CEDES CERCETARE-DEZVOLTARE

PROIECT DE ABSOLVIRE A PROGRAMULUI

DE FORMARE
MANAGER ÎN ACTIVITATEA DE TURISM

CERCETĂRI PRIVIND VALORIFICAREA

RESURSELOR TURISTICE
DIN DELTA DUNĂRII

ÎNDRUMĂTOR:
[Link]. ROMEO CREŢU

ABSOLVENTĂ:
COŞNIŢĂ ANDREEA FLORENTINA

2018
 CUPRINS
ABREVIERI
REZUMAT
INTRODUCERE.............................................................................................................................5
CAPITOLUL I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL
ŞI AGROTURISM LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL............................................6
1.1. IMPORTANŢA, LOCUL ŞI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE..............................6
1.2. AGROTURISMUL - O PROVOCARE PENTRU TURISMUL ROMÂNESC............... 10
1.3. ANALIZA TURISMULUI PE PLAN MONDIAL............................................................... 11
CAPITOLUL II. INDICATORI ȘI METODE DE CERCETARE...............................................22
2.1. CONŢINUTUL TURISMULUI RURAL ŞI AGROTURISMULUI....................................22
2.2. INDICATORI ŞI METODE DE STUDIU A TURISMULUI RURAL ŞI
AGROTURISMULUI...................................................................................................................26
CAPITOLUL III. MONITORINGUL RESURSELOR AGROTURISTICE DIN DELTA
DUNĂRII .....................................................................................................................................32
3.1. DATE GEOGRAFICE ŞI CLIMATICE.................................................................................32
3.2. DEMOGRAFIA......................................................................................................................41
3.3. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ........................................................42
STUDIU DE CAZ.........................................................................................................................54
CONCLUZII..................................................................................................................................62
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................63

ABREVIERI
ABBREVIATIONS
ANTREC - Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România
ANR - Autoritatea Navală Română
ARBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”
CNADN - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
CNAPDF - Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale
CNAPDM - Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime
CNFPA - Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
ECOVAST- Asociația Strategia pentru o Europă Rurală
EUROGITES- Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat
EUROSTAT - Statistical Office of the European Commission
EUROTER - Federation Europeenne pour l'Accuiel Touristique, chez L'Habitant a la Campagne
EXPERT - Încurajarea turismului rural şi protejarea mediului înconjurător
FEADR - Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală
FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FRDM - Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană
GAL - Grupul de Acţiune Locală
HACCP - Hazard Analysis Critical Control Points
HG - Hotărâre a Guvernului
IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INS - Institutul Naţional pentru Statistică
LEADER - Instrument de finanţare locală, din fondurile structurale la nivel de regiuni de
dezvoltare.
LIFE - Instrument Financiar pentru Mediu al Comisiei Europene
MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
MDRT - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

MECTS - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

NACMCF - National Advisory on Microbiological Criteria for Foods

OECD - Organisation for Economic Co-operation and Development
OEF - Oxford Economic Forecasting
O.M.S - Organizaţia Mondială a Sănătăţii
OMT - Organizaţia Mondială a Turismului
ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite
OUG - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
ONG - Organizaţie non-guvernamentală
PIB- Produsul Intern Brut
PHARE - Instrument de pre-aderare finanțat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările
candidate din Europa Centrală și de Est în pregătirile lor pentru aderarea la Uniunea Europeană.
PCC- Punctul Critic de Control
PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare rurală
POR - Programul Operaţional Regional
POS - Programul Operaţional Sectorial
POSDRU - Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
POS Mediu -Programul Operaţional Sectorial pentru Mediu
S.A.F.E.- Systematic Assessment of the Food Environment
WTTC - Word Travel and Tourism Council
SAPARD - Instrument de pre-aderare finanțat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea rurală
și a agriculturii
SMURD - Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare
TEN-T - Reţeaua transeuropeană de transport
UE - Uniunea Europeană
 INTRODUCERE

Turismul valorifică superior potenţialul natural şi antropic al unei ţări, îmbogăţindu-le

continuu, satisfăcând multiple motivaţii umane. Are un efect multiplicator, introducând în
circuitul economic laturi inedite cum sunt: peisajul (pentru „consumarea” căruia este necesară
deplasarea la faţa locului), ospitalitatea, solicitudinea şi informaţia (geografică, cultural-istorică,
gastronomică, artistică etc). Se consideră că implicaţiile şi considerentele turismului evidenţiază
importanţa economică a acestuia prin faptul că reprezintă mijloc de diversificare a structurilor
economice; mijloc de valorificare a resurselor; creator şi utilizator de venit naţional; creator de
noi locuri de muncă; stimulator al investiţiilor;
Practicarea agroturismului s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului
al XX-lea, în aproape tot continentul european. Căutarea mediului rural, pentru odihnă şi
recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului actual. În ţările Uniunii
Europene, agroturismul nu este un fenomen nou. Noul, în acest domeniul, se manifestă prin
expansiunea fenomenului turistic în spaţiul rural. Pe viitor, țările din Uniunea Europeană, înscriu
turismul în cadrul politicilor de dezvoltare locală, sub denumirea specifică de turism rural.
Activităţile din sfera turismului pot relansa economic satele. Cercetările noastre au vizat
promovarea și valorificarea turismului și agroturismului în Delta Dunării, și au evidențiat
importanța pe care turismul, cu toate formele lui de manifestare, o are asupra dezvoltării socio-
economice și cultural-spirituale a comunelor studiate, în special, și asupra județului Tulcea, în
general.
În elaborarea lucrării, au fost utilizate date statistice culese din literatura de specialitate
(INS, FAOSTAT, BANCA MONDIALĂ, ARBDD, CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA, ANT,
reviste de specialitate, cursuri universitare etc) și date culese prin aplicarea chestionarului.
Mulţumesc pe această cale Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti,
Facultăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, conducerii
ARBDD, primăriilor și respondenților din pensiuni şi comune, pentru sprijinul substanţial
acordat, prin punerea la dispoziţie de materiale documentare şi amabilitatea de care au dat
dovadă.

5
CAPITOLUL I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII NOŢIUNILOR DE
TURISM RURAL ŞI AGROTURISM LA NIVEL NAŢIONAL ŞI
INTERNAŢIONAL

Apariţia turismului, ca şi a altor servicii, are un caracter istoric. Serviciile în ansamblul

lor s-au constituit într-un sector al economiei, târziu, abia în secolul nostru, iar turismul nu a fost
dintre primele servicii apărute. Apariţia turismului clasic şi târziu, în ultimii treizeci de ani, a
turismului rural şi a agroturismului, ca fenomene de masă, este legată de crearea unor condiţii
economice şi sociale.
Organizația Mondială a Turismului, dar și alte organizații europene definesc turismul
rural ca o formă a turismului, care include orice activitate turistică organizată și condusă în
spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-
istorice, umane), precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele
agroturistice.

1.1. IMPORTANȚA, LOCUL ŞI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE

Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă din modul de realizare a unora din
trăsăturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigenţele
fiecărui turist, precum şi din particularităţile produsului turistic, deoarece acesta este rezultatul
unei armonioase combinări de servicii cărora le corespund trăsături specifice şi mecanisme
proprii de utilizare1[43].

1.1.1. Rolul turismului în economie

În Nomenclatorul ramurilor economiei naţionale, sunt incluse alături de alte servicii şi

cele ale turismului intern şi internaţional, de agrement, de cazare, de transport şi alimentaţie
publică, evidenţiind astfel existenţa turismului ca o componentă distinctă în cadrul sectorului
terţiar, activităţile sale caracterizându-se prin legităţi neîntâlnite la alte ramuri componente ale
terţiarului2[43].
Philip Kotler în lucrarea „Managementul Marketingului” distinge patru trăsături
caracteristice ale serviciilor şi anume:
1
Gogonea Manuela Rodica, 2005, ,Metode statistice , Aplicate în analiza turismului rural, Teză de doctorat,ASE
2
Gogonea Manuela Rodica, 2005, ,Metode statistice , Aplicate în analiza turismului rural, Teză de doctorat,ASE
6
1) Intangibilitatea. Serviciile sunt intangibile. Spre deosebire de bunurile materiale, ele nu pot fi
văzute, gustate, simţite, auzite sau mirosite înainte de a fi cumpărate.
2) Inseparabilitatea. Spre deosebire de bunurile materiale care sunt fabricate, inventariate,
depozitate, distribuite succesiv de mai mulţi intermediari şi consumate mai târziu, este
caracteristic serviciilor ca producţia şi consumul lor să aibă loc simultan.
3)Variabilitatea. Serviciile au un grad ridicat de variabilitate, ele depind de cine, unde şi când le
prestează. Consumatorii de servicii percep această variabilitate, caută să obţină cât mai multe
informaţii cu privire la calitatea serviciilor, discutând şi cu alte persoane înainte de a alege un
prestator sau altul.
4) Perisabilitatea. Serviciile turistice nu pot fi stocate. Spre deosebire de bunurile materiale care
pot fi păstrate şi valorificate într-o perioadă viitoare, serviciile turistice, cu un important conţinut
de muncă umană, nu se supun păstrării.
5. Lipsa proprietăţii. Când consumatorii achiziţionează un bun tangibil, de pildă, o maşină sau
un calculator, ei au acces personal la produs o perioadă nelimitată de timp 3[51]. În realitate, ei
posedă produsul şi îl pot vinde când nu mai au nevoie de el. Serviciilor le lipsesc însă aceste
proprietăţi, iar consumatorul de servicii are acces la prestaţia respectivă pentru o perioadă
limitată de timp. Petrecerea unui concediu într-o staţiune turistică rămâne o amintire, spre
deosebire de un bun tangibil, care rămâne la dispoziţia cumpărătorului.
Din cauza lipsei proprietăţii, furnizorii de servicii trebuie să facă eforturi deosebite pentru
a împrospăta identitatea mărcii în relaţiile cu consumatorii4[82].
Rolul turismului și implicit cel al agroturismului în economie reflectă prin două modalităţi5[99] :
- un rol economic direct al turismului care este evidenţiat de patru elemente: contribuţia
turismului la creşterea PIB-ului; contribuţia turismului internaţional la echilibrarea balanţei
comerciale de plăţi; contribuţia turismului la valorificarea unor tipuri de resurse turistice naturale
şi antropice; contribuţia turismului la creşterea prosperităţii zonelor în care se dezvoltă turismul;
- un rol economic indirect al turismului este dat de faptul că dezvoltarea turismului determină
totodată şi dezvoltarea altor ramuri ale economiei.
Din gama conceptelor şi instrumentelor elaborate de J.M. Keynes („Teoria generală a

