura,veniturile, puterea de cumpărare, vârsta, distribuţia şi mobilitatea populaţiei sunt
elemente care pot influenţa furnizarea de servicii informaţionale.

FACTORUL DEMOGRAFIC

Serviciile informaţionale specializate oferă informaţiidespre angajat sau despre profilele

19
organizaţionale cum ar fi aria de expertiză, poziţii, responsabilităţi,informaţii utile procesului
de planificare sau cercetării pieţei.
 PIATA MUNCII SI RELATIILE CONCURENTIALE

Relaţiile concurenţiale sau condiţiile de muncă oferite pot afecta capacitatea

serviciilor informaţionale de a atrage oameni importanţi. Acestea pot afecta
bugetul, avansările, clasificarea angajaţilor şi condiţiile de muncă. Legislaţia, de
asemenea, poate influenţa procedurile de selecţie a personalului. Serviciile
informaţionale, ca toate organizaţiile de altfel, pun accentul pe o fortă de muncă
competenţă. Fără o instruire adecvată şi abilităţi personale, capacitatea de a furniza
servicii informaţionale de calitate este afectată. Calitatea şi cantitatea muncii sunt
influenţate de nivelul şi numărul cursurilor în universităţi şi instituţii de pregătire.

20
 Conţinutul cursurilor de pregătire sau perfecţionare trebuie să reflecte schimbările
de pe piaţă.

Concurenta poate fi definită ca acei competitori sau potentiali competitori implicati în

acelasi tip de afaceri. Concurenţii pot fi grupaţi în funcţie de caracteristicile proprietăţii,
serviciilor sau pieţelor. În orice domeniu există lideri şi "outsideri". Pentru asigurarea unei
baze comune si a unei măsuri în controlul calitătii, în diferitele tipuri de servicii
informationale trebuie să existe standarde minime.

Standardele pot fi aplicate la nivel internaţional, naţional sau organizaţional. Standardele

internaţionale acoperă situatiile unde este necesar ca informatia să fie transmisă în afara
tării, de exemplu standardele sau protocoalele utilizate în transmisiile telefonice sau fax.
Standardele nationale pot fi utilizate în transmiterea meta-datelor (date care descriu
calitatea altor date) între organizatiile dintr-o ţară.Standardele pentru meta-date au devenit
universale în descriere. DISPONIBILITATEA RESURSELOR

Functionarea serviciilor informationale necesită acces la resurse din mediul extern.

Cărtile, revistele,documentele multimedia, statiile de lucru, hard-ul, soft-ul,
informatiile electronice, toate îsi au originea în mediul extern.

Schimbările influentează capacitatea de aprovizionare cu astfel de bunuri care în

timp poate afecta furnizarea serviciilor informationale. Aceste schimbări pot duce
la dispute concurentiale, crize în productie, cresterea costurilor, discontinuităti în
aprovizionarea cu produse sau servicii

STRATIFICARE CONCURENTIALA

21
 .

Climatul politic are o influenţă majoră

asupra managementului serviciilor
informaţionale, mai ales în privinţa modului
în care angajaţii şi clienţii sunt priviţi şi
asupra tipurilor de servicii furnizate. De
exemplu, concepţiile politice asupra testării
pieţei sau asupra încheieriiCLIMATUL
contractelor auPOLITIC
impact puternic asupra rolului şi obiectivelor
managementului, care mai departe
influenţează furnizarea serviciilor,contractul
de management sau cumpărarea serviciilor.

22
 2.3FACTORII STEP

Mediul extern prezintă importanţă prin impactul pe care acesta îl are asupra
organizaţiei şi care se traduce în ameninţări şi oportuniăţi.

Analiza mediului exterior se desfăşoară pe mai multe componenete: social,tehnic,

economic, politic,care pot fi definite ca factorii STEP. La aceasta se pot adauga şi
elementele care derivă din aceştia, şianume infrastructura, sistemul legal, structura
demografică, la care trebuie adăugat sistemul concurenţialalcătuit din concurenţa şi
piaţa.

23
Componenta “S” sau factorul social poate avea un efect enorm asupra organizaţiei.
Aceşti factori pot cuprinde, de exemplu, atitudinea socială, mărimea familiei. O
tendinţă socială, care a avut şi va avea un impact deosebit asupra organizatiilor şi
în primul rînd asupracelor publice, a organizaţiilor voluntare, este natalitatea. În
acelaşi domeniu social enumeram şi alţifactori ca sporirea mobilităţii, creşterea
forţei de munca feminine, afaceri etc.

