UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE

I MEDICIN VETERINAR I. I. de la BRAD IAI

Sef lucr. dr. Radu Adrian Moraru

TURISM
RURAL
(SUPORT DE STUDIU I.D.)

Anul III IEA

- 2014 -
 TURISM RURAL
CUPRINS
Pag.
Introducere ....3
U.I. 1. TURISMUL RURAL CONSIDERATII GENERALE........5
1.1. Conceptele de turism rural i agroturism.....................................6
1.2. Formele turismului rural........................................................8
1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism......12
1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural..................20
1.5. Oferta si productia turistica rurala.............................27
U.I. 2. CADRUL DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL....................32
2.1. Bazele si motivatiile turismului rural..........................................34
2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural .....34
2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural ....37
2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc.....................39
2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in
Romania ...............39
2.2.2. Deosebirile dintre pensiunile turistice rurale i cele
agroturistice..................................................................................42
2.2.3. Clasificarea pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor
agroturistice..................................................................................43
U.I. 3. PRODUSUL TURISTIC RURAL...................................................59
3.1. Satul romanesc-produs turistic....................................................55
3.1.1. Definirea si identificarea satelor turistice............55
3.1.2. Criterii de omologare a satelor turistic........56
3.1.3. Tipologia satelor turistice..............................59
3.2. Structura produsului turistic...............................................60
3.3. Procesul de crearea a produsului turistic rural.............................67
3.4. Resursele si activitatile turistice rurale...........................................71
3.5. Serviciile turistice rurale..........................................73
3.5.1. Clasificarea serviciilor turistice............74
3.5.2. Serviciile turistice complementare ..................76
3.6. Consumatorii de produse turistice rurale.......................................80
3.7. Trsturile proprietarilor de pensiuni turistice rurale si
agroturistice..................................................................................87
3.8. Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul
european89
U.I. 4. MANAGEMENTUL IN TURISMUL RURAL.............94
4.1. Principalii indicatori utilizati in turismul rural.........................96
4.2. Modalitati de maximizare a veniturilor unei pensiuni turistice
rurale ......................................................100
4.3. Analiza economic i financiar si planul de afacere in
agroturism..................................108
4.4. Brandingul local in turismul rural ...........................110
Bibliografie .....115
Rspunsuri la testele de autoevaluare .........118

2
 INTRODUCERE

Practicarea turismului rural s-a extins din ce n ce mai mult n a doua

jumtate a secolului al XX-lea, n aproape tot continentul european. O vacan la
ar a intrat n obinuina iubitorilor de aer curat, natur, spaii pur ecologice.
Cutarea mediului rural, pentru odihn i recreere este o tendin general n
practica mondial a turismului actual. De aceea, regiunile rurale ale Europei
nscriu turismul, rnd pe rnd, n cadrul politicilor de dezvoltare local pe viitor.
Turismul integrat n zonele i localitile rurale reprezint o alternativ de
a rezolva, n acelai timp, probleme ce privesc, pe de o parte, satul, iar pe de alt
parte oraul. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii
amenajrii teritoriului, ale echilibrului ora-sat, conturndu-se astfel o schimbare
social ce ofer posibilitatea populaiei de la ora s-i regseasc rdcinile,
valorile culturale, destinderea fizic, linitea i calmul pierdute sau uitate.
n rile Uniunii Europene, turismul rural nu este un fenomen nou. De-a
lungul timpului, pentru majoritatea rilor U.E. timpul nsemnnd cteva
decenii cazarea turitilor s-a practicat de o manier mai mult sau mai puin
spontan ori organizat.
Noutatea din acest domeniu se manifest prin expansiunea fenomenului
turistic n spaiul rural. Aceast expansiune se explic, pe de o parte, prin
relansarea dezvoltrii regiunilor rurale i, pe de alt parte, prin diversificarea
formelor de practicare a turismului de mas. De aceea, rile U.E. nscriu turismul
n cadrul politicilor de dezvoltare local pe viitor, sub denumirea specific de
turism rural.
Intrat n obinuina vacanelor multora dintre turitii lumii, turismul rural a
devenit o practica curenta. Pentru marea majoritate a locuitorilor Europei, celor
dou Americi, Noii Zeelande, Australiei, vacanele la ar sunt preferate din ce n
ce mai mult, att de utilizatori (turiti) ct i de prestatori (amfitrioni/proprietari
ori angajai ai acestora). Activitatea s-a dovedit a fi rentabil - mai ales ca urmare
a schimbrii preferinelor i obinuinelor turitilor ctre turismul individual - n
dauna turismului de mas sau a celui de tip industrial.
Activitile din sfera turismului pot relansa economic satele, dac
atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora - de a primi i accepta n mijlocul
lor valul risipitorilor i pretenioilor oaspei este receptat favorabil.

3
 Modulul de fa este structurat n 4 uniti de nvare, variate att ca
ntindere ct i din punctul de vedere al complexitii, motiv pentru care timpul
necesar de lucru recomandat pentru studiul individual este diferit, de la o unitate
de nvare la alta.
Prima unitate de nvare cuprinde abordari conceptuale referitoate la
termenii ce definesc turismul rural si agroturismul si continutul acestora, fiind
evidentiate interferentele si diferentele dintre cele doua notiuni. Totodata sunt
prezentate diferitele forme pe care le imbraca turismul rural si efectele negative si
pozitive ale desfasurarii acestor activitati.
A doua unitate de nvare se refer la cadrul legal al desfasurarii
activitatilor turistice rurale si factorii care stimuleaza dezvoltarea acestora, precum
si motivele vzitarii spatiului rural. Sunt surprinse unele aspecte ce diferentiaza,
conform legii, pensiunile turistice rurale de cele agroturistice si conditiile de
clasificare a acestora.
Cea mai ntins i mai complex unitate de nvare este cea de-a treia, n
cuprinsul ei fiind descrise structura si procesul de realizare a produsului turistic
rural, tipologia serviciilor turistice, resursele si activitatile turistice rurale si
principalele tipuri de sate turistice. Sunt precizate conditiile ce trebuie indeplinite
de o localitate rurala pentru afi omologata ca sat turistic si sunt caracterizati
principalii consumatori si ofertanti de produse turistice rurale.
Ultima parte a acestui modul cuprinde noiuni despre brandingul local in
turismul rural, posibilitatile de crestere a a veniturilor pensiunilor turistice rurale,
fiind prezentati si cei mai utilizati indicatori in turismul rural.
n realizarea acestui material ne-am sprijinit pe un bogat material
documentar, pe care l prezentm selectiv n bibliografie i pe care l recomandm
studenilor pentru completarea cunotinelor i rezolvarea testelor.

4
 Unitatea de nvare 1
TURISMUL RURAL - CONSIDERAII GENERALE

CUPRINS (U.I. 1)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.1) .5
Instruciuni ....5
1.1. Conceptele de turism rural i agroturism.....................................6
1.2. Formele turismului rural........................................................8
1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism......12
1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural..................20
1.5. Oferta si productia turistica rurala.............................27
Rezumat (U.I. 1) ..29
Bibliografie (U.I. 1) .................................................................................30

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 1)

Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor noiuni

referitoare la conceptele de turismul rural si agroturismul si continutul acestora;
interferentele si diferentele dintre cele doua notiuni, diferitele forme pe care le
imbraca turismul rural si efectele negative si pozitive ale desfasurarii acestor
activitati. La finalizarea studiului U.I. 1,cursanii vor dispune de competene
pentru:
utilizarea corect a termenilor de specialitate
descrierea continutului si a activitatilor presupuse de turismul rural
cunoasterea principalelor forme de turism ce se pot desfasura in spatial
rural
evidentierea asemanarilor si a deosebirilor dintre turismul rural si
agroturism
recunoasterea avantajelor si dezavantajelor determiniate de turismul
rural
evaluarea ofertei si productiei turistice rurale.

Instruciuni (U.I. 1)

Pentru aceast unitate de nvare este necesar ca studiu individual o

perioad de cca. 3-4 ore. Cunotinele dobndite n timpul studiului pot fi
verificate pe baza unui un test de autoevaluare care va ncheia U.I. 1. La sfritul
modulului se vor gsi rspunsurile corecte la toate testele de autoevaluare care au
5
fost inserate n acest material. De asemenea, o lucrare de verificare care s
cuprind aspecte din cadrul acestei uniti de nvare va fi prezentat la finalul
U.I. 2.

6
 1.1. Conceptele de turism rural si agroturism

n ncercarea de a defini conceptul de turism rural i agroturism, de-a

lungul timpului mai muli autori au nuanat aceste dou noiuni, expunndu-le n
mai multe contexte i accepiuni, prezentnd astfel de cele mai multe ori
particulariti ale diferitelor zone rurale cu potenial turistic. Astfel, n ansamblul
economiei locale, turismul rural a fost definit ca o form de valorificare
turistic a spaiilor rurale prin exploatarea resurselor naturale, a valorilor i
tradiiilor culturale i istorice, a produselor agricole i prin produsele de marc
consacrate ilustrative ale identitii regionale, etnografice i culturale, care s
acopere nevoile consumatorilor, n materie de primire, alimentaie, activiti
recreative i diverse servicii (Gheorghiu i colab., 1998).
n varianta Organizaiei Mondiale a Turismului, turismul rural este definit
ca fiind o form a turismului care include orice activitate turistic organizat i
condus n spaiul rural de ctre populaia local, valorificnd resursele turistice
locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum i dotrile, structurile
turistice, inclusiv pensiunile i fermele agroturistice.
Privit n ansamblu, turismul rural include o gam larg de modaliti de
cazare, de activiti, evenimente, festiviti, sporturi i distracii, care se
desfoar ntr-un mediu tipic rural. In accepiunea psihologic turismul rural
reprezint o stare de spirit care implic att ospitalitatea comunitii rurale
gazd, ct i consideraie i respect pentru mediul rural din partea turitilor, acesta
se practic n intimitatea comunitilor rurale, singurele n msur s creeze o
atmosfer lipsit de artificialitate i s arate un mod de via tradiional i
nrdcinat n comunitatea respectiv. Accepiunea geografic subliniaz
caracterul general al turismului rural, acesta manifestndu-se n spaiul rural
indiferent de caracteristicile fizico-geografice ntlnite (Petrea i Petrea Rodica,
2000).
Turismul rural poate fi definit drept un concept care acoper activitile
organizate i conduse la nivel local, bazate pe atraciile mediului natural i uman
(Popa, 2009). Componentele de baz ale turismului rural cuprind cazare,
alimentaie, transport, agrement, activiti sportive i de recreere, precum i alte
multe forme care pot fi practicate n funcie de potenialul fiecrei comuniti
rurale n parte.

7
 Agroturismul reprezint o form particular de turism rural cu un grad
de complexitate mai ridicat, cuprinznd att activitatea turistic propriu-zis
(cazare, pensiune, prestri de servicii, sport, distracie etc.), ct i activitatea
economic, de regul agricol practicat de gazdele turitilor (activiti de
producie, de prelucrare a produselor agricole n gospodrie i de comercializare
a acestora) (Brezuleanu, 2006).
Prin agroturism se valorific astfel, n mod superior, resursele naturale i
antropice ale zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populaiei rurale.
Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune: cazarea n gospodria
rneasc (pensiune etc.), consumarea de produse agricole din gospodria
respectiv, participarea ntr-o msur mai mare sau mai mic, la activitile
agricole specifice (Stnciulescu Gabriela i colab., 2002).
Agroturismul are la baz o nevoie a localnicilor din mediul rural de a-i
valorifica propriile produse, de a-i suplimenta de cele mai multe ori sursele de
venit prin transformarea unei pri a unei gospodrii n locuri de cazare pentru
turitii care accept agroturismul ca o form de turism ntr-un mediu tradiional i
pitoresc.
Agroturismul este o form a turismului rural care utilizeaz pentru cazare
i servirea mesei numai pensiunile turistice i fermele agroturistice beneficiind de
un mediu nepoluat i pitoresc, de atracii turistice naturale i de valorile culturale
i istorice, de tradiiile i obiceiurile prezente n mediul rural (Glvan, 1999).
Agroturismul mai poate fi definit din punct de vedere al spaiului de
cazare, al activitilor i al divertismentului. Valorificarea unui excedent de cazare
existent n gospodria rneasc, pregtit i amenajat special pentru primirea de
oaspei, este un element important al agroturismului.
Din punct de vedere al activitilor care graviteaz n jurul gospodriei
rneti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri i servicii oferite
de gospodria rneasc, spre consumul persoanelor care, pe o perioad
determinat de timp, vin n mediul rural pentru relaxare, odihn i agrement, cure
terapeutice, tranzacii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, iniiere n arta
meteugurilor tradiionale, pentru studii i documentare, precum i multe alte
activiti (Mitrache, 1996).
n ceea ce privete divertismentul, varietatea i unicitatea celor care se
ofer a fi gazde reprezint elementele particulare ale acestei forme de turism rural,

8
tiindu-se c interaciunea dintre turist i gazd n practicarea agroturismului este
un element cheie.
n literatura de specialitate se distinge urmtoarea definiie dat
conceptului de agroturism: activitatea de primire i ospitalitate realizat de
ntreprinztorii agricoli individuali sau asociaii precum i de familiile lor
utiliznd propria ntreprindere (gospodrie, exploataie) sau una nchiriat astfel
nct activitatea desfurat s fie ntr-un raport de complementaritate cu
activitile aferente culturii terenului, silviculturii i creterii animalelor, acestea
trebuind s constituie i n continuare activiti principale (Ceccacci, 1999).
Agroturismul este o mbinare a activitilor agricole cu serviciile turistice
n interiorul exploataiilor agricole, care poate constitui o soluie complementar,
de sprijinire direct a dezvoltrii agriculturii, cu efecte pozitive, att de natur
economic, ct i social (Drghici, 2003).
Aceast form de turism necesit participarea la o gam larg de activiti
legate de ferm cum ar fi: pregtirea produselor pentru pia sau culesul
produselor pentru uzul personal, de asemenea, petrecerea mai multor zile ca
oaspei ai fermei sau vizitarea festivalurilor i a muzeelor agricole ca i a altor
asemenea atracii turistice (Brown, 1998).
Punctele cheie ale unei activiti n domeniul agroturismului sunt
reprezentate de aptitudinile fermierilor pentru relaiile cu publicul, aspectul estetic
al fermei i apropierea fermei de un centru urban reprezint trei puncte cheie ale
unei activiti de succes n domeniul agroturismului (Hilchey, 1993).
Dei se desfoar n spaiul rural, agroturismul i turismul rural sunt dou
concepte care, pentru unii autori, au acelai coninut, (Braoveanu i colab., 1995)
iar pentru alii, sunt dou noiuni diferite (Glvan, 1999).
Practica arat c aceste categorii se identific pn la un anumit nivel, au
un numitor comun care scoate n eviden att elemente de comunitate, de
incluziune, ct i elementele diferite care conduc la departajare, la difereniere
Ambele tipuri de turism au ca spaiu de desfurare mediul rural, iar prin
activitile incluse genereaz circulaie turistic i venituri suplimentare pentru cei
care presteaz servicii turistice. Cele dou tipuri de turism sunt rezultatul, pe de o
parte, al comportamentului omului modern, dornic de vacane ct mai originale,
de rentoarcere la natur, iar pe de alt parte, constituie alternative posibile de
relansare a zonelor rurale n perspectiva dezvoltrii durabile a spaiului rural.

9
 n clarificarea acestor termeni i stabilirea interferenelor exist dou
tendine de definire a acestor noiuni. n prima categorie, criteriul de definire
utilizat este ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care
beneficiaz comunitatea rural sau numai o parte a acesteia. n cea de-a doua
categorie, criteriul de difereniere se bazeaz pe ponderea diferitelor elemente
constitutive ale ofertei turistice. Sub acest aspect, termenul de turism rural
cuprinde i cultura, istoria, tradiiile existente n spaiul rural, care mpreun cu
cele specifice din gospodria rneasc constituie componente ale ofertei
turistice.
Agroturismul i turismul rural interfereaz i se completeaz reciproc ntr-
o foarte mare msur, n special prin serviciile de cazare, de alimentaie i
transport care se ntlnesc la ambele forme de turism, serviciile de oferire a mesei
att n cadrul turismului rural ct i a agroturismului, se bucur de condiii
speciale n ceea ce privete varietatea, calitatea i prospeimea serviciilor oferite
de ctre gazd, care de cele mai multe ori procur produsele necesare din
gospodria proprie (Brezuleanu, 2009).
Agroturismul contribuie pe lng obinerea unor venituri complementare
pentru populaia local i la realizarea unor obiective sociale cum ar fi:
continuitatea activitilor agricole ntr-un mediu slab-productiv, mobilizarea unui
numr nsemnat de gospodrii i de persoane, ridicarea nivelului general de
civilizaie a unei categorii de populaie care triete izolat, ameliorarea
comportamentului social n relaiile umane, cultivarea relaiilor umane i chiar
ameliorarea situaiei igienico-sanitare din multe localiti rurale.

10
 1.2. Forme si tipuri de turism rural

Principalele forme pe care le poate adopta turismului rural sunt:

a) turism rural de tip familial, in care gospodaria gazda pune la dispozitia
turistilor bucataria proprie, urmnd ca acestia sa-si asigure singuri prepararea
mesei si procurarea majoritatati alimentelor prin reteaua comerciala locala,
pregatita la rndul ei sa faca fata unor asemenea solicitari
b) turism rural practicat de gospodariile pensiune, destinate unui grup de 10 -
20 de gospodarii apropiate care practica turismul rural n solutia limitata de
cazare si mic dejun
c) turism rural spontan, care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala,
nedirijata, cu ramneri solitare sau n grupuri restrnse n gospodariile
taranesti pentru scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii,
prepararea mesei sau alte servicii

n ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in
cadrul caruia se delimiteaza urmatoarele tipuri:

Turismul cultural :
Implica cele mai diverse categorii sociale si de varsta si consta n vizitarea
siturilor rurale a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice,
caselor memoriale, muzeelor s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori
sau datini traditionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol)
sau evenimente sociale din viata comunitatii (hramuri, nunti).
Pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile tinere, n
special elevi si studenti, sub forma turismului scolar de nvatare sau descoperire.
Din pacate, desi este o forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica
precara a habitatului rural si absenta unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip
de turism sa fie aproape exclusiv de pasaj, impactul economic asupra detinatorilor
patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.

Turismul curativ:
Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile
(absenta poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa),
prezenta izvoarelor de ape minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a
salinelor, toate asociate eventual cu posibilitatile de aplicare a remediilor
11
consacrate n medicina populara (fitoterapia, apiterapia, hidroterapia).Existenta
disponibilitatilor de acest fel pot conduce la elaborarea unor oferte turistice care
pot rivaliza cu cele din statiunile balneare si climaterice consacrate.

Turismul sportiv, turismul de aventura:

Turismul de aventura foloseste mprejurimile sau mediul natural ca sursa de
producere a senzatiilor de descoperire pentru practicantii sai. Obiectivul sau de
baza este sa poata transmite aceste senzatii si are nevoie de spatii putin utilizate
din punct de vedere turistic.
Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor
sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice,
speleoturism, sporturi de iarna, orientare turistica. n anumite situatii, turismul
sportiv capata accente de turism de aventura, atunci cnd obiectivul l constituie
practicarea unor activitati, desemnate n limbajul de specialitate prin sintagma de
sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fara motor s.a.).
Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita o anumita politica
manageriala a produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).
Altele n schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata
desigur de favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii
(sporturile de iarna, pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistica,
speleoturismul).

Turismul religios:
Presupune vizitarea unor lcauri de cult, participarea la evenimente
religioase importante (hramuri, srbtoarea de Pati). Poate avea, de asemenea, un
impact deosebit n dezvoltarea turismului rural prin conturarea unor destinatii
certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, n acest sens, exercitate de
pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes n Franta si Stonehenge
n Marea Britanie. Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si
spirituale remarcabile, au intrat de mult timp n sfera atractiei turistice: Putna,
Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Agapia, Neamt, Tismana si multe altele
carora li s-ar putea adauga, in conditiile unei promovari corespunzatoare,
bisericile si manastirile din mediul rural al judetului Olt.

12
 Turismul de agrement:
Se practica sub forma neorganizata si consta n petrecerea partiala sau
integrala a concediului individual sau cu familia, ntr-un spatiu de cazare (casa,
camera mobilata) existent n mediul rural, obtinut prin diverse modalitati:
mostenire familiala, nchiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau
rude. n linii generale, mbina caracteristicile turismului pentru natura cu cele ale
turismului de sanatate.

Turismul ecologic:
Termenul ecoturism este strns legat de turism verde, identificarea celor doua
forme nefiind incorecta. Ecoturismul este segmentul turistic n care pastrarea
spatiului natural n care este amplasat este prioritara, deoarece profilul sau este
conservarea nainte de orice alta activitate. Este o forma de turism preocupat n
special de mediul nconjurator si dezvolta contactul cu natura, fiind desfasurat n
zone naturale cu o ridicata valoare ecologica.
Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale
abilitate (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul
Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale,
Fondul pentru Natura Salbatica, numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este
una benefica, fiind conceputa ca un instrument util in asigurarea bunurilor
naturale si culturale valoroase prin activitati si politici speciale de protectie.
Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale
traditionale, care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane
perene, care sa contribuie substantial la evolutia comunitatilor locale. Ecoturismul
a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar pentru a
materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia
patrimoniului universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a
UNESCO (1972), primul document care realizeaza o reconciliere a celor doua
elemente ale mediului inconjurator: naturala si culturala. Romania se afla intre
primele tari din lume care a abordat protectia mediului inconjurator pentru turism,
care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat:
Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul secolului XX,
la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.

13
 Turismul verde:
Este forma de turism n care peisajul este componenta prioritara, iar
obiectivul sau este integrarea vizitatorului n mediul uman si na tural. Turismul
verde este definit ca turism preocupat n mod special de mediul nconjurator si
care se dezvolta n contact cu natura.

Agroturismul:
Este un segment al turismului rural, cu particularitatea ca se practica n
ferme, de preferinta active, oferindu-i-se turistului posibilitatea de a participa la
diverse activitati agrozootehnice.

Alte tipuri de turism ce pot fi practicate in mediul rural:

turismul de litoral (balnear-maritim) practicat pentru cura
heliomarin, bi de nmol, cura climateric marin;
turismul montan cuprinde drumeia, cura climateric (aer curat,
ozonificat, schimbarea altitudinii etc., sporturi montane extreme);
turismul de vntoare i pescuit rspndit n toate zonele rii;
turismul de reuniuni i congrese legat de manifestri tiinifice, de
instruire, de bilan, de alegeri etc.;
turismul de afaceri cu tendin accentuat de cretere;
turismul comercial-expoziional legate de trguri, expoziii, burse;
turismul de festivaluri i carnaval prilejuit de festivaluri importante
culturale i de agrement;
turismul sentimental deplasare cu persoana iubit cu scopul asigurrii
intimitii;
turismul nostalgic revenirea la locurile copilriei sau cele cu
semnificaii speciale;
turismul familial vizitarea prinilor, copiilor, rudelor apropiate;
turismul de evenimente deplasri n spaiu rural pentru a participa la
evenimente ocazionate de nuni, botezuri, ziua fiilor satului etc.

14
 1.3. Coninutul activitilor de turism rural i agroturism

ncepnd cu anii 1970, turismul rural n Europa a resimit puternic

impactul schimbrilor importante n atitudinile i preferinele consumatorilor,
rezultnd un ritm accentuat de schimbare n coninutul produsului turistic rural.
Deplasarea dinspre turismul de mas ctre turismul individual i modificarea
preferinelor privind tipul de vacan, i-a determinat pe productorii de voiaje
turistice s gseasc alternative pentru destinaiile spre litoral i munte. Interesul
crescut pentru sport, sntate, peisaje, cutarea autenticului, locuri de mici
dimensiuni, au stimulat dezvoltarea agroturismului .
Turismul rural se bazeaz pe trei elemente principale: spaiul, oameni i
produse. Aceste elemente ale activitii de turism rural sunt variate n funcie de
regiune sau ar, deoarece descriu realiti foarte diferite.
Spaiul rural s-a format prin juxtapunerea mai multor entiti care au,
fiecare n parte, prezent i viitor propriu, iar exploatarea lor n interes turistic nu se
face pe un teren uniform, pe aceeai baz geografic, social, economic sau
cultural.
Zonele geografice, atraciile turistice diverse, condiiile economice variate,
resursele umane diferite din punct de vedere cantitativ i calitativ fac ca ceea ce
este de dorit sau posibil ntr-un anumit loc s nu fie la fel n alt loc; ceea ce este
benefic sau tolerat ntr-un loc sau pentru un anumit grup uman poate deveni nociv
sau intolerabil ntr-un alt loc sau pentru un alt grup uman.
Satul a ocupat nc de la nceputurile activitilor umane un loc dominant
n ansamblul reelei de aezri care s-a organizat n cadrul unui anumit peisaj
geografic.
Prin istoria, continuitatea i prezena sa permanent n teritoriu, el a
contribuit din plin la transformarea mediului geografic.
Toate schimbrile aprute n structura social-economic n decursul
timpului sunt reflectate n viaa cotidian a satului, care a pstrat n interiorul su,
elemente valoroase ce marcheaz principalele trsturi istorice i culturale.
Aezrile rurale prin principalele lor componente vatr moie, populaie,
ocupaii, tradiii, obiceiuri prezint importante valene turistice.
Turismul rural dei are o istorie mai veche, practic a luat un mai mare
avnt n ultimul deceniu, cu sprijinul a numeroase asociaii de profil, multe la
nivel de jude.

15
 Pentru nceput, turismul rural se axeaz pe servicii turistice de baz, fiind
influenat i de dotrile de infrastructur pe care le deine habitatul rural.
Un element definitoriu care alctuiete structura turismului rural l
constituie dezvoltarea susinut a serviciilor de divertisment i agrement rural. n
condiiile n care se vor crea premisele de suport pentru agrementul rural i
numrul turitilor care vor prefera asemenea vacane va crete. Locuitorii din
mediul rural trebuie s fie principalul element n activitatea de turism rural pentru
a fi principalii beneficiari.
In raport cu activitatea turistica, factorul uman din spatiul rural poate
indeplini mai multe roluri (1 ):
a) omul amfitrion reprezinta gazda turistilor, respectiv
proprietarul unei structuri de primire turistice (de cazare sau/si
alimentatie publica) sau a unei baze turistice de agrement, transport etc.;
b) omul lucrator in turism persoana angajata in structurile de
deservire ale turismului, care isi castiga cele necesare traiului in urma
muncii platite in domeniu;
c) omul prestator de diverse servicii locale (frizerii, farmacii,
magazine etc.), care sunt puse atat la dispozitia rezidentilor cat si a
turistilor;
d) omul membru al colectivitatii locale care este prezent in
programul turistilor, direct sau indirect, prin activitatea pe care o
desfasoara si bunurile pe care le detine in proprietate (casa, gradina,
animalele, livezile etc.)
e) omul cu responsabilitati administrative locale- care activeaza in
cadrul primariilor, a consiliilor locale, a unitatilor medicale umane, a
posturilor de politie etc.

Ospitalitatea tradiional a ranului trebuie s fie nsoit de o pregtire

specific activitii de cazare turistic, iniiativa privat trebuie s se integreze
ntr-un plan colectiv de dezvoltare global, iar aportul fiecruia trebuie s
contribuie la montajul produselor turistice, oferind vizitatorului consumator
satisfacia unei cazri civilizate, nsoit de serviciile corespunztoare i, n acelai
timp, posibilitatea descoperirii unor locuri i oameni noi.