3
Kotler Philip, Gary Armstrong, John SAUNDERS, Veronica Wong,1998,Principiile marketingului, Editura Teora,
Bucureşti
4
Palmer A, 1994,Principles of Services Marketing, Mc. Graw-Hill Book Co, London, 1994, p8 (citat de Iarca
Denisa Mihaela,2007)
5
Turcu, Daniela, Janeta Weisy, Economia turismului, Editura Eurostampa, Timişoara, 2008, p. 9
7
folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor”, apărută în anul 1936), cele mai utile
macroeconomiei internaţionale s-au dovedit a fi cele reunite în mecanismul multiplicatorului,
care permite descrierea şi evaluarea internsităţii efectelor de antrenare sau de dezantrenare
propagate prin intermediul canalelor comerţului exterior. Aplicabilitatea efectului de antrenare
asupra activităţii turistice se referă la corelaţia care există între această activitate şi structura
cererii şi consumului (ca părţi ale pieţei turistice)6[21].
Oferta de turism este formată şi din bunuri şi servicii specific turistice, dar cea mai mare
parte a acesteia se constituie din produse care servesc concomitent şi altor consumuri: transport
şi comunicaţii, restaurant, alimente, îmbrăcăminte, loisir general, servicii financiare şi de
asigurări, de sănătate etc. Toate aceste consumuri generează venituri directe prin cheltuielile
efectuate în hoteluri, restaurante, venituri indirecte generate de tranzacţiile succesive între firme
prin consumul turistic şi venituri induse, prin creşterea consumului celor care câştigă din turism.
Principalele domenii de activitate antrenate prin dezvoltarea turismului sunt: construcţiile,
industria artizanală, transporturile şi agricultura.
Turismul poate fi un important factor de integrare a ţărilor în comerţul mondial şi în
circuitul internaţional de valori prin caracterul puternic antrenant al consumului pe care îl
generează.
Impactul turismului asupra sectoarelor economiei unei zone este divizat în efecte de
multiplicare şi stimulare în planul producţiei, veniturilor şi ocupării forţei de muncă7[36].
Aceste fluxuri antrenante reprezintă principiul multiplicator, particularizat pentru turism
de François Vellas prin patru tipuri de multiplicări8[21]:
- multiplicarea vânzărilor, reprezentând surplusul cifrei de afaceri în tranzacţiile directe, indirecte
şi induse, provocat de o cheltuială turistică suplimentară;
- multiplicarea producţiei, reprezentând creşterea producţiei, inclusiv sporul înregistrat la nivelul
capitalului: hoteluri, restaurante, parcuri etc.;
- multiplicarea încasărilor, constând în veniturile generate de sporul cheltuielilor turistice;
- multiplicarea locurilor de muncă, reprezentând sporul cererii de muncă datorat activităţilor

6
Irina Ştefana Cibotariu, Efectul de antrenare a turismului, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, Sistemul
fiscal şi fiscalitatea europeana - Asociatia .pdf,[Link]/documente/lista%[Link]
7
Drăghici M.I., 2010, « Cercetări privind dezvoltarea agroturismului de-a Lungul Dunării din Regiunea Sud-
Muntenia », Rezumat Teza doctorat, USAMV, Bucuresti
8
Irina Ştefana Cibotariu, Efectul de antrenare a turismului, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, Sistemul
fiscal şi fiscalitatea europeana - Asociatia .pdf,[Link]/documente/lista%[Link]

8
turistice.

1.1.2. Tendințe de dezvoltare a noi forme de turism.

Tendinţele în domeniul turismului sunt în continuă schimbare şi se remarcă nevoia de

creare de noi criterii pentru turistul de clasă medie, care este mult mai dificil de satisfăcut prin
serviciile de bază9[102].
În structura circulaţiei turistice, în funcţie de motivaţia deplasării, în practica turistică
internaţională şi mai recent, chiar şi în România, s-au produs mutaţii importante, în principal, în
sensul diversificării obiectivelor călătoriilor şi al modificării priorităţilor în topul preferinţelor
turiştilor. Aceste transformări au condus la apariţia unor noi forme de petrecere a vacanţei, la
îmbogăţirea conţinutului celor existente cu noi aspecte, la reierarhizarea lor în structura ofertei
turistice10[11].
În ultimele decenii au devenit populare noi forme de turism cunoscute, de asemenea, sub
numele de segmente de turism, care sunt destul de numeroase11[188].
Astfel putem enumera: agroturism - turism la ferme care sprijină agricultura locală;
turism cultural - vizitarea orașelor sau locurilor istorice și studierea patrimoniului lor cultural;
eco-turism – turismul ecologic curat, care are un impact minim asupra mediului înconjurător;
turism de aventură - turismul în locuri greu accesibile sau sporturi de aventură, cum ar fi
alpinism şi turismul pietonal; turismul genealogic, întreprins în scopul de a descoperi strămoșii și
a vizita locurile de origine și, uneori, a face cunoştinţă cu rudele îndepărtate; turism pe canapea
şi turismul virtual prin intermediul internetului, cărţilor, televiziunii, etc.; turism audio include
ghiduri audio și alte forme de turism de acest gen, cum ar fi excursii audio prin muzee și ghiduri
audio; turism de operă - vizitarea spectacolelor de operă și a concertelor; turism educaţional –
vizitarea instituţiilor pentru a obţine cunoştinţe după interese, cum ar fi cursurile de gătit conduse
de bucătarii celebri sau clase pentru lucru de mână; turism extrem - turismul asociat cu un risc
mai mare; turismul jocurilor de noroc - vizitarea localurilor de jocuri de noroc; turism botanic -
vizitarea grădinilor botanice celebre; turism curativ – plecarea din oraşe pentru a scăpa de stres, a
se relaxa la soare, etc.; hobby-turism - turismul individual sau de grup, pentru a întâlni; turismul
9
Zikos Konstantinos, Preşedintele Organizaţiei Naţionale Elene de Turism (EOT), Turismul:abordari noi, provocari
noi, Marketer, [Link]
10
Blajovici Liliana,2003, „Cercetări privind dezvoltarea turismului şi agroturismului în condiţiile extinderii Uniunii
Europene”, Teza doctorat, USAMV, Bucuresti
11
***Tipuri si forme de turism, Sursa: [Link], [Link]
section=ecoset&id=9640#.U4I2-HKPt88
9
persoanelor cu handicap sau invalizilor; turism pop-cultural - vizitarea locurilor prezente într-un
film sau într-o carte; turism permanent – oamenii înstăriţi aflaţi într-un concediu permanent, unii
dintre ei, în legătură cu impozitele, pentru a nu fi cetățean al unei țări; turism religios sau de
pelerinaj - pelerinajul la locurile vechi sfinte; solo-turism – călătorii efectuate de unul singur;
turism sportiv – schi alpin, golf și diving sunt cele mai populare mijloace de a petrece vacanţa;
turism cosmic sau spaţial.
Turismul este un domeniu care încurajează initiaţiva privată şi de asemenea îşi pregăteşte
o forţă de muncă, care să aibă un grad mare de adaptabilitate la schimbări 12[151]. Sectorul de
turism reprezintă peste 5% din PIB, asigurând la nivelul Uniunii Europene locuri de muncă
pentru 12 - 14 milioane de persoane13[186]

1.2. AGROTURISMUL - O PROVOCARE PENTRU TURISMUL ROMÂNESC

1.2.1. Apariţia şi dezvoltarea agroturismului

Agroturismul nu reprezintă o noutate, el are o tradiţie de lungă durată în unele ţări
europene cum ar fi: Elveţia, Franţa, Austria, Suedia sau Germania. În Elveţia, ţară cu tradiţie şi
succes în domeniul turistic, această activitate reprezintă una dintre cele mai importante surse de
venit pentru economia naţională, atât datorită potenţialului natural generos cât şi datorită
efortului pe care locuitorii l-au depus în dezvoltarea turismului rural.
În Franţa unul din motivele care au determinat apariţia acestei forme de turism a
reprezentat-o problemele cu care s-au confruntat agricultura franceză, turismul rural devenind o
activitate complementară, producătoare de venituri suplimentare.
În Germania, încurajarea permanentă a afacerilor „mici şi mijlocii’’ cu capital familial a
condus la obţinerea unor rezultate remarcabile şi o promovare ascendentă a turismului rural.
În ţările în care turismul rural este dezvoltat, o treime din populaţie preferă zonele rurale pentru
vacanţă.
În România, turismul rural s-a practicat spontan şi neorganizat, forma sa de manifestare
reprezentând (începând cu anii 1920-1930) cazarea la cetăţeni a vizitatorilor unor aşezări rurale.
Spre deosebire de alte ţări europene dezvoltate, satul şi-a păstrat în România mult din
autenticitate, întemeiat pe numeroase datini prin care fiecare individ se simte legat de
comunitatea din care face parte.
12
***Marketingul turismului rural, 2014, [Link]/alter-agro/pdf/unit11_ro.pdf
13
***Tendintele turismului, 2014, Comisia Europeana, Eurostat,
[Link]
10
 Unii autori definesc ecoturismul ca pe „o călătorie de a bucura şi aprecia natura” sau,
conform Societăţii de Ecoturism, un turism natural. Ţinând cont de motivaţiile turiştilor pentru
diverse destinaţii ale lumii, 45-60% din turiştii internaţionali sunt „turişti naturali” şi 25-40%
sunt turişti interesaţi de viaţa sălbatică. Aceştia din urmă vizitează o destinaţie pentru a observa
şi analiza această viaţă; iar turiştii naturali sunt cei care merg într-o destinaţie pentru a se bucura
de natură.
Legat de durata călătoriei, cei mai mulţi (53%) preferă călătoriile cu o durată cuprinsă
între 8 şi 14 zile. În privinţa cheltuielilor, 28% din ecoturişti declară că sunt pregătiţi să
cheltuiască între 200 şi 1600 dolari pe călătorie.

