Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
[1]
Cuprins
CUPRINS ............................................................................................................... 2
INTRODUCERE .................................................................................................... 4
CONSIDERAŢII GENERALE REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD
MUNTENIA ........................................................................................................... 6
SUMAR DE RAPORT ........................................................................................... 8
CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL GENERAL PRIVIND
VACANŢA .......................................................................................................... 15
Regiunea
1.1 Percepţia despre vacanţă ................................................................................. 15
Sud MUNTENIA
1.2 Aşteptări de la vacanţă .................................................................................... 17
1.3 Perioada de desfăşurare a vacanţei ................................................................. 19 _______
1.4 Planificarea vacanţei prin agenţii de turism. opţiuni, motivaţii. Motivaţii
pentru a apela la agenţiile de turism. dificultăţi în colaborarea cu agenţiile de
turism .................................................................................................................... 20
1.5 Motivaţii pentru a apela la agenţiile de turism ............................................... 25 CUPRINS
1.6 Planificarea activităţilor şi serviciilor din vacanţă .......................................... 27
CAPITOLUL II. DESTINAŢII TURISTICE .............................................. 29
2.1 Destinaţiile, obiectivele turistice interne vizitate în ultimii 3 ani. Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective. Motivaţii ............................................................ 29
2.2 Motivaţii pentru alegerea destinaţiei actuale de vacanţă. Cele mai apreciate
obiective şi atracţii vizitate. Obiective preconizate pentru a fi vizitate ................ 31
Capitolul III . SATISFACŢII ŞI INSATISFACŢII CU PRIVIRE LA
VACANŢELE PETRECUTE ÎN ROMÂNIA ............................................... 35
3.1 Principalele motive de satisfacţie şi insatisfacţie cu privire la vacanţele
petrecute în România ............................................................................................ 35
Capitolul IV . UNITĂŢi DE CAZARE ............................................................. 39
4.1 Tipologia unităţii de cazare aleasă în vacanţa actuală. Raportarea la anii
precedenţi sub aspectul clasificării unităţii de cazare. Criterii decizionale.
Factori de influenţă................................................................................................ 39
4.2 Facilităţi şi servicii din unitatea de cazare actuală. Aşteptări. Satisfacţii şi
insatisfacţii cu privire la serviciile oferite ............................................................. 43
4.3 Cazare în pensiune vs. cazarea la hotel. Opţiuni. Motivaţii pentru alegere.... 46
4.4 Evaluarea serviciilor oferite de pensiunile/hotelurile din România. Criterii de
evaluare.................................................................................................................. 48
4.5 Avantajele / Dezavantajele turismului de pensiune. Soluţii de îmbunătăţire a
serviciilor oferite de pensiuni ................................................................................ 50
4.6 Pensiunea ideală. Percepţii .............................................................................. 54
Capitolul V . SURSE DE INFORMARE ........................................................ 56
[2]
5.1 Surse de culegere a informaţiilor despre unităţile de cazare din România şi
obiectivele turistice din vacanţa actuală. Sursa preferată, motivaţii. Proces de
selecţie. Cuvinte cheie de căutare pe internet ........................................................ 56
5.2 Surse de documentare utilizate pentru obţinerea de informaţii despre
pensiuni. Motivaţii................................................................................................. 58
Capitolul VI . REZERVARE ŞI PLATĂ ...................................................... 59
6.1 Metoda optimă de rezervare a camerelor la pensiunile din România.
Comportament ....................................................................................................... 59
6.2 Metoda optimă de plată a serviciilor turistice la pensiunile din România.
Motivaţii ................................................................................................................ 59
Capitolul VII . PROMOVAREA TURISMULUI DE PENSIUNE ............. 64
Regiunea
7.1 Activitatea agenţiilor de turism în promovarea turismului de pensiune.
Aprecieri şi preferinţe............................................................................................ 64 Sud MUNTENIA
7.2 Promovarea pensiunilor din România pe internet. Preferinţe, aprecieri ........ 65
_______
CUPRINS
[3]
INTRODUCERE
Cuvânt înainte
Turismul în general și turismul de pensiune în particular continuă să joace un rol
important în economia României și mai mult decât atât este sectorul cu cea mai
rapidă adaptare la noile condiții de piață.
Cu toate acestea România deși are o mulțime de atracții culturale și naturale (ex. În
România sunt prezente 5 din cele 11 regiuni biogeografice europene, 7
obiective/areale se află în patrimoniul mondial al UNESCO, etc.) nu își exploatează
la capacitate optimă potențialul turistic.
Acest document face parte din rezultatele studiului calitativ cu turişti români
utilizatori de servicii de turism de pensiune. Studiul a generat 8 rapoarte regionale
(câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare), culegerea datelor, analiza şi
redactarea rezultatelor finale având loc în intervalul aprilie 2011 – Martie 2012.
[4]
Preferinţe pentru produse, servicii, destinaţii turistice; proces decizional;
grad de satisfacţie și motive de insatisfacție; medii de informare şi
documentare folosite etc.
Metode eficiente de vânzare și promovare, inclusiv online, a serviciilor
turistice;
Percepții ale turismul de pensiune vs. Concurenţa hotelieră
Avantajul competitiv al turismului de pensiune din România
Alte aspecte relevante
Metodologie şi limitări
Studiul calitativ a presupus realizarea a 48 interviuri în profunzime cu turişti
români care au vizitat regiunea Sud Muntenia. Rezultatele studiului se bazează pe
informaţiile obţinute de la cei 48 turişti români. Regiunea
Respondenţii relevanţi pentru studiu au fost recrutaţi şi intervievaţi față în față, pe Sud MUNTENIA
baza unui ghid de discuţie special creat pentru acest studiu. Ghidul de discuţie
urmăreşte un traseu de la general la specific, pornind de la aflarea unor percepţii şi _______
comportamente generale, până la întrebări specifice, direcţionate către aspecte
detaliate relevante pentru studiu.
[5]
Consideratii generale Regiunea de Dezvoltare Sud
Muntenia
[6]
turism învechită, majoritatea structurilor de cazare de două şi trei stele
precum şi a structurilor de agrement având dotări simple sau învechite.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CONSIDERATII
GENERALE REGIUNEA
DE DEZVOLTARE SUD
MUNTENIA
[7]
Sumar de Raport
Raportul de cercetare calitativa contine 7 capitole principale de
evaluare, care la randul lor sunt detaliate in subteme, toate surprinzand
atributele dominante ale turismului de pensiune, asa cum sunt ele
percepute de respondenti. Acest raport s-a realizat pe baza
informatiilor desprinse din analiza celor 48 de interviuri aplicate la
nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia. Datorita perspectivei de
abordare, analiza informatiilor generate de respondenti inlesnesc o
cunoastere preponderent calitativa a obiectivelor prestabilite in
interviuri.
[8]
are o „ vacanta principala” ci mai multe weekend-uri insumate, atat
iarna cat si vara.