1 Talaba, I. (2006) Comunitatile locale si responsabilitatile lor pe linia dezvoltarii turismului

ural, p. 151, n: Talaba, I., Stoian, Maria, Paduraru T. (2006) Turismul rural romanesc Metode
decercetare si analiza; Probleme de impact, Editura Performantica, Iasi, pp.149-158;
16
 Ferma, satul, spaiul rural sunt imagini sau motive pentru care turitii vin
s-i petreac vacanele la ar. Ferma, rmne un simbol foarte puternic pentru
locuitorul din mediul urban, fiind casa fermierului, a ranului, a celui care
cunoate secretele naturii, locurile cele mai bune de pescuit, de cules ciuperci
apreciate de consumatori, este locul n care se cresc animale domestice cu care
oreanul a pierdut contactul, este locul unde se pot mnca fructe proaspete, locul
unde se succed generaii, este locul cu un mod natural de via .
Satul ocup un rol deosebit de important n imaginaia oreanului,
semnificnd dimensiunea uman, animaia local specific, evoc primria,
cafeneaua, coala, biserica, locuri care au marcat viaa oamenilor secole de-a
rndul. Satul grupeaz artizani comerciani, mici ntreprinztori, activi locali care
fac viaa mai uoar la ar. Satul reprezint de asemenea, locul de batin, a celor
mai frumoase srbtori, a celor mai frumoase obiceiuri de nunt, botez sau de
iarn.
Spaiul rural reprezint ntregirea activitii de cazare la ferm sau
gospodria ranului i a vieii satului n slujba agroturismului . Turitii doresc s
parcurg acest spaiu rural sau s acioneze n slujba acestuia. Spaiul rural
reprezint simbolul libertii, respiraiei, apei nepoluate, verdeei, a locurilor pline
de flori, a parfumurilor i cnturilor, invitnd la contemplaia peisajelor, dar i la
activiti fizice de-a lungul potecilor, pe malul rurilor i lacurilor, traversnd
dealurile, munii etc. Toate aceste activiti n plin natur constituie un criteriu
important n alegerea petrecerii vacanelor la ar.
Ferma, satul i spaiul rural, mpreun sau separat constituie farmecul
turismului rural prin atractivitate. Turismul rural trebuie neles ca o form de
activitate care asigur populaiei urbane cele mai adecvate condiii de terapie
mpotriva stresului determinat de tumultul vieii cotidiene.
Aceast form de turism este puternic influenat de factorii psihologici i
se adreseaz prin excelen iubitorilor de natur, celor care tiu s o foloseasc n
avantajul sntii i reconfortrii lor fr s o distrug.
Principalele categorii de servicii oferite: de cazare, de alimentaie trebuie
s se situeze la un nalt nivel calitativ. n plus, serviciile de alimentaie n
agroturismulse bucur de condiii speciale prin varietatea, calitatea, dar mai ales
prin prospeimea produselor oferite de ctre gazd, care dispune i de capacitatea
de producie respectiv.

17
 Se cunoate c turismul rural, prin funcia lui de consumator, aduce o
cretere a veniturilor n locurile unde aceti turiti se deplaseaz temporar, datorit
faptului c agroturismul , pe lng serviciile de cazare solicitare, recurge i la
serviciile de alimentaie, achiziioneaz amintiri, articole cu specific local, diferite
bunuri etc.
Agrementul reprezint un element esenial care contribuie la reuita
vacanelor la ar. El poate mbrca diferite forme, plimbri, escaladri pe
versani, coborre cu pluta, studiul sau observarea naturii, a vieuitoarelor,
participarea la festivaluri rurale, la sporturi care cer mediu rural obligatoriu,
fotografiere, filmat, drumeie, ciclism, echitaie, vntoare, pescuit, cunoaterea
zonelor etc.
Ca form a turismului de mas, turismul rural se preteaz att turismului
individual ct i de grup (n special grupurilor mici, familiale) i este practicat
ndeosebi la sfrit de sptmn sau n timpul vacanelor.
n ceea ce privete limitele de vrst, pentru linitea i bogia cadrului
natural, pentru confortul oferit de locuinele steti modern amenajate, pentru
alimentaia sntoas i bogat n vitamine, ca i pentru multiplele posibiliti de
practicare a sportului n aer liber, turismul rural vine n ntmpinarea dorinelor
tuturor categoriilor de vrst, fiind practicat att de persoane de vrsta a treia ct i
de ctre generaia tnr.
Intensitatea de continu cretere a activitii turistice n diferite regiuni
determin un impact puternic asupra comunitilor locale ale acelor regiuni. De
cele mai multe ori, impactul este unul pozitiv, dar nu trebuie neglijate nici
situaiile n care efectele au fost negative. n cadrul acestui impact, o dimensiune
important, n afara celei economice, o constituie dimensiunea social-cultural.
Impactul turismului rural asupra comunitilor locale se evideniaz prin
dimensiunea extensiv, care face referire la caracteristicile localitii, cum ar fi:
rolul ei ca destinaie turistic, natura activitii turistice, raportul turiti / rezideni,
tipurile de turiti, sezonalitate, etc.
n regiunile turistice, comunitile locale trec printr-o secven de reacie,
ca urmare a dezvoltrii turismului n zon, schimbndu-i percepiile pe msura
experienei.
Raportul turiti/rezideni ofer informaii asupra intensitii fluxului
turistic.

18
 n ultima vreme se cunoate o cretere a acestui raport pe msur ce o
anumit destinaie turistic trece prin stagii succesive de dezvoltare.
Sezonalitatea i pune amprenta asupra reaciilor comunitii prin fluxurile
accentuate de turiti n perioade de vrf, fiind i motivul pentru care vacanele
localnicilor sunt adesea stabilite innd cont de sezonalitate.
Dimensiunea intrinsec se refer la caracteristici ale membrilor
comunitii gazd care afecteaz variaiile impactului turismului asupra
respectivei comuniti: grad de implicare, caracteristici economico-sociale,
apropiere de cas, perioad de edere etc.
Relaiile dintre oaspei i localnici sunt privite ca o balan ntre costuri i
beneficii, pentru ambele pri. Gradul de implicare a indivizilor i industria
turistic este important pentru echilibrul acestei balane, deoarece influeneaz
msura n care beneficiile sunt percepute ca fiind mai mari dect costurile.
Persoanele care i bazeaz existena pe activitile turistice sunt nclinate
fie s supravegheze impactul pozitiv al turismului, fie s accepte mai uor
impactul negativ al acestuia asupra comunitii n care triesc.
Activitile de turism rural i agroturism se bazeaz pe o mulime de
elemente specifice, larg utilizate n limbajul curent i cel de specialitate cum ar fi:
motivul sejurului, durata sejurului, recreere, cltorie, vizit, excursie etc.
Motivul sejurului este un criteriu care conduce la structurarea cltoriilor
dintr-o localitate sau ar n dou mari categorii i anume: cei care intr i cei care
nu intr n categoria turitilor. Potrivit celor enumrate mai sus nu pot face parte
din categoria turitilor urmtoarele tipuri de cltori: lucrtorii venii din afar,
imigranii temporari sau permaneni, nomazii, pasagerii n tranzit, refugiaii,
membrii forelor armate, reprezentanii consulari, diplomaii etc., respectiv
persoanele care urmeaz s exercite n spaiul avut n vedere, unele activiti
remunerate.
Pot face parte din categoria turitilor toate persoanele care cltoresc ntr-o
serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, misiuni,
congrese, studii, vizitarea rudelor i prietenilor, efectuarea de afaceri sau alte
motive profesionale, realizarea de tratamente medicale, pelerinaje religioase sau
de alt ordin. Pot fi inclui, de asemenea, n rndul turitilor: strinii nonrezideni,
naionalii rezideni n afar de membrii echipajelor mijloacelor de transport strine
aflate n reparaii sau n escal i care apeleaz la serviciile de cazare mas, din
acea ar, pasagerii aflai n croazier n care debarc pentru a vizita inutul etc.

19
 Durata sejurului (criteriul cazrii peste noapte), servete la identificarea
altor dou categorii de vizitatori: excursionitii sau vizitatorii de o zi care nu i
petrec noaptea n localitatea sau ara respectiv i turitii care vor rmne acolo
cel puin o noapte. Maximum de timp pe care o persoan l poate petrece ntr-o
ar pentru a fi considerat vizitator este de 1 an.
Prin recreere (lat. recreare refacere sau remprosptare) se nelege tot
ceea ce un individ ntreprinde n timpului liber pentru revitalizare. n acest context
prin timp liber, desemnm timpul asupra cruia omul dispune absolut liber,
utilizndu-l aa cum dorete el. Pentru a fi vorba de recreere, aciunile angajate n
timpul liber trebuie s fie constructive i plcute.
Cltoria este o noiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau
fr un vehicul, ntre cel puin dou puncte, de plecare i de destinaie, situate n
locuri diferite cel care o efectueaz purtnd denumirea de cltor.
Vizita este noiunea cu nelesul cel mai apropiat de turism, indicnd orice
cltorie care se face cu un motiv anume, autorul ei fiind vizitatorul.
Excursia este o vizit avnd durata de cel mult o zi, n timp ce turismul
este o vizit n care persoana petrece cel puin o noapte ntr-un loc special de
gzduire (colectiv sau privat) situat n locul vizitat.
Oferta turistic ca element al turismului rural i agroturismului se
exprim pornind fie de la un sejur, fie de la o activitate de petrecere a timpului
liber, de la un circuit pe o anumit tem sau ntr-o anumit regiune, n funcie de
sezonul ales, clientela potenial, reelele folosite etc.
n cazul excursiilor de aproximativ o zi, produsul turistic include
ntotdeauna cazarea la un locuitor, ntr-un han stesc, ntr-un camping rural sau
ntr-un sat de vacan familial, unde se pot distinge elementele primii i cazrii
turitilor n cadrul rural.
Astfel, motivaia cltoriilor turistice n zonele rurale este reprezentat de
cadrul natural nealterat, de tradiii i obiceiuri de activitile practicate n aceste
areale. Ca urmare, procesul de amenajare turistic a spaiilor rurale vizeaz
crearea condiiilor pentru prezena turitilor i pentru satisfacerea nevoilor lor, pe
de o parte, i pentru desfurarea nestigherit, chiar pentru stimularea activitilor
economice, specifice pe de alt parte.
Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariia unui cadru construit de
calitate, care are ca efect mbuntirea aspectului arhitectonic al satului. Astfel se
consolideaz gospodria rneasc. n acelai timp, realizarea ofertei de cazare

20
conduce la creterea veniturilor ntreprinztorilor respectivi. Ca urmare a
circulaiei turistice se dezvolt activiti economice pe plan local (prelucrarea unor
materii prime din producia proprie de carne, lapte) pentru a satisface o cerere
sporit de produse agricole i neagricole.
Satul sau zona agroturistic reprezint spaiul real de atracie, n care se
ntreptrund toate elementele de dezvoltare local. ntre activitatea de agroturism
i dezvoltarea economico-social a zonelor rurale exist o relaie de
coresponden i reciprocitate: astfel creterea circulaiei turistice se face prin
dezvoltarea general a zonelor rurale, dezvoltare care la rndul ei se realizeaz
prin intensificarea activitii turistic.
Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariia unui cadru constant de
calitate, care are ca proprietate principal mbuntirea aspectului arhitectonic al
satului. Apar, de asemenea i schimbri n concepia celor ce vor construi. Ei vor
accepta existena unui arhitect n vederea realizrii unor construcii funcionale, cu
un grad de confort mai ridicat, de acest lucru beneficiind att proprietarul cat i
turistul.
Ca urmare a intensificrii circulaiei turistice se dezvolt activiti
economice pe plan local menite s satisfac cererea sporit de produse agricole i
neagricole. Indirect se va realiza o cretere a numrului de locuri de munc att n
activitatea turistic ct i n activitatea de producie i n servicii.
Ca urmare a dezvoltrii activitii agroturistice se nregistreaz
transformri fundamentale la nivelul satelor, att n ceea ce privete numrul
activitilor desfurate ct i a calitii lor, dup cum urmeaz:
apar centre de informare, agenii i dispecerate turistice ca urmare a
necesitii reglementrii i organizrii circulaiei turistice la nivelul
localitii. Acest segment organizaional are menirea de a capta i emite
informaii, att n relaiile cu exteriorul sistemului local, ct i cu interiorul
acestuia. Activitile acestor uniti este desfurat de persoane
specializate n turism: manageri turistici, operatori, ageni, etc.
se dezvolt i sistematizeaz activitile de prestare a activitilor
complementare agroturismului, concretizate n uniti cum ar fi: brutrii i
ateliere de patiserie, uniti de prelucrare a laptelui, laboratoare de
carmangerie, ateliere de croitorie i spltorie, magazine de desfacere de
produse de artizanat i de suveniruri, ateliere foto (comercializare filme
foto i casete video, developare de filme etc).Sectorul meteugurilor i

21
 artizanatului ocup un loc aparte deoarece aceste activiti au o conotaie
de ordin artistic i cultural fiind totodat diferite de la o localitate la alta.
Ele au fost practicate i s-au transmis din generaie n generaie suportnd
influenele economico-sociale ale zonelor respective. Particularitile
acestor activiti determin un avantaj n cadrul pieei suvenirurilor cu
influene evidente asupra veniturilor meteugarilor.
organizarea de centre culturale mpreun cu instituiile deja existente n
cadrul satelor: coala, biserica i alte uniti culturale. n aceste centre se
organizeaz i se constituie sli de spectacole, muzee locale, ansambluri
folclorice, tarafuri i fanfare, coruri, i altele.
Astfel dezvoltarea tuturor acestor activiti duce la creterea gradului de
prosperitate a zonei precum i al modernizarea infrastructurii locale.

22
 1.4. Beneficii si efecte negative ale turismului rural

n Romnia, precum si n Uniunea Europeana, au aparut diferente majore

ntre regiuni, diferente n general defavorabile mediului rural. Aceasta a generat
un nivel de trai mai scazut al populatiei din mediul rural (nvatamnt, sanatate,
posibilitati de angajare, nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale
crescnde, atragnd dupa sine necesitatea implicarii factorilor politici
responsabili.
Intensitatea in continua crestere a activitatii turistice in diferite regiuni
rurale determina un impact asupra comunitatilor locale, de cele mai multe ori
pozitiv, dar exista si situatii in care acesta este negativ.
Fata de celelalte categorii de turism, turismul rural prezint o serie de
avantaje:
valorific spaiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural,
tradiiile steti, produsele agricole,
realizeaz schimburi ntre veniturile urbane i cele rurale,
creeaz direct i indirect locuri de munc,
mbuntete infrastructura.
Exist o serie de motive economice, sociale i culturale care recomand
dezvoltarea iniiativelor turistice n zone rurale ca i stimulator al economiei
rurale. Acestea sunt privite ca principale tendinte motivaionale ale cunoaterii
activitii de turism rural, n condiiile existenei n Romnia a unor posibiliti
remarcabile de derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezena
resurselor naturale si antropice ntr-un spaiu rural romnesc cu multiple tradiii
etnofolclorice, monumente cultural-istorice, muzee etc.
Avantajele care se obtin n urma practicarii turismului rural pot fi de
natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:

Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca:

Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor
rurale, confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n special ca
urmare a absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor. Aportul de
lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de
munca n servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta

23
medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici,
pescarilor.
Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin
atragator dect crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea
comunitatilor rurale si n special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de
efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate n zonele rurale au confirmat rolul
turismului n conservarea locurilor de munca si diminuarea fenomenului de
poluare.

Crearea de noi locuri de munca

Crearea de noi locuri de munca este posibila n conditiile n care
implementarea locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este
asociat n special practicilor hoteliere si de restaurant. n spatiul rural, reusita
acestora creaza perspective pentru cazarea turistilor la localnici, ceea ce va duce
implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul cu produse alimentare, de
artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca

Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o slaba diversitate n modul de
utilizare a fortei de munca, ocupata aproape n totalitate n sectorul agricol.
Diversificarea activitatilor ntr-un context turistico-economic favorabil poate
atrage dupa sine, de asemenea, stabilizarea populatiei rurale.
Turismul rural este creator de noi profesii pentru viata rurala (manager,
receptioner, ghid turistic, bucatar, ospatar, fochist etc.)

Pluriactivitatea
Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea
desemneaza situatia n care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei
se realizeaza prin prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), n
completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de
a nchiria camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii
turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.). Pluriactivitatea permite realizarea
unor venituri suplimentare, att n contextul declinului unui tip de activitate, ct si
n cel al constrngerilor generate de ritmicitatea sezoniera a activitatilor agricole.

24
 Promovarea si dezvoltarea serviciilor
Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu att mai
mult cu ct numeroase colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta
unor facilitati de servicii corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse,
cauzata de cresterea numerica a clientelei (inclusiv a celei turistice), poate permite
expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului
(modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari, semnalizari rutiere si turistice),
dezvoltarea transportului n comun, a serviciilor postale si de comunicatie .
Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, ct si sporirea
acesteia; acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara o politica concentrata
a tuturor variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se
impune ca ele sa dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate,
susceptibile permanent de rennoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor
turistului.
n special n cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a
asigura si sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea
viabilitatii lor. Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede
elemente particulare de atractie turistica, iar fenomenul de circulatie turistica sa
fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata a ofertei turistice.
Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora n mediile
economice si politice.
Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat
ca veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de
cazare, prin promovarea vizitelor n fermele agricole care poseda diverse functii
de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vnzarea
produselor specifice gospodariei sau satului.
Pe lnga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se
angajeze n activitati turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social, ca
urmare a contactelor cu citadinii, pe langa aportul de varietate. n modul de viata
specific, adeseori solitar, satenii pot deveni mai bine informati despre o serie de
probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor conditii
social-economice si culturale.

25
 Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de
artizanat
Turismul rural reprezinta un factor de reinviere si promovare a culturii
locale. Arta si artizanatul rural ocupa un loc important n patrimoniul cultural al
fiecarei tari. Turismul rural poate ajuta aceste activitati att prin recunoasterea
importantei lor, ct si prin comercializarea produselor de artizanat. ara noastra
este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate si
autenticitate a creatiilor artistice rurale .
Pe lnga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari
reprezinta mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale
comunitatilor rurale romnesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a
imaginii favorabile si de stimulare a interesului turistic. Festivalurile de arta
populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care faciliteaza
comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia
turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui
prima parghie apta sa asigure nscrierea unei asezari rurale n sfera activitatii
turistice.
Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu,
festivalurile si alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul n mediul respectiv
a altor colectivitati artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale.

Reabilitarea patrimoniului edilitar

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza n conditiile existentei
unui flux turistic, n principal pe doua cai. n primul rnd conservarea sau
restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin
practicarea unor taxe de acces. n al doilea rnd, crearea unui potential de cazare
implica restaurarea si repunerea n circuit a imobilelor parasite ca urmare a
fenomenului de depopulare.
Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere
disponibile pentru nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi,
amenajari pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.),
pe termen lung, sunt initiative benefice pentru comunitatea nsasi, ca beneficiara a
investitiilor facute. Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale
generatiei tinere si pot contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de
noi locuitori.

26
 Ameliorarea gradului de utilizare a fortei de munca feminine
Rolul femeilor in comunitatea rurala este, in general, unul limitat, rolul
decisiv in activitatea productiva revenind barbatilor. Prin implantarea activitatilor
turistice in mediul rural s-a oferit populatiei feminine sansa de a-si pune in valoare
energia si talentul lor, care, in absenta unei astfel de alternative, nu erau in
suficient utilizate

Pe de alta parte, pe langa numeroasele efecte benefice, turismul rural are si

o serie de consecinte neplacute pentru spatiul rural:
Turismul rural se desfasoara in medii naturale cu echilibru fragil, de
aceea el poate reprezenta un factor de poluare fizica a mediului (aer,
sol, apa), determinand eroziunea solului, distrugerea vegetatiei,
indepartarea animalelor salbatice datorita zgomotului, prejudicii
aduse culturilor agricole datorita circulatiei turistice, afectarea linistii
si autenticitatii naturii etc.
taxele resimtite de localnici pentru intretinerea si furnizarea de
facilitati turistice.
pasivitatea localnicilor fata de intreprinzatorii externi si neimplicarea
lor pe piata turistica fac ca dotarile si activitatile turistice sa apartina
si sa fie gestinate de persoane provenite din afara comunitatii rurale,
situatie in care pot aparea probleme izvorate din necunoasterea
traditiilor, a regulilor pamintului, a practicilor economice si a
stilului arhitectural consacrat in zona respectiva.
poluarea morala a locuitorilor satelor si culturii locale:
o schimbari ale obiceiurilor locale, afectarea echilibrului
traditiilor si obiceiurilor, stimuland pe cele care sunt pe placul
turistilor in detrimentul altora care vin din trecutul istoric.
o alterarea practicilor religioase
o pierderea limbajului autentic

27
 1.5. Oferta si productia turistica rurala

Oferta turistica, categorie corelativa a pietei turistice, constituie, in multe

situatii, mobilul determinant al efectuarii actului turistic. Distinctia care trebuie
evidentiata intre oferta si productia turistica porneste de la definirea celor doi
termeni.
Astfel, oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul natural si
antropic, echipamentul de productie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor
materiale si serviciilor destinate consumului turistic, forta de munca specializata
in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare
(pret facilitati).
Productia turistica este data de ansamblul de servicii care mobilizeaza
forta de munca, echipamentul turistic si bunurile materiale si care se
materializeaza intr-un consum efectiv.
Deci oferta presupune nu numai productia turistica, ci si existenta
factorilor naturali.
Relatia oferta turistica productie turistica este marcata de o serie de
particularitati, care o diferentiaza de aceeasi relatie existenta pe piata bunurilor
materiale:
productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta, in timp ce pe piata
bunurilor materiale, oferta este cel mult egala cu productia;
oferta turistica exista si independent de productie, pe cand productia
turistica nu se poate realiza in afara ofertei; in schimb, oferta bunurilor
materiale nu se poate detasa de existenta unei productii;
structura ofertei turistice nu coincide intodeauna cu structura productiei
turistice, in timp ce structura ofertei de bunuri reflecta structura productiei
respective;
oferta turistica e ferma exista atat timp cat exista si elementele care o
compun, pe cand, productia turistica e efemera, ea exista atat timp cat se
manifesta consumul si inceteaza o data cu incheierea acestuia.
Relatia dintre cele doua elemente este foarte complexa, de
interconditionare reciproca, oferta fiind sursa a productiei turistice iar productia
fiind cea care da viata, mobilizeaza oferta.

28
 Caracteristicile ofertei:
Asa cum rezulta si din definitiile prezentate, oferta turistica are un
caracter complex si eterogen, fiind alcatuita din mai multe componente, care se
pot structura astfel:
potentialul turistic, ca element de atractie a cererii turistice format din
totalitatea resurselor naturale si antropice ale unei zone;
echipamentul turistic, alcatuit din ansamblul activelor fixe si circulante
care concura la satisfacerea nevoilor turistilor;
serviciilor prestate turistilor si bunurilor oferite acestora spre consum,
bunuri cu destinatie turistica exclusiva;
forta de munca, cea care transforma din potentiale in efective celelalte
elemente sus-mentionate.
Complexitatea ofertei turistice rurale (si a productiei, in egala masura),
este data si de numarul mare de prestatori sau fabricanti ai produselor
turistice rurale. Faptul ca produsul turistic este format dintr-un ansamblu de
servicii, fiecare cu specificul sau, face aproape imposibila furnizarea de catre un
singur producator a tuturor prestatiilor generate de consumul turistic. De aceea,
prestatorii sunt puternic specializati, au profile diferite, uneori chiar interese
diferite si cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea
produsului turistic participa societati comerciale care au ca obiect de activitate
cazarea, masa, transportul, agrementul, fabricarea calatoriilor turistice (tour-
operatorii), de asemenea pot participa organisme si asociatii cu vocatie sociala,
organisme locale si teritoriale etc.
O alta caracteristica a ofertei turistice, cu multiple implicatii in realizarea
actului turistic, o reprezinta rigiditatea acesteia. Aceasta particularitate este
datorata, in primul rand, inadaptabilitatii (adaptabilitatii reduse) la variatiile atat
cantitative cat si calitative ale cererii turistice.
Imposibilitatea deplasarii ofertei, care presupune mobilitatea
consumatorului si nu a produsului turistic, constituie o alta particularitate a ofertei
turistice. De asemenea, oferta turistica nu poate fi stocata odata neconsumata,
ea se pierde-, aspect care prsupune cheltuieli suplimentare pentru agentii
economici ofertanti in sensul promovarii produselor turistice si adaptarii acestora
la mutatiile intervenite in structura cererii.
Oferta turistica este dependenta de echipamentele turistice, de numarul
si structura fortei de munca. Investitiile, atat materiale, cat si umane, in

29
industria turistica, sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite inlocuirea rapida a
acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice.
Dupa cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei si
productiei turistice, neconcordanta in timp si spatiu a cererii cu oferta turistica
poate fi generatoarea unor efecte economice si sociale de mare amploare, ce se
concretizeaza in: satisfacerea necorespunzatoare a turistilor, neutilizarea
echipamentelor turistice si ca atare, prelungirea duratei de amortizare a acestora si
incetinirea ritmului de inlocuirea a capacitatilor uzate fizic sau moral etc.
Dar, prin eforturile conjugate ale organizatorilor si prestatorilor de servicii
turistice, printr-o buna cunoastere a tendintelor in evolutia cererii turistice, se
poate profita, in anumite limite, de o alta caracteristica a ofertei turistice:
posibilitatea substituirii unui tip de oferta cu altul. Acestea presupune insa ca
si motivatiile turistice sa se poata substitui la un moment dat, dar mai ales ca
elementele componente ale ofertei sa aiba un caracter polifunctional

Test de autoevaluare (1):

1. Care sunt punctele cheie ale unei activiti de succes n domeniul

agroturismului?
2. Care sunt formele principale pe care le poate adopta turismului rural?
3. Ce tipuri de turism tematic se pot practica in spatiul rural?
4. Care sunt elementele principale pe care se bazeaza turismul rural?
5. Ce roluri poate indeplini factorul uman din spatiul rural in raport cu
activitatea turistica?
6. Definiti calatoria si vizita.
7. Definiti oferta turistica si productia turistica.
8. Care sunt avantajele practicarii turismului rural
9. Descrieti consecintele negative pentru spatiul rural ale tursmului.

Rezumat (U.I. 1)

n varianta Organizaiei Mondiale a Turismului, turismul rural este definit

ca fiind o form a turismului care include orice activitate turistic organizat i
condus n spaiul rural de ctre populaia local, valorificnd resursele turistice
locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum i dotrile, structurile turistice,
inclusiv pensiunile i fermele agroturistice. Turismul rural include o gam larg
30
de modaliti de cazare, de activiti, evenimente, festiviti, sporturi i distracii,
care se desfoar ntr-un mediu tipic rural.
Agroturismul reprezint o form particular de turism rural cu un grad de
complexitate mai ridicat, cuprinznd att activitatea turistic propriu-zis (cazare,
pensiune, prestri de servicii, sport, distracie etc.), ct i activitatea economic, de
regul agricol practicat de gazdele turitilor (activiti de producie, de
prelucrare a produselor agricole n gospodrie i de comercializare a acestora)
Dei se desfoar n spaiul rural, agroturismul i turismul rural sunt dou
concepte care, pentru unii autori, au acelai coninut, iar pentru alii, sunt dou
noiuni diferite.
n ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in
cadrul caruia se delimiteaza urmatoarele tipuri: cultural, curativ, sportiv, de
aventura, religios, de agrement, ecologic.
Oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul natural si antropic,
echipamentul de productie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale
si serviciilor destinate consumului turistic, forta de munca specializata in
activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret
facilitati). Pe de alta parte, productia turistica este data de ansamblul de servicii
care mobilizeaza forta de munca, echipamentul turistic si bunurile materiale si
care se materializeaza intr-un consum efectiv. Deci oferta presupune nu numai
productia turistica, ci si existenta factorilor naturali.
Relatia oferta turistica productie turistica este marcata de o serie de
particularitati, care o diferentiaza de aceeasi relatie existenta pe piata bunurilor
materiale:

BIBLIOGRAFIE (U.I. 1)

1. Alecu, I., N., i Constantin, M., 2006 - Agroturism i Marketing

Agroturistic, Editura Ceres, Bucureti;
2. Brezuleanu S., 2006 Management agroturistic, Universitatea de tiine
Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Material de
studiu I.D., Specializarea Zootehnie, Anul VI, Iai.
3. Ceccacci G., 1999 - Agriturismo, Editura FAG, Milano.