1.3. ANALIZA TURISMULUI PE PLAN MONDIAL

Turismul cunoaște o dezvoltare susținută în ultimile decenii. În perioada analizată 2007-
2013 numărul sosirilor turistice, din lume, a avut o evoluţie ascendentă. Astfel dacă în anul 2007
au fost 901 milioane turişti, în anul 2010 aceştia au atins 940 milioane pentru ca în anul 2013 să
ajungă la un număr de 1087 sosiri, ceea ce a dus la creşterea sosirilor în perioada analizată de
53,2 %. (Tabel 1.1. )
În Europa se observă o aceeași evoluţie ascendentă. Din totalul sosirilor turistice internaţionale
ale lumii – ce reprezintă procentual 100% - sosirile din Europa deţin un procent de 53,9% în anul
2007. În anul 2013 acestă pondere a scăzut la 51,8%.
Creşteri ale ponderilor, pe această perioadă, se constată în Asia şi Pacific de la 20,2% la 22,8%,
Africa de la 4,8% la 5,1%. Dintre zonele geografice, cu o uşoară creştere a ponderii, se constată
în Europa Central/Orientală, unde creşterea este de la 10,7% la 10,9%.
Ponderea ţărilor europene în totalul mondial al sosirilor este de 53,9% în anul 2007 dar care
scade la 51,8% în anul 2013. Prestigioasa revistă, World Tourism Organization, Panorama OMT
del turismo internacional, pe baza realizărilor din turism din perioada 2000-2013, proiectează
numărul sosirilor de turişti pentru perioada 2020-2030.
Tabel 1.1.
Evoluţia sosirilor internaţionale ale turiştilor pe glob, regiuni şi subregiuni geografice
(Evolution of international arrivals of tourists in the world, geographical regions and subregions)
Realizat Proiectat
Zona geografică UM
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2020 2030
mil pers 901.0 917.0 883.0 940.0 983.0 1035.0 1087.0 1380 1809
Total lume din care:
% 100.0 101.8 98.0 104.3 109.1 114.9 120.6 153.2 200.8
Europa mil pers 485.5 485.2 461.7 474.8 504.0 534.4 563.4 620 744

11
 % 100.0 99.9 95.1 97.8 103.8 110.1 116.0 127.7 153.2
mil pers 58.1 60.8 56.0 56.1 59.3 65.1 68.9 72 82
Europa de Nord
% 100.0 104.6 96.4 96.6 102.1 112.0 118.6 123.9 141.1
mil pers 153.9 153.2 148.5 153.8 159.0 167.2 174.3 192 222
Europa Occidentală
% 100.0 99.5 96.5 99.9 103.3 108.6 113.3 124.8 144.2
Europa mil pers 96.6 100.0 92.6 95.7 103.5 111.7 118.9 137 178
Centrală/Orientală % 100.0 103.5 95.9 99.1 107.1 115.6 123.1 141.8 184.3
Europa mil pers 176.8 171.2 164.5 169.1 182.2 190.4 201.4 219 264
Meridională/Mediter. % 100.0 96.8 93.0 95.6 103.1 107.7 113.9 123.9 149.3
mil pers 182.0 184.1 181.1 204.4 217.0 233.5 248.1 355 535
Asia şi Pacific
% 100.0 101.2 99.5 112.3 119.2 128.3 136.3 195.1 294.0
mil pers 143.9 148.0 141.7 150.7 156.6 162.7 167.9 199 248
America
% 100.0 102.8 98.5 104.7 108.8 113.1 116.7 138.3 172.3
mil pers 95.3 97.7 93.0 99.2 101.7 108.4 110.1 120 138
America de Nord
% 100.0 102.5 97.6 104.1 106.7 113.7 115.5 125.9 144.8
mil pers 43.2 44.4 45.9 49.7 50.2 52.9 55.8 85 134
Africa
% 100.0 102.8 106.3 115.0 116.2 122.5 129.2 196.8 310.2
mil pers 46.7 55.2 52.8 60.3 55.4 51.7 51.6 101 149
Orientul Mijlociu
% 100.0 118.2 113.1 129.1 118.6 110.7 110.5 216.3 319.1
Prelucrat după: World Tourism Organization, Panorama OMT del turismo internacional (edicion 2014)
[Link]; 1 – clasificate pe baza Fondului Monetar Internaţional (FMI)
[Manufactured by: World Tourism Organization, WTO Panorama del turismo internacional (edicion 2014)
[Link]; 1-classified on the basis of the International Monetary Fund (IMF)]

Creşterile sunt impresionante. Astfel la nivel mondial, faţă de anul 2007, acestea se vor
dubla, de la 901 mil persoane la 1 809 mil persoane

Fig nr 1.1. Evoluţia sosirilor, pe zone geografice, pe perioada 2007-2013 şi tendinţe pentru perioada
2020-2030
(Figure no.1.1 Evolution of arrivals by geographical areas during the period 2007-2013 and trends for the
period 2020-2030)

Prelucrat după: World Tourism Organization, Panorama OMT del turismo internacional (edicion 2014)
[Link]; 1 – clasificate pe baza Fondului Monetar Internaţional (FMI)
12
Pe zone geografice cele mai mari creşteri se vor înregistra în Orientul Mijlociu de 319,1%, în
Africa de 310,2%, în Asia şi Pacific de 294,0%, în America de 172,3%. În general toate zonele
vor avea creşteri de peste 140%. În strucrura, ca pondere a sosirilor pe zone geografice, se
constată că Europa va pierde supremaţia de la 53,9% în anul 2007 și la 51,8% în anul 2013, la
44,9% în anul 2020 şi la 41,1% în anul 2030. Europa de Nord va scădea de la 16,6% în anul
2013, la 13,9% în anul 2020 şi la 12,3% în anul 2030.
Europa Meridional/Mediteraneeană va avea scăderi de la 18,5% în anul 2013 la 15,9% în anul
2020 şi la 14,6% în anul 2030. Europa Central/Orientală își menține o pondere cuprinsă între
10,9% în anul 2013 1a 9,9 în anul 2010, chiar pentru întreaga perioadă 2007 la 2030. Creşteri
foarte mari ale ponderii se constată la zona Asia şi Pacific , de la 22,8% în anul 2013, la 25,7% în
anul 2020 şi la 29,6% în anul 2030.
Tabel 1.2.
Structura sosirilor internaţionale ale turiştilor pe glob, regiuni şi subregiuni geografice
(The structure of the international arrivals of tourists in the world, geographical regions and
subregions)
Realizat Proiectat
Zona geografica
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2020 2030
Total lume din care: 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
Europa 53.9 52.9 52.3 50.5 51.3 51.6 51.8 44.9 41.1
Europa de Nord 6.4 6.6 6.3 6.0 6.0 6.3 6.3 5.2 4.5
Europa Occidentală 17.1 16.7 16.8 16.4 16.2 16.2 16.0 13.9 12.3
Europa
Centrală/Orientală 10.7 10.9 10.5 10.2 10.5 10.8 10.9 9.9 9.8
Europa
Meridională/Mediter. 19.6 18.7 18.6 18.0 18.5 18.4 18.5 15.9 14.6
Asia şi Pacific 20.2 20.1 20.5 21.7 22.1 22.6 22.8 25.7 29.6
America 16.0 16.1 16.0 16.0 15.9 15.7 15.4 14.4 13.7
America de Nord 10.6 10.7 10.5 10.6 10.3 10.5 10.1 8.7 7.6
Africa 4.8 4.8 5.2 5.3 5.1 5.1 5.1 6.2 7.4
Orientul Mijlociu 5.2 6.0 6.0 6.4 5.6 5.0 4.7 7.3 8.2
Prelucrat după: World Tourism Organization, Panorama OMT del turismo internacional (edicion 2014)
[Link]; 1 – clasificate pe baza Fondului Monetar Internaţional (FMI)
[Manufactured by: World Tourism Organization, WTO Panorama del turismo internacional (edicion 2014)
[Link]; 1-classified on the basis of the International Monetary Fund (IMF)]

Creşteri importante ale ponderii se constată pentru Orientul Mijlociu de la 4,7% în anul
2013, la 7,3% în anul 2020 şi la 8,25 în anul 2030. De asemenea pentru zona Africa, se constată
o creştere de la 5,1% în anul 2013, la 6,2 în anul 2020 şi la 7,4% în anul 2030.
Top 10, în anul 2012, din 214 țări, cu cele mai mari încasări din turism se află Statele Unite care
13
atât în anul 2004 şi în anul 2012, deţineau peste 15% din încasările mondiale.
Cu peste 4% se afla Franţa, Spania, China şi Germania. Urmează cu peste 3% Macao-China şi
Italia. După care cu peste 2% HK China şi Thailanda. În anul 2012, România se afla pe locul 72
cu 1,9 miliarde US$, încasări, Bulgaria pe locul 53, cu 4,2 mil US$, şi Moldova cu 1,9 mld US$.

Tabel 1.3.
Topul principalelor 10 ţări, după volumul total al încasărilor din turism, pe perioada 2004-2012
(Top 10 main countries, after the total volume of revenue from tourism during 2004-2012)
2004 2007 2010 2011 2012
mild
Top Ţara/UM US$ % mild US$ mild US$ mild US$ mild US$ %
Mondial 767.2 100.0 1038.4 1112.1 1254.9 1297.2 100.0
1 Statele Unite 115.7 15.1 148.8 164.6 184.5 200.1 15.4
2 Franta 52.1 6.8 63.7 56.1 66.0 63.5 4.9
3 Spania 50.0 6.5 65.0 59.0 67.7 63.2 4.9
4 China 27.8 3.6 41.1 50.2 53.3 54.9 4.2
5 Germania 36.4 4.7 49.3 49.1 53.4 51.6 4.0
6 Anglia 37.2 4.8 48.2 40.7 45.9 46.0 3.5

7 Macao, China 7.4 1.0 13.7 28.2 39.0 44.5 3.4

8 Italia 37.9 4.9 46.1 40.1 45.4 43.0 3.3
9 H.K China 11.9 1.5 18.2 27.2 33.2 38.0 2.9
10 Tailanda 13.1 1.7 20.6 23.8 30.9 37.7 2.9
53 Bulgaria 2.8 0.4 4.2 4.0 4.6 4.2 0.3
72 Romania 0.6 0.1 2.1 1.6 2.0 1.9 0.1
73 Moldova 0.5 0.1 1.5 1.7 1.9 1.9 0.1
Prelucrat după: World Tourism Organization, Panorama OMT del turismo internacional (edicion 2014)
[Manufactured by: World Tourism Organization, WTO Panorama del turismo internacional (edicion 2014)]
În ceea ce priveşte Top 10, în anul 2012, din 214 ţări, cu cele mai mari cheltuieli în
domeniul turismului, din tabelul 1.4. se constată că Statele Unite sunt pe locul 1, cu 126,57 mild
US$, cea ce reprezintă 10,7% din încasările mondiale. În anul 2004, Statele Unite deţineau
13,3% din încasările mondiale, cu 94,76 mild US$.
Tabel 1.4.
Topul principalelor 10 tări, dupa volumul total al cheltuielor din turism, pe perioada 2004-2012
Top 10 main countries, after the total amount of expenditure on tourism during 2004-2012
2004 2007 2010 2011 2012
Tara/UM mild US$ % mild US$ mild US$ mild US$ mild US$ %
Top Mondial 713.18 100.0 959.51 1016.25 1131.94 1187.14 100.0
1 Statele Unite 94.76 13.3 111.10 110.31 117.33 126.57 10.7
2 China 21.36 3.0 33.27 59.84 79.01 109.90 9.3
3 Germania 80.62 11.3 96.55 91.17 100.17 96.36 8.1
4 Anglia 69.08 9.7 86.75 61.37 64.63 66.18 5.6
14
 5 Rusia 16.08 2.3 23.25 30.17 37.34 48.10 4.1
6 Franta 36.03 5.1 46.03 46.16 53.91 47.16 4.0
7 Canada 19.27 2.7 31.10 36.98 41.23 43.01 3.6
8 Japonia 48.18 6.8 37.26 39.31 39.76 40.97 3.5
9 Australia 14.22 2.0 20.43 27.53 33.33 34.70 2.9
10 Italia 24.06 3.4 32.75 33.05 35.72 32.80 2.8
51 Ungaria 2.48 0.3 3.09 2.88 3.03 2.51 0.2
58 Romania 0.67 0.1 1.73 1.90 2.30 2.11 0.2
65 Bulgaria 1.94 0.3 2.14 1.38 1.50 1.48 0.1
101 Moldova 0.14 0.02 0.29 0.32 0.37 0.42 0.04
Prelucrat după: World Tourism Organization, Panorama OMT del turismo internacional (edicion 2014)
[Manufactured by: World Tourism Organization, WTO Panorama del turismo internacional (edicion 2014)]