Se poate arăta că, în unele sectoare de activitate, creşterea numarului de salariaţi în

vârstă sau, în unele domenii, sporirea numărului de pensionari au implicaţii asupra
dezvoltării. În aceeaşi direcţie poate acţiona şi creşterea rapidă a mobilităţii
lucratorilor, şi în general, a populaţiei. Structura populaţiei ocupate este in
schimbare, in unele zone creste numarul celor in varsta şi se reduce numarul celor
tineri,ceea ce impune modificarea politicilor de recrutare si instruire. De asemenea,
cresterea numarului desalariati femei impune noi politici de personal pentru
selectie,recrutare si promovare.

Cel de al doilea factor este tehnologicAdesea, acest factor are o mare forta asupra
vietii oamenilor siasigura adevarate minuni sau orori. Ritmul de dezvoltare sociala
este de cele mai multe ori in functie denumarul descoperirilor tehnologice. Acest
factor este sub impactul tehnologiei informationale, care atransformat toate
palierele vietii actuale: organizatia lucrative sau cea de servicii,
compartimentulfunctional, subunitatea structurala de procesare, casa-familia,
comertul, educatia-instruirea, recreerea-timpul liber etc.

Cel de al treilea factor este celeconomic, care poate fi conturat prin:

-nivelul si structura produsuluiintern brut;

-modificarile in nivelul cererii;

-numarul de salariati, someri si structura acestora;

-schimbari in nivelul preturilor;

-scena economica internationala;

24
Factorul economic are un impact foarte important in etapa de tranzitie a tarilor din
estul Europei.Astfel, nivelul si structura produsului intern brut actioneaza asupra
cheltuielilor de bunuri si servicii,cererea pentru unele bunuri si servicii creste,
pentru altele se reduce, somajul oscileaza permanent, preturile de asemenea, iar
problemele economice au un caracter global. Important pentru
manageri,administratori, este anticiparea acestor modificari, pentru a dirija
organizatiile potrivit schimbarilor din mediu.In contextul actual se poate sublinia
importanta factorului “puterea de cumparare” ca o functie de venituri curente,
preturi, marimea economiilor, a datoriilor, posibilitatea de creditare, etc. De
asemenea,alti doi factori economici au implicatii puternice, si anume:-rata de
schimb-rata dobanzii.Ultimul factor, dar nu cel mai putin important, este cel
politic.Investigarea acestui factor presupune analiza legilor, a organismelor
guvernamentale, grupurilor de presiune care influenteaza si limiteaza actiunile
organizatiilor. Tendintele politice actuale sunt crestereanumarului de reglementari
din sfera afacerilor si cea publica, sporirea grupurilor de interes public etc.Acest
factor are in prezent o importanta tot mai mare asupra organizatiilor si o importanta
covarsitoareasupra organizatiilor din sectorul public.

2.4COMPONENTELE MEDIULUI EXTERN AL ORGANIZATIEI

Mediul extern al organizaţiei se constituie din persoane, grupuri, organizaţii,

condiţii, tendinţe şi oricealt element din afara acesteia, care îi afectează
activitatea. Mediul extern al întreprinderii este complex şi turbulent. A
conduce o organizaţie poate fi o ocupaţie de înalt risc, care presupune multe
abilităţi şi cunoştinţe şi în care succesul nu este niciodată garantat.
Un mediu complex include foarte multe elemente aflate în relaţii strînse
unele cu celelalte.

25
 Un mediu turbulent este acela în care schimbările sunt rapide şi uneori
dramatice.

Mediul Social

Cultură, valori,
populaţie,Organizare
socială

Mediul Economic Mediul Politic

Condiţii ale producţiei şi Organizatia Influenţe, legi,politici

distribuţiei publice,guvernare

MediulTehnologic

Mijloace şi metode de
producţie,resurse,comunicaţii,cunoştinţe

CAPITOLUL 3
MEDIUL INTERN AL FIRMEI
3.1 CARACTERISTICA MICROMEDIULUI INTREPRINDERII
Mediul intern al întreprinderii este constituit din agenţii economici cu care
întreprinderea intră de obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi
reciproce, reprezetând în fapt un ansamblu de condiţii,activităţi şi relaţii specifice.
Ele asigură cadrul în care se aplică şi se verifică politica de marketing, având deci
rol esenţial în elaborarea mixului de marketing.