31
4. Ciornei, Liliana, 2013 - Cercetri privind eficientizarea activittilor
agroturistice din Bucovina, Tez de doctorat, USAMV, Iasi;
5. Gheorghiu O. i colab., 1998 - ndrumar pentru turismul rural. Editura
Rentrop & Straton, Bucureti.
6. Glvan V., 2002 - Turismul n Romnia, Editura Economic, Bucureti.
7. Glvan V., 2003 - Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism,
Editura Economic, Bucureti. Glvan V., 2005 - Geografia turismului,
Edit. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti;
8. Nistoreanu P., 1999 - Turismul rural, Editura Didactic si Pedagogic,
Bucuresti.
9. Nistoreanu P., 2003 - Ecoturism i turism rural, Editura ASE, Bucureti.
10. Petrea D., Petrea Rodica, 2000 - Turismul rural, Editura Presa Universitar
Clujean, Cluj Napoca.
11. Talaba, I., Stoian, Maria, Paduraru T. , 2006 Turismul rural romanesc
Metode decercetare si analiza; Probleme de impact, Editura
Performantica, Iasi;
12. Ungureanu G., Brezuleanu S., Stefan G., Moraru R., 2008 - Strategies of
tourism development regarding Vatra Dornei. Universitatea de tiine
Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Timioara. Simpozionl
tiinific International,Vol. 65.
13. Petrea D., Petrea Rodica, 2000 - Turismul rural, Editura Presa Universitar
Clujean, Cluj Napoca.

32
 Unitatea de nvare 2
CADRUL DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL
CUPRINS (U.I. 2)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.2) ...32
Instruciuni ..33
2.1. Bazele si motivatiile turismului rural..........................................34
2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural .....34
2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural ....37
2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc.....................39
2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in
Romania ...............39
2.2.2. Deosebirile dintre pensiunile turistice rurale i cele
agroturistice..................................................................................42
2.2.3. Clasificarea pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor
agroturistice..................................................................................43
Rezumat (U.I. 2) ..49
Lucrare de verificare nr. 1 .50
Bibliografie (U.I. 2) .................................................................................51

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 2)

Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor aspecte

referitoare la cadrul legal al desfasurarii activitatilor turistice rurale si factorii care
stimuleaza dezvoltarea acestora; motivele vizitarii spatiului rural; diferentele si
asemanarile dintre pensiunile turistice rurale de cele agroturistice; conditiile de
clasificare ale acestora.
Dup finalizarea studiului acestei U.I., cursanii vor dispune de
competene pentru:
identificarea si evaluarea criteriilor de clasificare a pensiunilor turistice
rurale si agroturistice;
identificarea motivelor economice, sociale si culturale care recomanda
dezvoltarea initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al
economiei rurale;
descrierea motivatiilor consumatorilor de produse turistice rurale in
vizitarea spatiului rural;
prezentarea modalitatilor si masurilor legislative care au sprijinit
dezvoltarea si au influentat evolutia turismului rural;
caracterizarea pensiunilor turistice rurale si agro-pensiunilor.

33
 Instruciuni (U.I. 2)

Aceast unitate de nvare presupune un studiu individual de aproximativ

4-5 ore, finalizat cu un test de autoevaluare (Test autoevaluare nr. 2) a crui
rezolvare va realiza fixarea mai bun a cunotinelor obndite n timpul studiului.
La finalul U.I. 2 se afl i o lucrare de verificare (Lucrarea de verificare nr. 1) ce
cuprinde aspecte referitoare la materia cuprins n primele dou uniti de
nvare. Lucrarea de verificare (nr. 1) se va transmite pe adresa disciplinei, n
format electronic sau prin pot, pn la sfritul celei de-a IV-a sptmni din
semestrul II. Rspunsurile corecte la testul de autoevaluare nr. 2 este prezentat la
finalul modului.

34
 2.1. Bazele si motivatiile turismului rural

Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si

satul are nevoie de turism rural. Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul
romn sau strain si doreste o vacanta linistita n contact cu natura, cu
traditionalul.
Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a
constientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor
rurale ( reducerea veniturilor din agricultura, exodul rural, pierderea traditiilor )
recomanda dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale.
Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole,
resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole,
realizeaza schimburi ntre veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect
locuri de munca, mbunatateste infrastructura.
Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda
dezvoltarea initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei
rurale. Putem considera ca turismul rural nu este o forma spontana, ci un concept
proiectat de tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de
probleme create de situatia zonelor rurale si anume:
- reducerea puternica a veniturilor agrare
- mbatrnirea si abandonarea agriculturii
- noua cerere privind mediul
- stabilitatea populatiei

2.1.1. Factori favorizanti ai dezvoltarii turismului rural

Motivatiile principale in desfasurarea activitatilor specifice turismului

rural sunt cele de ordin social, cultural si economic, putnd fi sintetizate astfel:

Motive sociale:
- criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina
tendinta de disparitie a gospodariilor mici si traditionale
- abandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural
- cresterea somajului n rndul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la
oras pentru a-si cauta de lucru

35
 Motive culturale:
- cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute
- slaba folosire a cladirilor traditionale
- disparitia mestesugurilor
- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor
- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura

Motive economice:
- veniturile foarte mici provenite din agricultura
- dificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile
taranesti
- evolutia preturilor
- surplusul de produse agricole

nsa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea

tot mai sustinuta a turismului rural, remarcndu-se:

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere:

Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta n general un factor
important al dezvoltarii turismului rural. Un aspect particular care are consecinte
asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate
recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii esalonate a concediilor de
odihna. Corelnd acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport,
costul sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca
perspectivele selectarii mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel
putin pentru perioadele scurte de timp.

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii:

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii nregistreaza un progres

spectaculoas. Chiar daca n prezent, n tara noastra, modul de obtinere a
alimentelor este, din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic
industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii de stres generati de
precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor
orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai
vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la

36
tensiunea cotidiana este fireasca si se nscrie ntr-o strategie mai mult sau mai
putin deliberata de mentinere a sanatatii.
Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si
sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade
sau excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de
degustarea bauturilor si mncarurilor traditionale.

Autenticitatea:
Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind n majoritatea
cazurilor dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic
industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul
apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura
sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.
Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta
calitate se plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, ntre motivatiile care
stau la baza optiunii pentru sejurul la tara.

Linistea si confortul psihic:

Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti,
fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor.
Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile.
Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de
evadare n natura se regaseste aproape unanim ntre dorintele citadinului de azi,
iar materializarea ei se produce adeseori n mediul rural. Omul doreste de obicei o
alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator
abandonul domiciliului n favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere
ntr-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine,
mediul rural fiind cel care i poate raspunde la toate aceste dorinte.

Afirmarea individualitatii pe piata:

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru
cstigarea unui segment stabil de consumatori, este o practica utilizata in mod
curent, pentru impunerea diverselor produse pe pietele de consum. n pofida
caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice, turismul rural
este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'n

37
conditiile n care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vnzarea
ofertei, respectiv primirea turistilor.
Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs
de marca de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca
marca sa fie autentica, originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca
posibile cunoastere a si ulterior recunoasterea si cautarea ei.
Extrapolnd acest aspect la satul romnesc, este evident ca, la nivelul
majoritatatii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipla :
calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de
tehnica populara, ndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile,
gastronomia, resursele locului fac corp comun. Cheia consta n perpetuarea acestei
diversitati, dar si decelarea elementelor care confera un plus de specificitate locala
si care pot deveni n consecinta produse de marca, a caror unicitate le poate
asigura consacrarea n circuitul turistic.

2.1.2. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural

Principala caracteristica cu care se impune turismul rural n fata

consumatorului este cadrul de compensare fizica si spirituala a deficientelor ce
nsotesc, n majoritatea situatiilor viata din colectivitatile urbane. Pornind de la
caracteristicile mediului citadin alaturate obligatiilor sociale specifice, se pot
depista o serie de trebuinte, pe care orasanul, cetateanul angrenat n ambientul
urban, le emite din ce n ce mai constant si tinde sa le transforme n actiune.
ntre aceste trebuinte si motivatii turistice legate de spatiul rural amintim
urmatoarele:
1. Rentoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate
categoriile de vrsta, sex, socioprofesionale, statut social, este rezultatul necesitatii
de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul
modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar contactul ei cu mediul
rustic are ecouri largi n mecanismul echilibrului functional.
2. Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta
specifice zonelor rurale, dintre care se desprind: familia de tip patriarhal,
comunitatea locala, grupul de munca, grupul folcloric. Turistul care vine n
contact cu aceste grupuri primare si satisface trebuintele sociale fundamentale, a
caror realizare este adesea obstructionata n mediul citadin. Anonimatul si

38
uniformitatea, caracteristice grupurilor mari, ca si starile tensionale ce se
manifesta deseori n ambianta urbana se atenueaza considerabil n cadrul
climatului rustic, n care turistul si recapata conditia de membru al comunitatii,
reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la
actiuni comune creatoare.
3. Cunoasterea patrimoniului cultural rural. Contactul nemijlocit cu
piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si
obiceiurilor populare transforma vacantele rustice ntr-un veritabil proces de
asimilare a unor noi si numeroase cunostinte si de dobndire a unor deprinderi ce
dau turistilor satisfactii personale si sentimentul unitatii. n acelasi timp, prin
initierea n mestesuguri si ocupatii traditionale locale turistii si pot manifesta
din plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor
cotidiene.
4. Motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate,
armonie, naturalete ndeamna pe majoritatea turistilor care iau contact cu satele
respective si vecinatatile lor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a
vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor.
5. Totodata, curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitatii
populare, obiceiurile gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti
determina largi categorii de turisti sa cunoaca la fata locului si sa pastreze amintiri
durabile din vacantele inedite.
6. Odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si
ecologice, terapia ocupationala, de care doresc sa beneficieze cei ce si ngrijesc
sanatatea n vacanta, se ntrunesc armonios n raza asezarilor rurale, concurnd
adesea prin particularitatile lor cu regimul de cura oferit de statiunile balneare.
7. Nu pot sa lipseasca din sfera motivatiilor nici sportul, vnatoarea,
pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o nota autentica, lasnd
loc suficient initiativei, imaginatiei si nclinatiilor individuale.

39
 2.2. Aspecte legislative privind turismul rural romanesc

2.2.1. Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in Romania

Turismul rural a fost practicat n Romnia multa vreme n mod

neorganizat, rezultnd din necesitate aturistilor de a gasi un mod de cazare
accesibil si cu un grad de confort mai ridicat dect n cazul campingurilor
saucabanelor, n timpul vacantelor lor.
Relansarea si sprijinirea prin lege a turismului rural in ara noastr nu s-a
reuit dect dup 1992. nainte de aceast perioad (1972), Centrul de Cercetri
pentru Promovarea Turismului Internaional a identificat i selectat anumite
aezri reprezentative pentru satul romnesc, pentru a fi lansate i promovate n
turism. Astfel, peste o sut de localiti rurale au primit statutul de sate turistice,
13 dintre acestea trecnd n faza experimental din anul 1973 (Lereti, Rucr,
Fundata, Vatra Moldoviei, Tismana, Rinari, Sibiel, Sirnea, Vaideeni, Bogdan
Vod, Halmagiu, Murighiol i Sfntu Gheorghe). Pentru aceste localiti s-a
aprobat cadrul de organizare, funcionare i ndrumare a activitii turistice, ca i
de promovare n turism.
Din anul 1974, ns, s-a interzis cazarea turitilor strini n locuinele
particularilor, satele turistice devenind astzi nefuncionale pentru turismul
internaional. Perioada scurt cuprins ntre 1973- 1974 nu a fcut posibil
organizarea activitii de turism n satele turistice i nici amenajarea n mod
corespunztor a acestora. ns, o parte din satele turistice amintite, au primit
derogarea de a fi incluse n programele cu caracter cultural i folcloric contractate
de ctre ONT Carpai Bucureti, cu diferite firme din strintate. Acestea au
fost: Lereti, Rucr, Sibiel, Murighiol i Crian. (2 )
Din anul 1989, a nceput s se vehiculeze pe scar larg conceptul de
turism rural cu cazare n pensiuni turistice i agroturistice sau n alte structuri de
primire rurale. Prima zon n care s-a dezvoltat turismul rural a fost constituit de
arealul MoeciuBranRucr, n anii urmtori ns pensiunile turistice
rspndindu-se la nivelul ntregii ri.
ncepnd din 2003 exist preocuparea de separare clar a turismului rural
de agroturism. Astfel, dac turismul rural privete organizarea activitii turistice
n cadrul comunitii rurale, a unei zone, a unei regiuni, microregiuni sau bazin

2 Glvan V., - 2005 - Geografia turismului, Edit. Fundaiei Romnia de Mine , Bucureti;
40
geoFigura din mediul rural (prin diferite forme de manifestare: turism rural
cultural, religios, ecologic, sportiv, etc.), agroturismul reprezint realizarea unui
fenomen turistic n cadrul unei exploataii agricole.
Totui, din punct de vedere legislativ delimitarea nu este nc fcut, dar s-
au creat o serie de msuri de sprijinire a dezvoltrii activitii turistice din spaiul
rural. Astfel, prin Legea 347/14.07.2004 s-au acordat o serie de faciliti:
acordarea de suprafee din terenurile disponibile n vederea construirii, dezvoltrii
i exploatrii pensiunilor i gospodriilor agroturistice; scutiri de impozite pentru
pensiunile agroturistice din zona de munte, etc.
Fr a se avea n vedere definirea corect i exact a termenilor noi
introdui n ara noastr dup modelul i aa destul de confuz al Franei, anul 1994
a reprezentat totui pentru ara noastr nceputul unor demersuri legislative n
sprijinul dezvoltrii turismului rural. Astfel, prin Ordonana nr. 62/24.08.1994
(aprobat prin Legea nr. 145/1994) s-au introdus prin lege conceptele de pensiune
turistic i ferm agroturistic.
A urmat o perioad de msuri legislative stimulative pentru dezvoltarea
turismului rural precum i o serie de Programe interministeriale de dezvoltare
socio-economic. Spre exemplu, OUG 63/1997 (aprobat prin Legea nr.
187/1998), privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea turismului rural,
venit n completarea Legii nr.145/1994, a stabilit c persoanele fizice, asociaiile
familiale i societile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea
serviciilor turistice n pensiuni turistice i pensiuni agroturistice beneficiaz de
scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioad de 10 ani.
Din pcate aceste oportuniti nu au fost meninute dect cinci ani. Legea
187/1998 a adus i unele schimbri n definiii astfel: Pensiunile turistice sunt
structuri turistice amplasate n mediul rural avnd o capacitate de cazare de pn
la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri, funcionnd n locuinele
cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate
cazarea turitilor i condiii de pregtire i servire a mesei; Pensiunile
agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaia
turitilor cu produse din producia proprie.
Tot n anul 1998, prin Ordonana nr. 5861 se adaug o serie de definiii
pentru sectorul turistic din care amintim: oferta turistic, produs turistic. Cele
dou tipuri de spaii de cazare i servire a mesei menionate se redefinesc i se

41
contopesc ntr-o singura noiune, i anume pensiune turistic rural, prin H.G. nr.
1328/2001 i O.M.T. nr. 188/2003.
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice introduce noi
precizri privind definiia pensiunilor turistice (structuri de primire turistice,
avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de
locuri n mediul rural, i pn la 20 de camere n mediul urban, funcionnd n
locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special
amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei).
n Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai 2008 a fost publicat Ordinul
ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale
nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice. Prin intrarea n vigoare prezentului ordin, se
abrog Ordinele Ministrului turismului nr. 510/2002, 911/2002 i 188/2003, dar
rmn n continuare n vigoare n domeniul clasificrii urmtoarele ordine: HG nr.
1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice; HG nr. 1412/2002
pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.328/2001 privind
clasificarea structurilor de primire turistice.
Principalele modificri pe care le aduce actul normativ se refer la:
modificarea ncadrrii pensiunilor turistice, din pensiuni turistice urbane
(clasificare pe stele) i pensiuni turistice rurale (clasificate pe flori) n: pensiuni
turistice clasificate pe stele, indiferent de localizarea lor n mediu urban sau rural,
cu o capacitate maxim de cazare de pn la 20 de camere, i pensiuni
agroturistice, clasificate pe flori (n funcie de caracteristicile constructive, dotrile
i calitatea serviciilor pe care le ofer), cu o capacitate maxim de cazare de pn
la 8 camere, cu obligaia de a oferi produse alimentare naturale care s fie
preparate n gospodria proprie sau achiziionate de la productori locali
autorizai, i cu obligaia ca gazdele s fie implicate n mod direct n organizarea
programului turitilor pe parcursul sejurului.
Ulterior a fost emis Ordinul Ministerului Dezvoltarii Rurale si Turismului
nr. OMDRT nr. 899/2011 pentru aprobarea normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasare, a licentelor si brevetelor de turism (Ordinul
636/2008 fiind abrogat), conform caruia pensiunile turistice rurale si pensiunile
agroturistice sunt structuri de primire turistice, care functioneaza n
locuinele cetenilor sau n cldiri independente, asigurand atat cazarea

42
turitilor cat i condiii de pregtire i de servire a mesei n spaii special
amenajate.
Dotrile din camerele i din grupurile sanitare destinate turitilor vor fi
puse n exclusivitate la dispoziia acestora. n interiorul spaiilor de cazare nu se
admit lucruri personale ale locatorului (articole de mbrcminte i nclminte,
bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turitii).
n cazul n care spaiile pentru prepararea i servirea mesei sunt destinate
i pentru consumatori din afar iar numrul locurilor la mese este mai mare dect
al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spaiile n cauz se
clasific drept uniti de alimentaie public, potrivit normelor specifice elaborate
de Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului

2.2.2. Deosebirile dintre pensiunile turistice rurale

i cele agroturistice

Desi ambele tipuri de pensiuni sunt situate in mediul rural, intre ele exista
cateva diferente semnificative (tab. nr. 2.1.). Astfel, pensiunea turistica rurala
poate detine o capacitate de cazare de pn la 15 camere, totaliznd maximum 60
locuri, in timp ce pensiunea agroturistica poate avea o capacitate de cazare de
pn la 8 camere.
Tabelul nr. 2.1.
Diferenele dintre pensiunile turistice rurale i cele agroturistice

PENSIUNEA TURISTIC RURAL PENSIUNEA AGROTURISTIC

Capacitatea maxim de cazare: 15
camere
cazarea n cldiri aflate n mediul
rural, care pot fi destinate doar pentru
turiti sau n care locuiesc i proprietarii;
alimentaia este bazat pe
buctria locala, specific regiunii;
se ofer activiti de relaxare i
recreere n satul n care este localizat
pensiunea i mprejurimile acestuia,
fcnd posibil cunoaterea culturii locale
i a stilului tradiional de via din
regiune;
Capacitatea maxim de cazare: 8
camere
cazarea turitilor se face n
gospodriile agricole sau n cadrul
fermelor;
alimentaie tradiional local,
asigurat din produse naturale,
preponderent obinute n gospodria
proprie sau de la productori agricoli
autorizai de pe plan local;
gazdele (agricultorul si membrii
familiei sale) se ocup direct de primirea
turitilor i de programul acestora pe tot
parcursul sejurului pe care l petrec la
pensiune;

43
 activiti educaionale, recreative
sau culturale n cadrul fermei sau
gospodriei; turitii au posibilitatea
observrii i participrii la diverse
activiti gospodreti, meteugreti sau
agro-zootehnice;
ocazional, alte activiti de
destindere i divertisment n
mprejurimile fermei sau gospodriei
agricole;

Amplasarea pensiunilor turistice din mediul rural trebuie realizat pe o

suprafa de minimum 1000 mp, exclusiv spaii verzi i spaii de parcare.
Amplasarea pensiunilor agroturistice trebuie realizat pe o suprafa de
minimum 2000 mp, exclusiv spaii verzi i spaii de parcare, n locuri ferite de
surse de poluare i de orice alte elemente care ar pune n pericol sntatea sau
viaa turitilor.
Pensiunile turistice si agroturistice care au dobandit avizul de specialitate
emis de autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul
turismului, privind amplasamentul i funcionalitatea obiectivului, precum i
certificatul de clasificare, anterior intrrii n vigoare a prevederilor OMDRT nr.
899/2011, sunt exceptate de la obligativitatea indeplinirii criteriului de amplasare.
Caracteristic pentru pensiunea agroturistica este faptul ca masa, cazarea si
celelalte servicii turistice se bazeaza pe produse si activitati agrozootehnice. n
cadrul acestui tip de pensiune se desfoar cel puin o activitate legat de
agricultur, creterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de
pomi fructiferi sau se desfoar o activitate meteugreasc, cu un atelier de
lucru, din care rezult diferite articole de artizanat. Activitile n cauz trebuie s
se desfoare n mod continuu sau, n funcie de specific i sezonalitate, s aib
caracter de repetabilitate.

2.2.3. Clasificarea pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor

agroturistice

In functie de caracteristicele construnctive, dotrile i serviciile pe care le

ofer, structurile de primire turistice cu funciuni de cazare se clasifica pe stele,
dac sunt situate n mediul urban, respectiv flori, dac sunt localizate n mediul
rural.
Clasificarea structurilor de primire turistice rurale cu funciuni de cazare in
circuitul turistic si agroturistic presupune acordarea unui certificat de clasificare,
44
conform caruia va putea functiona in regim de pensiune turistica sau agroturistica.
Certificatul de clasificare se acorda in urma unei actiuni de inspectie si control a
unitatii care, in cazul in care aceasta corespunde, se materializeaza in cele din
urma prin acordarea unui numar de flori (margarete) de la 1 la 5, in functie de
conditiile de cazare si masa asigurate.
Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinat de
ndeplinirea criteriilor obligatorii prevzute n anexa 1.5. (tab. nr. 2.2.) i de
realizarea punctajului minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare
prevzute n anexa 1.5.1. (tab. nr. 2.3.) la Normele Metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasificare,a licenelor i brevetelor de turism aprobate
prin OMDRT nr. 899/2011.
Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este
urmtorul:
- de 5 stele /flori 160 puncte
- de 4 stele/flori 130 puncte
- de 3 stele/flori 90 puncte
- de 2 stele /flori 50 puncte
Tabelul nr. 2.2.
Criterii obligatorii privind clasificarea
structurilor de primire turistice cu funciuni de cazare
de tip pensiune turistic i pensiune agroturistic
Pensiuni
Criterii TURISTICE AGROTURISTICE
stele / flori (margarete) flori (margarete)
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
1. Starea general a cldirii (exterior , interior):

-aspect foarte bun x x - - - x x - - -

bun - - x x x - - x x x
Deinerea avizului de specialitate
emis de autoritatea administraiei
publice centrale responsabil n
x x x x x x x x x x
domeniul turismului, privind
amplasamentul i funcionalitatea
obiectivului*
*)
n cazul construciilor noi, n cazul construciilor existente pentru care se solicit introducerea
n circuitul turistic, precum i n cazul structurilor de primire turistice supuse lucrrilor de
modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrri care modific funcia turistic a acestora
-firma luminoas privind
nsemnele distinctive cu tipul,
x x - - - x x - - -
denumirea i categoria de
clasificare a unitii
- nsemnele distinctive privind
tipul, denumirea i categoria de - - x x x - - x x x
clasificare a unit ii
- cldirile, inclusiv anexele
x x x x x x x x x x
gospodreti, s fie curate i bine
45
ntreinute
- s se ncadreze n stilul
x x x x x x x x x x
arhitectural cu specific local
- cile de acces proprii i spaiile
nconjurtoare s fie bine x x x x x x x x x x
ntreinute
- curte proprie, cu spaii verzi x x x - - x x x x x
- amenajri n aer liber pentru
odihn i relaxare (chiocuri, x x x - - x x - - -
pavilioane, terase acoperite, etc.)
- garaj sau adpost acoperit x - - - - - - - - -
- parcare proprie x x - - - x x - - -
2. Organizarea spaiilor:
- accesul n camerele de dormit i
n grupurile sanitare s fie direct,
x x x x x x x x - -
fr a se trece prin alte camere
folosite pentru dormit
- spaii corespunztoare i igienice,
pentru prepararea mesei, dotate cu
x x x x x x x x x x
echipamente de preparare i
conservare a alimentelor
- sufragerie dotat cu mobilier
adecvat, de calitate superioar i cu x x - - - x x - - -
inventar de servire de calitate
- salon cu suprafaa minim de ...
20 - - - - 20 - - - -
mp
Suprafaa minim a camerelor (mp)
- camer cu 1 loc 16 15 10 9 8 16 15 10 9 8
- camer cu 2 locuri 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11
- camer cu 3 locuri - - 17 15 13 - - 17 15 13
- camer cu 4 locuri - - - - 16 - - - - 16
- dormitorul din apartament 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11
- salonul din apartament 20 18 14 12 11 20 18 14 12 11
- spaiu pentru servirea mesei, dotat
cu mobilier (mese, scaune, x x x x x - - x x x
banchete) i inventar de servire
- camere cu grup sanitar propriu x x x - - x x x - -
- grup sanitar comun*) - - - x x - - - x x
*)
la pensiunile turistice / agroturistice de 1 stea/1floare se admit n WC uscate i spltoare
exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare)
3. Instalaii:
- nclzire central sau cu gaze la
sob de teracot, mai puin la x x x - - x x x - -
unitile sezoniere estivale
- nclzire cu sob de teracot sau
cu alte echipamente admise de - - - x x - - - x x
normele P.S.I.
- surs de nclzire n camerele de
x x x - - x x x - -
baie
- instalaie de ap curent
x x x x - x x x x -
cald/rece la buctrie
- instalaie de ap curent rece la
- - - - x - - - - x
buctrie
- aer condiionat exclusiv pentru
pensiunile turistice aflate pe litoral x - - - - x - - - -
i n Delta Dunrii
- racord la reeaua public de
canalizare sau la mijloace proprii x x x x x x x x x x
de colectare i epurare
- cldirea s fie racordat la reeaua
x x x x x x x x x x
electric

46
4. Numr maxim de locuri ntr-o
2 2 3 3 4 2 2 3 3 4
camer
5. Echipare sanitar:
- camerele dispun de grup sanitar
propriu (cad sau cuv cu du, x x x - - x x x - -
lavoar i WC)
Grup sanitar comun compus din:
- 1 cabin WC la 10 locuri*) - - - x x - - - x x
- 1 spltor cu un lavoar cu ap
- - - x x - - - x x
curent cald/rece la 10 locuri**)
- 1 cabin du cu ap cald/rece la
- - - x x - - - x x
10 locuri/separat pe sexe
*)
La pensiunile turistice si pensiunile agroturistice din mediu rural de o stea/floare poate exista
i WC uscat.
**)
Spltorul poate fi i n aer liber.
6. Dotarea camerelor:
- mobilier uniform ca stil i de
x x x - - x x x - -
calitate
- pat cu saltea i saltelu de
x x x x x x x x x x
protec ie
- plapum, pled sau pturi x x x x x x x x x x
- perne mari x x x x x x x x x x
- cearaf pentru pat i cearaf
x x x x x x x x x x
pentru pled, ptur sau plapum
- cuvertur de pat x x x x - x x x x -
- mas i scaune x x x x x x x x x x
- dulap sau spaii amenajate pentru
x x x x - x x x x -
haine, cu umerae
- cuier x x x x x x x x x x
- oglind x x x x x x x x x x
- veioz sau aplic la captul
x x x x - x x x x -
patului
- prosoape pentru fa
x x x x x x x x x x
(1 bucat/persoan)
- prosoape pluate pentru baie
x x x x - x x x x -
(1 bucat/persoan)
- perdele i draperii/alte mijloace
x x x x x x x x - -
de obturare a luminii
-mijloace de protecie impotriva
x x x x x x x x x x
insectelor
- pahare x x x x x x x x x x
- vaz pentru flori sau aranjament
x x x - - x x x - -
floral
- televizor n camer cu recepie
x x - - - x x - - -
canale tv
- televizor n spaii comune cu
x x x x x x x x x x
recepie canale tv
- posibilitate conexiune internet n
x - - - - x - - - -
salon
Garsonierele i apartamentele vor avea n plus:
- canapea de 2 sau 3 persoane x x x x x x x x x x
- fotolii sau demifotolii x x x x - x x x - -
- scaune - - - - x - - - x x
- mas sau msu x x x - - x x x - -
- frigider x x x - - x x x - -
- set de pahare pentru ap, vin,
x x x - - x x x - -
coniac
- perdele i draperii/alte mijloace
x x x x x x x x x x
de obturare a luminii
7. Dotarea buctriilor:
- plit electric sau cu gaze x x x - - x x x - -
47
- main de gtit sau reou electric
- - - x x - - - x x
cu minim dou ochiuri
- cuptor cu microunde, cafetier x x - - - x x - - -
- vase i ustensile de buctrie din
x x x - - x x x - -
inox
- vase i ustensile de buctrie - - - x x - - x x x
-echipamente pentru pstrarea prin
x x x x x x x x x x
frig a alimentelor
8.Telefon la dispoziia turitilor
x x x x x x x x x x
(minimum un telefon mobil sau fix)
9. Alte criterii :
- anexele gospodreti pentru
creterea animalelor i psrilor vor
fi amplasate i ntreinute astfel x x x x x x x x x x
nct s nu creeze disconfort pentru
turiti
- animalele de la care provin
lactatele s fie atestate ca
x x x x x x x x x x
sntoase, iar produsele din carne
s fie examinate sanitar-veterinar
- alimentele s provin de la
x x x x x x x x x x
productori locali autorizai
- minimum o persoan s fie
absolvent a unui curs de formare
x x x x x x x x x x
n domeniu cel puin administrator
pensiune turistic

Tabelul nr. 2.3.