În anul 2013, în topul 10, a ţărilor cu cele mai mari cheltuieli pentru turism internaţional, se afla
China cu 128,8 mil US$, după care urmează USA cu 86,2 mil US$, Germania cu 84,9 US$,
Rusia, Anglia, Franţa, Canada, Australia şi Brazilia.
Tabel 1.5.
Topul principalelor 10 ţări după cheltuielile pentru turismul internaţional, pe anii 2012-2013
Top 10 main countries after expenses for international tourism, for the years 2012-2013
Cheluielie cu turismul Populatie Cheltuieli pe persoană
2012 2013 2013/2012 2013 2013
Top Ţara mld US$ mld US$ % mil pers US$/pers
1 China 102.0 128.8 20.8 1361 94.6
2 USA 83.5 86.2 3.1 316 272.8
3 Germania 81.3 84.9 4.4 81 1072.8
4 Rusia 42.8 53.5 20.0 143 374.1
5 Anglia 51.3 52.6 2.5 64 821.9
6 Franta 39.1 42.4 7.8 64 662.5
7 Canada 35.0 35.2 0.6 35 1005.7
8 Australia 28.0 28.4 1.4 23 1234.8
9 Italia 26.4 27.0 2.2 60 450.0
10 Brazilia 22.2 25.1 11.6 198 126.8
World Tourism Organization, Panorama OMT del turismo internacional (edicion 2014), [Link];

Constatăm că de la anul 2012 la anul 2013 cheltuielile pentru turism au crescut în China cu 20%,
de la 102 mil US$, la 128,8US$, în Rusia de la 42,8mild US$ la 53,5 mild US$ (20,0%), Brazilia
de la 22,2 mild US$ la 25,1 mild US$ (11,6%), datorită creşterilor economice din aceste ţări.
Alte ţări au pierdut Top 10, precum Kuweit, Quatar, Turcia şi Norvegia14[112].

Fig 1.2. Topul principalelor 10 ţări privind cheltuielile cu turismul pe cap locuitor în anul 2013
14
World Tourism Organization, Panorama OMT del turismo internacional (edicion 2014) , [Link]
15
 Figure 1.2. Top 10 main countries relating to expenditure on tourism per capita in 2013

Cheltuielile cu turismul internaţional pe cap de locuitor, în anul 2013, au fost de

1234,8/pers US$ în Australia, de 1072,8 US$/pers în Gemania, de 1005,7/pers US$ în Canada,
de 450 US$/pers în Italia, de 374,1 US$ în Rusia, de 272,8/pers în SUA şi de 94,6 US$/pers în
China. Analizând topul țărilor privind balanța dintre cheltuielile turistice totale şi încasările
totale, se constată că la nivel mondial acesta are o valoare în anul 2012, de 119,1 mild US$. Cea
mai mare valoare se constată în anul 2011, de 122,9 mil US$. În top conduce Statele Unite, cu
75,5 mild US$, ce reprezintă 66,8 din suma totală la nivel mondial. În topul ţărilor în care
această balanță este pozitivă, urmează Turcia cu 8,5 mil US$ (7,7%), Australia cu 7,8 mil US$
(7,2%), Germania cu 3,5 mil US$, H.K. China 3,3 mil US$, Suedia, Grecia, Norvegia, Filipine şi
Polonia pe locul 10, cu 2,2 mil US$. Bulgaria pe locul 24, cu un profit de 1,8 mil US$, Rusia, cu
un profit de 1,2 mil US$, România pe locul 53,cu un profit de 0,9 mil US$.
Tabel 1.6
Balanța cheltuielilor şi încasărilor turistice totale pentru perioada 2004 – 2012
(The balance of expenditure and revenue of the total tourist for the period 2004-2012)

2004 2007 2010 2011 2012

Tara/UM mild US$ % mild US$ mild US$ mild US$ mild US$ %
Top Mondial 54.0 100.0 78.9 95.9 122.9 110.1 100.0
1 Statele Unite 20.9 38.8 37.7 54.3 67.2 73.5 66.8
2 Turcia 0.4 0.8 2.4 5.4 5.9 8.5 7.7
3 Australia 16.7 30.9 15.2 13.0 9.1 7.9 7.2
4 Germania 20.3 37.6 26.1 18.9 16.1 3.5 3.2
5 H.K. China -2.4 -4.4 -2.2 -0.3 -0.2 3.3 3.0
6 Suedia 3.5 6.6 5.0 3.9 3.6 2.6 2.4
7 Grecia 4.8 8.8 5.8 3.6 5.3 2.6 2.3
8 Norvegia 2.0 3.7 2.4 2.6 3.7 2.3 2.1
9 Fililpine 1.6 3.0 4.5 1.0 4.0 2.2 2.0
10 Polonia -0.8 -1.4 2.9 0.9 1.8 2.2 2.0
24 Bulgaria 2.8 5.2 3.5 2.4 2.7 1.8 1.7
38 Brazilia 0.7 1.4 1.3 2.0 2.0 1.4 1.2
40 Rusia -2.7 -4.9 0.1 -0.3 0.3 1.2 1.1
53 Romania 0.0 -0.1 0.9 0.7 1.1 0.9 0.8
212 China -41.3 -76.5 -45.6 -11.2 -11.3 -11.2 -10.2

16
 213 Spania -30.6 -56.7 -31.5 -32.1 -32.5 -33.2 -30.1
214 Franta 30.7 57.0 30.4 -3.7 -13.1 -46.4 -42.1
Sursa: Prelucrat după: ***International tourism, receipts, current US $, 2013, și International tourism, expenditures,
current US $, 2014, ,[Link]

Ţări precum China, Spania, Franta, sunt cu deficit, de unde rezultă că în aceste ţări,
cheltuielile pe care le efectuează turiştii în afara ţării sunt mai mari decât încasările de la turiştii
care sosesc în aceste ţări.

Proiecte privind dezvoltarea turismului și agroturismului în ţara noastră

În România, la sfârșitul anului 2013 existau 6009 unități turistice faţă de 3121 din anul
2000, creşterea fiind de 192,5%( tabel 1.7, Fig 1.3).
Din ecuaţia de tendinţă a evoluţiei numărului de structuri turistice (Y(nr structuri)=434,39
t+3133,3, r=0,95***), constatăm o creştere anuală de 434 unităţi de primire turistică. În
România, în perioada 2008-2012, numărul de structuri turistice a evoluat în creștere, în condiţii
puternic marcate de manifestarea crizei financiare şi economice globale15[168].
Tabel 1.7.
Evoluţia principalelor structuri de primire de turism rural, la nivel de ţară pe perioada 2000-2013
(The evolution of the main structures of rural tourism at the country level during 2000-2013)
Tip structură
Anul 2000 2005 2007 2010 2011 2012 2013
turistică
nr 3121 4226 4694 5222 5003 5821 6009
Total din care:
% 100 135.4 150.4 167.3 160.3 186.5 192.5
Prelucrat dupa: INS,2014,Tempo-Online,[Link]
(Manufactured by: INS,2014, Tempo-Online [Link]

Fig 1.3. Evoluţia numărului total de structuri turistice cu posibilităţi de cazare la nivel de ţară,
perioada 2000-2013
(Figure 1.3. Evolution of the total number of tourist structures with accommodations at the
country level, during the period of 2000-2013)

15
***Raport anual de progrese privind implementarea programului naţional de dezvoltare rurală în România în anul,
2012, MADR; [Link]/docs/dezvoltare.../Raport_anual_de_progrese_2012.pdf
17
Pe regiuni de dezvoltare, în ceea ce priveşte numărul de structuri de primire turistică cu
posibilităţi de cazare, Regiunea Sud-Est ocupă locul I, înregistrând cea mai mare pondere de
31,3% din totalul la nivel naţional. Este urmată de Reginea Centru cu 16,7% , Regiunea Nord Est
cu 11,2% şi Nord Vest cu 10,8%. Regiunea București-Ilfov are cea mai mică pondere cu 3,3%
(Fig 1.4.).

Fig. 1.4. Ponderea pe regiuni de dezvoltare a structurilor turistice de cazare, în anul 2011
(Fig. 1.4. The share by developmet regions of tourist accommodation structures in year 2011)

Sursa (source): Prelucrat după (Manufactured by): Baza de date cazare publică, 2012, http:/[Link]/search

Programul SAPARD, în materie de creare de întreprinderi (criteriul 1.2), a contribuit la

înfiinţarea de pensiuni turistice și agroturistice. La acest program, este interesant de urmărit
modul de realizare a indicatorilor privind locurile de cazare create. Astfel, prin finanţare
SAPARD, în perioada 2001-2009, s-a reuşit mărirea, cu peste 11.200 locuri, a unităţilor de
cazare din zonele rurale româneşti. Dacă ne raportăm la situaţia contextuală (Tabel 1.8.), datele
capătă o relevanţă şi mai mare, subliniindu-se astfel, că peste jumătate din locuri/pat, create în
România, din 2003 până în 2008, au fost sprijinite prin finanţările SAPARD, demonstrând, prin
aceasta, acoperirea foarte bună pe care Programul a avut-o, în special pentru Regiunile Nord Vest
şi Centru, şi buna corespondenţă a Programului la tendinţa generală a sectorului turistic16[169].
16
***Raportul Final de Evaluare Ex-post SAPARD 2000-2008, 2011,
[Link] accesat 06.07.2013.
18
 Totodată, prin acest program SAPARD, în turism, au fost create şi menţinute locuri de
muncă, al căror număr, este estimat la o valoare cuprinsă între 10.617 şi 11.274 locuri (93).
În perioada 2010-2012, la nivelul României au fost implementate 98 de proiecte prin Programul
de investiții în infrastructura de turism, în cele 8 regiuni ale țării, regiunea Centru reușind să
implementeze cele mai multe proiecte, aproximativ 30% din totalul înregistrat (29 proiecte),
valoarea proiectelor fiind de peste 231 milioane lei, fiecare proiect având în medie o valoare de 8
milioane, la nivelul României, valoarea proiectelor fiind de 725.61 milioane lei, iar cu privire la
regiunea Sud-Vest, a reușit să atragă investiții de 102.55 milioane lei prin implementarea a 8
proiecte, valoarea medie a proiectului fiind de aproape 13 miliarde lei ce reprezintă 14.1% din
total (Tabel 1.8).