[9]
Urmatoarea serie de intrebari solicita respondentii sa-si precizeze
destinatiile turistice de vacanta din ultimii 3 ani, indicandu-le pe cele
mai apreciate dintre acestea. Destinatia cea mai solicitata a ultimilor 3
ani a fost generic numita „ Litoralul romanesc” , urmata de Valea
Prahovei , Manastirile ( generic sau indicate nominal), Sibiu,
Transfagarasanul, castelele si cetatile medievale, complex de
pesteri,urmate de alte destinatii izolate, precum: Cheile Nerei, Delta
Dunarii, Baile Herculane, Sighetu Marmatiei, Sighisoara, etc. O
pondere ridicata in destinatiile ultimilor 3 ani au avut-o unele statiuni
saturate din punct de vedere turistic ( Valea Prahovei, litoralul) dar si
destinatii sau tinuturi pline de traditii si obiceiuri, de pilda Sighetu
Marmatiei.
Regiunea
Destinatiile interne favorite au fost, in ordinea indicata de respondenti
Sud MUNTENIA
: Valea Prahovei si Nordul Moldovei, Manastirile, Transfagarasanul,
Zona Bran si Delta Dunarii. _______
[10]
In urmatorul capitol sunt abordate aspecte relevante cu privire la
tipologia unitatii de cazare aleasa de respondenti pentru vacata actuala,
la factorii de influenta care au stat la baza alegerii lor dar si la
satisfactiile si insatisfactiile generate de serviciile ce le-au fost oferite.
Cu privire la tipologia unitatii de cazare , aproape in unanimitate,
respondentii indica pensiunea de 2 sau 3* sau margarete. Alte tipuri de
unitati de primire turistica agreate si mai putin familiare respondentilor
au fost: hotelul, cabana sau unitatea de tip party house. Factorii de
influenta principali asupra deciziei respondentilor s-au regasit in
aspecte precum recomandarea prietenilor, internetul, recenziile de pe
diferite site-uri, notorietatea statiunii si dimensiunea tarifelor de
cazare, dar si aspecte conjuncturale cum ar fi: disponibilitatea de
cazare la momentul formularii cererii, aspectul unitatii de cazare si Regiunea
intercatiunea agreabila cu personalul angajat.
Sud MUNTENIA
Facilitatile si serviciile pe care doresc sa le regaseasca in spatiul
_______
unitatilor de cazare , in general, se rezuma la un „ minim de dotari”
sau „ minim de servicii” asa dupa cum precizeaza respondentii.
Solicitati sa detalieze , acestia definesc „ minimul de dotari si servicii”
in : conditii decente pentru dormit, grup sanitar salubru si neaparat in
camera, spatiu de cazare si cel comun curat, , un „ petic de iarba” si „ SUMAR DE RAPORT
mancare buna, care e musai sa fie”. Pentru respondentii mai exigenti,
acestor servicii de baza li se adauga si alte servicii conexe sau
facilitati rafinate, cum ar fi: servicii SPA, spatii de agrement si
relaxare, AC, TV si frigider in camera, personal primitor, departarea
de zona de trafic dar si conexiune la internet si cablu. In general,
respondentii se declara multumiti de serviciile ofertate iar implinirea
asteptarilor ii determina pe cei mai multi sa o recomande.
[11]
Foarte putini precizeaza ca agreeaza ambele variante, avand criteriu de
selectie dimensiunea tarifului si conjunctura. Respondentul insotit ar „
alege pensiunea” iar singur „ hotelul”.
[12]
promovare a produsului turistic ofertat printr-o publicitate eficienta,
angajarea unui personal specializat si neaparat calificat ( bucatari
profesionisti sau personal vorbitor de limbi straine), sa acorde
importanta feedback-ului primit de la turisti si nu in ultimul rand se
sugereaza necesitatea instruirii manageriale a proprietarilor de
pensiuni, pentru a-i ajuta sa ridice standardele de calitate ale serviciilor
oferite, intelegand ,constientizand si raspunzand adecvat la cerintele
pietei .
[13]
Daca in ceea ce priveste nevoile de consum in turismul de pensiune se
constata modificari , in ceea ce priveste atitudinea respondentilor cu
privire la rezervarea si plata unui aranjament turistic, se observa o
anumita rigiditate sau optiune constanta de a rezervara telefonic si de a
plati in numerar. Plata cash este preferata pentru motivul ca este o
modalitate facila, directa, nu presupune asumarea riscurilor unei
rezervari ferme anticipate ( anulari/decomandari) dar se datoreaza si
faptului ca nu toate unitatile de tip pensiuni au implementata metoda
de plata cu cardul. Se disting din interviuri si respondenti care
agreeaza plata cu cardul, atat anticipat cat si la momentul cazarii,
considerandu-o o metoda sigura, moderna si cu avantajul de a nu fii
nevoit „ sa manipulezi in vacanta bani cash”. Pentru un singur
Regiunea
respondent viramentul bancar integral inainte de sejur, este apreciat ca
o metoda buna de plata. Sud MUNTENIA
[14]
Capitolul I
Comportamentul General privind Vacanţa
[15]
La polul opus, se situeaza un respondent pentru care notiunea de
vacanta exclude „copiii”, motivand cu nevoia de „odihna si liniste’,
care pentru a fi satisfacute nu se pot suprapune cu grija pentru cei
mici.
natura: munte dar si „ apa marii” , soare, aer curat, vreme buna, timp CAPITOLUL I
liber COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
„ relaxare , munte, mare”
VACANTA
„ liniste, aer curat” sau „ munte, timp liber”, „excursii, miscare,
peisaje frumoase”
[16]
1.2.Asteptarile de la vacanta
Cand isi planifica o calatorie turistica, respondenti in calitate de
turisti/consumatori individuali, au o serie intreaga de asteptari, care
pot influenta in mod direct sau indirect procesul decizional de
cumparare al unui produs turistic. Exista o complexitate de factori care
influenteaza direct sau indirect procesul decizional atat de cumparare
a unui produs turistic cat si de consum al acestuia.
„ sa ma destresez” sau „ sa-mi incarc bateriile, vad muntele si 1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
padurea”
1.4 Planificarea vacanţei prin
Pentru a implini aceasta nevoie un respondent isi doreste” sa inchida agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
telefonul”, evitand astfel orice solicitare profesionala in timpul
1.5 Motivaţii pentru a apela
vacantei. la agenţiile de turism
Solicitarea profesionala excesiva este ea singura, de multe ori, cauza 1.6 Planificarea activităţilor
principala care genereaza vacantele de scurt sejur ( week-end). In acest şi serviciilor din vacanţă
sens un respondent mentioneaza; „ avand in vedere ca e o vacanta de 2
zile, vreau sa ma relaxez”.
„sa fie in asa fel incat atunci cand ma reintorc sa-mi para rau ca s-a
terminat” in timp ce un alt respondent formuleaza clar „ sa am amintiri
[17]
cat mai placute”. In acelasi registru, un alt respondent precizeaza „ sa
raman impresionat”.
nevoia de a se distra
„nu-mi place sa stau undeva mai mult de doua zile, imi place sa
vizitez, sa vad cat mai multe locuri”.
calitate
[18]
„sa fie catusi de putin ospitalieri si e suficient”
„sa gasim un loc de cazare, curatenie, masa servita sa fie buna”, sau „
sa mananc bine, sa vad locuri interesante”
timp favorabil
nevoia de miscare
Regiunea
Un singur respondent adept al vacantei active apreciaza si isi propune
Sud MUNTENIA
cel putin la nivel declarativ sa faca miscare in aer liber afirmand
concis „ sa ma misc, asta e clar” iar un altul sintetizeaza asteptarea sa _______
de la vacanta precizand simplu” sa fie totul o.k.’.