Criterii suplimentare *) privind clasificarea
structurilor de primire turistice cu funciuni de cazare
de tip pensiune turistic i pensiune agroturistic (punctaj)
1. Sisteme de management
- implementarea unui sistem de management al calitii 25
- implementarea unui sistem de management de mediu 25
- implementarea unui sistem de management al siguranei alimentelor 25
- implementarea unui sistem de management pentru sntate i securitate ocupaional 25
- obinerea etichetei ecologice 25
2. Construcii, aspect general i echipare exterioar
- drum carosabil pn la poarta pensiunii 3
- semnalizare de la oseaua principal 2
- situarea ntr-o zon nepoluat fonic, vizual sau olfactiv 6
- iluminat exterior 3
- izolarea fonic a cldirii 6
- ambiana general a exteriorului:
aspectul foarte bun al construciilor 5
aspectul foarte bun al anexelor gospodreti 5
amenajarea corespunztoare a spaiilor exterioare (curte, grdin, livad, spaii
5
amenajate n aer liber pentru divertisment)
3. Dotarea spaiilor i alte amenajri
- instalaii de energie alternativ funcionale i care asigur minimum 5% din consumul 20
general
- izolarea fonic ntre camere i spaiile comune 8
- salon de primire - living cu spaiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversaie 10
- televizor cu recepie canale TV n toate camerele 3
- emineu 6
- bibliotec (cri, reviste, ziare, albume etc.) 5
- dotare cu jocuri de societate (ah, table, remy, cri de joc, etc.) 4
- biliard 4

48
 - tenis de mas 4
- aer condiionat 10
- telefon n fiecare camer 5
- decorarea de ansamblu a interiorului 10
- calitatea mobilierului, armonia culorilor 10
- posibilitate conexiune internet 10
- mas si fier de clcat 2
- main automat de splat rufe 5
- uscator de pr 2
- grtar n aer liber 3
- locuri de joac amenajate pentru copii 7
- sal de fitness 10
- saun 10
- piscin n aer liber 15
- piscin acoperit 20
- terenuri de sport proprii sau intermediare la teri 12
- obiecte i echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri, snii, biciclete, 13
ambarcaiuni, etc.)
- aparat CD, DVD 2
- anten TV satelit sau cablu 2
- posibiliti de participare ca divertisment la unele activiti gospodreti 10
-acces computer 5
4. Dotarea buctriilor
-unitate de alimentaie public (dup caz) 20
-vase de buctrie din inox 10
- vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperechiate, n numr
6
corespunztor capacitii de cazare
- aparatur electric:
robot-mixer 3
cafetier 3
cuptor cu microunde 6
hot 3
main de splat vase 10
toaster (prjitor pine) 3
5. Protecia turitilor
Deinerea poliei de asigurare de rspundere civil a structurilor de primire turistice 30
Total punctaj realizat
*)Se puncteaz numai criteriile care nu sunt obligatorii pentru categoria respectiv.

Test de autoevaluare (2):

1. Precizati principalele motivatii de ordin social in desfasurarea activitatilor

specifice turismului rural.
2. Descrieti principalele motivatii de ordin cultural in desfasurarea activitatilor
specifice turismului rural.
3. Care sunt primele localiti rurale care au primit statutul de sate turistice
(1973)?
4. Definiti pensiunea turistica si agroturistica conform OMDRT nr. 899/2011.
5. Ce capacitate de cazare detine pensiunea turistica rurala conform OMDRT nr.
899/2011?

49
6. Ce capacitate de cazare detine pensiunea agroturistica conform OMDRT nr.
899/2011?
7. In functie de ce elemente structurile de primire turistice cu funciuni de cazare
se clasifica pe stele sau flori?
8. Care este punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare?
9. Care sunt conditiile de amplasare a pensiunilor turistice din mediul rural
conform OMDRT nr. 899/2011?
10. Unde sunt cazati turitii care practica agroturism?
11. Ce acte normative au determinat contopirea definitiilor de pensiune turistica
si agroturistica intr-o singura notiune i anume pensiune turistic rural?

Rezumat (U.I. 2)

Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda

dezvoltarea initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei
rurale. Principala caracteristica cu care se impune turismul rural n fata
consumatorului este cadrul de compensare fizica si spirituala a deficientelor ce
nsotesc, n majoritatea situatiilor viata din colectivitatile urbane.
Relansarea si sprijinirea prin lege a turismului rural in ara noastr nu s-a
reuit dect dup 1989. Prin Ordonana nr. 62/24.08.1994 (aprobat prin Legea nr.
145/1994) s-au introdus prin lege conceptele de pensiune turistic i ferm
agroturistic. A urmat o perioad de msuri legislative stimulative pentru
dezvoltarea turismului rural precum i o serie de Programe interministeriale de
dezvoltare socio-economic.
In prezent, definirea pensiunilor turistice rurale si a celor agroturistice este
realizata conform OMDRT nr. 899/2011, conform caruia pensiunile turistice
rurale si pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, care
functioneaza n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, asigurand atat
cazarea turitilor cat i condiii de pregtire i de servire a mesei n spaii special
amenajate. Desi ambele tipuri de pensiuni sunt situate in mediul rural, intre ele
exista cateva diferente semnificative.
In functie de caracteristicele construnctive, dotrile i serviciile pe care le
ofer, structurile de primire turistice cu funciuni de cazare se clasifica pe stele,
dac sunt situate n mediul urban, respectiv flori, dac sunt localizate n mediul
rural.

50
 Clasificarea unei structurilor de primire turistice rurale cu funciuni de
cazare in circuitul turistic si agroturistic presupune acordarea unui certificat de
clasificare, conform caruia va putea functiona in regim de pensiune turistica sau
agroturistica. Certificatul de clasificare se acorda in urma unei actiuni de inspectie
si control a unitatii care, in cazul in care aceasta corespunde, se materializeaza in
cele din urma prin acordarea unui numar de flori (margarete) de la 1 la 5, in
functie de conditiile de cazare si masa asigurate.

Lucrare de verificare nr. 1

(se va trimite pe adresa disciplinei, n format electronic sau prin pot, pn la
sfritul celei de-a IV-a sptmni din sem. II)

1. Care sunt principalele probleme cu care se confrunta in present spatiul rural

european? (0,5 pct)
2. Care sunt conditiile de amplasare a pensiunilor agroturistice conform
OMDRT nr. 899/2011? (0,5 pct)
3. Precizati principalele motivatii de ordin economic in desfasurarea
activitatilor specifice turismului rural. (0,5 pct)
4. Enumerati factorii care stimuleaza afirmarea tot mai sustinuta a turismului
rural. (0,5 pct)
5. Enumerati motivatiile turistice legate de spatiul rural. (0,5 pct)
6. Aratati care sunt asemanarile si deosebirile dintre pensiunile turistice rurale
i cele agroturistice. (1 pct)
7. Ce presupune clasificarea structurilor de primire turistice rurale cu funciuni
de cazare in circuitul turistic si agroturistic? (0,5 pct)
8. Care sunt particularitatile pensiunilor agroturistice? (0,5 pct)
9. Cum se determina categoria de clasificare a pensiunii turistice/agroturistice?
(0,5 pct)
10. Definiti turismul rural si agroturismul. (1 pct)
11. Evidentiati asemanarile si diferentele dintre turismul rural si agroturism. (1
pct)
12. Comentati afirmatia: Nu orice forma de turism practicat in mediul rural este
turism rural. (1 pct)
13. Prin ce se deosebeste ecoturismul de turismul verde? (0,5 pct)
14. Ce transformri fundamentale la nivelul satelor se nregistreaz ca urmare a
dezvoltrii activitii agroturistice? (0,5 pct)
51
15. Care sunt particularitatile ce caracterizeaza relatia oferta turistica
productie turistica ? (0,5 pct)

Bibliografie (U.I. 2)

1. Alecu, I., N., i Constantin, M., 2006 - Agroturism i Marketing Agroturistic,

Editura Ceres, Bucureti;
2. Glvan V., 2005 - Geografia turismului, Edit. Fundaiei Romnia de Mine,
Bucureti;
3. Ciornei, Liliana, 2013 - Cercetri privind eficientizarea activittilor
agroturistice din Bucovina, Tez de doctorat, USAMV, Iasi;
4. Iakovidou O, Partalidou M, Manos B, 2000 - Agritourism: a challenge for
the development of the Greek countryside. In: International Seminar:
Agritourism and Rural Tourim. A Key Option for the Rural Integrated and
Sustainable Development Strategy, September 21-22, 2000. Informal
International Association of Experts in Rural Tourism, University of Perugia,
Agriculture Faculty, Center for agriculture and Rural Development,Scientific
and Cultural association Biosphera, Perugia, Italy.
5. Nistoreanu P., 2010 Tratat Turism rural. Editura C.H. Beck, Bucureti.
6. Tacu, A., P., Talab, I., Sandu, G., 2002 - Turismul Rural Romnesc,
Editura Pan Europe, Iai, ;
7. Ungureanu, D., 2007 Studiu economico managerial privind valorificarea
eficient a potenialului agroturistic n localitile rurale din Bazinul
Dornelor. Tez de doctorat, Universitatea de tiine Agricole i Medicin
Veterinar, Iai.
8. *** Routes Access to Training, Perspectives of Rural Tourism in
Europe,http://www.vioregio.sk/en/education/handbook/persepctives_in_euro
pe.php; (accesat la 15.07.2014);
9. *** Legea 347/14.07.2004, Ordonana nr. 62/24.08.1994, Legea 187/1998,
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002;
10. *** Ordinul ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i
profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice.
11. *** OMDRT nr. 899/2011 pentru aprobarea normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasare, a licentelor si brevetelor de turism

52
 Unitatea de nvare 3
PRODUSUL TURISTIC RURAL
CUPRINS (U.I. 3)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I.3) ...53
Instruciuni ..54
3.1. Satul romanesc-produs turistic....................................................55
3.1.1. Definirea si identificarea satelor turistice............55
3.1.2. Criterii de omologare a satelor turistic........56
3.1.3. Tipologia satelor turistice..............................59
3.2. Structura produsului turistic...............................................60
3.3. Procesul de crearea a produsului turistic rural.............................67
3.4. Resursele si activitatile turistice rurale...........................................71
3.5. Serviciile turistice rurale..........................................73
3.5.1. Clasificarea serviciilor turistice............74
3.5.2. Serviciile turistice complementare ..................76
3.6. Consumatorii de produse turistice rurale.......................................80
3.7. Trsturile proprietarilor de pensiuni turistice rurale si
agroturistice..........................................................................................................87
3.8. Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul
european89
Rezumat (U.I. 3) ..90
Lucrare de verificare nr. 2 .91
Bibliografie (U.I. 3) .................................................................................92

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 3)

Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor noiuni

referitoare la structura si procesul de realizare a produsului turistic rural; tipologia
serviciilor turistice; resursele si activitatile turistice rurale; principalele tipuri de
sate turistice; conditiile ce trebuie indeplinite de o localitate rurala pentru afi
omologata ca sat turistic; trasaturile principale ale consumatorilor si ofertantilor
de produse turistice rurale. Dup finalizarea studiului U.I.3, cursanii vor dispune
de competene pentru:
identificarea si utilizarea criteriilor de omologare a satelor turistice
recunoasterea componentelor produsului turistic rural
evidentierea diferentelor dintre ospitalitate si serviciul turistic
determinarea resurselor turistice din mediul rural
definirea si clasificarea satelor turistice si serviciilor turistice
caracterizarea tipurilor de consumatori de turism rural
metodologia de creare a unui produs turistic rural.
53
 Instruciuni (U.I. 3)

U.I. 3 este unitatea de nvare cea mai vast i mai dificil din cadrul
modulului, de aceea timpul mediu alocat pentru studiul individual este de mai
mare dect n cazul celorlalte 3 U.I, fiind apreciat la cca. 8-10 ore.
n cuprinsul acestei uniti de nvare sunt inserate 2 teste de autoevaluare
(testul nr. 3 la mijlocul unitatii de invatare si testul nr. 4 la sfarsitul acesteia,
rspunsurile corecte la aceste teste regsindu-se la finalul modulului I) i o lucrare
de verificare (lucrarea de verificare nr. 2) care acoper informaiile prezentate n
aceast unitate de nvare. Lucrarea de verificare nr. 2 se va transmite pe adresa
disciplinei, n format electronic sau prin pot, pn la sfritul celei de-a X-a
sptmni din semestrul II.

54
 3.1. Satul romnesc - produs turistic

Satul romnesc, n general, si cel cu vocatie turistic, n special, reprezint

un produs turistic inedit n egal msur pentru piata national ct si pentru cea
mondial. Pe de alt parte satul turistic romnesc poate contribui la descoperirea
trii noastre - ca posibil destinatie turistic, crend interesul fat de Romnia ca
loc ce ofer o larg gam de experiente, de vacante de calitate si chiar oportunitti
de afaceri. Afirmatia se bazeaz pe:
gama larg de resurse naturale si culturale,
facilittile si experientele turistice diverse,
bunul raport pret / calitate,
trsturile de specificitate si unicitate ale trii noastre: oamenii (grupuri si
religii diferite), istoria (cladiri, evenimente, legende).
Teritoriul tarii noastre prezinta o mare varietate de valori cultural istorice -
arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural
armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea se
constitue ntr-un valoros potential turistic si n certe valente al turismului rural
romnesc. Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, nca din
vremea traco-dacilor, asezarile rurale romnesti au pastrat n buna masura datinile
si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie
si artizanat, ce pot fi valorificate turistic n cadrul unei strategii de organizare si
dezvoltare a turismului rural.

3.1.1. Definirea si identificarea satelor turistice

Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct
de vedere economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate,
conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de
munca, port, gastronomie) si care, dincolo de functiile politice,
administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent,
functia de primire a turistilor. Astfel de sate trebuie sa satisfaca prin
caracteristicile lor una sau mai multe dintre motivatiile turismului rustic, sa fie
pastratoare de traditii, sa aiba un trecut istoric, sa dispuna de peisaje deosebite,
etc.
ntre conditiile minime ce trebuie sa le ndeplineasca o localitate pentru a
deveni sat turistic amintim:
55
 amplasare ntr-un cadru natural atragator sub aspect peisagistic, fara surse
de poluare;
accesibilitate usoara pe cai rutiere, feroviare, fluviale, sau aeriene;
infrastructura generala (alimentare cu apa, curent electric, ncalzire,
canalizare, cai de comunicatie);
prezenta unor traditii si valori etnofolclorice reprezentative (arhitectura
populara, mestesuguri si artizanat, folclor si port popular, muzee
etnografic, sarbatori folclorice, traditii si obiceiuri populare etc.);
existenta unor resurse turistice bogate si posibil a fi valorificate prin
desfasurarea unor activitati de vacanta ct mai variate: odihna, plimbari, n
aer liber, cura de aer, soare si ape minerale, not si sporturi nautice,
excursii usoare, ascensiuni montane, alpinism, activitati culturale sau
participarea la actiuni culturale ce se desfasoara n sat, integrare n
activitatile economice traditionale etc;
existenta unor gospodarii cu un nivel de confort, asigurat cu mijloace
locale, simple sau mai complexe (instalatii sanitare si baie, apa, curent
electric) si care sa corespunda normelor de clasificare existente.

Alaturi de acestea, la sporirea valorii turistice mai pot contribui si urmatoarele:

existenta unei traditii sau experiente n ce priveste activitatea
turistica;
aportul unor eventuale resurse balneoclimatice (ape minerale si
termale, namoluri si gaze terapeutice, lacuri sarate, plaja maritimaetc.);
existenta unor dotari arheologice, monumente istorice, de arta si
arhitectura;
prezenta unor dotari sanitare, socio-culturale, sportive, comerciale
etc.;
dotarile tehnico-edilitare adecvate (drumuri, alei, canalizare).

3.1.2. Criterii de omologare a satelor turistice

Stabilirea tipurilor de sate turistice consta n identificarea si relevarea

specificului localitatilor si gruparea lor n cteva tipuri fundamentale, n vederea
promovarii n fiecare localitate, a celor mai adecvate forme de turism, n functie
att de principalele caracteristici geografice, sociale si economice, ct si de
principalele motivatii si opinii ale categoriilor de turisti care frecventeaza
56
localitatea respectiva. De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie
un mijloc de selectionare a turistilor, acestia grupndu-se de la sine ntr-un sat sau
altul, n functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. n sfrsit,
stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei propagande de reclame
si publicitati concrete si specifice, n functie de particularitatile fiecarui tip de sat
turistic.
Pentru determinarea zonelor cu un patrimoniu specific se iau n
considerare, n urma studiilor Institutului de Cercetare pentru Turism, unele
criterii precum: cel etnografic, turistic, cadrul natural, economic si socio-
demografic, ecologic si al accesibilitatii (3 ) :

Criteriul valorii etnografice are n vedere caracterul etnografic determinat

de traditia istorico-sociala si prezentat prin tipul asezarilor, ndeletnicirilor,
locuintei, portului, manifestarilor culturale, spirituale si prin intermediul stilului
de viata al locuitorilor zonelor rurale. n identificarea zonelor etnografice, se are
n vedere prezenta unor elemente precum: arhitectura rurala, un anumit tip de
casa, o piesa de costum popular, un tip de ceramica si frecventa unor evenimente
etnografice, vizndu-se nivelul de concentrare a acestora n teritoriu. Astfel,
specialistii au stabilit mai multe zone etnografice, unele cu caracter etnografic
foarte bine precizat: ara Vrancei, ara Brsei, ara Lovistei.

Criteriul valorii turistice are n vedere att valoarea ct si functia turistica

a zonei.
Valoarea turistica a zonelor se determina n raport cu urmatoarele
elemente: tipul si volumul de resurse turistice, calitatea si cantitatea resurselor
turistice, raspndirea si concentrarea resurselor n teritoriu, valoarea turistica, n
raport cu tipul, calitatea si cantitatea resurselor, pozitia n raport cu drumurile
nationale si europene, caile ferate, aeroporturile internationale, punctele de
frontiera si infrastructura si accesibilitatea, precum si calitatea ecologica (poluare,
degradare naturala).
Functia turistica a zonelor este stabilita n raport cu tipul si valoarea
resurselor turistice si se va evidentia prin forme de turism de baza sau specializate.
Este vorba de turismul de sejur sau itinerant, dar si de formele legate de specificul

3 Alecu, I., N., i Constantin, M. 2006 - Agroturism i Marketing Agroturistic, Editura Ceres,
Bucureti, p. 302;
57
resurselor turistice (cultural, religios, stiintific, tratament balnear, sporturi de
iarna, pescuit sportiv etc.).

Criteriul cadrului natural se concentreaza pe evidentierea tipului de

peisaj, montan, de deal, cmpie sau delta, avnd n vedere componentele sale
naturale si n mod special, viznd elemente ca: treapta de relief, forma de relief,
clima si bioclimatul. Este necesara evidentierea acestui criteriu, deoarece cadrul
natural poate reprezenta o materie prima pentru multe forme de turism sau
agrement.

Criteriul economic si socio-demografic implica dezvoltarea, structura

economica a zonei si elementele demografice (strauctura, pondere, urbanizare)
constituind elemente importante n aprecieri ce vizeaza calitatea mediului.

Criteriul ecologic presupune stabilirea nivelului minim de poluare

acceptat, de degradare a mediului si a resurselor turistice, n vederea promovarii
turistice a unui teritoriu, statiuni sau centru turistic. Asadar, calitatea ecologica a
unei zone reprezinta un important criteriu n analiza si stabilirea posibilitatilor de
dezvoltare si promovare turistica a acesteia, dar si n stabilirea impactului
activitatii economie-mediu-turism si a modalitatilor de gestionare a acestuia.

Criteriul accesibilitatii este reprezentat de pozitia geografica si nivelul de

dotare cu cai de comunicatie. n analiza patrimoniului rural al zonelor, se impune
a fi luate n considerare pozitia geografica n raport cu unele repere turistice
importante si reteaua de comunicatii care este, la rndul ei, foarte importanta
pentru asigurarea accesului turistilor la obiectivele turistice ale zonei.

Criteriul asezarii geografice . Un alt mod de prezentare al zonelor rurale

romnesti este potrivit n acest mod putem distinge cinci zone principale, n care
se promoveaza turismul rural, acest criteriu fiind utilizat si n realizarea
catalogului ANTREC: Moldova si Bucovina; Dobrogea; Muntenia si Oltenia;
Maramures, Crisana si Banat; Transilvania.

58
 3.1.3. Tipologia satelor turistice

Numeroase clasificari avansate de specialisti au in vedere functionalitatea

acestor sate, adica elementul esential care contureaza motivational actul turistic.
Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate turistice ( 4 ):
sate turistice pastorale: In aceasta grupa, pot fi incluse, n general, sate de
munte, n care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si a
vitelor, si care pot sa atraga turistii, prin meniuri bazate pe produse lactate.
Aceste meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, de ovine, si de
bovine, iar pentru divertisment pot fi organizate ospete ciobanesti,
petreceri traditionale: Orlat, Rasinari, Jina, Saliste, Gura Raului, Miercurea
Sibiului, Cisnadioara (toate in Marginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi,
Stanesti, Pocruia, Tismana, (in depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu
Ruieni (Caras Severin), Pui, Clopotiva, Ohaba de sub Piatra (in tara
Hategului);
satele turistice etnografic-folclorice: In aceasta categorie se pot ncadra
satele n care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea
interioarelor n stil rustic, muzica si coregrafia populara predomina si se
impun ca nsusiri esentiale ale satului respectiv: Curtisoara (Gorj), Avram
Iancu (Alba), Rasinari, Sibiel (Sibiu), Vama (Suceava), Sapanta
(Maramures), Pietrosita (Dambovita), Bujoreni (Valcea), Naruja
(Vrancea). n aceste sate, se pot oferi turistilor servicii de cazare si masa n
conditii autentice (mobilier, decor si echipament de pat n stil popular,
meniuri traditionale servite n vesela si cu tacmuri specifice). Totodata, se
pot organiza expozitii artizanale permanente, iar pentru turistii ce doar
viziteaza localitatea, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, ca
muzeu etnografic n aer liber.
sate turistice de creatie artistica si artizanala: Oboga, Marginea
(Suceava), Corund (Harghita), Humulesti (Neamt), Sacel si Sapanta
(Maramures), Carpus (Cluj), Malu cu Flori (Dambovita). Aceste sate ofera
posibilitatea practicarii unui turism de sejur, n cadrul caruia, n ateliere
special amenajate si sub ndrumarea unor artisti si mesteri populari, turistii
s-ar putea initia n arta si tehnicile populare. Prin urmare, caracteristica
esentiala a acestor sate ar urma sa fie productia artistica si artizanala.

4 G.Erdeli, I. Istrate 1996 - Amenajari turistice, Editura Universitatii, Bucuresti,pag 139;

59
 sate peisagistice si climaterice: Caracteristica predominanta a acestor sate,
adecvate turismului de sejur, este cadrul natural si pozitia geografica
izolata de centrele aglomerate si marile artere. Satele de deal si munte, cu
case raspndite pe vai si coline, la o oarecare distanta unele de altele, cu
pajisti, fnete sau livezi, satisfac motivatia fundamentala a unor numerosi
turisti, rentoarcerea la natura: Fundata, Bran, Sirnea (in culoarul Rucar-
Bran), Tismana (Gorj), Bradet, Podul Dambovitei (Arges), Botiza
(Maramures), Dorna Candreni (Suceava), Arieseni (Alba), Vama Veche, 2
Mai (Constanta);
sate turistice pentru practicarea sporturilor: Numeroase localitati rurale
prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna, n satele
de deal si munte (Fundata - Brasov, Garina - Caras Severin) si a celor
nautice (Murighiol, Mila 23) pe ruri interioare, lacuri de acumulare, fara
amenajari speciale. Acest tip de sate poate atrage doua categorii de turisti,
n general din rndul tinerilor: sportivi amatori, initiati n practicarea
sporturilor respective si turisti neinitiati sau mai putin initiati, dar dornici
sa le practice. Pentru aceasta din urma categorie pot exista instructori de
bob, schi, nnot, recrutati din rndul populatiei locale.
sate turistice pomi-viticole: Recas si Giarmata (Timis), Voinesti
(Dambovita), Cotesti, Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele, Sahateni
(Buzau), Radaseni (Suceava), Siria (Arad), Agapia (Neamt), Murfatlar si
Ostrov (Constanta), Dabuleni (Dolj). In satele n care predomina aceasta
caracteristica, activitatile turistice sunt posibile pe toata perioada anului,
att n perioada recoltarii, ct si dupa aceea, prin oferirea fructelor de
livada, strugurilor si a preparatelor realizate pe baza acestora. Pot fi avute
n vedere si o serie de preparate pe baza de fructe.
Sate turistice pescaresti si de interes vnatoresc: (satele de pe Vaile
Viseului si Bistritei, Gurghiu si Delta Dunarii). n afara posibilitatilor de
cazare, n aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice, pescaresti
si vnatoresti.
sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna,
Dragomirna, Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia,
Horezu, Polovragi, Tismana (in Subcarpatii Getici), Harman, Prejmer,
Biertan, Feldioara, Cristian - cu renumitele biserici fortificate (in
Transilvania);

60
 sate balneare: Zizin, Covasna, Bala (Mehedinti), Oglinzi si Baltatesti (in
Subcarpatii Moldovei), Costiui (Maramures), Calacea (Timis), Sacelu
(Gorj), Geoagiu si Vata de Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca
(Bihor);

61
 3.2. Structura produsului turistic

O. Snak considera ca produsul turistic poate fi definit drept un asamblu de

servicii si de facilitati care se materializeaza n ambianta specifica a factorilor
naturali si artificiali de atractie si a amenajarilor turistice create, care reprezinta
elemente componente ale ofertei turistice si pot exercita o forta pozitiva de
atractie asupra turistilor.
Jost Krippendorf defineste produsul turistic drept un manunchi de
elemente materiale si nemateriale ofrerite spre consum si care ar trebui sa-l
satisfaca pe cumparator.

Dac lum n considerare concepia lui Smith (1994), produsul turistic

reprezint o combinaie de cinci elemente, fiecare element fiind n inter-relaie cu
celelalte componente ale produsului i avnd un anume grad de importan, n
funcie de tipul de turim luat n considerare ( 5 ):
1. cadrul fizic sau baza material;
2. serviciile;
3. ospitalitatea;
4. liberatea alegerii;
5. implicarea.