Tabel 1.8.
Programul de investiţii în infrastructura de turism, pe regiuni de dezvoltare, 2010-2012
(The program of investment in tourism infrastructure by development regions, the 2010-2012)
Sume alocate
Nr crt. Specificare Număr proiecte
Milioane Lei %
1 Nord-Est Iași 7 49.48 6.8
2 Sud-Est Constanța 16 55.51 7.6
3 Sud Muntenia Târgoviște 12 34.21 4.7
4 Sud-Vest Oltenia Craiova 8 102.55 14.1
5 Vest Timișoara 15 201.38 27.8
6 Nord-Vest Satu Mare 10 50.74 7
7 Centru Alba Iulia 29 231.12 31.9
8 București Ilfov 1 0.63 0.1
Total 98 725.61 100
Sursa: Prelucrat după:***MDRAP, 2013,Programul de investiţii în infrastructura de turism, conform HG nr.
120/2010, [Link]
(Source: Processed by: * MDRAP, 2013, the program of investment in tourism infrastructure, according to HG.
120/2010, [Link]

Susţinerea turismului în mediul rural s-a făcut, oarecum, haotic, în cadrul programului
SAPARD, şi astfel, s-au născut zone turistice aglomerate, cum ar fi Moeciu, unele şi-au pierdut
farmecul, iar în altele, au fost deschise pensiuni fără potenţiali clienţi, adică, s-au făcut investiţii
fără dimensiune economică17[193]. Zonele rurale cu obiective culturale sau turistice nu îşi pot
valorifica potenţialul fără o promovare adecvată, care să aibe la bază existenţa unor studii şi a
unor proiecte întocmite de specialişti în domeniu. Aceste proiecte pot fi realizate în comun, de
către administraţiile locale din zona respectivă, prin asociaţii de dezvoltare intercomunitară.
17
***Zonele cu potential turistic nedezvoltat primesc fonduri europene, 2013, [Link]
[Link]/articol/zonele-cu-potential-turistic-nedezvoltat-primesc-fonduri-europene, accesat 12.06.2013.
19
Promovarea unei comune şi a potenţialului său economic/turistic, se poate face şi prin
existenţa18[90], pe raza comunei respective, a unui centru de informare turistică19[123].
Măsura 3.1.3 de „Încurajarea activităţilor turistice” de dezvoltarea activităţilor turistice în
zonele rurale a contribuit la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative,
precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. S-au desfăşurat 7 sesiuni de depunere a
proiectelor pe parcursul cărora au fost contractate 975 proiecte. Referitor la împărţirea
proiectelor aprobate în funcţie de tipul acţiunii, se prezintă astfel20:
- cea mare pondere o deţine categoria „Infrastructura de agrement (structurile de primire
turistică)” de 69,64% din totalul proiectelor, cu 679 proiecte aprobate, cu un volum total
al investiţiilor de 291.256 mii Euro şi o valoare publică de 109.901 mii Euro;
- categoria „Infrastructura de mică dimensiune (centrele de informare turistică)” deţine o
pondere de 29,95% din totalul proiectelor , cu 292 proiecte aprobate, cu un volum total al
investiţiilor de 64.501 mii Euro şi o valoare publică de 49.318 mii Euro.
- categoria „Dezvoltarea/promovarea serviciilor de turism rural” deţine o pondere de
0,41% din totalul proiectelor, cu 4 proiecte aprobate, cu un volum total al investiţiilor 627
mii Euro şi o valoare publică de 514mii Euro
Pentru perioada 2014–2020, PNADR, prevede că o sursă principală de venit pentru cele opt
regiuni va fi turismul. Investiţiile vizează reabilitarea centrelor istorice şi a obiectivelor
aparţinând patrimoniului cultural şi includerea acestora în circuite turistice, De asemenea, se
doreşte reabilitarea staţiunilor şi a infrastructurii de cazare şi diversificarea ofertelor
turistice21[182].

18
Smedescu D. Ștefan P., Cutaș C., 2013, Rural tourism in Romania – a marketing perspective, Scientific Papers
Series Management, Economic Engineering Agriculture and Rural Development, Vol. 13, Issue 1, ISSN 2285-3952,
UASVM Bucharest;
19
***Agenda Comunelor din România, 2012, Orizonturi 2020, Asociația Comunelor Din România, p. 88,
Agenda_Comunelor_2012.pdf Adobe Reader, accesat 05.05.2013.
20
***Raport anual de progrese privind implementarea programului naţional de dezvoltare rurală în România în anul,
2012, MADR; [Link]/docs/dezvoltare.../Raport_anual_de_progrese_2012.pdf
21
***Strategiile de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020, Revista Română de Administratie publică
Locală, [Link]
20
 CAPITOLUL II. INDICATORI ȘI METODE DE CERCETARE

2.1. CONŢINUTUL TURISMULUI RURAL ŞI AGROTURISMULUI

Turismul rural reprezintă una din cele mai eficiente soluţii de armonizare a cerinţelor
turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile. Turismul rural nu este total
nou, dar se afirmă mai mult, începând cu anii 1970. Faţă de turismul clasic este sensibil diferit
sub aspectul delimitării spaţiului, al caracteristicilor şi conţinutului vacanţelor22[63].
Motivat, în general, de dorinţa de întoarcere la natură, la viaţa şi obiceiurile tradiţionale, turismul
rural se defineşte, în sens larg, prin petrecerea vacanţei în spaţiul rural23[156] .
Într-un raport redactat de L.A. Dernoi pentru grupul de lucru al FAO privind Structurile
agrare şi raţionalizarea exploataţiilor agricole, asupra situaţiei turismului rural în Europa, la
începutul anilor ‘8024[30], se opreşte în mod deosebit asupra agroturismului pe care îl denumeşte
“turism diferit” (tourisme different), şi pe care îl defineşte ca un gen de turism în care “clientul”
este găzduit în casa gazdei sale sau în vecinătate şi beneficiază eventual de alte servicii şi
instalaţii oferite în cadrul exploataţiei. Poate că aceasta este diferenţa esenţială dintre turismul
clasic numit şi “comercial” şi agroturism, cu toate că cele două forme de turism se deosebesc de
asemenea şi prin alte caracteristici. În practica uzuală, pentru desemnarea vacanţelor petrecute în
spaţiul rural se folosesc noţiunile de turism rural şi agroturism. Cele două concepte se
suprapun într-o anumită proporţie, au un numitor comun, dar şi elemente particulare.
În general, se acceptă faptul că sfera de cuprindere a turismului rural este mai largă, iar
conţinutul activităţilor este definit în termeni generali. Astfel, turismul rural se referă la toate
22
Minciu Rodica, 2004, [Link]., pag.86
23
OECD, Tourism Policy and International Tourism in OECD Countries, 1991-1992, Special Feature: Tourism
Strategies and Rural Development, OECD, Paris, 1994, pag.14.
24
Dernoi L.A.,1983, „Situation actuelle du tourisme rural en Europe”. Rapport Nr. 2, AGRIIStructures agraires
21
activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate în mediul rural, mijlocul
de găzduire putând fi atât gospodăria ţărănească-pensiune, fermă agroturistică, cât şi
echipamente turistice de factură mai generală: hanuri, hoteluri, popasuri.

2.1.1. Definirea, scopul şi formele turismului rural

Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre

atractivitatea unei zone (resurse) şi facilitǎţile (serviciile) oferite cumpǎrǎtorului. Astfel,
resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestǎrilor de servicii specifice
(gǎzduire, alimentaţie, transport, agrement). De aici, se desprinde importanţa deosebitǎ a
serviciilor, faptul cǎ în crearea (producerea), şi, mai ales, în individualizarea produselor turistice,
accentul cade pe servicii. De altfel, experienţa mondialǎ a demonstrat cǎ existenţa unui
patrimoniu turistic valoros nu înseamnǎ neapǎrat un turism dezvoltat, cǎ resurse de excepţie pot
rǎmâne în afara circuitului economic, în absenţa serviciilor care sǎ le punǎ în valoare, sǎ le facǎ
accesibile turiştilor.
Aceste câteva considerente demonstreazǎ cǎ serviciile reprezintǎ, într-un anumit sens,
componenta dominantǎ şi determinantǎ a ofertei turistice, partea flexibilǎ a complexului de
activitǎţi, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se regǎsesc, în forme specifice,
în întreaga activitate25[84].
Două categorii principale de servicii sunt caracteristice în industria călătoriilor şi
turismului: serviciile legate de efectuarea călătoriei (a voiajului propriu-zis) şi serviciile prestate
la locul de sejur26[44].
Turismul rural şi agroturismul au o bază motivaţională largă, reprezentată prin: reîntoarcere la
natură; cunoaşterea tradiţiei şi culturii, a creaţiei diferitelor colectivităţi rurale; îngrijirea
sănătăţii; practicarea unor sporturi – vânătoare, pescuit, alpinism etc.; consumul de alimente şi
fructe proaspete.
Toate aceste motivaţii se reflectă în varietatea formelor de manifestare. Turismul rural
răspunde unei diversităţi de gusturi şi preferinţe, adresându-se unor segmente largi de
consumatori. Acestor caracteristici li se adaugă numeroase avantaje, atât pentru clienţi, cât şi
pentru comunităţile locale, exprimate prin: costuri mai mici comparativ cu alte forme de vacanţă;

25
Pǎunescu D.,1986, Turism şi agrement. Revista: „Actualitǎţi în turism” nr. 1/1986
26
Iarca (Stanescu) Denisa Mihaela,2007, Teza doctorat,Cercetări în domeniul estimării calităţii şi eficienţei
serviciilor în turism, ASE

22
sezonalitate mai redusă; ineditul, originalitatea călătoriilor; absenţa aglomeraţiei, ca urmare a
fluxurilor reduse de vizitatori; stimularea economiilor zonelor rurale, prin crearea de noi locuri
de muncă, obţinerea de venituri din valorificarea excedentului de produse agricole, protejarea
mediului şi păstrarea tradiţiilor etc27[78].
Activitatea agroturistică, prin complexitatea ei, contribuie la dezvoltarea spaţiului rural,
iar această dezvoltare va determina, la rândul ei, o creştere a circulaţiei turistice, amplificând
efectele benefice în economia locală. Astfel dezvoltarea ofertei de cazare conduce la:
apariţia unui cadru construit de calitate, fapt ce va duce la îmbunătăţirea aspectului arhitectonic
al satului; mutaţii în concepţia celor care vor construi, fiind acceptată asistenţa unui arhitect în
vederea realizării unei case funcţionale; creşterea gradului de confort al construcţiilor.
Astfel, se dezvoltă activităţi economice specifice privind: prelucrarea unor materii prime
din producţia proprie (carne, lapte, etc); modernizarea infrastructurii locale; creşterea nivelului
de cultură şi civilizaţie al locuitorilor; armonizarea intereselor de conservare ale societăţii (pe
termen lung) cu interesele economice (pe termen scurt) ale populaţiei locale.