[19]
Doi respondenti mentioneaza lunile de toamna „ septembrie” sau
„sfarsitul lunii august, pentru ca se mai potoleste canicula”, in timp ce
un alt respondent precizeaza si timpul alocat vacantei, afirmand „ cam
doua saptamani”.
Alegerea perioadei de vacanta pentru un alt respondent nu-i apartine 1.1 Perceptia despre vacanta
afirmand „ nu depinde de mine” , fara insa sa detalieze.
1.2 Asteptarile de la vacanta
[20]
Daca aleg sa achizitioneze pachetul de servicii de la agentile de turism
clasice, in ceea ce priveste informatia, opteaza sa o preia de pe
internet.
Daca in unele situatii unitatile de primire turistice se bazeaza pentru Sud MUNTENIA
supravietuire doar pe clientela deja formata, o agentie de turism nu
_______
poate rezista pe o piata concurentiala fara o implicare consistenta de
atragere permanenta de noi clienti.Multitudinea si complexitatea
ofertelor afisate de agentii, ii usureaza , in unele situatii,
respondentului turist procesul de cautare si munca in stabilirea CAPITOLUL I
coordonatelor de sejur. COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
Respondentii in marea lor majoritate prefera sa nu apeleze la
VACANTA
agentiile de turism in planificarea vacantelor lor, pentru ca de regula
sunt imprevizibili si se ghideaza dupa principiul afirmat de ei” nu stii
daca o sa se potriveasca planurile de acasa cu cele de la destinatie”.
Un angajament turist prestabilit atat in ceea ce priveste coordonatele 1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
de vacanta dar si in ceea ce priveste angajamentul ferm de plata al
serviciilor, ii limiteaza respondentului turist posibilitatea de a opta la
fata locului pentru alta locatie, situatie pe care respondentii o
preintampina optand pentru un sejur pe cont propriu. Din afirmatiile
respondentilor reiese ca acestia practica de regula un turism
neorganizat, hotarand singuri asupra destinatiei si a duratei de sejur.
[21]
„depindem foarte mult de serviciu, nu avem un concediu stabil si cum
prindem o perioada mergem”
„cand pot sa fac rezervarile direct, la acelasi pret, nu are rost altfel”, „
sotia mea se pricepe foarte bine la organizat excursii, face rezervari, Regiunea
discuta cu hotelurile, etc”.
Sud MUNTENIA
nu doresc pachete prestabilite pentru un sejur intern si
_______
nici pentru sejururi de scurta durata
„nu-mi place ca ti se ofera doar ceva strict, asa la liber fac ce vreau,
ma cazez unde vreau” CAPITOLUL I
„in tara planific pe cont propriu, apelez intotdeauna pentru excursia COMPORTAMENTUL
din afara” GENERAL PRIVIND
VACANTA
Daca pentru un sejur extern intermedierea achizionarii serviciilor prin
agentia de turism este o optiune , pentru o vacanta interna preferand
„sa mearga pe mana prietenilor, pentru ca e mai sigur”.
doresc sa minimizeze cheltuielile (nu doresc sa plateasca 1.1 Perceptia despre vacanta
comision unui intermediar- agentia de turism)
„ consider ca este o cheltuiala in plus, cred ca as putea sa gasesc 1.3 Perioada de desfasurare a
cazare mult mai ieftina daca m-as duce pe cont propriu” ” sau „costa vacantei
foarte mult si nu avem venituri asa de mari” 1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
Se remarca o perceptie deformata cu privire la comisionul perceput de motivaţii
agentia de turism, dat fiind faptul ca agentia de turism in mod normal 1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
trebuie sa incaseze un comision pentru activitatile prestate, problema
apare insa acolo unde in urma negocierilor cu prestatorii hotelieri sau 1.6 Planificarea activităţilor
directorii de pensiuni, nu ajung sa agreeze un pret sub cel perceput la şi serviciilor din vacanţă
[22]
aceasta situatie, respondentii nu ar mai putea invoca argumentul „
comisioane prea mari” ca motivatie pentru evitarea agentiilor de
turism in organizarea vacantelor lor, ci dimpotriva, ar apela la
agentiile de turism pentru a plati un cost inferior celor propuse de
prestatori consumatorilor individuali .
Un respondent precizeaza ca a apelat in trecut la agentiilie de turism 1.1 Perceptia despre vacanta
insa in prezent se documenteaza pe
1.2 Asteptarile de la vacanta
„ tripadvisor”.
Doua situatii aparte sugereaza respondenti care isi procura biletele de 1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
vacanta „ prin sindicat”si „ Casa de Pensii”.
1.4 Planificarea vacanţei prin
nu au incredere in agentia de turism, nu au convingerea agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
ca imaginea unitatii ofertate este loiala
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
„ neincrederea, nu stiu ce ma asteapta unde merg, prefer sa merg sa
vad cu ochii mei, daca ar fi sa-ti arate pozele corect, netrucate, pot sa- 1.6 Planificarea activităţilor
ti arate altceva, asta-i Romania”. şi serviciilor din vacanţă
[23]
altceva”. Nu putini sunt cei care isi exprima dezacordul cu privire la
informatiile oferite , unitatile de cazare nerespectand standardele
afisate sau serviciile ofertate. Aproape in unanimitate, respondentii
precizeaza ca isi doresc informatii detaliate, cat mai exacte , cu privire
la potentiala lor experienta turistica si la serviciile existente in unitatea
de cazare.
[24]
1 5. Motivaţii pentru a apela la agenţiile de turism
Un respondent apreciaza oferta loiala a agentiei de turism si doar in aceste 1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
conditii ar apela la sprijinul lor, precizand” daca ceea ce spun ca e acolo e si
1.4 Planificarea vacanţei prin
real”.
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
Pentru a fi in cea mai mare parte loiala, oferta promovata de agentia de
turism, in ceea ce priveste turismul intern si cu precadere cel de pensiune, 1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
trebuie sa fie verificata la fata locului si/sau sa aiba feedback-uri cat mai
obiective si numeroase cu putinta de la clienti. 1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
siguranta, comoditatea si confortul unui demers organizat,
planificat in detaliu, avantajul consilierii de specialitate
„ poate daca stiu ca am ceva sigur, organizat, nu mai alerg eu sa caut ceva,
ma duc la sigur”
[25]
vacanta, conferindu-le in acelasi timp siguranta si consultanta. Reies aceste
aspecte si din afirmatia ”cand te duci cu agentia de turism ai mai mare
siguranta la cazare, la servicii in general’.
„ sa fie agentii cat mai cunoscute” sau mai plastic exprimat de un respondent
„ sa nu fie tepara”.
1.1 Perceptia despre vacanta
Agentiile de turism care promoveaza turismul de calitate si se adreseaza
direct exigententelor si optiunilor clientilor, profesionalismul angajatilor,
1.2 Asteptarile de la vacanta
imaginea lor favorabila pe piata, sunt stimulente care pot determina relatii
bune de colaborare cu potentilii turisti.
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
colaborare veche cu o agentie de turism, experiente
anterioare satisfacatoare 1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
„ avem o agentie dedicata cu care lucram”.