Smith (1994) a ilustratat cele cinci componente ca o serie de cercuri

concentrice, fiecare cerc reprezentnd un element al produsului turistic. (fig. 3.1)
n mijloc se afla cadrul fizic al produsului, urmat apoi, din interior spre exterior,
de: servicii, ospitalitate, libertatea de alegere i implicare. Progresia elementelor
de la centru la cercul exterior este corelat cu diminuarea controlului direct al
managementului i creterea implicrii consumatorilor i a intangibilitii
produsului. Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura
consumatorilor satisfacie, ceea ce nseamn c trebuie s corespund motivaiilor
extrem de eterogene ale turitilor

1) Baza material sau cadrul fizic al produsului turistic.

Inima oricrui produs turistic este reprezentat de baza material, care
constituie un patrimoniu de elemente fizice cu impact major asupra
consumatorilor, ce pot fi mprite n 4 categorii distincte:

5 Smith, S. L. J. (1994) The Tourism Product. Annals of Tourism research, vol. 21, no. 3,
pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA, p. 587
62
 resursele naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice etc. -
care exercit atracie asupra turitilor i i determin s cltoresc;
infrastructura turistic (hoteluri, pensiuni, piscine, restaurante,
baruri, terenuri sau sli de sport, echipamente sportive i de
divertisment, sli de spectacole, de conferine etc.) care, ntr-o
anumit msur, motiveaz sau restricioneaz cererea turistic, n
funcie de nivelul i calitatea ei;

I
LA.
O
S
CF

C F Cadrul Fizic; L A Libertatea de a Alege;

S Serviciile; I Implicarea; O Ospitalitatea;

Figura nr. 3.1.: Prezentarea generica a produsului turistic

Sursa: Smith (1994) (6)
nals of Tourism Research, Vol. 21, No. 3, pp. 582-595, 1994

facilitile de acces - care sunt n legtur direct cu mijloacele de

transport i cile de comunicaie de care pot beneficia turitii pentru a
ajunge la destinaia aleas sau pentru a vizita obiectivele propuse.
condiiile de mediu fizic: vremea, calitatea apei, aglomerarea
destinaiei turistice etc.

6 Smith, S. L. J. (1994) The Tourism Product. Annals of Tourism research, vol. 21, no. 3,
pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA, p. 587
63
 2) Serviciile.
Produsul turistic nu este definit numai prin elementele sale materiale ca
atare, ci i prin serviciile sau prestaiile realizate prin intermediul lor. Pentru a
deveni util turitilor, baza material trebuie activat prin introducerea de servicii,
adic acele elemente care dau coninut produsului turistic.
Serviciile se refer la efectuarea de sarcini specifice necesare pentru
satisfacerea nevoilor i dorinelor manifestate de ctre turiti. De exemplu, pentru
ca sa funcioneze ca hotel i s poat oferi cazare, acesta are nevoie de
management i de servicii de recepie, menaj, ntreinere i aprovizionare; pentru a
oferi transport, o aeronav are nevoie de un echipaj de zbor, de serviciile unui
aeroport i de serviciile turnului de control al traficului aerian etc. Astfel, se are n
vedere nu hotelul - ci serviciul de cazare, nu avionul sau autocarul - ci serviciul de
transport etc.

3) Ospitalitatea.
Oferirea unor servicii turistice de calitate este esenial, dar nu i
suficient. Toi consumatorii se ateapt ca serviciile primite s fie consolidate de
"ceva in plus" care s contribuie la obinerea satisfaciei pentru turiti. Acest
element suplimentar se numete ospitalitate. n timp ce serviciul se refer la
executarea unei sarcini din punct de vedere tehnic-competent, ospitalitatea
nseamn atitudinea sau stilul n care sarcina este efectuat. Pe scurt, ospitalitatea
este o expresie de bun venit oferit de ctre rezidenii locali turitilor care
sosesc n comunitatea lor. Chiar de la primul contact dintre turiti i destinaia
cltoriei, ospitalitatea se poate manifesta sub forma unui cocktail la primirea n
unitatea de cazare sau prin prezena de flori proaspete n camer.
Ospitalitatea este mult mai subiectiv dect un serviciu, fiind mai dificil de
evaluat i gestionat. Distincia dintre serviciu i ospitalitate, dei real, este,
adesea, dificil de a fi determinat n practic. De exemplu, n timp ce serviciul
efectuat de personalul de la recepia unei uniti de cazare se refer la preluarea i
cazarea eficient a clienilor, ospitalitatea apare atunci cnd acest serviciu este
efectuat cu un zmbet autentic, cldur i bunvoina de a rspunde la cerinele i
nevoile turitilor, cum ar fi furnizarea de informaii cu privire la restaurantele
locale, transportul n comun sau atraciile zonei etc.

64
 4) Libertatea de alegere.
Libertatea de alegere se refer la necesitatea ca turistul s beneficieze de o
gam de opiuni acceptabile pentru ca experiena avut n cltoria efectuat s fie
satisfctoare. Gradul de libertate de alegere variaz foarte mult n funcie de tipul
i scopul cltoriei, bugetul turistului, experiena anterioar etc. Binenteles,
alegerea de baz pentru un turist const n decizia de a cumpra sau nu.
Rolul libertii de a alege este mai evident n situaia cltoriilor recreative
sau de plcere. Fr a putea s-i aleag dup bunul plac modul de petrecere a
timpului liber, este dificil pentru turist s se relaxeze pe deplin sau s participe din
toat inima la activitile recreative. Dar aceast libertate nu se limiteaz, desigur,
numai la cltoriile de divertisment. Libertatea de a alege o companie de
transport, un anumit traseu, un hotel, un restaurant etc. poate spori turistului
sentimentul de control asupra excursiei sale i sporete nivelul de mulumire al
acestuia. Satisfacia clienilor poate fi consolidat i prin oferirea de alternative n
privina numrului de locuri n camer, a meselor n restaurant, a locurilor special
destinate fumtorilor sau nefumtorilor sau alte servicii i faciliti care pot
conferi un anumit grad de alegere personal.

5) Implicarea.
O caracteristic esenial a produsului turistic este faptul c i
consumatorii particip, ntr-un anumit grad, la furnizarea de servicii. Pentru
turiti, implicarea nu nseamn numai o simpl participare fizic, ci presupune
angajament i concentrare n acele activiti care sunt importante pentru atingerea
scopului cltoriei, indiferent care ar fi acesta. Un turist care efectueaz o
cltorie de afaceri se poate concentra pe desfurarea afacerilor sale dac el nu i
face griji n privina disponibilitii i calitii cazrii, a meselor sau a
transportului. n cazul turitilor care efectueaz cltorii de plcere, implicarea
presupune relaxare sau participarea la activiti de divertisment n acel mod i la
acel nivel care le va aduce satisfacia personal. Aceasta nseamn a avea acces la
activiti i programe care capteaz imaginaia, interesul i entuziasmul
potenialului participant.
Participarea cu succes a turitilor n crearea de produse turistice este
susinut de combinaia dintre o baz material corespunztoare, servicii de
calitate, ospitalitate i libertatea de alegere. Aceste elemente stabilesc condiiile

65
propice pentru implicarea fizic, intelectual i emoional a consumatorilor n
realizarea serviciilor turistice.

Produsul turistic rural reprezinta un asamblu de bunuri si servicii cu

caracter eterogen oferite ntr-un cadru natural si antropic deosebit, avnd rolul de
a recrea, destinde sau satisface nevoi culturale, religioase, sportive s.a.
Produsul turistic rural romnesc, asemenea produselor turistice rurale
existente pe piaa turistic mondial, cuprinde :
componente de baz (numim aici cazarea, alimentaia public i
transportul);
componente auxiliare (balneoterapie, agrement, activiti sportive
etc.).
Unanim trebuie s recunoatem c serviciile de baz satisfac nevoi
cotidiene care cu mici excepii - innd de specificul zonal, naional, tradiional -
nu justific ntrutotul nevoia de deplasare sau prsire a reedinei de ctre turist.
Ceea ce atrage i determin n mare parte alegerea unei destinaii turistice
sau a alteia sunt urmatoarele componente ale ofertei turistice generale (7):
factorii naturali: aezarea geografic, relieful, peisajul, vegetaia, fauna i
clima;
factorii generali ai existenei i activitii umane trecute i prezente:
limba, mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura (religia,
arta, tiina), politica, economia;
elementul uman - atitudinea populaiei locale fa de turiti, a
prestatorilor, administraiei i reprezentanilor pazei i ordinii publice etc.;
infrastructura general: transporturi i comunicaii, structura i imaginea
aezrilor, aprovizionarea cu ap i energie, canalizarea, telecomunicaiile
etc.;
echipamentele turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de
alimentaie, activitile sportive, distraciile, informaiile etc.,

7 Minciu Rodica 2000 Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti, pag.147-151

66
 3.3. Procesul de creare a produsului turistic rural

Crearea unui produs turistic este un proces complex ce presupune, n

primul rnd, existena unui management adecvat, care s conduc i s dirijeze
etapizarea, dezvoltarea i punerea n aplicare a acestui proces. De asemenea, se
impune ca toate aspectele legate de realizarea produsului s fie coordonate
corespunztor pentru a putea garanta succesul acestuia innd cont de perspectiva
economic, dezvoltarea social i protecia mediului. Producia turistic trebuie s
fie orientat spre piee i obiective specifice, pentru a fi capabil s ofere
consumatorilor produse capabile s le ndeplineasc nevoile i ateptrile i, prin
urmare, s promoveze plusul de valoare creat n cadrul destinaiei turistice.
O destinaie turistic solicit o bun strategie de produs pentru a avea
capacitatea de a stimula turismul i de a realiza specializarea ofertei. Strategia
trebuie s se bazeze pe atraciile i resursele deja existente la nivelul destinaiei
turistice, dar trebuie s ia n considerare i elementele de infrastructur, facilitile
i serviciile de care mai este nevoie pentru a se realiza dezvoltarea produsului.
Elementele principale incluse n procesul de creare a unui produs turistic sunt
specificate n fig. nr. 3.2.
Procesul produciei turistice este declanat odat cu identificarea
motivaiei de a cltori i implic nu numai existena de resurse turistice sau
crearea de infrastructuri, faciliti i servicii, dar i dezvoltarea de activiti
specifice sau experiene. Combinarea acestor elemente constituie oferta turistic.
Odat ce oferta turistic a fost realizat, ea devine funcional de ndat ce este
comunicat pieei turistice i publicului-int. Poziionarea adecvat pe piat,
crearea unui imagini corecte asupra destinaiei turistice i a valorii produsului
turistic, precum i aciunile de promovare vor avea ca efect stimularea consumului
produsului turistic.
n timpul procesului de creare a produsului turistic sunt necesare i alte
criterii care s ajute la evaluarea corect a succesului potenial al acestuia. Aceste
criterii pot fi de natur economic, social, cultural sau politic. Printre ele se pot
meniona: piaa potenial atribuit produsului, imaginea i poziionarea
destinaiei turistice, atractivitatea pentru investiii publice sau private, nivelul
prevzut de investiii, rezultatele ateptate etc.
Procesul de realizare a produsului turistic preupune parcurgerea mai
multor etape, cuprinznd intrri de resurse i faciliti (input-uri) i ieiri de

67
servicii i experiene (output-uri). Tab. nr. 3.1. rezum funcia de producie a
turismului i enumer exemple la fiecare etap.

Motivaia cltoriei

BAZA Resursele si atractiile destinatiei

MATERIAL

Infrastructura Faciliti Servicii

PROCESUL DE
CREAIE A
Activiti i experiene
PRODUSULUI
TURISTIC

Oferta turistic

COMUNICARE Imagine i Comunicare Comercia

poziionare i promovare -lizare

REZULTATE Consumul turistic

Figura nr. 3.2.: Elementele-cheie implicate n procesul de

creare a produsului turistic rural
Sursa: Datzira-Masip (2006) (8)

Procesul ncepe cu intrrile de resurse primare, materii prime, materiale

de construcii, combustibil, capital, suprafee de teren etc. pentru a crea instalaiile
i echipamentele de care are nevoie industria turismului. Acestea sunt apoi
convertite prin intermediul unor activiti suplimentare de prelucrare, de fabricaie
sau de construcie n intrri intermediare sau faciliti de turism: atracii turistice
(parcurile naionale, muzee, galerii, situri istorice, centre de convenii i congrese)

8 Datzira-Masip, J. (2006) - Cultural Heritage Tourism-Opportunities for product development:

the Barcelona case, Tourism Review, AIEST, Vol.61, No 1, pp. 13-20, Switzerland; citat n Datzira-Masip, J.
(2006) Tourism Product Development: A way to create value; The case of La Vall de Lord, IV
International Doctoral Tourism and Leisure Colloquium, ESADE, Barcelona, p. 5.
68
precum i elemente de suport pentru turism (hoteluri, restaurante, magazine,
companii de nchirieri auto etc.).
Tabelul nr. 3.1.

Etapele procesului de realizare a produsului turistic

INTRRI INTRRI IEIRI IEIRI
PRIMARE INTERMEDIARE INTERMEDIARE FINALE
(Resurse) (Faciliti) (Servicii) (Experiene)

1 2 3 4
Terenul Parcuri naionale Servicii de ghid Recreere
Munca Staiuni Spectacole Contacte sociale
Mijloace de
Apa Suveniruri Educaie
transport
Produse
Muzee Cazare Relaxare
agricole
Magazine
Manifestrii
Combustibil mesteugreti Amintiri
culturale
i de artizanat
Centre pentru
Materiale de Convenii i
convenii i Relaii de afaceri
construcii congrese
congrese
Companii de Mncare i
Capital
nchiriere auto butur
Festivaluri i
Hoteluri
evenimente
Restaurante
Sursa: Smith (1994) (9)

Intrrile intermediare sunt apoi rafinate prin expertiza managerial, servicii

tehnice i de planificare n rezultate intermediare, adic acele servicii asociate n
mod normal cu industria turismului, cum ar fi: cazarea, servicii de ghid i
interpretare, servicii de alimentaie, spectacole, festivaluri etc. n acest stadiu,
produsul turistic reprezint doar o marf potenial. El trebuie s fie comandat i
consumat de ctre client, n ultima etap a procesului, cnd turistul utilizeaz
rezultatele intermediare (servicii) pentru a forma rezultatul final: experiene
personale, intangibile, dar extrem de apreciate (recreere, destindere, stabilirea
unor relaii de afaceri i contacte sociale etc.).

Elementul principal al produsului turistic baza material - este ncorporat

n produsul generic n fazele intrrilor primare i intermediare. Serviciile i
ospitalitatea sunt elementele ce sunt adugate cnd facilitile (intrrile
intermediare) sunt prelucrate n etapa ieirilor intermediare. n cele din urm,

9 Smith, S. L. J. (1994) The Tourism Product, Annals of Tourism research, vol. 21, no. 3,
pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA, p. 591.
69
libertatea de alegere i implicarea consumatorului-turist transform rezultatele
intermediare n experienele din faza ieirilor finale.
Procesul de producie n turism scoate n eviden dou caracteristici
speciale ale produsului turistic:
n primul rnd, are loc o adugare de valoare n fiecare etap,
valoarea adugat reprezentnd diferena dintre costurile de producie
din orice stadiu al procesului de producie i ceea ce consumatorul
(turistul) este dispus s plteasc.
n al doilea rnd, consumatorul-turist constituie o parte integrant a
procesului de producie turistic. Practic, produsele turistice nu pot s
existe pn n momentul cnd consumatorul va cltori pn la locul
unde are loc producia i se va implica activ n faza final.

Test de autoevaluare (3):

1. Definiti satul turistic.

2. Ce conditi minime ce trebuie sa le ndeplineasca o localitate pentru a deveni
sat turistic?
3. Care sunt criteriile de omologare a satelor turistice?
4. Care sunt principalele tipuri de sate turistice? Exemple.
5. Definiti produsul turistic.
6. Ce elemente alcatuiesc produsul turistic in conceptia lui Smith (1994)?
7. Cum a reprezentat Smith (1994) cele cinci componente ale produsului turistic?
8. Care este diferenta dintre ospitalitate si serviciul turistic?
9. Ce elemente determin n mare parte alegerea unei destinaii turistice ?

70
 3.4. Resursele si activitatile turistice rurale

Resursele turistice sunt materia prima la care trebuie sa se adauge

serviciile. Aceste servicii pot fi de baza, ca restaurantul si cazarea, sau
suplimentare, acelea care nconjoara serviciile de baza si le confera caracter si
calitate. n afara serviciilor, trebuie sa se mai mentioneze activitatile suplimentare,
pentru a stabili dupa aceea strategia de comercializare
n studiul resurselor trebuie sa se aiba n vedere daca acestea sunt resurse
pasive, unde turistul este un simplu spectator, sau active, unde turistul poate
participa, realiznd activitati, deoarece infrastructurile sau mediul nconjurator o
permit. Printre resursele pasive se numara resursele naturale, patrimoniul istorico-
artistic si manifestarile culturale. Resursele active cuprind activitatile sportive,
socio-culturale, participarea la activitatile obisnuite, cotidiene din spatiul rural etc.

Tabelul nr. 3.2.

Resurse turistice pasive

Resurse naturale Patrimoniul Manifestari

istorico-artistic culturale
Peisaje Monumente Folclor
Clima Arhitectura populara Gastronomie
Parcuri naturale Castele Sarbatori religioase
Arii de recreere Sculpturi Festivaluri artistice
Drumuri, poteci, sosele Artizanat: ceramica, Carnavaluri
Fauna fierarie etc. Obiceiuri si traditii
Flora Zacaminte populare

Activitatile turistice sunt un factor de prima clasa pentru atragerea

turistilor. n mediul rural, acestea se caracterizeaza prin protejarea mediului
nconjurator, natural si social si prin faptul ca se bazeaza pe resursele naturale si
culturale existente n mod concret n tinutul respectiv.
n general, trebuie sa se faca distinctie ntre activitatile care se desfasoara
n interiorul locatiei si cele din exterior.
n interiorul unitatii de cazare, viata trebuie sa fie activa. O locatie de
turism rural nu trebuie sa fie un loc numai pentru a te odihni n pat, ci trebuie sa
fie amenajata sau pregatita pentru ca turistul sa realizeze diverse activitati, jocuri
de masa, lectura, concerte, degustari de produse tipice, expozitii, cursuri de
pictura, restaurari de mobilier etc.
Pe de alta parte, turismul rural este o forma de convietuire cu ecosistemul
nostru. De aceea, exista multe activitati pe care le poate desfasura turistul si n
71
exteriorul locatiei, care i vor permite un contact cu peisajul natural si cultural ai
locului de destinatie.
Exista activitati cunoscute si altele pe care le pot crea locatiile nsele, dar
totdeauna trebuie sa fie participative (plimbari, sporturi de aventura, calarie,
activitatile agricole si zootehnice, plimbari n munti etc.). Tinnd seama de
resursele pe care se bazeaza fiecare activitate sau de mediul n care se desfasoara,
exista activitati acvatice (not, canotaj, pescuit, vele, windsurf, scufundari),
activitati terestre (plimbari pe poteci, escaladari, trekking, sanius, schi, calarie,
ciclism, vnatoare etc.), activitati aeronautice (deltaplan, parapanta etc.) si alte
activitati bazate pe valorile naturale (itinerare ecologice, centre de interpretare,
cursuri n natura etc.) sau pe cultura si obiceiuri (trasee gastronomice, ruta de
arhitectura populara, trasee istorico-artistice etc.).

Tabelul nr. 3.3.

Tipuri de activitati turistice rurale

Activitati Activitati socio- Participare la Altele

sportiv- culturale activitatile specifice
recreative spatiului rural
Alpinism Artizanat Activitati agricole Pictura
Strabaterea Studiul florei Cresterea animalelor Fotografie
rurilor
Strabaterea Studiul faunei Ateliere de fierarie, Bai termale
potecilor cosuri de nuiele etc.
Speologie Fabricarea produselor Activitati
autohtone ecologice
Calarie
Cicloturism

72
 3.5. Serviciile turistice rurale

Serviciile turistice se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect

satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in
legatura cu aceasta. O parte a activitatilor ce dau continut prestatiei turistice
vizeaza deci acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene, (odihna, hrana), altele
prezinta caracteristici specifice turismului rural si respectiv formelor particulare
de manifestare a acestuia.
Prin natura lui, serviciul turistic trebuie sa asigure conditii pentru refacerea
capacitatii de munca, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber;
de asemenea, el trebuie astfel conceput, incat, in urma efectuarii consumului
turistic, individul sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar
deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un continut al prestatiei turistice in
concordanta cu cerintele epocii moderne, cu exigentele turismului contemporan.
Iar in conditiile actuale ale tarii noastre, angajata pe coordonatele unei noi
dezvoltari, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprima turismului
caracterul unui important instrument in realizarea unei calitati a vetii.
O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin
continutul sau, este chemat sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei
odihne active a turistului. Ca rezultat al cresterii productivitatii muncii si
progresului stiintific si tehnic, se reduce saptamana de lucru, se maresc
dimensiunile timpului liber, zilnic si saptamanal. Acesta are drept consecinta
transformarea intr-o constanta a timpului de odihna pasiva si implicit sporirea
solicitarilor fata de formele odihnei active, stimulate si de efectele negative ale
concentrarii urbane, intre care poluarea, stresul etc. Odihna activa tinde, astfel, sa
devina o componenta tot mai importanta a serviciului turistic, ea reprezinta
totodata, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea
consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase.
Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina
conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de
desfasurarea a unor activitati recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea
si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni (hobby) etc.,
menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea
manifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari

73
sporesc in intensitate odata cu transformarea turismului in fenomen de masa, cu
cresterea frecventei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente.

3.5.1. Clasificarea serviciilor turistice

In perioada contemporana, se manifesta un proces continuu de imbogatire

a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati procese specifice si
turismului romanesc ca expresie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la
schimbarile intervenute in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in
formarea si educarea oamenilor. Ele se pot clasifica in grupe relativ omogene,
operand cu mai multe criterii.

Astfel, activitatile inglobate in continutul prestatiei turistice se pot

structura in:
servicii legate de organizarea voiajului, si
servicii determinate de sejur.
Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai mare parte din
prestatiile oferite de companiile de transport: ele privesc facilitatile si comoditatile
de organizare a calatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru un
anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot in aceasta categorie sunt
incluse serviciile de publicitate turistica precum si alte servicii prestate de
agentiile de voiaj.
Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor
cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement. Dar li se mai pot
adauga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de
turism (tratament in cazul turismului balneomedical traduceri in cazul
turismului de congrese etc).

In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii,

serviciile turistice pot fi:
de baza: transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta
activitate ce prezinta motivatia de baza a calatoriei ca: vanatoarea,
hipism, schi, yachting etc.
complementare ori suplimentare (informatii, activitati culturale
sportive, inchirieri de obiecte s.a).
In general, ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si
cazare, urmate de cele de transport si de agrement. Raportul dintre serviciile de
74
baza si celelalte servicii, ca si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este
diferit in functie de continutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turistii
automobilisti serviciul de transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-
se cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza cu cortul sau rulota,
aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de importanta etc.

O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu natura

si forma de manifestare a cererii. Din acest punct de vedere se intalnesc:
servicii ferme (transport, cazare, programe cultural artistice etc.),
angajate anterior desfasurarii consumului turistic prin intermediul
agentiilor de specialitate
servicii spontane, solicitate in momentul in care turistul ia contact cu
oferta. Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare dar se
poate intalni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont
propriu. Cunoasterea continutului acestor categorii de servicii
furnizeaza informatii privind distribuirea cererii si preferintelor
turistilor, favorizand organizarea si planificarea unor actiuni,
orienteaza dezvoltarea serviciilor in vederea stimularii cererii.

In functie de modalitatile de plata sau de relatiile financiare angajate intre

prestatori si beneficiari, serviciile pot fi:
cu plata (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior
prestatiei, simultan sau posterior acesteia
gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din
cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de
publicitate, de intermediere, comision) si avand drept scop stimularea
circulatiei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii
de solicitanti.

Dupa natura lor, se poate face o delimitare intre:

serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii
turistice , si
servicii nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri
economico-sociale generale, care se adreseaza in egala masura
turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii -
intretinere, cultural-artistice etc.)

75
 Serviciile turistice se mai pot structura dupa aria de localizare a prestarii
lor, dupa forma de prezentare (globala sau in activitati independente), dupa
caracterul lor, dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in raport
cu natura prestatorilor etc. Toate acestea completeaza imaginea bogatiei si
varietatii structurale a prestatiei turistice (vezi figura de mai jos) si sugereaza
totodata si directii si posibilitati de dezvoltare.

Fig. nr. 3.3: Clasificarea serviciilor turistice

3.5.2. Serviciile turistice complementare

Alaturi de serviciile de baza, o contributie din ce in ce mai importanta la

succesul actiunilor turistice au serviciile complementare (suplimentare). Acestea
cuprind, in principal activitatile ce au ca obiect stimularea odihnei active, a
distractiei, a petrecerii placute a timpuliui liber fara a se substitui serviciilor de
agrement. Unele dintre aceste servicii sunt cunoscute cu anticipatie de catre turist,
intrand in costul initial al programului; cu cele mai multe insa, turistul ia contact
76
numai la destinatie, consumul ramanand numai la latitudinea lui, plata efectu
andu-se separat, pe masura solicitarii si obtinerii lor. Serviciile complementare
reprezinta o sursa importanta de incasari (incasari suplimentare in valuta, in cazul
turismului international), fapt pentru care organizatorii de turism trebuie sa
asigure o buna pregatire a lor in vederea stimularii cererilor.
Serviciile complementare se caracterizeaza prin varietate, ele asociindu-se
unor servicii de baza sau avand o existenta independenta. Pentru aceste
considerente, delimitarea intre prestatia propriu-zisa si facilitatile suplimentare
este greu de realizat. Unitatile de cazare ofera servicii de intretinere si curatire a
unor obiecte de uz personal, de inchiriere a unor materiale sportive sau agrement,
servicii de informare s.a.; de asemenea, unitatile de alimentatie publica pot
organiza, la cererea expresa a turistilor, mese festive, seri distractive etc.
Indiferent de modul cum sunt organizate, cele mai importante servicii
suplimentare sunt:
servicii de informare a clientelei turistice;
servicii de intermediere (inchirieri, rezervari etc);
servicii si activitati turistice cu caracter special (organizare de
congrese, simpozioane, festivaluri, expozitii etc)
servicii si activitati turistice cu caracter sportiv;
servicii de tratamente balneo-medicale;
servicii diverse.

Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a

prestatiei turistice, dar si pe parcursul desfasurarii calatoriei. Pe langa informarea
propriu-zisa, care trebuie sa fie rapida si de calitate, aceste servicii indeplinesc si
functia de sfatuitor al turistului. Informarea trebuie sa fie complexa, sa priveasca
atat programele manifestarilor turistice cat si elemente generale solicitate de
turisti.
Dintre serviciile de intermediere, cel mai frecvent se intalnesc serviciile de
rezervare de locuri pentru mijloacele de transport, la manifestari cultural-artistice,
in alte spatii de cazare etc., si cele de inchiriere a unoe obiecte pentru practicarea
diferitelor jocuri sau sporturi. In aceasta categorie, un serviciu care se bucura de
aprecierile unui mare numar de turisti este inchirierea de autoturisme cu si fara
sofer.