2.1.2. Definirea, scopul și formele agroturismului

Conceptul de agroturism se circumscrie la nivelul gospodăriei, a fermei sau a exploataţiei

agricole. El constă deci în organizarea activităţilor de primire a turiştilor şi a tuturor serviciilor
turistice la nivelul fermei agricole 28[95]. Din această cauză, în general, agroturismul este
considerat adesea ca o activitate complementară agricolă integrată în mod organic în economia
exploataţiei agricole. Dacă, conceptul de turism rural priveşte, aşa cum am văzut mai sus,
organizarea activităţii turistice în cadrul comunităţii rurale, a unei zone, a unei regiuni,
microregiuni sau bazin din mediul rural, agroturismul tratează fenomenul turistic doar în
interiorul exploataţiei agricole
Agroturismul este mai strict din punctul de vedere al condiţiilor vacanţei; în plus, ia în
calcul aspecte legate de efectele economice asupra gospodăriilor ţărăneşti şi localităţilor rurale în
ansamblul lor.
Agroturismul se defineşte în raport cu segmentele specializate astfel29[16]:

27
Nistoreanu P, Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, 2003
28
Tălângă C., 20144,TURISM RURAL , 2014, Note de curs,Facultatea de Geografie,
[Link]/prof/.../23_13_01_317_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf
29
Bran Florina, Simon Tamara, Dinu Marian, 1997,Turismul rural - modelul european, Editura Economică,
Bucureşti
23
cazare – activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească,
pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi;
activităţi din gospodăria ţărănească – ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria
ţărănească spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru
relaxare, odihnă şi agrement, cure terapeutice, tranzacţii şi afaceri, iniţiere în arta meşteşugurilor
tradiţionale, pentru studii şi documentare etc.;
economia locală – activitate practică, ce reprezintă o latură intrinsecă a economiei locale;
Fie că este vorba de agroturism sau de turism rural, conţinutul activităţii se circumscrie
coordonatelor:
-spaţiul rural – cu aspecte referitoare la aşezare din punctul de vedere al mărimii, densităţii
populaţiei, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar şi la mijloacele de găzduire:
tipul, confortul, poziţia;
-locuitori – populaţia ca păstrătoare a unor tradiţii, obiceiuri, dar şi ca deţinătoare a terenurilor, a
echipamentelor de găzduire şi chiar ca ofertant de servicii (spaţiul şi populaţia dau conţinut, în
opinia unor specialişti, conceptului de ruralitate);
produse – pe de o parte, produsele agroalimentare consumate de turişti cu prilejul şederii în
gospodăria ţărănească şi, pe de altă parte, produsele turistice – atracţiile care motivează
deplasarea turiştilor30[16].
Agroturismul este o îmbinare a activităţilor agricole cu serviciile turistice în interiorul
exploataţiei agricole, care poate constitui “...o soluţie complementară, de sprijinire directă a
dezvoltării agriculturii, cu efecte pozitive atât de natură economică, cât şi socială”31[41].
“Sistemul este verificat pe plan mondial şi a condus la rezultate dintre cele mai favorabile, unele
ţări realizând beneficii complexe şi importante prin organizare minuţioasă şi dotare specifică
( Elveţia, Austria, Italia, Spania, Franţa ş.a.)32[86].
Exploataţia sau ferma agroturistică asigură turiştilor “produse agroturistice” care pot fi
bunuri materiale sau servicii. Între acestea pot fi menţionate: cazare în exploataţia agricolă, hrana
sub formă de alimente preparate (mese servite în exploataţie) sau produse agroalimentare ale
fermei vândute turiştilor, acestea putând fi consumate pe loc sau în afara fermei, programe de

30
Bran Florina, Simon Tamara, Dinu Marian, 1997,Turismul rural - modelul european, Editura Economică,
Bucureşti
31
Giurgiu Claudia, 2013, Tehnici de marketing in dezvoltarea rurală Studiu de caz - Zona Călăţele, Judeţul Cluj,
Teza doctorat, Rezumat, [Link]/files/teze/2013/[Link]
32
Radu Rey,1985, „Civilizaţie montană”. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
24
cunoaştere a fermei, a activităţilor agricole sau/şi participarea turiştilor găzduiţi la asemenea
activităţi, loc de campare, cunoaşterea vieţii şi a problemelor familiei, ceea ce duce, în final, la
stabilirea unor relaţii între citadini şi rurali implicându-i pe unii în viaţa altora; cunoaşterea
valorilor culturale, ale tradiţiilor păstrate şi conservate în sânul familiilor de agricultori, etc.
Spre deosebire de alte forme de turism rural şi de petrecere a vacanţelor la ţară,
agroturismul nu cuprinde decât activităţile prin care familia care primeşte turişti obţine din
acestea venituri, şi nu numai din activităţile de găzduire şi hrănire, ci la fel de bine din activităţile
agricole. Desigur, uneori, poate fi vorba şi de alte activităţi primare decât agricultura cum ar fi
pescuitul şi exploatarea forestieră33[94].
Un alt element definitoriu care deosebeşte agroturismul de alte forme de turism îl
constituie numărul de locuri de cazare. Limitele dincolo de care acesta devine o “întreprindere
hotelieră comercială” sunt foarte variabile, ele fiind cuprinse între şase şi zece camere, mergând
chiar până la douăzeci de camere. În legislaţia română limita maximă este stabilită la 8 camere
pentru pensiuni agroturistice şi la 15 camere (maxim 40 de locuri) pentru pensiuni rurale. Pe
lângă acestea pot fi bungalowuri (căsuţe cu două sau mai multe locuri de cazare şi locuri de
campare34[30].

2.2. INDICATORI ȘI METODE DE STUDIU A TURISMULUI RURAL ŞI

AGROTURISMULUI

Sistemul de indicatori utilizat în măsurarea și evaluarea activității turistice trebuie să

furnizeze informaţii referitoare la: cererea turistică, prin măsurarea circulaţiei turistice interne şi
internaţionale în cadrul teritoriului naţional; oferta turistică, evaluată prin potenţialul economic al
bazei materiale şi al resurselor umane; rezultatele valorice ale activităţii turistice, evaluate prin
estimarea cheltuielilor, a încasărilor, a profitului şi a eficienţei economice; calitatea serviciilor de
turism prestate35[178].

33
Talabă Ioan, coord, 2011, Turismul rural românesc în contextuldezvoltării durabile, actualitate şi perspective,
ICES „Gheorghe Zane”, VOLUMUL XXII, [Link]
34
Dernoi L.A.,1983, „Situation actuelle du tourisme rural en Europe”. Rapport Nr. 2, AGRIIStructu-res agraires
et la rationalisation des exploitations. FAO/ECEIWP.3/12 Nations Unies New York
35
***Sistemul de indicatori statistici ai activității turistice, 2013,
[Link] accesat 4.08.2013.
25
2.2.1. Capacitatea efectivă a pieței turistice

Depinde de numărul turiştilor efectivi, de frecvenţa medie de achiziţionare (consum) a

unui produs turistic într-o perioadă dată de timp, de mărimea medie a unei achiziţii (număr de
zile de sejur, număr de mese etc.) şi poate fi exprimată prin intermediul următoarei
formule36[24]:
C = N*q*f, unde: C = capacitatea efectivă a pieţei; N = număr de turişti; q = achiziţie
specifică; f = frecvenţa medie de cumpărare a produselor de către turişti.
Alături de modalităţile de evaluare a capacităţii efective a pieţei, instrumentarul de
marketing oferă posibilitatea aprecierii capacităţii potenţiale a pieţei. Astfel, se poate aprecia
potenţialul de absorbţie al pieţei turistice, care exprimă volumul maxim al vanzărilor
(prestaţiilor) pentru un produs turistic, care se poate realiza pe o piaţă,îintr-un anumit interval de
timp, având în vedere cererea potenţială, efectivul nonconsumatorilor relativi etc..
După opinia multor specialişti, multiplicatorul turistic al cheltuielilor sau veniturilor se
prezintă sub următoarele tipuri37[62]: multiplicatorul rezultatelor, care cuantifică output-urile
suplimentare obţinute pe seama unei unităţi suplimentare de cheltuieli turistice; multiplicatorul
tranzacţiilor, care măsoară cifra de afaceri suplimentară realizată de o unitate suplimentară de
cheltuieli; multiplicatorul veniturilor, care exprimă veniturile interne adiţionale, generate de o
unitate suplimentară de cheltuieli turistice; multiplicatorul ocupării forţei de muncă, ce
evidenţiază creşterea numărului de locuri de muncă, în echivalent cu timp total, determinată de o
unitate suplimentară de cheltuieli turistice; multiplicatorul venitului guvernamental, care
măsoară venitul (încasările), suplimentar net creat de o unitate suplimentară de cheltuieli
turistice; multiplicatorul importurilor, care exprimă valoarea bunurilor şi serviciilor importate,
cauzate de o unitate suplimentară de cheltuieli turistice.
Dar, totalul cheltuielilor efectuate de către turişti nu este singurul aspect al problemei
profitului adus de turism38[13]. Două fapte economice importante trebuie înţelese înainte de a
face o evaluare rezonabila a impactului turismului asupra venitului business-u1ui local:
Primul: o parte din bunurile şi materialele vândute turiştilor provin din afara comunităţii.
Când se plătesc acestea, o parte din dolarii obţinuţi din turism merg în afara comunităţii şi deci ei
nu rămân în beneficiul direct al acesteia. Dar, totuşi o parte a dolarilor obţinuţi din turism rămân

36
Cosmescu I.,1998, Turismul - fenomen complex contemporan, Ed Economica, 973-590-057-2
37
Minciu R.,2000,Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
38
Bold I., Buciuman E., Drăghici M., 2003, Spaţiu rural - definire, organizare, devoltare, Timişoara, Ed. Mirton
26
în zona sub forma de salarii, profituri şi cheltuieli adiţionale pentru producerea de bunuri şi
servicii, în beneficiul comunităţii.
Al doilea: venitul local obţinut din cheltuielile turiştilor este cheltuit în zonă, conducând astfel la
o multiplicare a venitului local. Un studiu local asupra afacerii generata de turism a arătat ca
56% din totalu1 vânzărilor din zonă au rezultat din cheltuielile directe ale turiştilor şi un
adiţional de 22% a rezultat din efectele indirecte ale veniturilor generate de cumpăraturile
iniţiale, dintr-un total de 78% din vânzările datorate turismului. Turismul stimulează de
asemenea diversificarea activităţii economice şi experienţa a arătat ca zonele cu o baza
economica diversificată au probleme mai mici în condiţiile recesiunii economice.