1.5 Motivaţii pentru a apela
Sunt situatii in care respondentii se declara fideli unei agentii de turism si la agenţiile de turism
pentru faptul ca „ ii cunosc pe cei care patroneaza si atunci ai un fel de
1.6 Planificarea activităţilor
garantie in plus”. şi serviciilor din vacanţă
[26]
Un respondent precizeaza ca „ nimic nu l-ar determina sa apeleze”.
[27]
„daca intr-o zona mai necunoscuta, apare ceva frumos de vazut, ma duc sa le
vad”.
„ poti sa iei informatii despre ce poti sa vezi in turul respectiv, dar acolo ai
niste informatii suplimentare si poti sa-ti modifici intr-un procent mai mare
sau mai mic programul”
[28]
Capitolul II.
DESTINATII TURISTICE
Valea Prahovei (au fost indicate statiuni ca Sinaia, Busteni, dar si obiective CAPITOLUL II
din zona)
DESTINATII TURISTICE
Manastirile, (indicate generic sau nominal)
Sibiu
Alte destinatii indicate izolat, vizitate de respondenti in ultimii 3 ani au fost: 2.2 Motivaţii pentru alegerea
destinaţiei actuale de vacanţă/
Delta Dunarii, Cheile Nerei, Sighetu Marmatiei, Baile Herculane, Lacul Sf. cele mai apreciate obiective şi
Ana si Vidraru, Valea Doftanei, Buzau, Sighisoara, Durau, Voineasa, Ocna atracţii vizitate / obiective
Sibiului, Piatra Craiului, Paltinis, Bradu, Muntii Bucegi, Durau, Sangeorz preconizate pentru a fi vizitate
Bai .
Manastirile
[29]
Transfagarasanul , zona Bran si Delta Dunarii
Desi indicate ca destinatii favorite, intr-un mod mai putin coerent dar destul
de sugestiv respondentii si-au exprimat temerea fata de oferta relativ rigida a
acestor destinatii, care nu mai ofera facilitati sau servicii noi de agrement,
astfel incat chiar solicitate fiind nu mai corespund intocmai preferintelor
consumatorilor de turism, pe alocuri originale dar in orice caz diverse.
Motivatiile care i-au determinat sa indice aceste destinatii ca fiind cele mai
apreciate, au fost diverse insa au avut un numitor comun” frumusetea Regiunea
locurilor „chiar daca „ fiecare are particularitatea lui” . Sud MUNTENIA
Transfagarasanul si Cheile Zanoagei au fost indicate pentru natura salbatica _______
si surprinzatoare a locurilor, pentru valoarea peisagistica deosebita si
pitoreasca a zonelor sau pur si simplu „ pentru ca nu le vazusem”..
„ te simti linistit si impacat sufleteste” ‚ „ Nordul Moldovei, manastirile sunt 2.1 Destinaţiile, obiectivele
minunate”. turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai
Lacul glaciar Balea este apreciat pentru ca dispune de un peisaj frumos , „ apreciate destinaţii şi obiective /
cu aer curat si liniste”dar cu un drum de acees „ din pacate neasfaltat”. Motivaţii
Muntele, la modul generic, este apreciat pentru ca „ are privelistile cele mai 2.2 Motivaţii pentru alegerea
frumoase si un aer foarte proaspat”. destinaţiei actuale de vacanţă/
cele mai apreciate obiective şi
atracţii vizitate / obiective
Un interes deosebit a acordat un respondent „ Mocanitei” din Maramures,
preconizate pentru a fi vizitate
locomotiva cu aburi, al carui unic scop este acela de a transporta turistii, pe
Valea Vaser, in mijlocul unui peisaj salbatic unde alterneaza paduri dese cu
izvoare de apa minerala, stanci abrupte si vai spectaculoase.
Cel putin patru elemente importante fac din zona Maramuresului o destinatie
agreabila pentru turisti: ospitalitatea si placerea de a socializa a gazdelor,
biserici faimoase, peisaje incredibile si pastrarea elementelor autentice de
traditie si obiceiuri populare.
[30]
Au fost si destinatii care au dezamagit respondentii in calitate de turisti, iar
dintre acestea au fost amintite: Vama Veche unde „ totul e praf”, sau zona
Sambata „ care nu a fost satisfacatoare” .
[31]
teoretic devine consumator efectiv. Cel putin din acest motiv nu trebuie
indus in eroare, printr-o supraevaluare a ofertei.
„ zona frumoasa, e una din cele mai frumoase zone ale tarii, Rucar Bran,
linistita”.Un respondent opteaza pentru locatia Muntele Rosu pentru ca „ e
mai liniste si nu-i aglomeratia de pe Valea Prahovei”.
[32]
Criteriul motivatiei genereaza mai multe tipuri de turisti, asa dupa cum reiese
din afirmatiile respondentilor. Unii dintre ei, turistii activi, prefera
desfasurarea de activitati in timpul vacantei ( trasee, participari la competitii
sportive, etc), altii prefera destinatiile noi unde pot trai experiente inedite sau
interesante, in timp ce alta categorie de respondenti prefera relaxarea intr-
zona linistita, eventual cunoscuta, intr-o atmosfera cu distractii si activitati de
tip familiar.
Locuri inedite
[33]
odihna, mai putin dinamic dar foarte des practicat, turismul de tratament sau
de recuperare, turismul de descoperire. Dupa caracteristica socio-culturala se
distinge turismul social ( respondentii cu venituri reduse care achizioneaza
prestatii turistice prin Casa de Pensii), turismul rural. Aceasta forma de
turism nu este perceputa de respondenti exclusiv ca o forma de turism bazata
pe gospodaria taraneasca, ci este perceputa ca o activitatea mult mai
complexa, avand ca motivatie principala vacanta in mijlocul naturii, iar in
plan secundar desfasurarea unor activitati precum drumetiile, echitatia,
alpinismul ( unde este posibil), excursii educative in imprejurimi, etc.
[34]
Capitolul III
Satisfactii si insatisfactii cu privire la vacantele
petrecute in Romania
„ peisaje frumoase, aer curat, si pentru asta mai inchizi ochii si la un pret mai
mare”.
CAPITOLUL III
Un respondent precizeaza foarte sugestiv „ motivele de satisfactie ar fi unul
singur, si anume ca tara e prea frumoasa si are un mare potential turistic”. SATISFACTII SI
Indicele de atractivitate „ frumusetea locurilor” s-a evidentiat cu o pondere INSATISFACTII CU
ridicata. PRIVIRE LA
VACANTELE
Patrimoniul cultural si istoric, manastirile si atractiile turistice, monumentele PETRECUTE IN
si peisajele salbatice, satele rustice si cele traditionale, castelele , fortaretele, ROMANIA
Muntii Carpati, Delta Dunarii dar si coasta Marii Negre, sunt elemente care
evidentiaza potentialul tarii si din punct de vedere turistic , insa din pacate
toate aceasta abundenta de atractii nu ii confera in mod automat si o 3.1 Principalele motive de
identitate matura si clara de destinatie turistica. Pentru a le procura turistilor satisfactie si insatisfactie cu
o experienta turistica relaxanta si frumoasa,este necesar ca acest potential privire la vacantele petrecute in
Romania
turistic de mare diversitate si armonios repartizat, sa fie dezvoltat,
imbunatatit, valorificat si promovat responsabil, matur si nu in ultimul rand,
consecvent. Respondentii sesiseaza aceasta necesitate si subliniaza
necesitatea transformarii acestor areale in spatii competitive economic si
implicit atragatoare din punct de vedere turistic. Unele afirmatii surprind
coerent aceste perceptii :
[35]
Aceasta „calitate” se plaseaza pe locul secund , (dupa calitatea peisajelor sau
frumusetea locurilor) intre motivatiile care stau la baza optiunii pentru un
anumit tip de sejur dar si ca un element important generator de satisfactie.