26
Deşi cu privire la componetele micromediului există în literatura de specialitate
mai multe puncte devedere, considerăm că în perioada actuală nu pot fi ignorate
următoarele: furnizorii de mărfuri, prestatoriide servicii şi forţa de muncă,
intermdiarii, clienţii, concurenţii, conducerea şi organizarea internă, precum şi
organismele publice, a căror activitate se răsfrânge nemijlocit asupra întreprinderii.

3.2 CARACTERISTICA MACROMEDIULUI INTREPRINDERII

Macromediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o
influenţă indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu-i poate controla,
dar pe care, cunoscîndu-i, îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului
creat de aceştia. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea
activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii, el influenţând
acţiunileîntreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul
cumpărătorului şi comerţului,comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel
guvernamental.

Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în

activitatea întreprinderii, care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei, cu
multiple implicaţii, în funcţie de mărimea şi profilulactivităţii, dar şi de zone în
care ea actionează.J.Stoner menţiona că interacţiunea mediu-întreprindere se poate
sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil, schimbător şi turbulent.

Mediul stabil este un moment de scurtă durată se caracterizează prin modificări la

intervale mari,cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale, care sunt uşor de
prevăzut, de aceea pune puţine problemede adaptare a întreprinderii. Acest tip de
mediu asigură stabilitatea întreprinderii, dar nu este un tipcaracteristic, se întâlneşte
destul de rar în ultimele decenii.

Mediul scimbător se caracterizează prin permanente modificări care sunt uşor de

prevăzut Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii, ceea ce-i
dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea
confruntării cu ceilalţi agenţi economici este tipul obişnuit demediu cu care se
confruntă întreprinderile în etapa actuală.

27
 Mediul turbulent- este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruşte, în
direcţii imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor
presiuni deosebite, punîndu-I probleme dificile de adaptare, în general greu de
anticipat. Pentru a face faţă acestui tip de mediu,întreprinderea trebuie să se
caracterizeze prin flexibilitate, supleţe, elasticitate a structurilor, în vederea
Macromediul exercită o gamă variată de influenţe asupra întreprinderii, prin
intermediul unui complex de factori care, de altfel, constituie componetele lui, care
trebuie abordate într-o strânsă interdependenţă, chiar dacă sunt de natură foarte
diversă: economică, demografică, tehnică, politică, juridică, psihosocială, culturală,
educaţională, ecologică etc. Mulţi autori menţionează că nu trebuie luat în
cosideraţie doar părţile pozitive pe care le oferă mediul dar şi cele negative
prezente sub forma de riscuri.

Astfel mai mulţi autori analizînd mediul extern consideră că cei mai importanţi
factori exogeni careinfluenţează activitatea întreprinderii sunt cei care compun
mediul: economic, politic, social-cultural,demografic, tehnico-ştiinţific, natural şi
juridicadoptării rapide la un nou mod de acţiune, la noi metode.

3.3 FACTORII MEDIULUI INTERN

Succesul unei organizatii într-un mediu cu o puternică competitie este dependent
într -un grad ridicat de contributia angajatilor săi. Acesta este influenţat de
percepţiile şi sentimentele lor fată de organizatie. Nevoile si asteptările oamenilor
pot fi sporite sau frustrate de unele aspecte din organizatie.Interacţiunea oamenilor
si structura influentează procesele comportamentale cum ar fi stilul managerial,
planificarea, comunicarea, managementul conflictului, procesul decizional,
celelalte comportamente interpersonale. Toate acestea influenţează output-urile
muncii şi nivelul atasamentului faţă de organizaţie.

28
Voi prezenta în continuare o descriere a principalilor factori din interiorul
organizatiei care influentează rămânerea în competitie a acesteia.

Structura organizatorică

Complexitatea şi rapiditatea schimbărilor din mediul extern influenţează structura

organizatorică internă.Structurile organizatorice devin din ce în ce mai aplatizate,
cu mai putine niveluri, pentru a răspunde mairapid schimbărilor mediului. Tendinţa
este vizibilă mai ales în organizaţiile mici unde structurile sunt mai flexibile.
Aceasta permite organizaţiei să se adapteze mai usor schimbării.