77
 Serviciile cu caracter special sunt prilejuite de forme particulare ale
turismului de afaceri, de congrese etc. si se adreseaza unor segmente bine
determinate: servicii de secretariat, traduceri, dactilografiere etc., pentru oameni
de afaceri; programe de vanatoare si pescuit sportiv pentru persoanele
autorizate; programe si servicii speciale pentru copiii mici supraveghere, unitati
de alimentatie publica specifice, terenuri de joaca cu dotarile adecvate, programe
artistice; asistenta medicala si ingrijirea persoanelor handicapate; asistenta
medico-veterianra pentru animalele turistilor s.a. In aceasta categorie se cuprinde
de asemenea, serviciul de ghid insotitor, interpret, dispecer. Ghizii reprezinta
factorul de legatura intre serviciile propriu-zise si turist; ei trebuie sa se
dovedeasca cunoscatori ai zonelor vizitate, ai obiectivelor turistice, ai obiceiurilor
locale, sa fie oameni de cultura, instruiti, gazde amabile, buni organizatori.
Dintre serviciile turistice cu caracter cultural- educativ si recreativ se pot
mentiona: participarea la spectacole si manifestari folclorice, vizitarea de muzee,
expozitii, case memoriale, intalniri cu personalitati din domeniul culturii, artei,
stiintei, organizarea unor concursuri pe diferite teme sau de indemanare etc. Un
rol cultural educativ si recreativ de mare importanta au excursiile. Ele
favorizeaza imbogatirea cunostintelor prin contactul cu locuri si oameni,
stimuleaza nevoia de informare si indirect dezvoltarea circulatiei turistice.
Excursiile reprezinta servicii suplimentare numai in cazul turismului de sejur
(odihna tratament balne-medical), de aceea organizarea lor trebuie facuta cu grija,
fara sa afecteze motivatia de baza a vacantei.
Serviciile cu caracter sportiv vin, de regula, in completarea formulelor
obisnuite de agrement. Ele imbraca forme mai speciale atunci cand se adreseaza
unor turisti experimentati. Organizarea acestor activitati presupune existenta unui
personal de specialitate care sa asigure initierea, indrumarea si supravegherea
desfasurarii actiunilor; de asemenea, sunt necesare dotari adecvate sali de sport,
terenuri, piscine, partii de schi, alte obiective cu destinatie sportiva si a unor
puncte de inchiriere a materialelor sportive.
Serviciile de cura si de tratament balneo-medical pot fi considerate
suplimentare in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu
efectuarea unor tratamente (bai de namol, cure de ape minerale, aerosoli) cu
caracter preventiv. De asemenea, serviciile de asistenta medicala prilejuite de
astfel de situatii fac parte tot din aceasta categorie.

78
 In afara serviciilor enumerate, organizatorii mai pot oferi si alte tipuri de
prestatii independente schimb valuatr, servicii bancare, CEC, servicii de
asigurari etc. sau facilitati de plata ori de alta natura, menite sa stimuleze
activitatea turistica: reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului in
rate, vanzarea anticipata cu reducerea tarifelor unor servicii pe baza de
abonament, simplificarea formalitatilor vamale etc. Un tip de prestatie
suplimentara, utilizata pe scara larga in turismul international, este plata ulterioara
a serviciilor si marfurilor cumparate, prin sistemul cartilor de credit.
Largirea gamei serviciilor de baza si complementare oferite turistilor si
cresterea calitatii lor se reflecta pozitiv in cresterea circulatiei turistice, in mai
buna folosire a bazei tehnico-materiale si a fortei de munca, in cresterea eficientei
intregii activitati turistice. Se impune sublinierea, ca serviciile complementare
aduc o contributie deosebita in acest sens, prin prelungirea sejurului si a
sezonului, prin cresterea incasarilor medii pe zi-turist.

79
 3.6. Consumatorii de produse turistice rurale si agroturistice

Studiul pieei turistice rurale a evideniat faptul c, n mod curent, cererea

pentru aceast tip de turism se manifest n 3 cazuri (10):
I. turitii sunt interesai i solicit cu prioritate produsul turistic rural,
n esen pentru originalitatea elementelor sale rustice i arhaice. Aceste
persoane sunt exigente cu sistemul dotrilor tehnico materiale a bazelor
de cazare i apreciaz i accept n mod deosebit elementele simple care
le asigur maximum de confort;
II. turitii apeleaz la produsul turistic rural att datorit unor
constrngeri de ordin financiar deci, pentru oferta acestuia foarte
accesibil ca pre - ct i pentru distana convenabil fa de locurile de
reziden. De regul, aceste persoane sunt neutre/indiferente fa de
nivelul dotrilor din spaiile de cazare, meniu, calitatea serviciilor etc.;
III. turitii accept accidental produsul rural deci, fr ca acesta s fie
prima lor opiune - ca urmare a aglomeraiei i a lipsei locurilor de
cazare n staiuni sau alte structuri turistice ne-rurale. Acetia nu sunt
foarte exigeni, ns apreciaz toate elementele de modernitate.

Indiferent de situaie, se poate afirma c nu exist segment de turiti care

s nu fie, ntr-un fel sau altul, interesat de turismul rural, respectiv de agroturism.
Deoarece, de regul, se poate practica n toate anotimpurile anului i este uor
accesibil datorit preurilor reduse i ofertei foarte generoase, prezentndu-se sub
numeroase si variate tipuri, aceast form de turism are capacitatea de a fi
atractiv pentru o mare i diversificat clientel.
Analiza diverselor motivaii care stau la baza alegerii produsului turistic
rural contureaz mai multe categorii de beneficiari:
Locuitorii oraelor constituie segmentul majoritar de consumatori
ai produselor cu specific rural. Dornici s scape de stresul cotidian, de
aglomeraia, zgomotul i poluarea zonelor urbane, aceti turiti se refugiaz
la sate pentru a-i petrece timpul liber ntr-un mediu curat i relaxant, n
care s beneficieze de odihn i de un regim culinar sntos, total diferit de
oferta alimentar a hipermarketurilor.

10 Gemene, G., Talab, I. Definirea originalitii turismului rural prin elemente rustice i
arhaice, n Tacu, A., P., Talab, I., Sandu, G. (2002) - Turismul Rural Romnesc, Editura Pan Europe, Iai,
p. 314;
80
 Consumul produsului turistic rural este concentrat, cu precdere, la
nivelul persoanelor cu venituri mai mici, care nu-i permit un concediu
ntr-o staiune i nici s aleag alte forme de turism mai costisitoare.
O alt categorie de poteniali clieni pentru diversele forme ale
turismului rural este reprezentat de unele persoane cu mari posibiliti
financiare, care sunt plictisite de tipurile clasice de turism i doresc s
acumuleze noi experiene, total diferite de cele cu care sunt obinuite.
Copiii ocup un loc special printre beneficiarii turismului rural, i
mai ales ai agroturismului, binecunoscut fiind bucuria acestora de a se
putea juca n liberatea spaiilor largi, deschise, precum i curiozitatea lor
fa de activitile legate de creterea i ngrijirea animalelor, de realizarea
obiectelor de artizanat sau cele de prelucrare a produselor de origine agro-
zootehnic. La aceasta se adaug i interesul prinilor - mai ales din
mediul urban - pentru fortificarea copiilor n condiii de aer curat, micare
i alimentaie proaspt i de calitate.
Tineretul reprezint un segment de turiti foarte important ce
solicit produsul turistic rural. Dorina de cunoatere a tinerilor a unor
diferite stiluri de via, a datinilor i meteugurilor specifice satului poate
fi satisfacut de cltoriile i vacanele n spaiul rural. De asemenea, tinerii
care au migrat din zonele rurale spre orae pentru a-i continua studiile sau
pentru a gsi un loc de munc mai bun, se ntorc n satele pe care le-au
prsit pentru a revedea locurile copilriei, pentru a-i vizita rudele i
pentru a arta propriilor copii locurile natale, obiceiurile tradiionale, portul
popular, preocuprile i ndeletnicirile stenilor etc.
Printre cei care practic turismul rural se regsesc i persoanele
mai n vrst, obiectivele prioritare ale acestora fiind meninerea i
mbuntirea condiiei fizice proprii, prelungirea speranei de via i
ngrijirea sntii. Vrstnicii pot fi atrai n cadrul natural i agreabil oferit
de peisajele rurale i de dorina de a revedea unele zone sau medii de via
cunoscute anterior, de a participa la diverse manifestri religioase sau
tradiii specifice satului.
De turismul rural sunt interesai i adulii care, de cele mai multe
ori, sub presiunea celor doi poli de vrst - copii i btrni - aleg s i
petreac concediul de odihn n varianta turismului rural sau a
agroturismului. Petrecerea vacanei ntr-un mediu nepoluat, cu numeroase

81
 obiective turistice naturale i culturale, cunoaterea experienei altor
comuniti i a unor moduri de via locale, specifice, pot constitui
elemente de atracie ce i conving pe cei aflai n floarea vrstei s solicite
produsul turistic rural.

Menionm ns c n ceea ce privete turismul rural romnesc considerm

c trebuie fcut o diferen clar ntre tipologia consumatorului romn de turism
rural i cel strin.
Turistul romn care se cazeaz n mediul rural poate fi ncadrat n general
n urmtoarele tipuri (11):
turistul de week-end;
turistul tradiionalist;
turistul cu venituri mari;
turistul cu venituri medii;
turistul cu venituri mici;
Profilul turistului de week-end:
consumator din mediul urban, cu via stresant i obositoare, care
prefer s se retrag la sfrit de sptmn n cadrul unei pensiuni n
scop de relaxare i recreere;
se deplaseaz cu familia sau cu prietenii, pe cont propriu;
preferine generale: distan acceptabil fa de domiciliu, condiii de
cazare bune, mas tradiional, pre sub cel hotelier;
poate fi fidelizat de ctre o pensiune dac aceasta i ndeplinete
condiiile calitative;
prefer n general zone turistice cu resurse naturale ridicate;

Profilul turistului tradiionalist:

consumator din mediu urban, care prefer s i petreac srbtorile
legale ntr-un mediu rural, romnesc, tradiional (indiferent de nivelul
venitului);
se deplaseaz cu familia sau cu prietenii, pe cont propriu;
preferine generale: zon turistic bogat din punct de vedere cultural
i etnofolcloric, condiii de cazare bune, mas tradiional, acces la
obiceiurile tradiionale ale zonei i la gastronomia local;

11 Popa, Dan 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea turismului rural n zona
geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, pp. 34-36;
82
 poate fi fidelizat, dar va cuta, n general, locuri noi de vzut i
experimentat;

Profilul turistului cu venituri mari:

consumator din mediul urban care i petrece weekend-ul sau
concediul n mediul rural cu scopul de a descoperi specificul
romnesc;
se deplaseaz pe cont propriu impreuna cu familia sau cu prietenii;
preferine generale: condiii de cazare superioare (la nivelul i
calitatea celor din regim hotelier), gastronomie local variat,
tradiional i in funcie de preferinele sale;
doreste ca gazdele s fie la dispoziia sa i a satisfacerii nevoilor sale
si este dispus s plteasc pentru a beneficia de propria viziune asupra
condiiilor de cazare i mas,
dei tradiionalist, caut confortul orenesc (televiziune prin cablu,
parcare etc.);
este atent la oferte speciale (ex.:de srbtori) i n general i rezerv
singur online sau telefonic locaia;
prefer n general zone turistice cu resurse naturale i antropice
ridicate, dar care ofer ceva interesant sau important de vizitat n
timpul liber (monumente, obiective religioase, etc. cunoscute);
poate fi fidelizat de ctre pensiunile care ndeplinesc cerinele sale
calitative;

Profilul turistului cu venituri medii:

consumator din mediul urban care dorete s-i petreac concediul
ntr-un mediu accesibil din punct de vedere al bugetului, astfel nct
s-i asigure optimul dintre satisfacie i costuri;
se deplaseaz cu familia sau cu prietenii;
preferine generale: dorina de a vedea ct mai multe din zona unde
se deplaseaz, condiii de cazare acceptabile, posibilitatea de a-i
prepara masa i de a nu fi legat de orele de preparare a mesei, dorina
de a se simi ca acas;
se deplaseaz pe cont propriu;
prefer n general zone turistice cu resurse naturale i antropice
ridicate (cu ceva important de vizitat); alege locaiile de cazare pe
83
 baza recomandrilor sau prefer s aleag la faa locului ; n
general nu poate fi fidelizat, cutnd mereu noi locuri de vzut ;

Profilul turistului cu venituri mici:

consumator din mediul urban sau rural care dorete s i petreac
timpul liber/concediul ntr-un mediu accesibil din punct de vedere al
bugetului;
alege n general ofertele extrasezoniere care au preuri reduse i care
permit un sejur prelungit;
se deplaseaz singur, cu familia sau cu grupuri organizate (pensionari,
bugetari, etc.);
preferine generale: condiii de cazare acceptabile, mas tradiional
n general sub forma de pensiune complet (la ore fixe), posibiliti de
recreere n aer liber, drumeii scurte;
se deplaseaz n general cu mijloace de transport n comun;
alege locaia n funcie de distan i pre; alege oferta turistic prin
reeaua ANTREC;
nu poate fi fidelizat, alegnd ntotdeauna oferta n funcie de pre.

Despre turistul strin care prefer turismul rural nu se cunosc foarte multe
informaii, dar pe baza studiilor pe care le-am efectuat menionm c exist
diferene ntre turistul din rile vestice i turistul din rile vecine. Dac ar fi s
crem un profil pentru fiecare dintre acetia, acesta ar fi (12):

Turistul strin occidental:

familist; doritor de experiene noi culturale, manifesta spirit de
aventur si este adeptul concediilor n specificul rural, tradiionalist;
cunoate elemente de baz despre Romnia, avnd relaii directe sau
indirecte cu persoane de origine romn, motiv pentru care apeleaz la
alegerea locaiilor pe baza recomandrilor acestora sau a prietenilor i
mai puin pe baza reclamelor;
se deplaseaz pe un traseu foarte clar stabilit i alege locaii cunoscute
sau unde au mai fost i ali conaionali de ai si;

12 Popa, Dan 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea turismului rural n zona
geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, pp. 36-37;
84
 cunosctor al situaiei infrastructurii romneti, motiv pentru care
alege rutele de transport mai accesibile;
prefer transportul pe cont propriu i nu se va avnta foarte adnc n
teritoriul rii, iar dac o face va alege ntotdeauna localitile urbane
i cazarea n regim hotelier;
dorete s cunoasc experiena rural autohtona, obiceiurile culturale
i religioase, gastronomia, meteugurile i obiectele de artizanat local
etc., n general ceea ce este specific romnesc;
majoritatea acestor turiti nu sunt la prima sosire n ara noastr, adic
nu aleg turismul rural ca prim experien, ei prefernd mai nti zone
cunoscute precum Transilvania, Sibiu, etc.; dac ns este ncntat de
experien va reveni, altfel sunt dispui s fac aprecieri negative i
fa de ali poteniali turiti;
un al lucru care dorim s-l menionm este c grupurile organizate
sunt n general orientate spre staiuni;

Turistul strin din sud-estul i estul Europei:

spre deosebire de cel occidental, acest tip de turist este cunosctor al
ofertei turistice generale a rii noastre, n special a zonelor
importante, de interes;
alegerea lor este, astfel, preconceput i foarte rar se abat de la
destinaia propus;
n general locaiile alese sunt n arealul apropiat graniei (spre ex:
Moldova este preferat de turitii ucrainieni, rui etc.) unde pot avea
acces facil cu mijloace de transport gen autoturisme sau autocare;
prefer excursiile in grup care permit vizitarea mai multor obiective
turistice n cadrul unui sejur;
de obicei se cazeaz n pensiuni de capacitate mare, din staiuni cu
renume;
alegerea vizitei se face n funcie de pre i ofert;
pot fi fidelizai mai ales n perioada srbtorilor legale.

n concluzie, turismul rural se adreseaz tuturor consumatorilor de produse

turistice, indiferent de vrst, sex, venituri, nationalitate i clas social, avnd
capacitatea de a satisface preferinele persoanelor iubitoare de natur i de

85
drumeii montane, a celor care tiu s se bucure de linitea i frumuseea unor
locuri pitoreti, a celor care doresc s se odihneasc i s se recreeze n mijlocul
naturii, s consume alimente proaspete sau preparate tradiional, s nvee cte
ceva din tainele meteugurilor locuitorilor satelor, s i satisfac dorina de
cunoatere a tradiiilor i obiceiurilor rurale, s practice diverse activiti sportive
i plimbri n aer liber i curat sau s practice echitaia, ciclismul montan,
pescuitul i vntoarea etc.

86
 3.7. Trsturile proprietarilor de pensiuni turistice rurale si agroturistice

Pentru a nelege modul de funcionare a pieei turistice rurale o importan

deosebit o au trsturile principale ale actorilor implicai n asigurarea cererii i
ofertei, n special n contextul realitatilor si specificului romnesc. Un rol
important revine
n ara noastr turismul rural s-a dezvoltat ncet i anevoios, n special
odat cu dezvoltarea reelei ANTREC. Lipsa capitalului n mediul rural a
determinat ca prin Programul SAPARD i FEADR muli din proprietarii de
pensiuni s fie rezideni din mediul urban, cu surse suplimentare de venituri, ce au
investit n pensiuni turistice i agroturistice n special n zone cunoscute i
frecventate de turiti (ex: Bran, Sibiu, n zona mnstirilor moldoveneti). Aceasta
a determinat ca multe pensiuni s fie gestionate de administratori n regim de
demipensiune sau numai pentru cazare (ex.: pensiuni nchiriate pentru grupuri de
srbtori). Exceptnd aceste cazuri, putem s identificm n teritoriu n general
urmtoarele 3 situaii (13):
a) pensiuni n care principala persoan care se ocup de afacere este
un membru al familiei (n general de gen feminin) sunt pensiuni de capacitate
mic i mijlocie, care asigur cazare i pensiune incomplet sau complet;
membrul familiei asigur masa n buctria proprie i administrarea pensiunii;
sunt destinate primirii de perechi sau familiti pe perioade scurte, cu rezervare
prealabil; cazarea depinde de disponibilitatea gazdei; dei cu anunuri afiate pe
diferite site-uri, nu dein pagini web i funcioneaz prin fidelizarea clientelei,
bazndu-se mai mult pe ideea de ospitalitate, familiaritate.
b) pensiuni n care majoritatea familiei se ocup de afacere dar fr
a fi singura surs de venit a familiei - sunt pensiuni de capacitate mijlocie, care
asigur cazare i pensiune incomplet sau complet, dar care, prin implicarea mai
multor persoane, permite promovarea i de activiti auxiliare (ex: servicii
agroturistice); rolurile n cadrul pensiunii sunt clar stabilite: femeia se ocup de
pregtirea produselor gastronomice, iar copii se ocup de tot ceea ce nseamn
cazare; n general venitul este asigurat de capul familiei din surse ne-turistice, iar
pensiunea este o activitate ce aduce venituri suplimentare; se pot primi i servi
grupuri medii de turiti, aici existnd, de obicei, i ofert de servicii de restaurant

13 Popa, Dan 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea turismului rural n zona
geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, pp. 33-34;
87
pentru clienii pensiunii; sunt situate n zone cu obiective turistice accesibile
sezonier; au anunuri afiate pe diferite site-uri i majoritatea dein pagini web;
funcioneaz prin fidelizarea clientelei bazndu-se mai mult pe ideea de asigurare
a unor condiii de cazare de calitate si a unei gastronomii tradiionale;
c) pensiuni n care ntreaga familie se ocup de afacere, aceasta
putand fi sau nu singura surs de venit a familiei (situaiile n care veniturile din
turism sunt unica surs de venit a familiei sunt rare; cei implicai n afacere se
ocup i de alte afaceri relaionate precum exploataii agricole, sunt angajai sau
pensionai) - sunt pensiuni de capacitate mijlocie i mare, care asigur cazare i
servicii de restaurant, n care rolul principal l are capul familiei, acesta fiind i
administratorul pensiunii; rolurile n cadrul pensiunii sunt clar stabilite: capul
familiei se ocup de aprovizionare, desfacere, cutare clieni, promovare etc.;
sotia se ocup de gestionarea angajailor (o parte din ei membrii ai familiei), de
asigurarea serviciilor de cazare i mas; alt aspect ntlnit este implicarea copiilor
n gestionarea afacerii sau chiar n suplinirea angajailor (la acest tip de pensiuni
se nelege n general conceptul de afacere de familie); au anunturi afisate pe
diferite site-uri, majoritatea detin pagini web si asigura oferte speciale;
funcioneaz prin fidelizarea clientelei bazndu-se mai mult pe ideea de calitate a
serviciilor de cazare i mas, la care se adaug promovarea ospitalitii specific
rurale.

88
 3.8. Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul european

Dup maniera n care ele sunt constituite distingem urmtoarele tipuri de

produse turistice prioritar solicitate de ctre turistul european (14):
a) produsele turistice alctuite de turistul nsui plecnd de la elementele
constitutive ale vacanei n care el se nscrie. Este cazul spre exemplu - al
campingurilor de la rmul mrii: ncepnd cu cazarea sa, activitile practicate pe
plaj, plimbrile n localitate sau excursiile programate n mprejurimi;
b) produsele turistice dinainte aranjate de ctre mediul de primire. Este
cazul fermelor care propun gzduire asortat cu posibilitatea practicrii
pescuitului, echitaiei sau activitilor de la ferm, precizndu-se ansamblul
posibilitilor oferite turistului n mprejurimi;
c) produsele turistice alctuite de un profesionist n turism pentru
clientela sa, pornind de la elemente rspndite sau disparate. Este cazul sejururilor
organizate;
d) produsele turistice totul inclus, rspndite sub numele de produse
forfetare.
Alctuite astfel nct ncearc acordarea unui produs complet clientului
care s-i satisfac ateptrile i care ncearc echilibrarea componentelor n cadrul
unui just raport pre/calitate. Constatm astfel c europenii sunt atrai de
bogiile naturale i sunt sensibili la un cost al vieii mai puin ridicat.

Test de autoevaluare (4):

1. Care sunt resursele turistice pasive din mediu rural?

2.. Care sunt resursele turistice pasive din mediu rural?
3. Ce cuprinde patrimoniul istorico-artistic din spatiul rural?
4) Care sunt manifestarile culturale din mediul rural?
5) Definiti serviciile turistice.
6) Care este rolul (scopul) serviciului turistic?
7) Care sunt cele mai frecvente servicii suplimentare in turismul rural?
8) Care sunt serviciile de baza in turismul rural?
9) Dupa natura si forma de manifestare a cererii, serviciile turistice pot fi:

14 Nistoreanu, P -2003 - Aprecieri asupra fenomenului turistic rural, Revista de Turism nr. 3, pp. 16-
23;
89
a) servicii ferme b) specifice c) nespecifice d) spontane
10. Care este tipologia turistului romn care se cazeaz n mediul rural? Faceti o
scurta descriere a fiecarui tip.
11. Care sunt tipurile de produse turistice prioritar solicitate de ctre turistul
european?

Rezumat (U.I. 3)

Satul romnesc, n general, si cel cu vocatie turistic, n special, reprezint

un produs turistic inedit n egal msur pentru piata national ct si pentru cea
mondial. Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct
de vedere economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate, conservatoare
a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de munca, port,
gastronomie) si care, dincolo de functiile politice, administrative, culturale,
sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent, functia de primire a turistilor.
Astfel de sate trebuie sa satisfaca prin caracteristicile lor una sau mai
multe dintre motivatiile turismului rustic, sa fie pastratoare de traditii, sa aiba un
trecut istoric, sa dispuna de peisaje deosebite, etc. Pentru determinarea zonelor cu
un patrimoniu specific se iau n considerare, unele criterii precum: cel etnografic,
turistic, cadrul natural, economic si socio-demografic, ecologic si al accesibilitatii.
Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate turistice: pastorale,
etnografic-folclorice, de creatie artistica si artizanala, peisagistice si climaterice,
pentru practicarea sporturilor, pomi-viticole, pescaresti si de interes vnatoresc, cu
monumente istorice, de arta si arhitectura, sate balneare.
Produsul turistic poate fi definit drept un asamblu de servicii si de facilitati
care se materializeaza n ambianta specifica a factorilor naturali si artificiali de
atractie si a amenajarilor turistice create, care reprezinta elemente componente ale
ofertei turistice si pot exercita o forta pozitiva de atractie asupra turistilor. El
reprezint o combinaie de cinci elemente, fiecare element fiind n inter-relaie cu
celelalte componente ale produsului i avnd un anume grad de importan, n
funcie de tipul de turim luat n considerare: cadrul fizic sau baza material;
serviciile; ospitalitatea; liberatea alegerii; implicarea.
Resursele turistice sunt materia prima la care trebuie sa se adauge
serviciile. Aceste servicii pot fi de baza, ca restaurantul si cazarea, sau

90
suplimentare, acelea care nconjoara serviciile de baza si le confera caracter si
calitate.
Serviciile turistice se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect
satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in
legatura cu aceasta. O parte a activitatilor ce dau continut prestatiei turistice
vizeaza deci acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene, (odihna, hrana), altele
prezinta caracteristici specifice turismului rural si respectiv formelor particulare
de manifestare a acestuia.
In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii,
serviciile turistice pot fi: de baza: transport, cazare, alimentatie, tratament sau
orice alta activitate ce prezinta motivatia de baza a calatoriei ca: vanatoarea,
hipism, schi, yachting etc; complementare ori suplimentare (informatii, activitati
culturale sportive, inchirieri de obiecte s.a).
Turismul rural se adreseaz tuturor consumatorilor de produse turistice,
indiferent de vrst, sex, venituri, nationalitate i clas social, avnd capacitatea
de a satisface preferinele oricarei persoane.
Dup maniera n care ele sunt constituite distingem urmtoarele tipuri de
produse turistice prioritar solicitate de ctre turistul european: a) produsele
turistice alctuite de turistul nsui; b) produsele turistice dinainte aranjate de ctre
mediul de primire; c) produsele turistice alctuite de un profesionist n turism
pentru clientela sa; d) produsele turistice totul inclus, rspndite sub numele de
produse forfetare.

Lucrare de verificare nr. 2

(se va trimite pe adresa disciplinei, n format electronic sau prin pot, pn la
sfritul celei de-a X-a sptmni din sem. II)

1) Din ce elemente este formata baza material sau cadrul fizic al produsului
turistic? (1 pct)
2) Ce se intelege prin ospitalitate?Exemple. (1 pct)
3) La ce se refera libertatea de alegere ca element component al produsului
turistic? (1 pct)
4) Prezentati etapele procesului de creare a unui produs turistic rural. (2 pct)
5) Care sunt cele dou caracteristici speciale ale produsului turistic? (1 pct)

91
6) Prezentati principalele categori de beneficiari/consumatori ai turismului
rural. (2 pct)
7) Cum pot fi clasificate activitatile turistice din mediul rural? Exemple din
fiecare categorie! (2 pct)

Bibliografie (U.I. 3)

1. Alecu, I., N., i Constantin, M., 2006 - Agroturism i Marketing

Agroturistic, Editura Ceres, Bucureti;
2. Coita, D. C., Nedelea, A., 2006 Comportamentul turistilor si
nationalitatea criterii de clasificare a turistilor si de segmentarea a
pietei turistice, Revista Management si Marketing, nr. 3, Editura
Economica, Bucuresti;
3. Datzira-Masip, J., 2006 - Cultural Heritage Tourism-Opportunities for
product development: the Barcelona case, Tourism Review, AIEST,
Vol.61, No 1, pp. 13-20, Switzerland;
4. Datzira-Masip, J., 2006 Tourism Product Development: A way to
create value; The case of La Vall de Lord, IV International Doctoral
Tourism and Leisure Colloquium, ESADE, Barcelona;
5. Erdeli, G., Istrate, I, 1996 - Amenajari turistice, Editura Universitatii,
Bucuresti;
6. Glvan V., 2004 - Turism rural, Agroturism, Turism durabil, Ecoturism,
Editura Economic, Bucureti.
7. Iakovidou O, Partalidou M, Manos B, 2000 - Agritourism: a challenge
for the development of the Greek countryside. In: International Seminar:
Agritourism and Rural Tourim. A Key Option for the Rural Integrated and
Sustainable Development Strategy, September 21-22, 2000. Informal
International Association of Experts in Rural Tourism, University of
Perugia, Agriculture Faculty, Center for agriculture and Rural
Development,Scientific and Cultural association Biosphera, Perugia, Italy.
Kotler, P., Bowen, J. and Makens, J., 1999 - Marketing for Hospitality
and Tourism, 2nd ed., Prentice Hall, USA.
8. Minciu Rodica, 2000 Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti;
9. Nistoreanu P., 2003 - Ecoturism i turism rural, Editura ASE, Bucureti.