2.2.2. Indicatori utilizaţi în măsurarea și evaluarea activității turistice

Principalii indicatori care măsoară aportul turismului la dezvoltarea economiei naţionale

sunt reprezentaţi de:
Număr de turişti, se obţine din cumularea informaţiilor cuprinse în diferite documente
statistice, calculându-se efectiv la sfârşitul anului calendaristic, dar şi pe perioade mai mici, în
funcţie de nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe total circulaţie turistică
sau pe tipuri de acţiuni, zone turistice etc
Număr de înnoptări sau numărul zile-turist, se obţine din înregistrările în spaţiile de
cazare, prin însumarea numărului de zile de şedere al fiecărui turist; se poate determina pe tipuri
de unităţi de cazare, pe tipuri de acţiuni, pe zone de provenienţă a turiştilor etc.
Ponderile componentelor ce alcătuiesc un indicator tehnic sau economic în totalul
fenomenului analizat:
CAi
gi = —— x 100
CA
unde : CAi = elementule componente ale fenomenului;
CA = marimea totala a fenomenului analizat

Aportul încasărilor turistice în PIB : Aît 

 IT  100 , unde:
PIB

Aît – aportul încasărilor turistice; IT – încasări din turism; PIB – Produsul Intern Brut
 Ct  100
Ponderea cheltuielilor turistice din totalul cheltuielilor de consum : [Link].t 
 Cc , unde:

[Link].t – ponderea cheltuielilor turistice din totalul cheltuielilor de consum;

27
Ct – cheltuieli turistice ale populaţiei; Cc – cheltuieli de consum ale populaţiei
Ponderea personalului folosit în sectorul turistic faţă de totalul populaţiei active
Pt
P. p.t   100 , unde:
Pa

P.p.t – ponderea personalului folosit în sectorul turistic faţă de totalul populaţiei active; Pt –
personal ocupat în turism; Pa – populaţie activă

Pentru media aritmetică = x  xi

n ; în care :

Xi = valorile producţiilor medii pe un număr de ani (i); n = numărul de ani luați în considerare)
39
Sursele penru calcularea acestor indicatori sunt luate din literatura de specialitate [20];
40
[137],41[92] :

Rata medie anuala de creștere42[19] , 43[48]: = r 2000  2008  8  ( p1 / p0)  1 ; în care:

r2000-2008 = rata medie anuală de creștere; ∏p1/po = indicatorii creșterii înlănțuite
 ( x  xi )^ 2
Abaterea standard=  n 1
; în care:

 = abaterea standard; xi = valorile producțiilor medii pe un număr de ani;

n = numărul de ani luați în considerare

( x  xi )^ 2
Abaterea medie pătratică= x  ; în care:
n(n  1)
x = abaterea medie pătratică;
Pentru limitele de încredere corespunzătoare unui risc dat = X+/-ðx*tp, în care:
X = media aritmetică; ðx= abaterea medie pătratică;
tp = valoare tabelara pentru probabilitatea de transgresiune(risc)44[126]
Pentru limitele de încredere corespunzătoare unui risc dat
Deci in cazul nostru, pentru extrapolarea tendinței formula devine:
Yajustat(+/-)ðx*tp,în care: limita superioara: Yajustat + (ðx*tp) și limita inferioara: Yajustat-
(ðx*tp)

39
Ceapoiu N. Metode statistice aplicate in experientele agricole si statistice, [Link]-Silvica, Bucuresti 1968
40
. ***Creşterea demografică, [Link]
41
Snak Oscar, Petre Nicolae, Neacşu Baron, 2003,Economia turismului, Editura Expert, pag.74
42
BUHOCIU Liviu, BUHOCIU Cătălin-Adrian ,Apa şi agricultura în perspectiva dezvoltării
omenirii,[Link]
43
Isfanescu A si colab. Analiza economico-financiara, ASE, Cursuri in format digital, [Link]
[Link]/biblioteca/[Link]?id=75
44
Build Free Website of your own on, Tripod, [Link]
28
Amplitudinea de oscilatie a limitelor de încredere45[35] = =((X+ðx*tp) – (X-ðx*tp)/(X))*100

Coeficientul de variaţie = C  x100 , in care:
X
C = coeficient de variație (se exprima in procente)
Coeficientul de variație poate fi: între 0-10 % - variație mica; între 10-20% - variație mijlocie;
peste 20% - variație mare
În elaborarea lucrării, au mai fost utilizate date statistice culese din literatura de
specialitate (INS, FAOSTAT, BANCA MONDIALĂ, ARBBD, CONSILIUL JUDEŢEAN
TULCEA, ANT, reviste de specialitate, cursuri universitare etc) și date culese prin aplicarea
chestionarului.

Analiza SWOT a turismului rural.

Turismul rural devine din ce in ce mai atractiv, pe masura ce turistii devin mai mobili si cauta o
schimbare fata de viata la oras. Masura in care ei patrund in viata de la tara difera de la un
vizitator la altul. Unii vizitatori doresc sa fie simpli spectatori. Altii vor sa se implice in mod
direct in proiecte de protectie si conservare a mediului sau in activitati agricole. Exista provocari
de dezvoltare si provocari de promovare care trebuie rezolvate daca se ofera si se informeaza
vizitatorii potentiali in legatura cu produsele corespunzatoare. Este necesara o mai larga
publicitate a evenimentelor rurale traditionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor. In
analiza SWOT, a turismului rural se poate tine cont de :
Punctele tari ale turimului rural pot fi subliniate prin:
factori naturali şi resurse minerale recomandate în cura balneară complexă;
apa potabila de calitate deosebita si o mare varietate de ape minerale;
diversitatea produselor agro-alimentare ecologice, la preturi foarte mici;
bucatarie traditionala si specialitati regionale;
poluare inexistenta sau foarte redusa in majoritatea zonelor rurale;
diversitatea resurselor turistice naturale si antropice usor accesibile si armonios repartizate pe
intreg teritoriul tarii;
varietatea folclorului si a traditiilor mostenite bine pastrate si practicate in viata de zi cu zi;
existenta unei vaste retele de localitati rurale partenere cu localitati europene;
sustinerea de catre autoritatea administratiei publice centrale de turism a promovarii la targurile
45
Draghici M., Mara Fl.,Indicatori statistici ce caracterizeaza productia animala de carne la nivelul tarii si a
judetului Teleorman pe perioada 2000-2008, Sesiune ICADER, 2010
29
internationale de turism;
existenta cadrului general legislativ pentru constructiile, dotarile si clasificarea bazei materiale
turistice.
Punctele slabe ale turismului rural pot fi reprezentate de:
degradarea incipienta a mediului si inexistenta unui sistem performant de colectare a deseurilor
în mediu rural; degradarea rapidă a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localitatilor
si a comunitatilor rurale; sisteme de informare si semnalizare turistica insuficient dezvoltate in
mediul rural; lipsa retelei nationale de centre locale de informare şi promovare turistică; oferta de
servicii turistice putin diversificata si la un alt nivel cu pretul si calitatea serviciilor turistice
prestate; niveluri de câştig nemotivate pentru atragerea/retinerea populatiei rurale la ţară; cadru
institutional la nivel regional si local pentru dezvoltarea turismului rural slab dezvoltat.
Oportunităţi ale turismului rural pot fi redate prin:
relansarea rapidă şi durabilă a turismului cu acordarea unei atentii speciale locului turismului în
dezvoltarea economiei nationale; dezvoltarea şi promovarea de programe turistice în domeniul
turismului rural: bucătărie traditională cu produse agro-alimentare de tip ecologic, pelerinaje,
ecoturism, fauna si flora rara, ecosistemul Delta Dunării, comunităţi care intreţin şi practică
vechi tradiţii etnofolclorice; sustinerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi
evenimente cultural spirituale şi tradiţionale româneşti; promovarea si introducerea in circuitele
ecoturistice a parcurilor si rezervatiilor naturale; dezvoltarea turismului rural in pensiuni turistice
si agroturistice prin acordarea de facilitati; realizarea de proiecte care pun in valoare turistica
elementele patrimoniului national cultural – istoric şi de arhitectură tipic rurală.
Ameninţări ale turismului rural pot fi constituite din:
lipsa cunostintelor minime de management turistic, în domeniu; nerespectarea principiilor
dezvoltarii durabile in evolutia turismului romanesc; amânarea creării structurilor institutionale
administrative de turism, la nivel regional şi local; lipsa unei sustineri tehnice si financiare pentru
promovare turistica, din partea statului, cel putin de nivelul celei din statele vecine concurente;
existenţa unor dotări edilitar-gospodăresti subdimensionate şi neadaptate cererilor determinate de
dezvoltarea turismului rural.

30
 CAPITOLUL III. MONITORINGUL RESURSELOR AGROTURISTICE
DIN DELTA DUNĂRII

3.1. DATE GEOGRAFICE ŞI CLIMATICE

3.1.1. Relieful şi geologia

Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, are o suprafaţă
totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României, cuprinzând
Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul
Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină
cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m (Fig. 4.1)
Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice:
28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul Chilia, km
43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică.
Fig. 4.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – localizare
(Fig. 4.1. Danube Delta biosphere reserve - location)

31
 Din suprafaţa totală a rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă
ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu
universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate
reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional. Restul
suprafeţelor includ zone îndiguite pentru piscicultură, agricultură şi silvicultură (circa 80.000
de hectare), zone prevăzute în Legea 18/1991, cuprinzând suprafeţe de teren proprietate
privată sau publică de interes local din intravilanul localităţilor sau teritoriile comunelor (circa
29.000 hectare) precum şi o zonă tampon marină de circa 103.000 hectare.
Fig. 4.2 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – zone funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie
(Fig. 4.2 Danube Delta Biosphere Reserve-functional areas with differential protection scheme)