„ principalul pentru mine e sa ies cu familia, ca in timpul zilei vin seara, plec
dimineata, asa ca ne vedem putin. Satisfactia pentru mine e sa fim
impreuna”.
Regiunea
Relatiile sociale generate in urma vacantelor ( relationarea
agreabila cu gazdele) Sud MUNTENIA
„ mi-au facut prieteni noi, frumusetea locurilor, cam astea ar fi” , „ ne-am _______
relaxat, ne-am facut prieteni, atmosfera”
[36]
Unii respondenti constata in unele unitati de cazare o atmosfera nu tocmai
placuta si un decor interior necorespunzator, afirmand:
„stilul in care sunt facute multe pensiuni lasa de dorit, modele ieftine, mult
plastic, destul de kitschos, nu te simti prea confortabil in camera”.
„ pe litoral merg numai la Teghirghiol, unde ma cazez in niste foste chilii, la 3.1 Principalele motive de
satisfactie si insatisfactie cu
maicutele de la manastirea sfnta Maria”. privire la vacantele petrecute in
Romania
Respondentii cu venituri modeste isi procura serviciile de turism de la
ofertantii particulari sau solicita cazarea in spatiile dedicate primirii de
oaspeti de la manastiri.
Gastronomie
[37]
„ pensiunea era la marginea Sighisoarei, dar cum era prezentata pe site, intr-
un colt de rai, totul super si cand am ajuns acolo era aproape in camp iar
conditiile de cazare nu erau asa de bune”.
[38]
Capitolul IV
Unitati de cazare
Sud MUNTENIA
[39]
Intrebat daca constata o diferenta fata de anii precedenti sub aspectul
clasificarii unitatii de cazare , un respondent care s-a cazat intr-o locatie la
Cota 1000 precizeaza ca a constatat „permanent imbunatatiri” atat in privinta
serviciului de cazare cat si in cel de alimentatie, in timp ce un altul, in alta
locatie a constat o imbunatire semnificativa in ceea ce priveste
curatenia.Pentru un respondent in etate, dupa cum singur afirma,
imbunatatirea serviciilor oferite de pensiuni este evidenta si semnificativa, in
sensul pe care il mentioneaza „ acum vreo 3 ani cand am venit aici, daca
vroiam televizor, il plateam, vroiai frigider, il plateai, acum nu, ai TV si
frigider si nu platesti nimic”
[40]
„ au fost foarte cumsecade, sunt foarte primitori, serviabili, liniste, ai tot ce-ti
trebuie”. Relationarea foarte buna cu proprietarii pensiunii i-a determinat sa
devina clienti fideli , asa dupa cum afirma.
„ intotdeauna cand alegem o pensiune, cautam sa aiba restaurant, sa avem UNITATI DE CAZARE
posibilitatea de a lua masa”.
Aspectul gastronomic este privit si dintr-o alta perspectiva, surprinsa in 4.1 Tipologia unitatii de cazare
aprecierea unui respondent „ la pensiune imi place pentru ca imi gatesc ce aleasa in vacanta actuala /
vreau eu”. Din ce in ce mai multi turisti apreciaza si pun accent pe o nutritie Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
corecta si pe o gastronomie diversificata, motiv pentru care selectioneaza de cazare / Criterii decizionale /
unitati de cazare care sa corespunda acestui concept mai nou conturat de Factori de influenta
calitate a serviciilor turistice. Alimentatiei ii revine un rol important in
4.2 Facilitati si servicii din
satisfacarea nevoilor de baza ale turistilor, motiv pentru care este necesara o unitatea de cazare actuala.
adaptare a acestui serviciu la toate categoriile de varste. In special, in Asteptari. Satisfactii si
turismul de pensiune, se constata o tendinta de inlocuire a stilului de hrana „ insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
avangardist”, modern, dominat de alimentatia rapida ( tip fast food) ,
procesata, cu stilul de hrana conventional, traditionalist, chiar ecologic acolo
4.3 Cazare in pensiune vs.
unde este posibil. cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
Considerent personal ( argument subiectiv)
„ faptul ca eu cunosc din copilarie locurile astea, pe mine m-a interesat in 4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
primul rand locatia”. Romania. Criterii de evaluare
Un alt respondent precizeaza ca este client fidel al locatiei (indica complexul 4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
turistic de la Diham) , motivul alegerii fiind faptul ca „o cunosteam si ne-am
simtit bine aici”.
[41]
Amplasamentul si amenajarile unitatii de cazare (pensiunea
trebuie sa aiba imprejmuiri estetice dar si eficiente)
Pentru un sejur de scurta durata ( week-end) criteriile de baza au fost : „ cat _______
mai accesibila si cat mai ieftina”.
Factori de influenta:
CAPITOLUL IV
Pentru ca piata turistica este multidimensionala, de multe ori in decizia
respondentilor participa sau intervin persoane care ii influenteaza optiunea. UNITATI DE CAZARE
„ mi-a placut ce am vazut pe net despre pensiunea respectiva” 4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Alegere spontana Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
„ a fost stabilita ieri iesirea, am cautat, am gasit si am iesit”. serviciile oferite
[42]
Notorietatea statiunii
Tipul , calitatea si masura in care sunt oferite turistilor serviciile de baza si UNITATI DE CAZARE
conexe, influenteaza in mod direct eficienta unitatii de cazare. Intreg
grupajul de prestatii turistice puse la dispozitia clientilor, ar trebui sa fie
conforme cu asteptarile si exigentele acestora. 4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Asteptarile respondentilor cu privire la facilitatile si serviciile din unitatea de Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
cazare se refera la serviciile de baza ( mic dejun, apa calda, curatenie in
de cazare / Criterii decizionale /
spatiile de cazare si comune), TV si frigider in camera, cat si la facilitatile Factori de influenta
rafinate, servicii SPA, spatii de agrement ( sala de jocuri - biliard, bowling,
4.2 Facilitati si servicii din
darts), AC ”mai ales daca e clad”. Pentru a oferta toate aceste resurse la un unitatea de cazare actuala.
nivel calitativ conform nu numai standardelor impuse la clasificare cat mai Asteptari. Satisfactii si
ales asteptarilor turistilor, este necesar ca managerii de pensiune /hotel sa fie insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
exigenti in toate aspectele ce definesc un aranjament turistic. Aspectul si
functionalitatea acestor elemente se afla intr-o relatie directa cu asteptarile 4.3 Cazare in pensiune vs.
respondentilor turisti, pentru ca toate acestea concura in mod specific la cazare la hotel. Optiuni.
realizarea aranjamentului turistic final. Motivatii pentru alegere.
O ierarhie a asteptarilor cu privire la servicii si facilitati include aspecte ca: 4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Curatenie, apa calda, grup sanitat decent si in camera, Romania. Criterii de evaluare
camera cu aspect placut si pat confortabil
„ curatenie in primul rand, sa aiba grup sanitat curat, baia in camera”. 4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
„am avut apa calda, nu am avut nici o problema”” sau „ in primul rand sa ai de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
un pat bun”.