92
10. Nistoreanu, P, 2003 - Aprecieri asupra fenomenului turistic rural, Revista
de Turism nr. 3;
11. Popa, Dan, 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea
turismului rural n zona geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV
Bucurestii;
12. Smith, S. L. J., 1994 The Tourism Product. Annals of Tourism research,
vol. 21, no. 3, pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA;
13. Tacu, A., P., Talab, I., Sandu, G., 2002 - Turismul Rural Romnesc,
Editura Pan Europe, Iai, ;
14. Talaba, I., Stoian, Maria, Paduraru T. , 2006 Turismul rural
romanesc Metode decercetare si analiza; Probleme de impact, Editura
Performantica, Iasi;
15. Zunic, L., 2011 - The Impact of Agritourism on Sustainable Development
of Bosnia and Herzegovina. , 44-45, pp. 109-120,
University of Sarajevo, Bosnia and Herzegovina;
16. *** Routes Access to Training, Perspectives of Rural Tourism in
Europe,http://www.vioregio.sk/en/education/handbook/persepctives_in_e
urope.php; (accesat la 15.07.2014);

93
 Unitatea de nvare 4
MANAGEMENTUL IN TURISMUL RURAL

CUPRINS (U.I. 4)
Pag.
Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 4) .94
Instruciuni .95
4.1. Principalii indicatori utilizati in turismul rural........................96
4.2. Modalitati de maximizare a veniturilor unei pensiuni turistice
rurale ......................................................100
4.3. Analiza economic i financiar si planul de afacere in
agroturism..................................108
4.4. Brandingul local in turismul rural ...........................110
Rezumat (U.I. 4) ....112
Lucrare de verificare nr.3 114
Bibliografie (U.I. 4) ...............................................................................115

Obiectivele i competenele profesionale specifice (U.I. 4)

Obiectivul acestei uniti de nvare este nsuirea principalelor noiuni

referitoare la: brandingul local in turismul rural, posibilitatile de crestere a a
veniturilor pensiunilor turistice rurale si cei mai utilizati indicatori in turismul
rural.
Dup finalizarea studiului acestei U.I.,cursanii vor dispune de competene
pentru:
evidenierea principalelor funcii ale indicatorlor utilizat n comensurarea
activitilor turismului rural
clasificarea indicatorilor folositi pentru aprecierea activitatii turistice
determinarea circulatiei turistice si a eficentei spatiilor de cazare
identificarea surselor de venit din cadrul pensiunilor turistice rurale si
agropensiunilor
identificarea metodelor prin care se pot maximiza veniturile unei
pensiuni
explicarea si desfurarea procesului de crearea a unui brand local in
turismul rural
identificarea avantajelor si dezavantajelor brandingului local

94
 Instruciuni (U.I. 4)

Timpul mediu necesar pentru studiul individual n cadrul acestei U.I. este
de cca. 5 ore. U.I. 4 este prevzut cu un test de autoevaluare (testul nr. 4 la
sfarsitul unitii de nvare), a crui rezolvare asigur o mai bun fixare a
cunotinelor dobndite n timpul studiului (a se vedea rezultatele corecte la
finalul modulului.). Totodat, n cuprinsul acestei U.I. se gsete lucrarea de
verificare a cunotinelor nr. 3, care se va transmite pe adresa disciplinei pn la
sfritul celei de-a XIII-a sptmni din semestrul II.

95
 4.1. Principalii indicatori utilizati in turismul rural

Sistemul de indicatori utilizat n comensurarea activitilor turismului

rural pot fi structurai i prin evidenierea principalelor funcii i anume:
msurarea cererii turistice, msurarea ofertei turistice funcionale, analiza
impactului turismului internaional (inbound i outbound). Exprimarea
complexitii activitilor turistice rurale si agroturistice impune frecvent analize
implic cunoaterea urmtoarelor grupe de indicatori: indicatorii generali,
indicatori ai eficienei activitii de cazare, indicatori de eficien ai alimentaiei,
indicatorii eficienei activitii de transport turistic, indicatori de eficien
economic utilizai la fundamentarea investiiilor turistice noi; Indicatorii calitii
activitii turistice rurale, care reflect calitatea ofertei, a efectelor sociale,
cultural-educative i politice.
Indicatorii turismului surprind i redau ntr-o exprimare sintetic,
matematic, informaii cu privire la diferite aspecte ale activitii turistice,
informaii utile pentru msurarea fenomenului i a efectelor sale, pentru
anticiparea tendinelor de evoluie i pentru fundamentarea politicii de dezvoltare
n domeniu. Elaborarea indicatorilor, diversitatea lor sunt condiionate de
existena unor surse primare de culegere a datelor, a unor metode i tehnici de
lucru adecvate.
Sistemul de indicatori ai activitii de turism cuprinde:
a. indicatorii circulaiei turistice;
b. indicatorii ofertei turistice:
indicatorii bazei materiale a turismului,
indicatorii forei de munc;
c. indicatorii rezultatele valorice:
indicatorii cheltuielilor turistice;
indicatorii ncasrilor de turism.
d. indicatorii calitii activitii.
Indicatorii se pot grupa n: unitii naturale, natural-convenionale i
valorice i se pot determina sub form de:

indicatori absolui(globali);
indicatori medii;
indicatori de intensitate;

96
 indicatori de structur.

Numrul total de turiti ( t ) sau T este un indicator absolut care se

determin cu ajutorul uneia dintre metodele amintite.El cuprinde persoanele care

rmn cel puin 24 h n ar sau n localitatea vizitat. Se poate diferenia pe
categori socio-profesionale,sexe,grupe de vrst etc.

Numrul total de zile-turist (

zt
) este tot un indicator absolut i se
obine ca produs ntre numrul de turiti(t) i durata activitaii turistice, exprimat
n zile(z).
Numrul mediu de turiti ( t ) exprim circulaia turistic medie ntr-o
anumit perioad i se calculeaz ca raport ntre numrul total de zile/turist (z t ) i

numrul de zile( z ) luat n calcul:

t
zt

z
Durata medie de sejur: se poate calcula la nivel global sau pe forme de
turism, pe surse de provenien a turitilor, pe mijloace de cazare. Ea reprezint o
medie a intervalului de timp n care turitii rmn ntr-o ar sau zon turistic i
caracterizeaz nivelul de atractivitate al acesteia. Relaia de calcul este:

Zt
S
T
n care:
S = durata medie de sejur;
Zt = numr de zile turist;
T = numr total de turiti.

Densitatea circulaiei turistice ( d t ) este un indicator statistic de

intensitate ce pune n legatur direct circulaia turistic cu populaia autohton a
rii respective:

dt
t dt
z t

P P
Capacitatea de cazare existent, respectiv numrul total de paturi (locuri
de cazare) construite.

97
 n funcie de scopul i necesitile analizelor specifice activitii hoteliere,
din acest indicator global poate fi desprins o serie de indicatori pariali care
caracterizeaz structura distributiv a locurilor de cazare i anume:

numr de camere individuale;

numr de locuri de cazare n camere individuale;
numr de camere duble;
numr de locuri de cazare n camere duble;
numr de locuri de cazare n camere duble.
Capacitatea de cazare n funciune, exprim oferta de cazare a firmei de
turism innd cont de numrul de locuri care pot fi oferite la cazare i numrul de
zile ct pot fi ele utilizate ntr-un an lund n considerare zilele de neutilizare
datorit unor lucrri de reparaii, igienizare, etc.; se exprim prin numrul de zile-
locuri de cazare.
Oferta programat de cazare, exprim volumul activitii de cazare pe
care i-l propune s-l realizeze firma ntr-o anumit perioad de timp (lun, sezon,
an), lund n considerare caracterul sezonier al cererii, posibilitile de nclzire a
spaiilor.
Caracterizarea ofertei de cazare se poate face cu ajutorul unor indicatori
cum sunt:
a) structura capacitii de cazare dintr-o anumit zon:

LH LEh
1
L L

n care:
L = numrul locurilor totale de cazare;
L H = numrul locurilor de cazare n hoteluri;
L Eh = numrul locurilor de cazare extra-hoteliere.

L L
DC x100 DC x100
S N
b) densitatea ofertei de cazare (Dc):
n care:
L = numrul locurilor de cazare n zon;
S = suprafaa zonei;
N = populaia zonei.
98
 c) coeficientul de ocupare a capacitii de cazare n funciune:

Tx S Zt
CO x100 CO x100
LxZ t LxZ
n care:
T = numr de turiti;
S = durata medie de sejur;
Zt = numr de zile-turist / nnoptri;
L = numr de locuri de cazare;
Z = numrul de zile ale ofertei de cazare.
d) coeficientul de utilizare a capacitii de cazare n funciune (Cuc):

Zt
Cuc x100
L
n care:
Zt = zile-turist (numr de nnoptri n spaiile de cazare incluse n circuitul
comercial);
L = oferta de locuri-zile de cazare pe totalul perioadei actualizate.

Indicatorul de fidelitate a cererii turistice rurale: Informeaz asupra

numrului de turiti care repet voiajul spre o anumit destinaie turistic. Se
bazeaz pe recunoaterea numrului de turiti care au revenit spre o anumit
destinaie (Rd) sau care au intenia s revin n viitor (Id).

Comparnd indicatorul de fidelitate n dou perioade diferite, se obine

indicele variaiei n timp a fidelitii turistice pentru o anumit destinaie.

99
 4.2. Modalitati de maximizare a veniturilor unei pensiuni turistice rurale

Pensiunile, n funcie de serviciile i produsele pe care le ofer, au la

dispozitie mai multe tipuri de surse de venit care poarta generic numele de centre
de profit. Unele pensiuni pun la dispozitia turistilor doar camere pentru cazare, pe
cnd altele ofer i alte servicii ca, de exemplu, sal de conferin, sal de mese,
magazin de suveniruri etc. Conceptul de centre de profit desemneaz, de fapt,
acele domenii/sectoare din industria turismului care au potenialul de a crea
venituri. ns, pe lng potenialul de venit, aceste centre nseamn i cheltuieli.
Atunci cnd veniturile depesc cheltuielile vom spune c avem profit.
Cele mai intalnite centre de profit asociate cu o pensiune sunt:
~ camerele;
~ serviciile de alimentatie;
~ mini-magazine de prezentare si vanzare (suveniruri, bunuri etc);
~ spaii pentru ntlniri de grupuri;
~ sli pentru condiie fizic;
~ centre pentru oameni de afaceri etc.
Pentru fiecare din aceste centre de profit, proprietarii vor ncerca s
maximizeze profitul. Primul pas n aceast direcia este evaluarea potenialului de
vnzare. Odat ce potenialul a fost stabilit, proprietarul poate dezvolta diverse ci
prin care s adauge valoare la produsul de baz i poate adopta strategiile de
marketing cele mai potrivite pentru a-i vinde produsul la preul cel mai bun.
Maximizarea veniturilor unei pensiuni turistice rurale trebuie sa aiba in
vedere urmatoarele elemente:
- rata de ocupare (coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare);
- durata edere;
- existena mai multor opiuni pentru camere (tipuri de camere);
- pachete turistice cu valoare adugat;
- oferte speciale;
- tarife ajustabile.
Profesorul Todd Comen, profesor asociat la Johnson State College din
Vermont, SUA, catedra de Management i Ospitalitate n Turism, propune mai
multe metode metode prin care se pot maximiza veniturile unei pensiuni:
a) Cresterea ratei de ocupare;
b) Extinderea duratei de edere;

100
 c) Opiuni pentru camere;
d) Creterea frecvenei de vizitare;
e) Colaborri cu meteugari i artizani locali;
f) Spaiu i faciliti pentru ntlniri de afaceri sau diferite
evenimente comunitare;
g) Colaborarea cu tur-operatori;
h) Elaborarea unor pachete turistice mpreun cu parteneri locali.

a) Cresterea ratei de ocupare:

Camerele oferite spre cazare sunt principalele centre generatoare de profit
dintr-o pensiune. Profitul se realizeaz n momentul n care pensiunea vinde
camere la un pre mai mare dect costurile de operare.
Una din modalitile de a fixa tariful pentru cazare este de a copia
competiia. Totui, aceast metod nu ofer sigurana c preul fixat acoper
cheltuielile i asigur un profit suficient, deoarece este posibil ca tariful pensiunii
luata ca referinta sa nu aiba datorii la banc sau munca unora dintre angajaii
acesteia sa fie altfel retribuit.
Venitul/camera reprezinta venitul generat de o camer vndut i arat n
ce msur contribuie camerele la venitul total al pensiunii. Indicatorul arat, de
asemenea, care anume camere trebuie vndute mai des pentru a mri venitul
pensiunii.
Venitul/client este venitul generat de fiecare client i indic venitul mediu
generat de fiecare oaspete care este servit la pensiune. Dac pensiunea are mai
multe centre de profit, indicatorul respectiv arat care anume dintre acestea
contribuie i n ce proporie la venitul total al pensiunii. Este un indicator care ne
spune care anume dintre centrele de profit trebuie promovate mai mult pentru a
mri venitul pensiunii.
Pentru a mri veniturile generate de cazare se pot inmplementa dou
strategii:
o creterea numrului de camere vndute pe an i/sau
o mrirea tarifului practicat.
Tacticile adoptate vor putea s includ una sau mai multe din variantele
urmtoare:
colaborarea cu operatori de turism pentru a mri numrul de camere
vndute;

101
 mrirea numrului de vizitatori;
atragerea unor persoane care au nevoie de cazare temporar pe
perioad mai lung;
parteneriatul cu alte pensiuni pentru a atrage grupuri de turiti.
Metodele de mai sus ar putea duce la mrirea ratei de ocupare ns, pe de
alt parte, ar putea nsemna i scderea tarifului practicat, mai ales n cazul n care
se lucreaz cu o agenie specializat sau cu un turoperator.
O posibil strategie ce poate fi aplicat pentru a menine tariful este
adugarea de valoare la pachetul turistic oferit. Msurile ar putea consta n:
servirea unei mese gratuite (incluse n pre);
oferirea unor servicii personale, ca de exemplu (curat haine, clcat
etc.);
adugarea unei zone de relaxare i agrement cu acces numai pentru
oaspeii cazai;
o sal de sport;
servicii de ngrijire a copiilor;
oferirea unor bunuri alimentare, bauturi sau suveniruri din partea
casei.

b) Extinderea duratei de edere:

Principala metod de a maximiza veniturile unei pensiuni este extinderea
perioadei de edere. Pentru a putea face acest lucru este nevoie ca turistul s aib
motive suficiente pentru a ramane ntr-o anumit regiune. De obicei, atunci cnd
un turist sau cltor alege o anumit destinaie, persoana respectiv are deja n
minte o anumit durat a ederii.
Cteva din metodele care pot determina un turist s stea mai mult dect a
plnuit iniial sunt:
un pachet turistic extins ce implic deplasarea ntr-o zon retras i
apoi ntoarcere la pensiune pentru nc o noapte de cazare;
crearea unor evenimente la sfrit de sptmn care ar putea
determina clientul s stea pentru a participa la ele;
elaborarea unor pachete de 3, 5 sau 7 nopi de cazare cu tarife
speciale pentru familiile cu copii i pentru cupluri.

102
 c) Opiuni pentru camere:
Punerea la dispoziia potenialului client a posibilitii de a alege dintre
mai multe tipuri de camere este una din metodele cele mai rspndite de a mri
veniturile unei pensiuni. Camerele pot fi tarifate diferit n funcie de mai multe
criterii:
mrimea camerei: single, dubl, apartament
mrimea patului: single, dublu, matrimonial
mrimea bii i dotrile ei (cad, du)
privelite de la geam sau teras
locaia camerei n pensiune,
alte servicii incluse n pre: mic-dejun, halate de baie, acces la sal de
sport, cafea, posibilitatea de a gti, frigider, aer condiionat, o sticl de
plinc sau alte buturi, fructe etc.

d) Creterea frecvenei de vizitare:

O metod destul de mult folosita este ncurajarea turistilor s revin la
pensiune. Se spune c este mult mai uor i mai puin costisitor ca o firm s i
fac publicitate unor persoane care deja i-au fost clieni dect s gseasc alii. n
msura n care proprietarul reuete s mentina contactul cu foti clienti ai
pensiunii (prin cri potale, email sau chiar mesaje pe telefon) vor exista anse ca
acetia s devin din nou oaspei ai pensiunii, punndu-se astfel bazele unei
colaborri ce poate fi de lung durat.

e) Colaborri cu meteugari i artizani locali:

Un important centru de profit - adesea desconsiderat de catre proprietarii
de pensiuni - este crearea unui magazin se suveniruri. Lipsa acestuia constituie o
oportunitate pierdut, deoarece majoritatea turitilor, mai ales cei aflai n vacan,
doresc s cumpere lucuri care s le aminteasc de destinaia turistic unde i-au
petrecut concediul.
Realizarea unor parteneriate cu meteri populari (artizani) din regiune este
o modalitate foarte bun de a oferi produse autentice i interesante pentru
vizitatorul care calc pragul unui asemenea magazin aflat n incinta pensiunii. Pe
lng faptul c turistul pleac mulumit cu o amintire, un asemenea magazin
genereaz venit suplimentar pentru proprietarul pensiunii i completeaz
veniturile meterilor populari.
103
 Dispunerea produselor ntr-o manier atractiv este extrem de important.
Altfel, oaspeii vor trece pe lng magazin fie fr s l observe, fie gndindu-se
c vor gsi obiecte de mai bun calitate i poate mai ieftine n comunitate. Printr-
un mod ingenios de dispune marfa, clientului i se va trezi curiozitatea i astfel va
avea ocazia s mai cheltuiasc nite bani.
Modalitile prin care se poate atrage atenia turitilor asupra obiectelor
tradiionale i celor de art sunt variate i includ:
decorarea camerelor cu obiecte tradiionale din comunitate;
not de informare prin care turistul este ntiinat c obiecte similare
se gsesc de vnzare n magazinul din incinta pensiunii;
invitarea unor meteri populari, la anumite intervale de timp, pentru
demonstraii de art popular;
preuri care nu sunt umflate, adic reflect valoarea obiectelor
propuse spre vnzare;
expunerea obiectelor i n spaiile publice (de ex. sala de mese);
tururi cu ghid pentru a arta turitilor cum triesc i muncesc artitii
populari;
gsirea unor soluii de transport a unor obiecte voluminoase pe care
turitii nu doresc s le ia asupra lor;
colaborare onest cu artiti i meteri populari din comunitate.

f) Spaiu i faciliti pentru ntlniri de afaceri sau diferite evenimente

comunitare:
O pensiune care poate oferi spaiu suplimentar pentru diferite ntlniri de
afaceri sau evenimente comunitare are premisele pentru suplimentarea veniturilor
pensiunii respective. Desigur, nu trebuie s uitm c, pe lng o necesitatea unei
investitii mai mari, existena i operarea unor asemenea spaii implic i costuri
mai ridicate de promovare, ntreinere i dotare. Chiar i aa, majoritatea
proprietarilor de pensiuni care dispun i de asemenea spaii au afirmat c
veniturile lor au crescut i c investiiile fcute au meritat efortul.

g) Colaborarea cu tur-operatori:
Colaborarea cu operatori de turism are potenialul de a crete volumul
vnzrilor si a ratei de ocupare a locurilor de cazare, dar, n acelai timp, duce la
scderea tarifelor practicate. Acest lucru se ntmpl pentru c tur-operatorul
104
trebuie s aib i el profit. De asemenea, tur-operatorul sau agentia de turism
pornete de la premisa c, din moment ce el va determina o rat de ocupare mai
mare a pensiunii respective si pe o perioad mai lung de timp, atunci este
indreptatit sa solicite o reducere de pre.
Costurile de funcionare ale unei asemenea agenii sunt destul de ridicate
pentru c au nevoie de dotri de ultim or n ceea ce privete comunicarea i, n
plus, trebuie s aib angajai cu pregtire profesional impecabil. Exigenele
impuse unei asemenea agenii cresc i mai mult cnd are de a face cu turiti sau
parteneri din strintate.
Cnd se lucreaz cu ageniile de turism, deintorul locului de cazare va
trebui s aib n vedere att veniturile ct i cheltuielile necesare pentru a
rspunde nevoilor grupului de turiti. In cazul unei pensiuni turistice cu putine
camerte, numrul de oaspei nu necesit ntotdeauna for de munc suplimentar.
Totui, pentru o unitate care poate gazdui grupuri mai mari de tursti este necesar
for de munc suplimentar pentru a rspunde cerinelor de curenie, gtit i alte
servicii solicitate de oaspeti.
Beneficiile colaborrii cu o agenie de turism sau un tur-operator sunt
numeroase:
venituri suplimentare care altfel nu ar fi fost realizate (camere
nevndute);
recunoaterea din partea altor tur-operatori;
oaspei noi, care vor putea s revin pe cont propriu sau care ar putea
direciona alte persoane direct spre pensiune;
oportunitatea de a extinde zona de pia i de marketing;
oportuniti de vnzri suplimentare n alte centre de profit.
Costurile asociate cu gzduirea grupurilor de turisti pot fi si ele
substantiale. Acestea vor include:
timp necesar pentru stabilirea tarifelor si serviciilor care vor fi
oferite grupurilor de tursti;
inconvenienele lucrului cu o agenie de turism/tur-operator;
situaii noi i probleme ce pot aprea n prezena unui grup pe
parcursul sederii;
costuri suplimentare legate de forta de munca si aprovizionare;
posibilitatea ca turitii nemulumii s transmita i altora
nemulumirea lor;
105
 partajarea profitului cu tur-operatorul sau agentia de turism.
Pentru a putea lucra ct mai eficient cu un tur-operator, proprietarul
pensiunii va putea ntocmi un contract care s stipuleze clar obligaiile i
drepturile prilor. De asemenea, contractul va descrie clar care sunt serviciile
oferite grupurilor de turiti care vin prin tur-operatorul respectiv. Aspectele ce
trebuie lmurite se vor referi la:
numr i tipuri de camere (incluznd aici camera pentru ghid);
tarif practicat;
o list cu alocarea camerelor pe persoane;
numarul de nopti de cazare;
list cu serviciile, alimentele i buturile incluse n pre;
posibiliti de recreere oferite grupului;
data sosirii si a plecarii grupului de turisti;
transportul oferit grupului de catre gazda i preul convenit;
alte nevoi speciale/facilitati exprimate n prealabil de ctre membri
grupurilor de turiti;
avans convenit;
politica pentru rambursarea avansului de bani dac tura se anuleaz;
taxe pentru rambursarea avansului/ modalitile de compensare;
penaliti dac pensiunea anuleaz nelegerea.

h) Elaborarea unor pachete turistice mpreun cu parteneri

locali:
O modalitate eficient de a genera venituri adiionale i de a ncuraja
sejururi mai lungi pentru turiti este ca pensiunea, n colaborare cu parteneri locali
si regionali, s elaboreze pachete turistice variate. Pensiunea trebuie s ramana
centrul oricrei experiene turistice, deoarece ea reprezinta elementul de siguran
pe care se poate baza orice turist. De regula, cazarea reprezint valoarea cea mai
mare din tot pachetul cumprat de ctre un client, iar cel care ofer cazarea va
oferi, adesea, si servicii de alimentatie sau alte servicii suplimerntare n funcie de
durata ederii.
La alcatuirea unui pachet turistic pot contribui ca parteneri locali:
locuri (site-uri) istorice;
muzee;
zone naturale protejate;
106
 restaurante;
locuri de agrement (parcuri de distracie, baruri, teatre, cinematografe
etc.);
festivaluri de muzic i art.
Proprietarul de pensiune poate fi punctul de contact pentru ntregul pachet
turistic n cazul n care acesta este elaborat fr contribuia unui tur-operator. n
acest caz pachetul turistic ar trebui s includ n pre bilete de intrare i alte taxe
pe care turistul ar trebui s le achite pentru vizitarea, vizionarea sau intrarea la
diferite obiective turistice. Turistul, atunci cnd achit preul unui pachet, se
ateapt ca accesul la obiectivele incluse n pachetul turistic respectiv s fie
acoperite de preul pltit, el nefiind interesat, de obicei, de preul n detaliu al
fiecrui element din pachetul turistic achizitionat. Ceea ce l intereseaz n cele
din urm este ca preul total pltit s reflecte in intregime valorarea experienei
turistice.
Parteneriatul n elaborarea i vnzarea unui pachet turistic poate crete
valoarea de percepie a fiecrui element constituent, ceea ce va insemna mai muli
bani pentru toi cei implicai.

107
 4.3. Analiza economic i financiar si planul de afacere in agroturism.

Constituie o necesitate pentru o fundamentare a cheltuielilor, fie c acestea

sunt destinate pentru obiective noi, fie pentru amenajri sau reamenajri interioare
i exterioare. Pentru a defini natura veniturilor rezultate din diferite activiti
(agricole, turistice, servicii, etc.) trebuie s se stabileasc un buget de venituri i
cheltuieli din care s rezulte sursele de venituri i costul resurselor utilizate.
Estimarea eficienei economice i sociale n activitatea de agroturism sunt
legate de necesitatea extinderii afacerilor n turismul rural. Legat de aceste
probleme un rol important revine cunoaterii eficienei economice a produciei
agricole ntr-o ferm agroturistic. Nivelul acestei eficiene se poate exprima prin
indicatori tehnici (structura de producie, producia medie anual, produciile
totale fizice) i indicatori economici (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca,
cheltuieli de producie, venituri totale, preurile de valorificare, costuri de
producie, profitul, rata profitului).
Pe lng o eficien economic, care se urmrete n orice activitate i
implicit n cea de agroturism, exista i o eficiena social. Aceasta reliefeaz rolul
pe care agroturismul l are n edificarea unui proces evolutiv privind, n principal:
mbuntirea calitii vieii, nviorarea vieii sociale a satelor, crearea de noi
locuri de munc, meninerea i dezvoltarea patrimoniului, nfrumusearea zonelor
cu potenialiti agroturistice.

Planul de afacere in agroturism

Necesitatea extinderii afacerilor n turism rural la nivel mondial este un
fenomen prin extinderea unor categorii de factori prepondereni. Afacerile din
zonele rurale trebuie s fac fa unor condiii unice, care nu se gsesc la ora.
Pentru acest motiv se impune necesitatea extinderii afacerilor n turismul
rural care reprezint rezultatul creerii condiiilor favorabile de armonizare a unor
elemente redate prin: tipuri variate de ofert pentru cazare; aprovizionare cu
produse agroalimentare, de art popular tradiional, meteuguri i folclor;
oferta mprejurimilor naturale i cerinele ecologice; oferta de locuri de munc
pltite n mediul rural; echipamentul infrastructural n sectorul serviciilor publice
i private.
Planul de afacere n agroturism se ntocmete pornind de la: analize care
in spre exemplu de alegerea locului, a zonei, a satului, ncadrarea n oferta

108
agroturistic, cunoaterea scopurilor pe care ni le propunem, conducerea i
participarea n afacere etc.
Metodologia de ntocmire a unui plan de finanare impune evidenierea
urmtoarelor elemente legate de servirea i satisfacerea clienilor/turitilor,
existena de inovaie/invenie/imaginaie, productivitatea, conducerea activitilor
turistice, utilizarea resurselor, programarea/planificarea aciunilor i activitilor,
rspunderea civic/social, rezultatul net.
De reinut faptul c transpunerea n practic a oricrei afaceri trebuie s se
regseasc n coninutul politicilor de dezvoltare rural, aliniate la noile tendine
pentru integrarea n UE.