Cultura

Pentru angajaţii care operează într-un mediu în schimbare, comunicarea pe

orizontală sau pe verticală este absolut necesară. Accentul se pune mai mult pe
furnizarea sfaturilor şi informaţiilor relevante decât pe instrucţiuni şi decizii.
Cultura influenţează luarea deciziilor în condiţii de risc şi inovare. În orice
organizaţie trebuie să existe respect pentru şi între oameni. Indivizii sunt apreciaţi
şi recompensati mai ales pentru performante şi inovare. Frecvent sunt oferite
facilităti de autoperfectionare. Importantă este şi capacitatea de a realiza expertize,
contacte şi legături cu exteriorul organizatiei. Deoarece sarcinile sunt într-o
permanentă schimbare, un mare accent se pune pe valori organizationale precum:
încrederea,deschiderea, capacitatea individuală de a realiza legături în organizatie.

Stilul managerial

Managerii cu cel mai mare succes în menţinerea competitivităţii în condiţii de

schimbare sunt cei care au o viziune clară asupra viitorului. Aceştia colaborează cu
angajaţii şi se bucură de sprijinul acestora.Acestea sunt caracteristicile stilului
participativ. Adică luarea deciziilor în grup. În această situaţie existăo structură de
control cu un înalt grad de comunicare în ambele sensuri. Informaţia este liberă
pentru toţicei implicaţi în procesul decizional, iar accentul se pune pe expertize
personale.

Comunicarea

29
Comunicarea trebuie să fie deschisă şi liberă. Indivizii au acces la orice informaţii
necesare luăriideciziilor. De asemenea, accesul la informaţie într-un mediu bazat pe
încredere este permis şi stakeholder-ilor.

Tehnologia

Tehnologia este privită ca un mecanism de sprijin al comunicării în organizaţie şi

cu stakeholder -ii. Ea este folosită pentru obţinerea avantajului competitiv prin
câstigarea încrederii clienţilor, prin abilitatea dea oferi beneficii şi servicii specifice
pe care alţii nu le pot oferi. De asemenea,tehnologia este suport pentru
comunicarea deschisă şi acces la informaţii pentru angajaţi. Tendinta de lucru în
reţea si acces la informaţia electronică din afara organizaţiei este vizibilă şi mult
mai eficientă decât controlul centralizat într-o singură bază de date. Aplicaţiile
sunt realizate prin sisteme inter-organizationale si inter-compartimentale
concentrate mai mult pe diseminarea serviciilor şi integrare si mai putin pe
proiectarea unor sisteme informationale izolate care permit numai realizarea unor
funcţii singulare cum ar fi statele de salarii, fără însă a oferi acces şi la alte
informaţii privind managementul resurselor umane sau alte sisteme informaţionale
financiare.

3.4ANALIZA MEDIULUI INTERN

Analiza mediului intern se face prin intermediul :

1.Capabilităţii manageriale;

2.Capabilităţii functionale;

3.Capabilităţii de schimbarea;

4.Tipologia culturii organizaţionale.

30
Capabilitatea manageriala, care este definita de numărul de manageri şi calitatea
acestora, asigură adaptarea organizaţiei la mediul din care acesta face parte. Se
poate preciza că nivelul capabilităţii manageriale este dată nu numai de managerii
generali, dar şi de cei care fac parte din celelalte zone ale piramidei manageriale.
Aceasta apreciere este valabilă în special în cazul organizaţiilor de mari dimensiuni

Capabilitatea functionala este data de articularea functiunilor organizatiei, care

permite atingereascopurilor in mod eficient.

Capabilitatea de schimbare presupune identificarea tuturor starilor nefavorabile,

a insatisfactiei (A), a pasilor care trebuie urmati pentru eficientizarea actiunilor si
atingerea scopurilor (B), precum si comunicarea, aducerea la cunostinta oamenilor
din organizatie a viziunii dorite (C); toate acste dimensiuni necesitind un cost, care
intr-un sistem organizational capabil de schimbare este “depasit” de “energia”
necesara schimbarii : E > A x B x C.

Tipologia culturii organizaţionale, care desemnează un ansamblu de idei,

cunoştinţe, reguli, valori, ce definesc modul in care se desfasoara munca precum si
cel de tratare a oamenilor.

31