„ sa fie o camera primitoare, sa poti sa stai in ea cu placere”” 4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
[43]
„ curatenie, TV in vacanta nu, preferam relaxare totala de tot ce inseamna
media”
Serviciul de alimentatie
[44]
„sa aiba cablu si net””
Un respondent cuantifica numeric satisfactia acordandu-i „nota 8,5 din 10”. 4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
Un respondent a apreciat in mod special aspectul si dotarile interioare din
sub aspectul clasificarii unitatii
pensiune, in acest sens afirmand” mi-a placut foarte mult ca era foarte de cazare / Criterii decizionale /
dotata, interiorul era foarte frumos, si paturile, pana la draperii si perdele””. Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
Dat fiind faptul ca se declara foarte multumit de serviciile pensiunii pe care a unitatea de cazare actuala.
ales-o pentru aceasta vacanta, un respondent se declara turist fidel Asteptari. Satisfactii si
promitand”o sa ne reintoarcem poate chiar anul acesta, daca nu sigur la insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
anul”.
Insatisfactiile desprinse din afirmatiile respondentilor au avut in vedere 4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
urmatoarele: Motivatii pentru alegere.
[45]
Lipsa unui spatiu de agrement, teren de sport, organizare
trasee, etc
Fara a fi neaparat etaloane de rafinament sau profesionalism , pensiunile de 4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
detaseaza net ca preferinta a respondentilor in ceea ce priveste tipul spatiului
Romania. Criterii de evaluare
de cazare pentru vacantele actuale sau potentiale.
Cei mai multi respondenti opteaza pentru pensiune, hotelurile fiind 4.5 Avantajele / Dezavantajele
considerate „impersonale si reci”. turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
Un respondent oscileaza intre pensiune si hotel , hotarand in functie de
context si anumite elemente ca durata de sejur, destinatia, etc.
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
„ depinde cat confort ne dorim, cat timp stam”.
[46]
Daca bugetul i-ar permite, un respondent ar opta pentru „un hotel de 5*”, in
alte conditii pensiunea fiind destul de avantajoasa. Pentru a-si motiva
alegerea catre pensiune , un respondent afirma”decat un hotel invechit,
normal ca vrei o pensiune unde e totul cat de cat nou si curat”.
„as alege o pensiune pentru ca e mai liniste, nu-mi plac aglomeratiile””. 4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
Sentimentul de libertate
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
„”la pensiune e mai libertin, asta e primul criteriu”’
4.3 Cazare in pensiune vs.
Foarte sugestiv, un respondent afirma „ la hotel vii, stai intr-un fel de bloc cazare la hotel. Optiuni.
imens, pe cand la pensiune stai in mijlocul naturii, e mai rustic”. Motivatii pentru alegere.
Tot impartial este si un respondent care precizeaza” am gasit pensiuni 4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
excelente si hoteluri execrabile, si viceversa”.
[47]
oferit clientilor nu trebuie sa se rezume doar la imbinarea dintre bunuri
materiale si servicii ci este necesar sa i se ofere clientului o experienta
turistica complexa. Ar trebui pus accentul, asa dupa cum sugereaza
afirmatiile multor respondenti, pe faptul ca turistul nu achizitioneaza si
consuma un produs turistic cat urmareste anumite satisfactii. Implinirea
satisfactiilor ii determina sa revina sau sa recomande locatia, asa dupa cum
afirma.
Pentru a satisface cerinţele consumatorilor de produse turistice rurale, pentru Sud MUNTENIA
a determina turiştii să revină la aceeaşi destinaţie turistică este necesar ca
_______
administratorul pensiunii turistice să ofere servicii de calitate. Calitatea
reprezintă întâlnirea aşteptărilor turistului cu caracteristicile serviciilor
oferite: cazare, alimentaţie publică, agrement. Respondentii recepteaza si
interpreteaza factorii de mediu dar si serviciile oferite, conferindu-le o CAPITOLUL IV
anumita semnificatie.Pensiunea este definita de aspecte precum
amplasamentul, serviciile si facilitatile, ambianta. UNITATI DE CAZARE
Nu putini sunt respondentii care precizeaza ca nu s-au mai cazat in ultimii 4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
ani intr-o unitate hoteliera si neavand experienta nu pot evalua serviciile Motivatii pentru alegere.
oferite de acestea.
Un respondent mai exigent acorda hotelurilor de 3 si 4 * nota „5”, iar pe cele 4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
de 5* nu le evalueaza pentru ca nu au avut experiente turistice in astfel de Romania. Criterii de evaluare
unitati.
Pentru un respondent care a beneficiat datorita serviciul sau de „multe 4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
iesiri”” conditiile oferite de pensiunile dinafara tarii sunt „”net superioare””
de imbunatatire a serviciilor
celor oferite in tara. oferite de pensiuni
[48]
Cele mai importante aspecte ale serviciilor turistice achizionate de catre
respondenti si pe baza carora sunt evaluate unitatile de cazare,se refera la:
Un respondent apreciaza initiativa unui proprietar de pensiune de a pune la 4.3 Cazare in pensiune vs.
dispozitia turistilor cazati o carte de oaspeti, in care acestia isi exprimau cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
„reprosurile”dar si aprecierile.Din experienta de turisti a respondentilor se
desprinde necesitatea ca managerii de pensiuni sa investeasca in personal de
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
calitate, ospitalier, receptiv si dispus sa multumeasca chiar si un turist
de pensiunile / hotelurile din
capricios. Romania. Criterii de evaluare
Hotelurile sunt apreciate ca avand conditii mai putin bune decat pensiunile, 4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
asa dupa cum le percep respondentii si o precizeaza in interviuri.
[49]
Neconcordanta intre „ ambalajul prezentat” si „continut”, uneori cu
discrepante flagrante este si acesta un aspect sanctionat de respondenti.
„”ceea ce vezi in prima faza de multe ori e diferit de ce vezi la fata locului, la
o pensiune ma refer, le-as da nota 7”.
Sud MUNTENIA
Respondenţii remarcă şi precizează o multitudine de avantaje ale unităţilor
_______
de cazare de tip pensiuni, dintre care:
Avantaje:
CAPITOLUL IV
Posibilitatea de amplasarea mai buna a pensiunilor
„sunt mai bine puse strategic, hotelul fiind de obicei in oras, nu are curte, nu UNITATI DE CAZARE
poti sa faci un gratar, nu are gradina, hotelul nu are nimic cu exceptia
parcarii”.