109
 4.4. Brandingul local in turismul rural

Un brand reprezinta o marca, un cuvant care subliniaza identitatea unei

persoane, companii, produs, comunitate sau natiune. Procesul de branding, care
consta in identificarea acelei caracteristici specifice a produsului, serviciului
sau regiunii geografice, este insa unul dificil, datorita competitiei acerbe in ceea
ce priveste asteptarile clientului. Pentru a crea si dezvolta un brand, o persoana
trebuie sa:
- Delimiteze interesul pentru o regiune geografica anume
- Analizeze caracteristicile si functiile serviciului sau produsului care este
etichetat
- Compare potentialul brand creat cu alte branduri similare existente deja,
raspunzand la intrebarea care este diferenta intre acest brand si altele?
- Inteleaga care este principala atractie pentru potentialul client, care sunt
asteptarile acestuia
Odata gasit un raspuns la aceste intrebari, se poate incepe procesul de
branding.
Brandul local al unei comunitati este reprezentat de caracteristicile sale
distinctive, impartasite de o majoritate a comunitatii. In acest fel, brandul poate fi
promovat si dezvoltat in mod natural.
Principala functie a unui brand local este de a naste curiozitatea si de a
determina turistul sa viziteze un anumit loc. Cu cat regiunea este mai mica, cu atat
brandul local este mai concret. Cu cat este mai mare regiunea, cu atat este mai
dificil ca brandul sa-si indeplineasca functia de baza, respectiv sa atraga.
Primul pas in conturarea brandului local il reprezinta constituirea unui
grup format din membrii ai comunitatii preferabil persoane in varsta care sa
identifice principalele traditii si evenimente istorice petrecute in regiune. Este
important de definit care dintre aceste traditii mai sunt inca de actualitate si care
au devenit deja legenda. In ambele cazuri vor deveni parte a brandului, pentru ca
multe dintre initiativele din turismul local au avut la baza vechi traditii si credinte
asa cum este cazul Branului, care s-a identificat ca fiind casa Vampirului
Dracula, atragand anual un numar impresionant de turisti straini.
Avantajele brandingului local sunt autenticitatea, originalitatea, existenta
unui simbol puternic care patrunde in mintile potentialilor clienti si care ii face pe
acestia sa consume respectivul serviciu.

110
 Dezavantajul este ca un brand bun atrage multi turisti si in aceste conditii
regiunea trebuie sa asigure o infrastructura buna si un mediu sigur, pentru a
satisface nevoile unui numar mare de solicitanti. Toate acestea pot fi contracarate
printr-o planificare corecta si o campanie de marketing bine structurata.
Un brand este mai puternic daca teritoriul este mai mic si mai bine definit
va atrage clienti in mod punctual. Un brand este mai puternic daca se va
concentra pe elementele sale distinctive si nu se va pierde in detalii fara
semnificatie.
Un brand poate fi sustinut prin publicitate, dar are de asemenea nevoie de
o campanie media articole in ziare, participarea la evenimente unde se poate
vorbi despre brand, alte evenimente de relatii publice .Cele mai bune branduri
sunt acelea care se concentreaza intr-un cuvant puternic care sa transmita esenta
brandului Pentru ca un brad sa poate fi recunoscut pe piata, acesta trebuie sa-si
demonstreze autenticitatea. Calitatea nu este o necesitate a brandingului local, dar
poate sa fie inclusa in acesta.
Uneori principalele caracteristici ale unei zone sunt legate mai degraba de
salbaticia acesteia decat de gradul de confort .Un brand este cu atat mai puternic
cu cat este mai greu de reprodus si astfel ramane singur pe piata, reprezentand un
principal punct de atractie. Uneori, atunci cand apare un brand similar il poate
distruge pe cel original, in special daca acesta nu este protejat. Pentru mentinerea
si dezvoltarea unui brand local este nevoie si de o sustinere legala a acestuia
Statisticile arata in mod clar ca initiativele care au la baza ideea construirii si
promovarii unui brand local sunt mult mai puternice, au mai multi clienti si sunt
mai sustenabile.

Test de autoevaluare (5):

1. Care sunt grupele de indicatori utilizati n comensurarea activitilor

turismului rural?
2. Care sunt indicatorii ofertei turistice?
3. Care sunt indicatorii rezultatelor valorice?
4. Ce exprima si cum se calculeaza indicatorul numrul mediu de turiti?
5. Ce se intelege prin indicatorul durata medie de sejur? Cum se calculeaza?
6. La ce se refera indicatorul capacitatea de cazare n funciune?

111
7. Care este si cum se calculeaza indicatorul care exprima eficienta activitatii de
cazare?
8. Care sunt cele mai intalnite centre de profit asociate cu o pensiune?
9. Ce elemente trebuie avute in vedere pentru maximizarea veniturilor unei
pensiuni turistice rurale?
10. Care sunt criteriile de tarifare diferita a camerelor de cazare?
11. Care sunt beneficiile colaborrii cu o agenie de turism sau un tur-operator?
12. Care sunt dezavantajele cu gzduirea grupurilor de turisti?
13. Ce parteneri locali pot contribui la alcatuirea unui pachet turistic?
14. Cu ajutorul caror indicatori se poate exprima eficiena economica a
produciei agricole ntr-o ferm agroturistic?
15. Care sunt conditiile pentru crearea si dezvoltarea unui brand?

Lucrare de verificare nr. 3

(se va trimite pe adresa disciplinei, n format electronic sau prin pot, pn la
sfritul celei de-a XIII a sptmni din sem. II)

1. Ce indicatori caracterizeaza oferta de cazare si cum se calculeaza acestia?

(3 p)
2. Ce intelegeti prin conceptul de centre de profit intr-o pensiune turistica?
(1 p)
3. Care sunt metodele prin care este extinsa perioada de edere la pensiune?
(1 p)
4. Cum se poate realiza colaborarea cu meteugarii i artizanii locali? (1 p)
5. Cum se poate realiza cresterea ratei de ocupare a camerelor oferite spre
cazare? (1 p)
6. Ce aspecte trebuie sa cuprinda un contract intre un tur-operator si
proprietarul pensiunii? (1 p)
7. Precizati avantajele si dezavantajele brandingului local. (1 p)
8. Definiti si caracterizati procesul de branding local in turismul rural. (1 p)

Rezumat (U.I. 4)

Sistemul de indicatori utilizat n comensurarea activitilor turismului rural

pot fi structurai i prin evidenierea principalelor funcii i anume: msurarea

112
cererii turistice, msurarea ofertei turistice funcionale, analiza impactului
turismului internaional (inbound i outbound).
Elaborarea indicatorilor, diversitatea lor sunt condiionate de existena
unor surse primare de culegere a datelor, a unor metode i tehnici de lucru
adecvate. Sistemul de indicatori ai activitii de turism cuprinde: indicatorii
circulaiei turistice; indicatorii ofertei turistice; indicatorii rezultatele valorice;
indicatorii calitii activitii.
Conceptul de centre de profit desemneaz, de fapt, acele
domenii/sectoare din industria turismului care au potenialul de a crea venituri.
Cele mai intalnite centre de profit asociate cu o pensiune sunt: camerele; serviciile
de alimentatie; mini-magazine de prezentare si vanzare (suveniruri, bunuri etc);
spaii pentru ntlniri de grupuri; sli pentru condiie fizic; centre pentru oameni
de afaceri etc.
Maximizarea veniturilor unei pensiuni turistice rurale trebuie sa aiba in
vedere urmatoarele elemente: Cresterea ratei de ocupare; Extinderea duratei de
edere; Opiuni pentru camere; Creterea frecvenei de vizitare; Colaborri cu
meteugari i artizani locali; Spaiu i faciliti pentru ntlniri de afaceri sau
diferite evenimente comunitare; Colaborarea cu tur-operatori; Elaborarea unor
pachete turistice mpreun cu parteneri locali.
Un rol important revine cunoaterii eficienei economice a produciei
agricole ntr-o ferm agroturistic. Nivelul acestei eficiene se poate exprima prin
indicatori tehnici (structura de producie, producia medie anual, produciile
totale fizice) i indicatori economici (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca,
cheltuieli de producie, venituri totale, preurile de valorificare, costuri de
producie, profitul, rata profitului).
Planul de afacere n agroturism se ntocmete pornind de la: analize care
in spre exemplu de alegerea locului, a zonei, a satului, ncadrarea n oferta
agroturistic, cunoaterea scopurilor pe care ni le propunem, conducerea i
participarea n afacere etc.
Procesul de branding, care consta in identificarea acelei caracteristici
specifice a produsului, serviciului sau regiunii geografice, este insa unul dificil,
datorita competitiei acerbe in ceea ce priveste asteptarile clientului.
Brandul local al unei comunitati este reprezentat de caracteristicile sale
distinctive, impartasite de o majoritate a comunitatii. In acest fel, brandul poate fi
promovat si dezvoltat in mod natural.

113
 BIBLIOGRAFIE (U.I. 4)

1. Alecu, I., N., i Constantin, M., 2006 - Agroturism i Marketing Agroturistic,

Editura Ceres, Bucureti;
2. Brezuleanu S., 2006 Management agroturistic, Universitatea de tiine
Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Material de studiu
I.D., Specializarea Zootehnie, Anul VI, Iai.
3. Bucur-Sabo, Mariana, 2006 - Marketing turistic, Editura Irecson, Bucureti;
4. Glvan V., 2004 - Turism rural, Agroturism, Turism durabil, Ecoturism,
Editura Economic, Bucureti.
5. Minciu Rodica, 2000 Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti;
6. Nistoreanu P., 2010 Tratat Turism rural. Editura C.H. Beck, Bucureti.
7. Todd Comen, Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA- Turism
rural Ghid de bun practic pentru proprietarii de pensiuni. Clubul Ecologic
Transilvania, Cluj-Napoca, Romnia;
8. Ungureanu G., Brezuleanu S., Chiran A. i colab., 2011 Ghid pentru
promovarea afacerilor n turism, Editura Terra Nostra, Iai.
9. Ungureanu, D., 2007 Studiu economico managerial privind valorificarea
eficient a potenialului agroturistic n localittile rurale din Bazinul Dornelor.
Tez de doctorat, Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar,
Iai.

114
 BIBLIOGRAFIE

1. Alecu, I., N., i Constantin, M., 2006 - Agroturism i Marketing

Agroturistic, Editura Ceres, Bucureti;
2. Brezuleanu S., 2006 Management agroturistic, Universitatea de tiine
Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Material de
studiu I.D., Specializarea Zootehnie, Anul VI, Iai.
3. Bucur-Sabo, Mariana, 2006 - Marketing turistic, Editura Irecson,
Bucureti;
4. Ceccacci G., 1999 - Agriturismo, Editura FAG, Milano.
5. Ciornei, Liliana, 2013 - Cercetri privind eficientizarea activittilor
agroturistice din Bucovina, Tez de doctorat, USAMV, Iasi;
6. Coita, D. C., Nedelea, A., 2006 Comportamentul turistilor si
nationalitatea criterii de clasificare a turistilor si de segmentarea a
pietei turistice, Revista Management si Marketing, nr. 3, Editura
Economica, Bucuresti;
7. Datzira-Masip, J., 2006 - Cultural Heritage Tourism-Opportunities for
product development: the Barcelona case, Tourism Review, AIEST,
Vol.61, No 1, pp. 13-20, Switzerland;
8. Datzira-Masip, J., 2006 Tourism Product Development: A way to
create value; The case of La Vall de Lord, IV International Doctoral
Tourism and Leisure Colloquium, ESADE, Barcelona;
9. Erdeli, G., Istrate, I, 1996 - Amenajari turistice, Editura Universitatii,
Bucuresti;
10. Gheorghiu O. i colab., 1998 - ndrumar pentru turismul rural. Editura
Rentrop & Straton, Bucureti.
11. Glvan V., 1999 - Turism rural i agroturism. Concepte i organizare.
Turismul rural actualitate i perspective, Editura Pan Europe, Iai.
12. Glvan V., 2002 - Turismul n Romnia, Editura Economic, Bucureti.
13. Glvan V., 2005 - Geografia turismului, Edit. Fundaiei Romnia de
Mine, Bucureti;
14. Glvan V., 2004 - Turism rural, Agroturism, Turism durabil, Ecoturism,
Editura Economic, Bucureti.
15. Iakovidou O, Partalidou M, Manos B, 2000 - Agritourism: a challenge
for the development of the Greek countryside. In: International Seminar:
115
 Agritourism and Rural Tourim. A Key Option for the Rural Integrated and
Sustainable Development Strategy, September 21-22, 2000. Informal
International Association of Experts in Rural Tourism, University of
Perugia, Agriculture Faculty, Center for agriculture and Rural
Development,Scientific and Cultural association Biosphera, Perugia, Italy.
16. Mitrache, t. i colab., 1996 - Agroturism i turism rural, Edit. Fax Press,
Bucureti;
17. Minciu Rodica, 2000 Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti;
18. Nistoreanu P., 1999 - Turismul rural, Editura Didactic si Pedagogic,
Bucuresti.
19. Nistoreanu P., 2003 - Ecoturism i turism rural, Editura ASE, Bucureti.
20. Nistoreanu, P, 2003 - Aprecieri asupra fenomenului turistic rural, Revista
de Turism nr. 3;
21. Nistoreanu P., 2010 Tratat Turism rural. Editura C.H. Beck, Bucureti.
22. Petrea D., Petrea Rodica, 2000 - Turismul rural, Editura Presa
Universitar Clujean, Cluj Napoca.
23. Popa, Dan, 2011 - Cercetri privind promovarea si valorificarea
turismului rural n zona geografic a Olteniei, Teza de doctorat, USAMV
Bucurestii;
24. Smith, S. L. J., 1994 The Tourism Product. Annals of Tourism research,
vol. 21, no. 3, pp.582-595, Elsevier Science Ldt., USA;
25. Tacu, A., P., Talab, I., Sandu, G., 2002 - Turismul Rural Romnesc,
Editura Pan Europe, Iai, ;
26. Talaba, I., Stoian, Maria, Paduraru T. , 2006 Turismul rural
romanesc Metode de cercetare si analiza; Probleme de impact, Editura
Performantica, Iasi;
27. Todd Comen, Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA-
Turism rural Ghid de bun practic pentru proprietarii de pensiuni.
Clubul Ecologic Transilvania, Cluj-Napoca, Romnia;
28. Kotler, P., Bowen, J. and Makens, J., 1999 - Marketing for Hospitality
and Tourism, 2nd ed., Prentice Hall, USA.
29. Ungureanu, D., 2007 Studiu economico managerial privind
valorificarea eficient a potenialului agroturistic n localittile rurale
din Bazinul Dornelor. Tez de doctorat, Universitatea de tiine Agricole
i Medicin Veterinar, Iai.

116
30. Ungureanu G., Brezuleanu S., Stefan G., Moraru R., 2008 - Strategies
of tourism development regarding Vatra Dornei. Universitatea de tiine
Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Timioara. Simpozionl
tiinific International,Vol. 65.
31. Ungureanu G., Brezuleanu S., Chiran A. i colab., 2011 Ghid pentru
promovarea afacerilor n turism, Editura Terra Nostra, Iai.
32. Zunic, L., 2011 - The Impact of Agritourism on Sustainable Development
of Bosnia and Herzegovina. , 44-45, pp. 109-120,
University of Sarajevo, Bosnia and Herzegovina;
33. *** Routes Access to Training, Perspectives of Rural Tourism in
Europe,http://www.vioregio.sk/en/education/handbook/persepctives_in_e
urope.php; (accesat la 15.07.2014);
34. *** Legea 347/14.07.2004, Ordonana nr. 62/24.08.1994, Legea 187/1998,
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002;
35. *** Ordinul ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer,
turism i profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.
36. *** OMDRT nr. 899/2011 pentru aprobarea normelor metodologice
privind eliberarea certificatelor de clasare, a licentelor si brevetelor de
turism

117
 Rspunsuri la testele de autoevaluare:

(1): 1) aptitudinile fermierilor pentru relaiile cu publicul, aspectul estetic al

fermei i apropierea fermei de un centru urban. 2) turism rural de tip
familial; turism rural practicat de gospodariile pensiune; turism rural
spontan; 3) cultural, curativ, sportiv, de aventura, religios, de agrement,
ecologic, verde, agroturism; 4) spaiul, oameni i produse; 5) omul
amfitrion, omul lucrator, omul prestator de diverse servicii; omul
membru al colectivitatii locale; omul cu responsabilitati administrative
locale.; 6) Cltoria este o noiune care presupune deplasarea unei persoane
cu sau fr un vehicul, ntre cel puin dou puncte, de plecare i de
destinaie, situate n locuri diferite cel care o efectueaz purtnd denumirea
de cltor. Vizita este noiunea cu nelesul cel mai apropiat de turism,
indicnd orice cltorie care se face cu un motiv anume, autorul ei fiind
vizitatorul.; 7) Oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul
natural si antropic, echipamentul de productie a serviciilor turistice,
ansamblul bunurilor materiale si serviciilor destinate consumului turistic,
forta de munca specializata in activitatile specifice, infrastructura turistica
si conditiile de comercializare (pret facilitati). Pe de alta parte, productia
turistica este data de ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca,
echipamentul turistic si bunurile materiale si care se materializeaza intr-un
consum efectiv. Deci oferta presupune nu numai productia turistica, ci si
existenta factorilor naturali. 8) Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de
munca; diminuarea fenomenului de poluare; Crearea de noi locuri de
munca; Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca;
Pluriactivitatea; Promovarea si dezvoltarea serviciilor; Promovarea si
sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat; Reabilitarea
patrimoniului edilitar; Ameliorarea gradului de utilizare a fortei de munca
feminine. 9) - turismul rural se desfasoara in medii naturale cu echilibru
fragil, de aceea el poate reprezenta un factor de poluare fizica a mediului
(aer, sol, apa), determinand eroziunea solului, distrugerea vegetatiei,
indepartarea animalelor salbatice datorita zgomotului, prejudicii aduse
culturilor agricole datorita circulatiei turistice, afectarea linistii si
autenticitatii naturii etc.; -taxele resimtite de localnici pentru intretinerea si
furnizarea de facilitati turistice; - Pasivitatea localnicilor fata de
intreprinzatorii externi si neimplicarea lor pe piata turistica fac ca dotarile si
activitatile turistice sa apartina si sa fie gestinate de persoane provenite din
afara comunitatii rurale, situatie in care pot aparea probleme izvorate din
necunoasterea traditiilor, a regulilor pamintului, a practicilor economice
si a stilului arhitectural consacrat in zona respectiva; -poluarea morala a
locuitorilor satelor si culturii locale: schimbari ale obiceiurilor locale,
afectarea echilibrului traditiilor si obiceiurilor, stimuland pe cele care sunt
pe placul turistilor in detrimentul altora care vin din trecutul istoric.;
alterarea practicilor religioase; pierderea limbajului autentic.

(2): 1) - criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa

determina tendinta de disparitie a gospodariilor mici si traditionale ;-
abandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific
rural ; - cresterea somajului n rndul tinerilor si exodul rural: familiile
taranilor pleaca la oras pentru a-si cauta de lucru . 2) - cresterea numarului
de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute; - slaba

118
 folosire a cladirilor traditionale; - disparitia mestesugurilor; - distrugerea
mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor, - abandonarea grijii si
preocuparii fata de natura; 3) Lereti, Rucr, Fundata, Vatra Moldoviei,
Tismana, Rinari, Sibiel, Sirnea, Vaideeni, BogdanVod, Halmagiu,
Murighiol i Sfntu Gheorghe. 4) pensiunile turistice rurale si pensiunile
agroturistice sunt structuri de primire turistice, care functioneaza n
locuinele cetenilor sau n cldiri independente, asigurand atat cazarea
turitilor cat i condiii de pregtire i de servire a mesei n spaii special
amenajate. 5) de pn la 15 camere, totaliznd maximum 60 locuri; 6)
pn la 8 camere. 7) In functie de caracteristicele construnctive, dotrile i
serviciile pe care le ofer, structurile de primire turistice cu funciuni de
cazare se clasifica pe stele, dac sunt situate n mediul urban, respectiv
flori, dac sunt localizate n mediul rural. 8) 5 stele /flori 160 puncte; 4
stele/flori 130 puncte; 3 stele/flori 90 puncte; 2 stele /flori 50 puncte. 9)
trebuie realizat pe o suprafa de minimum 1000 mp, exclusiv spaii verzi
i spaii de parcare. 10). Cazarea se face n gospodriile agricole sau n
cadrul fermelor; 11) H.G. nr. 1328/2001 i O.M.T. nr. 188/2003.

(3): 1) Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct
de vedere economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate,
conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de
munca, port, gastronomie) si care, dincolo de functiile politice,
administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent,
functia de primire a turistilor. 2) amplasare ntr-un cadru natural atragator
sub aspect peisagistic, fara surse de poluare; accesibilitate usoara;
infrastructura generala buna; prezenta unor traditii si valori etnofolclorice;
existenta unor resurse turistice bogate; existenta unor gospodarii cu un
nivel de confort, asigurat cu mijloace locale, simple sau mai complexe;
existenta unei traditii sau experiente n ce priveste activitatea turistica;
aportul unor eventuale resurse balneoclimatice; existenta unor dotari
arheologice, monumente istorice, de arta si arhitectura; prezenta unor
dotari sanitare, socio-culturale, sportive, comerciale etc.; dotarile tehnico-
edilitare adecvate; 3) Criteriul valorii etnografice , Criteriul valorii
turistice, Criteriul cadrului natural, Criteriul economic si socio-
demografic, Criteriul ecologic, Criteriul accesibilitatii, Criteriul asezarii
geografice; 4) pastorale, etnografic-folclorice, de creatie artistica si
artizanala, peisagistice si climaterice, pentru practicarea sporturilor, pomi-
viticole, pescaresti si de interes vnatoresc, cu monumente istorice, de arta
si arhitectura, sate balneare. 5) un asamblu de servicii si de facilitati care
se materializeaza n ambianta specifica a factorilor naturali si artificiali de
atractie si a amenajarilor turistice create, care reprezinta elemente
componente ale ofertei turistice si pot exercita o forta pozitiva de atractie
asupra turistilor; un manunchi de elemente materiale si nemateriale
ofrerite spre consum si care ar trebui sa-l satisfaca pe cumparator. 6)
reprezint o combinaie de cinci elemente, fiecare element fiind n inter-
relaie cu celelalte componente ale produsului i avnd un anume grad de
importan, n funcie de tipul de turim luat n considerare: cadrul fizic sau
baza material;serviciile; ospitalitatea; liberatea alegerii; implicarea. 7) ca
o serie de cercuri concentrice, fiecare cerc reprezentnd un element al
produsului turistic; 8) n timp ce serviciul se refer la executarea unei
sarcini din punct de vedere tehnic-competent, ospitalitatea nseamn
atitudinea sau stilul n care sarcina este efectuat. Ospitalitatea este mult

119
 mai subiectiv dect un serviciu, fiind mai dificil de evaluat i gestionat.
Distincia dintre serviciu i ospitalitate, dei real, este, adesea, dificil de a
fi determinat n practic. 9) factorii naturali, factorii generali ai existenei
i activitii umane trecute i prezente;elementul uman; infrastructura
general; echipamentele turistice.

(4): 1) resursele naturale , patrimoniul istorico-artistic si manifestarile

culturale. 2) activitatile sportive, socio-culturale, participarea la activitatile
obisnuite, cotidiene din spatiul rural. 3) Monumente, Arhitectura populara,
Castele, Sculpturi, Artizanat: ceramica, fierarie etc., Zacaminte. 4) Folclor,
Gastronomie, Sarbatori religioase, Festivaluri artistice, Carnavaluri,
Obiceiuri si traditii populare. 5) Serviciile turistice se prezinta ca un
ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor
turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta. 6) Prin
natura lui, serviciul turistic trebuie sa asigure conditii pentru refacerea
capacitatii de munca, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a
timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, incat, in urma
efectuarii consumului turistic, individul sa dobandeasca un plus de
informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi. 7) servicii de informare a
clientelei turistice; servicii de intermediere (inchirieri, rezervari etc);
servicii si activitati turistice cu caracter special (organizare de congrese,
simpozioane, festivaluri, expozitii etc); servicii si activitati turistice cu
caracter sportiv; servicii de tratamente balneo-medicale; servicii diverse.
8) transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate ce
prezinta motivatia de baza a calatoriei ca: vanatoarea, hipism, schi,
yachting etc. 9) a. si d. 10) turistul de week-end; turistul tradiionalist;
turistul cu venituri mari; turistul cu venituri medii; turistul cu venituri
mici; vezi pag. 82-84. 11) a) produsele turistice alctuite de turistul nsui
b) produsele turistice dinainte aranjate de ctre mediul de primire. c)
produsele turistice alctuite de un profesionist n turism pentru clientela sa,
d) produsele turistice totul inclus, rspndite sub numele de produse
forfetare.

(5): 1) indicatorii generali, indicatori ai eficienei activitii de cazare,

indicatori de eficien ai alimentaiei, indicatorii eficienei activitii de
transport turistic, indicatori de eficien economic utilizai la
fundamentarea investiiilor turistice noi; indicatorii calitii activitii
turistice rurale; 2) indicatorii bazei materiale a turismului; indicatorii forei
de munc; 3) indicatorii cheltuielilor turistice; indicatorii ncasrilor de
turism. 4) exprim circulaia turistic medie ntr-o anumit perioad i se
calculeaz ca raport ntre numrul total de zile/turist (z t ) i numrul de
zile( z ) luat n calcul. 5) Se poate calcula la nivel global sau pe forme
de turism, pe surse de provenien a turitilor, pe mijloace de cazare;
reprezint o medie a intervalului de timp n care turitii rmn ntr-o ar
sau zon turistic i caracterizeaz nivelul de atractivitate al acesteia.
Relaia de calcul este:
Z
S t
T
n care: S = durata medie de sejur; Zt = numr de zile turist; T = numr
total de turiti. 6) exprim oferta de cazare a firmei de turism innd cont
120
de numrul de locuri care pot fi oferite la cazare i numrul de zile ct pot
fi ele utilizate ntr-un an lund n considerare zilele de neutilizare datorit
unor lucrri de reparaii, igienizare, etc.; se exprim prin numrul de zile-
locuri de cazare. 7)

Zt
Cuc x100
L
n care: Zt = zile-turist (numr de nnoptri n spaiile de cazare incluse n
circuitul comercial); L = oferta de locuri-zile de cazare pe totalul perioadei
actualizate. 8) camerele; serviciile de alimentatie; mini-magazine de
prezentare si vanzare (suveniruri, bunuri etc); spaii pentru ntlniri de
grupuri; sli pentru condiie fizic; centre pentru oameni de afaceri etc. 9)
Cresterea ratei de ocupare; Extinderea duratei de edere; Opiuni pentru
camere; Creterea frecvenei de vizitare; Colaborri cu meteugari i
artizani locali; Spaiu i faciliti pentru ntlniri de afaceri sau diferite
evenimente comunitare; Colaborarea cu tur-operatori; Elaborarea unor
pachete turistice mpreun cu parteneri locali. 10) mrimea camerei:
single, dubl, apartament; mrimea patului: single, dublu, matrimonial;
mrimea bii i dotrile ei (cad, du); privelite de la geam sau teras;
locaia camerei n pensiune; alte servicii incluse n pre: mic-dejun, halate
de baie, acces la sal de sport, cafea, posibilitatea de a gti, frigider, aer
condiionat, o sticl de plinc sau alte buturi, fructe etc. 11) venituri
suplimentare care altfel nu ar fi fost realizate (camere nevndute);
recunoaterea din partea altor tur-operatori; oaspei noi, care vor putea s
revin pe cont propriu sau care ar putea direciona alte persoane direct spre
pensiune; oportunitatea de a extinde zona de pia i de marketing;
oportuniti de vnzri suplimentare n alte centre de profit. 12) timp
necesar pentru stabilirea tarifelor si serviciilor care vor fi oferite grupurilor
de tursti; inconvenienele lucrului cu o agenie de turism/tur-operator;
situaii noi i probleme ce pot aprea n prezena unui grup pe parcursul
sederii; costuri suplimentare legate de forta de munca si aprovizionare;
posibilitatea ca turitii nemulumii s transmita i altora nemulumirea lor;
partajarea profitului cu tur-operatorul sau agentia de turism. 13) locuri
(site-uri) istorice; muzee; zone naturale protejate; restaurante; locuri de
agrement (parcuri de distracie, baruri, teatre, cinematografe etc.);
festivaluri de muzic i art. 14) indicatori tehnici (structura de producie,
producia medie anual, produciile totale fizice) i indicatori economici
(cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca, cheltuieli de producie, venituri
totale, preurile de valorificare, costuri de producie, profitul, rata
profitului). 15)delimitarea interesului pentru o regiune geografica anume;
analizarea caracteristicilor si functiilor serviciului sau produsului care este
etichetat; comparea potentialului brand creat cu alte branduri similare
existente deja, raspunzand la intrebarea care este diferenta intre acest
brand si altele?; sa se inteleaga care este principala atractie pentru
potentialul client, care sunt asteptarile acestuia;

121