4.1 Tipologia unitatii de cazare
„pensiune poti construi si intr-un varf de munte, intr-un loc mai retras”. aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
Amplasarea pensiunii intr-o zona atractiva, cu peisaje frumoase, are mai sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
multe sanse sa atraga clientii si sa le satisfaca asteptarile, pe cand amplasarea Factori de influenta
intr-o zona mai putin ofertanta, ii determina pe proprietarii de pensiuni sa fie
4.2 Facilitati si servicii din
cel putin „ inventivi” pentru a-si atrage clienti. Zona care ofera acces la unitatea de cazare actuala.
atractiile turistice si da posibilitatea de a fi intretinute activitati de agrement, Asteptari. Satisfactii si
poate miza pe atragerea unui numar mai mare de turisti. insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
Oferta de pret flexibila , raport favorabil calitate/pret
4.3 Cazare in pensiune vs.
„ la pensiune platesti mai putin” cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
Pensiunea are facilitati de agrement (curte, leagan, loc de
joaca pentru copii) si mai multa liniste 4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
„ avand in vedere conditiile de agrement, pensiunile sunt net superioare Romania. Criterii de evaluare
hotelului”
4.5 Avantajele / Dezavantajele
Lipsa constrangerii, neconditionarea meselor de un orar turismului de pensiune. Solutii
prestabilit de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
„am facut cam tot ce ne-am dorit, nu ne-a deranjat nimeni, e mai liber ca la
hotel”” 4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
Spatiu intim, restrans si neaglomerat, pensiunea da
posibilitatea unei relationari cu gazdele
[50]
„avantajul e ca intri in contact cu oamenii, dornici sa-ti arate potentialul
zonei, sa-ti ofere ceva hrana, nu sunt doar simplii angajati”, „pur si simplu te
simti ca acasa, e ca si cum ai avea senzatia ca ai o casa la munte”.
„pensiunea e mult mai familiara, hotelurile sunt mari, reci, goale, comuniste
in mare parte”.
„ faptul ca lucreaza oameni tineri, multi dintre ei sunt oameni voiosi, mai _______
poti face o gluma cu ei”.
[51]
Un respondent identifica in „ sefi” dezavantajul turismului de pensiune,
mentionand ca „ multi vad numai banii in fata ochilor si nu persoanele care
aduc banii in pensiuni”. Lipsa de interes sau de orientarea a politicii de
management catre clienti, este sanctionata corect si punctual de respondenti.
„poate printr-o implicare mai mare din partea ministerului, sa-i sustina mai
Regiunea
mult”.
Sud MUNTENIA
Dupa opinia exprimata a unor respondenti, responsabilitatea imbunatatirii
serviciilor din sectorul privat nu ar fi doar responsabilitatea managerilor, ci si _______
a autoritatilor care reglementeaza prin legi, standarde si norme functionarea
unitatilor turistice, si care pot din acest motiv, prin implicare sa stimuleze si
sa incurajeze initiativa privata din turismul de pensiune. Angajamentul
CAPITOLUL IV
autoritatilor in vederea dezvoltarii turismului de pensiune este important si
obligatoriu, dar numai intr-o maniera planificata, sistematica si calificata.
UNITATI DE CAZARE
Perceptia respondentilor cu privire la acest aspect sugereaza o lipsa de
stimulare a initiativelor private , si un nivel scazut sau inexistent al
cooperarii, din partea autoritatilor.Pensiunile fiind in general unitati de talie
4.1 Tipologia unitatii de cazare
mica, sunt mai putin „deschise” catre cooperare sau relatii, dar tocmai aleasa in vacanta actuala /
instaurarea acestor cooperari ar putea aduce suportul financiar necesar Raportarea la anii precedenti
perfectionarii sau imbunatatririi activitatilor proprii. sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Asigurarea unui climat favorabil turistilor (personalul sa fie Factori de influenta
mai ospitalier, mai atent si prompt la nevoile clientilor) 4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Diversificarea serviciilor si imbunatatirea calitatii acestora Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
In acest sens, un respondent indica chiar o locatie pe care o considera serviciile oferite
„ideala’, respectiv Complexul de vile Bran, din Bran. Acest complex „ foarte
4.3 Cazare in pensiune vs.
placut” detine un spatiu vast de agrement, tiroliana, panou de alpinism, cazare la hotel. Optiuni.
minigolf, loc de echitatie, teren de tenis, piscine, club pentru copii, parc Motivatii pentru alegere.
natural cu pomi fructiferi si cateva animale si nu in ultimul rand un personal
foarte prietenos. 4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Sa acorde importanta feedback-ului primit de la clienti si Romania. Criterii de evaluare
mai mult decat atat sa „”actioneze conform parerilor lor”.
4.5 Avantajele / Dezavantajele
Foarte punctual, un respondent apreciaza necesitatea acordarii unei atentii turismului de pensiune. Solutii
deosebite nevoilor clientilor cand afirma „ sa vada nevoia clientului si sa-l de imbunatatire a serviciilor
satisfaca, daca vor sa-si atraga clienti, sa se axeze pe ei”. Atentia acordata oferite de pensiuni
impresiilor formulate de turisti ar putea determina o implicare activa a
managerului de pensiune in directia cresterii calitatii serviciilor si a 4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
imbunatatirii relatiei cu clientii.
[52]
„sa fie semnalizata, sa dai de pensiunea respectiva”,
[53]
Accesarea de fonduri
[54]
Un respondent descrie foarte sugestiv pensiunea ideala afirmand ”undeva in
Hawai, pe malul marii sau poate undeva retrasa in creierii muntilor, poate si
in Delta, dar cu multa liniste si cu un grup de prieteni langa mine”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
[55]
Capitolul V
Surse de informare
[56]
Cuvantul ”Pensiuni” urmat sau nu de zona de interes
Cazare pensiuni
Dupa parerea altor respondenti, cei mai multi dintre ei, informatiile sunt
suficiente pentru ca „ toate site-urile au cam aceeasi structura”.
[57]
5.2. Surse de documentare utilizate pentru obtinerea de
informatii despre pensiuni / Motivatii
[58]
Capitolul VI
Rezervare si plata
„ e cel mai sigur , suni si iei legatura direct cu proprietarul”,„ pur si simplu
imi ofera mai multa siguranta”
CAPITOLUL VI
„ telefonic e cea mai directa si cea mai rapida cale”
REZERVARE SI PLATA
Comunicarea verbala este apreciata si pentru rapiditatea demersului, conform
afirmatiei unui respondent „online nu e la fel de prompt, pana citeste mail-ul,
asa telefonic e ma bine, stii cu cine vorbesti ”. Rezervarea telefonica ofera
oportunitatea unui dialog si da posibilitatea unei selectii mai obiective pentru 6.1 Metoda optima de rezervare
respondenti. Telefonic se pot obtine informatii multiple si obiective, si se a camerelor la pensiunile din
Romania / Comportament
afla disponibilitatea de cazare in timp real.
„poti obtine mai multe informatii, cat faci de la pensiunea respectiva la 6.2 Metoda optima de plata a
obiectivele tuistice, daca e aproape de ele” serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii
„ cel mai bine ar fi sa suni, stai un pic de vorba, vad si cum relationez cu
omul ala, imi place mai mult decat sa-mi a fac un booking pe internet”
[59]
rezervare dar conditioneaza acest demers, dupa cum afirma „ daca mi-ar
raspunde sau ar da un semn ca a primit mail-ul respectiv, cred ca as recurge
in final si la metoda aceasta”.
„ internetul e cel mai comod si cel mai sigur ”, „ internet si din timp”. 6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
Numit generic „ internet”, rezervarile care se pot realiza in acest spatiu se Romania / Comportament
refera in sine la doua formule posibile de rezervare, intre care respondentii
nu fac de regula distinctie. Aceste forme sunt: rezervarea pe site-ul propriu 6.2 Metoda optima de plata a
unitatii de cazare sau prin intermediul unei agentii de turism on line. Prin serviciilor turistice la pensiunile
urmare cei care exclud site-urile proprii unitatilor de cazare, raman cu din Romania/ Motivatii
singura optiune: agentiile de turism on line.
La fata locului
[60]
si asta si gasesc. Atunci imi va fi indiferent cum rezerv. Dar in momentul in
care mi se spune una si gasesc alta, atunci singura solutie este numai sa vad
cu ochiul meu”. Neincrederea in calitatea si autenticitatea informatiei
prezentate pe internet , nefamiliarizarea cu acest procedeu de rezervare, ii
determina pe unii respondenti consumatori sa opteze pentru achizitionarea la
fata locului, trecand pesta faza preliminara de rezervare, asumandu-si
implicit riscurile care pot sa decurga din acest demers.
_______
Respondentii atrag atentia asupra faptului ca sistemul electronic de plata
implementat de unele pensiuni nu prezinta incredere, nu ii inteleg beneficiile
, fiind prin urmare reticenti si neincrezatori in operatiunile virtuale. De aceea
CAPITOLUL VI
cei mai multi prefera contactul direct pentru rezervare si plata in numerar,
aceasta varianta oferindu-le mai multa siguranta. Din respondentii
REZERVARE SI PLATA
intervievati cei mai multi prefera plata in numerar pentru serviciile turistice
achizionate si de preferat la fata locului, fara angajamente anticipate de plata.
Cei care prefera plata cash, invoca cel mai des motivatiile: 6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
modalitate simpla, directa, acesibila, nu sunt adeptii platii in Romania / Comportament
avans, nu au incredere in platile cu cardul
6.2 Metoda optima de plata a
„ metoda de plata cash e sfanta, cred ca metoda cash e cea mai o.k.” serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii
„ cu banii jos, la fata locului”
Nu detine card
[61]
Desi se remarca o tendinta accentuata de a-si planifica vacantele cu ajutorul
internetului, pe care majoritatea respondentilor il gasesc foarte ofertant,
pentru plata serviciilor turistice in special in unitatile de tip pensiuni, este
preferata modalitatea de plata in numerar, la fata locului. Exista o legatura
intre tipul platii si destinatia de vacanta aleasa, astfel ca platile on line sau cu
cardul sunt mult mai putin asociate cu turismul intern, cu atat mai mult
pentru cu cel specific de pensiune.
„e mai sigur, nu intodeauna ai banii potriviti, cu cardul ar fi cel mai o.k. din 6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
punctul meu de vedere”.
Romania / Comportament
„ nu ai tot timpul grija banilor”
6.2 Metoda optima de plata a
serviciilor turistice la pensiunile
agreeaza atat plata cash cat si pe cea cu cardul din Romania/ Motivatii
Aproximativ 20% din respondenti agreeaza atat varianta de plata cash cat si
pe cea cu cardul , afirmand:
„nu fac nici o diferenta, pentru mine e acelasi lucru” sau” amandoua, nu
primeaza nici una”.
„ au mai fost cazuri in care am platit un avans prin banca, mi-au trimis pe e-
mail confirmarea si factura proforma, si diferenta cash la momentul cazarii”.
[62]
Indiferent de procedura de plata agreata, cash sau card, majoritatea
respondentilor prefera sa achite serviciile turistice la momentul cazarii.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VI
REZERVARE SI PLATA
[63]
Capitolul VII
Promovarea turismului de pensiune
Cei care se pronunta cu privire la acest aspect, au generat urmatoarele opinii: PROMOVAREA
TURISMULUI DE
Lipsa totala a promovarii PENSIUNE
„ sincer, e inexistenta”
[64]
Agentiile promoveaza de regula unitatile hoteliere sau unitatile
din afara tarii
„sa faca mai multa reclama”, fara a detalia sau „ prin , "fluturasi, promotii”, PROMOVAREA
„ pe net si la TV”, „ prin motivarea clientului, sa vina cu oferte variate”. TURISMULUI DE
PENSIUNE
„cand dai „ Valea Prahovei”ar trebui sa fie totul pe orase, fiecare structurate,
sa fie promovate dupa anumite criterii”., „ sa fie cat mai amanuntite”.
„imi doresc sa merg intr-o anumita zona si sa caut pe acea zona pensiuni,
atractii turistice’.
[65]
„ informatiile sa fie reale in primul rand, sa prezinte niste poze reale, un tur
virtual..” „ site propriu”.
„sa-si gaseasca un web designer foarte bun, sa le faca un site foarte bun, sa
fie pe prima pagina pe google”.
[66]
„ caut pe sapte site-uri si sunt sapte tipuri de informatii pe fiecare site, in
functie de cat de actualizat e site-ul, dar nu mai stii pe care sa-l crezi, foarte
putine au date actualizate. Plus, am gasit si pensiuni la care am sunat si erau
inchise, ele fiind inca promovate pe site-ul respectiv”.
Optimizare linkuri
Un respondent sugereaza un site care i se pare bine promovat „infoturism”, Sud MUNTENIA
cu multe informatii bine structurate.
_______
Forumuri de discutii si comentarii, bloguri
„sa fie niste comentarii din partea turistilor, ce nu i-a placut, sa faca o poza, PROMOVAREA
un blog ceva..”. TURISMULUI DE
PENSIUNE
O promovare adecvata a pensiunilor ar presupune folosirea optima a cailor
de informare si convingere din spatiul virtual, iar eficienta poate fi apreciata
pozitiv doar in masura in care clientul potential ia decizia de cumparare a
7.1 Activitatea agentiilor de
produsului turistic . turism in promovarea turismului
de pensiune/ Aprecieri si
Daca demersul in orice afacere are printre altele, la baza, si intuitia privind preferinte
evolutia pietei, in turism ea este mai putin necesara, tinand cont de faptul ca
7.2 Promovarea pensiunilor din
nevoia de recreere, relaxare si odihna se va manifesta permanent, cererea Romania pe internet /
pentru aranjamente turistice nu va disparea nici ea. Intotdeauna pentru Preferinte, aprecieri
consumararea unui produs turistic se vor gasi persoane dezirabile si
solvabile, motiv pentru care procuparea pentru imbunatatirea si
diversificarea serviciilor, atragerea de noi clienti si crearea cadrului pentru ca
turistii sa gaseasca la destinatia vacantelor un raspuns al aspiratiilor lor, se
justifica.
Chiar daca turistii sunt in general mai prudenti in ceea ce priveste bugetul,
dat fiind contextul actual de criza, ei nu ezita sa-si organizeze aranjamente
turistice, si asa dupa cum reiese din interviurile aplicate, cu precadere este
vizat spatiul turismului de pensiune. Nu in ultimul rand, cu un marketing
adecvat, concretizat in practica intreprinzatorilor turismului de pensiune si
asociat cu alte tipuri de sprijin coordonat si profesionist , proprietarii de
pensiuni pot intampina cerintele turistilor cu structuri de cazare si
recreationale de calitate.
[67]
Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Titlul proiectului: Întreprinzători în turism – Pensiuni în România
Editorul materialului: Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri
Data publicarii: martie 2012
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene
sau a Guvernului Romaniei
Partener principal:
Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri - FNTM
Sediu proiect: Str. Cristofor Columb, Nr.2,Sector 1, Bucuresti
Tel. (+40) 21 210 08 52. Fax: (+40) 318145925
E-mail: info@fntm.ro
Web: www.fntm.ro
Parteneri proiect:
Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA, www.asaja.com
Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC, www.antrec.ro
[68]