32
Principalele altitudini. Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale
Delta Dunării este o formaţiune rezultată din raportul dintre principalii factori care guvernează
zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii, mareele şi valurile, precum şi
debitul de apă şi aluviuni transportate în zona de vărsare. La aceste condiţii se asociază şi
configuraţia reliefului submers, costier, marin.
Sub aspect morfologic, teritoriul RBDD este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu
o înclinare mică de la vest la est (0,006%) din care răsar mai pronunţat câmpul Chiliei, un
martor de eroziune din Câmpia Bugeacului (sudul Basarabiei), grindul continental Stipoc şi
grindurile marine Letea şi Caraorman. În raport cu nivelul „0” al Mării Negre, din teritoriul
Deltei Dunării, 20,5% se găseşte sub acest reper, iar 79,5% deasupra acestuia. Cea mai mare
extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. Cele mai mari „înălţimi” se găsesc pe
grindurile marine (Letea, 12,4 m, Caraorman, 7 m), iar adâncimile cele mai mari se
întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul Tulcea, -26 m pe
braţul Sulina, -18 m pe braţul Sf. Gheorghe). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3
m, cu excepţia lacului Belciug, care are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m.
Principalele unităţi morfohidrografice sunt: teritoriile predeltaice, grindurile fluviatile şi
grindurile maritime, reţeaua hidrografică, lacurile şi terenurile mlăştinoase (P. Gâştescu, B.
Driga, Camelia Anghel, 1985), precum şi zona costieră marină de la limita contactului zonei
continentale cu apele Mării Negre până la izobata de 20 m.
Datorită configuraţiei terenului şi a prezenţei celor trei braţe ale Dunării, unităţile
morfohidrografice din zona continentală a Rezervaţiei sunt grupate în trei mari unităţi
deltaice (insule): LETEA (Insula Letea), CARAORMAN (Insula Caraorman), DRANOV
(Insula Dranov) (P. Gâştescu, 2006).
Unitatea Letea este desfăşurată între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina şi ţărmul marin acoperind
o suprafaţă de circa 157.000 ha (44,9% din suprafaţa deltei şi 26,7% din Rezervaţie). Unitatea
se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică (resturi ale uscatului predeltaic Chilia
şi Stipoc, grinduri marine (Letea) şi fluviale, arii depresionare intens aluvionate (Sireasa), o
vastă depresiune lacustră (Matiţa – Trei Iezere – Merhei) dar şi prin presiune antropică
puternică, 42,8% din suprafaţă fiind scoasă din regimul natural prin amenajările agricole
(Sireasa, Pardina, Babina, Cernovca), silvice (Păpădia) şi piscicole (Chilia Veche, Maliuc,
Stipoc, Obretin, Popina). Relaţia hidrografică dintre braţele Dunării şi spaţiile interioare se
realizează prin intermediul reţelei de gârle şi canale ce alimentează peste 200 de lacuri de
33
interes piscicol, amplasate în două mari complexe lacustre: Sireasa – Şontea – Furtuna şi Matiţa
– Merhei.
Unitatea Caraorman este desfăşurată atât în sectorul fluviatil cât şi în cel fluvio- maritim, cu o
suprafaţă de circa 101.300 ha (28,4% din suprafaţa deltei şi 16,9% din cea a Rezervaţiei). Şi
această unitate se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică, aici fiind incluse, atât
grinduri marine (Caraorman, Sărăturile), grinduri fluviatile vechi (Rusca, Bălteni) dar şi arii
depresionare lacustre (Gorgova-Isac-Uzlina, Roşu-Puiu), mai puţin evoluate. Suprafeţele
amenajate prin îndiguire pentru diverse scopuri economice sunt mai puţin extinse (13,2%) şi
cuprind amenajări piscicole (Rusca, Litcov, Murighiol), amenajări agricole (Carasuhat) şi
silvice (Rusca, Murighiol, Carasuhat). După efectuarea lucrărilor de îndiguire şi amenajarea
incintelor acestora, canalul Litcov şi gârla Ceamurlia au fost blocate, iar canalul Gorgova a
fost limitat la două tuburi la priză (din anul 1990, canalul Litcov a fost redeschis). În anul 1982
a fost deschis un nou canal (Crişan- Caraorman) în scopul exploatării nisipurilor din grindul
Caraorman. Având o secţiune de curgere mare, canalul preia din braţul Sulina între 5-200 mc/s
şi modifică regimul de circulaţie al apei în complexul lacustru Roşu – Lumina – Puiu cu
consecinţe negative în echilibrul ecologic al acestei unităţi. În ultimii ani au mai fost deschise o
serie de canale în scopul facilitării accesului în complexele acvatice (Filat, cu un debit de circa
30 mc/s între Litcov şi Sf. Gheorghe, Uzlina între Sf. Gheorghe şi complexul Gorgova –
Uzlina, Ivancea, canalul de legătură dintre Lacul Puiu şi Lacul Erenciuc, ) care au o influenţă
negativă asupra complexelor prin cantităţile mari de aluviuni introduse. În perioada 1985-
1990, a fost realizat digul litoral Sulina – Sf. Gheorghe şi a canalului însoţitor pe acelaşi traseu,
pentru apărarea cordonului litoral împotriva eroziunii şi de drenare a apelor din complexul
lacustru Roşu – Puiu, către braţele Sulina şi Sf. Gheorghe. Pe toată lungimea digului a fost
construit un deversor în dreptul cherhanalei Roşuleţ, la o cotă destul de ridicată (+1,30 m), fapt
ce atrage după sine stocarea unui volum mai mare de apă în complex şi ridicarea nivelului
lacurilor şi apelor freatice din grindul Caraorman cu consecinţe negative asupra pădurii
Caraorman (zonă cu regim de protecţie integrală) şi a localităţii cu acelaşi nume.
Unitatea Dranov este spaţiul cuprins între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim, în suprafaţă
totală de peste 85.000 ha (24,1% din suprafaţa deltei şi 14,2% din suprafaţa Rezervaţiei) şi se
caracterizează prin prezenţa pe circa o treime din întreaga suprafaţă a unei arii depresionare în
partea de vest, având cote sub nivelul mării şi a unui complex de grinduri (Crasnicol – Perişor),
în partea de est cu altitudini până la 1,50 m. Unitatea este slab drenată prin reţeaua de gârle
34
naturale, existând doar 90 de lacuri nesemnificative ca suprafaţă, cu excepţia lacului Dranov,
cel mai mare lac din Delta Dunării (2.170 ha). Gradul de amenajare al unităţii este destul de
ridicat (26,2%) prin amenajarea agricolă Murighiol-Dunavăţ şi amenajările piscicole Dranov,
Dunavăţ, Holbina, Perişor, Periteaşca, Iazurile - Calica, Sarinasuf.
Dată fiind slaba circulaţie a apelor, aici au predominat procesele de acumulare biologică într-un
regim hidrologic de mlaştină. În condiţii naturale schimburile hidrologice sezoniere dintre
braţul Sf. Gheorghe şi lacul Dranov se realizau prin intermediul gârlelor Cerneţ şi Dunavăţ. Din
aceste motive şi pentru a reactiva potenţialul piscicol al complexului lacustru Razim-Sinoie,
între anii 1904 şi 1906 a fost săpat canalul Dunavăţ (Carol) iar în 1914 canalul Dranov
(Ferdinand). Ulterior, au mai fost săpate şi alte canale în scop similar (Crasnicol, în perioada
1933-1935, Lipovenilor, realizat după 1950, Palade).
Principalele unităţi morfohidrografice din perimetrul Rezervaţiei prezintă caracteristici
specifice unităţilor deltaice:
Teritoriile predeltaice sunt suprafeţele încorporate în suprafaţa deltei, care au aparţinut
Câmpiei Bugeacului situată la nord de braţul Chilia şi din care au fost separate prin eroziune
fluvială. În această categorie intră Câmpul Chiliei şi parte centrală a grindului Stipoc. Acestea
sunt constituite din depozite loessoide, diferenţiindu-se mult de subunităţile limitrofe. În cazul
grindului Stipoc, în această situaţie se găseşte numai partea central- estică unde şi altitudinile
sunt mai mari (peste 2 m), extremităţile (vestică cea mai întinsă şi estică) sunt alcătuite din
depozite fluviale. Pe Câmpul Chiliei, altitudinea scade treptat de la nord spre sud şi de la nord-
vest spre sud-est, în acelaşi sens depozitele loessoide fiind uşor acoperite de depozite fluviale şi
ca atare şi peisajul se schimbă trecând de la aspectul unei câmpii veritabile la nord, la cel
deltaic în sud. Suprafaţa teritoriilor predeltaice este apreciată la circa 8.200 ha (2,4% din
suprafaţa Deltei).
Grindurile fluviale sunt rezultatul procesului de depunere a aluviunilor în procesul de inundaţie
prin revărsare şi se individualizează cel mai bine în lungul braţelor principale, pe ambele maluri
(Chilia, Tulcea, Sf. Gheorghe şi Sulina), având înălţimi ce variază în lungul acestora, scăzând
din amonte spre aval. În afara grindurilor fluviale din lungul braţelor se găsesc asemenea forme
de relief şi în lungul gârlelor mai importante din delta fluvială. Prin construirea canalelor şi prin
realizarea platformelor pentru depozitarea stufului (în perioada valorificării stuficole a Deltei),
au rezultat grindurile antropice uneori mai înalte decât cele naturale, deşi mai înguste.
Suprafaţa grindurilor fluviale este apreciată la circa 50.250 ha (circa 15% din teritoriul Deltei
35
Dunării).
Grindurile marine sunt formate prin acţiunea combinată a proceselor marine (determinate) şi a
celor fluviale (subordonate) şi sunt dispuse perpendicular pe direcţia braţelor principale ale
Dunării, constituindu-se în baraje morfologice în perimetrul deltaic. Cele mai mari grinduri
marine sunt cele care alcătuiesc aşa numitul cordon iniţial (Letea, Caraorman şi Crasnicol) care
s-au format cu circa 10 000-11 000 î.Chr., barând golful deltaic şi formând delta fluvială de
astăzi. Acest cordon iniţial constituie şi limita dintre cele două compartimente – delta fluvială
şi delta fluvio-maritimă. Grindurile Letea şi Caraorman, constituite în cea mai mare parte din
depozite nisipoase, sunt cele mai reprezentative prin înălţimile maxime (12,4 m pe Letea şi 7 m
pe Caraorman) şi prin relieful eolian rezultat şi asociaţiilor vegetale, ierboase şi forestiere
de pe acestea. Al treilea complex de grinduri marine este Sărăturile, care ocupă o poziţie
intermediară între cele din cordonul iniţial şi cordoanele litorale propriu-zise, prin faptul că se
sprijină pe ţărm cu vârful (partea mai îngustă) şi se dezvoltă sub formă de jerbă spre interior. În
aceeaşi categorie trebuie inclus şi aliniamentele insulelor Sacalin care reprezintă, încă,
pentru o scurtă perioadă de timp (ani şi zeci de ani) un ţărm dublu. Suprafaţa
grindurilor marine se apreciază la circa 34.900 ha (10,5% din suprafaţa Deltei).
Reţeaua hidrografică reprezintă unul din subsistemele determinante în apariţia, evoluţia şi
funcţionarea sistemului deltaic. Braţele principale ale Dunării şi gârlele dintre aceste braţe au
evoluat în decursul timpului în funcţie de factorii neotectonici şi de intensitatea procesului de
colmatare. Procesul de autoreglare a subsistemului hidrografic în condiţii naturale a fost,
începând cu primele lucrări de corectare a braţului Sulina, continuat cu canale construite în
scopuri piscicole, stuficole, agricole. Ulterior au fost construite numeroase incinte pentru
stuficultură, piscicultură, agricultură şi silvicultură, impunându-se realizarea unor căi de
legătură pe ape şi de drenaj în interiorul acestora. În aceste condiţii, reţeaua de canale a devenit
mult mai complexă iar multe gârle care aveau un anumit rol în funcţionarea sistemului deltaic
au fost anihilate. Modificări importante au suferit şi braţele Sulina şi Sf. Gheorghe. Braţul
Sulina a fost scurtat, în perioada 1862-1902, de la 91,9 km la 63,75 km şi adâncit ca urmare
a acţiunii de realizare a unei căi navigabile maritime. Braţul Sf. Gheorghe a fost scurtat, în
perioada 1985-1990 de la 120 km la 70 km, prin tăierea meandrelor dintre km 17 şi 85. Braţul
Chilia a crescut în lungime de la 113 km (1870) la 120 km (1985), prin avansarea deltei cu
acelaşi nume.
Lungimea totală a gârlelor naturale şi parţial modificate este de 1.742 km, iar cea a canalelor
36
este de 1.753 km. În ceea ce priveşte lungimea canalelor, aceasta se modifică de la an la an în
funcţie de lucrările noi întreprinse. Dintre gârlele naturale, au mai rămas în funcţiune gârle în
lungime totală de 285 km, o parte din acestea fiind rămase în incintele îndiguite (amenajările
agricole Pardina, Sireasa, Murighiol-Dunavăţ, etc.).
Reţeaua actuală de canale datează, în principal, din deceniul al şaptelea, când s-a pus problema
exploatării stufului prin incinte amenajate. Aceste canale împreună cu gârlele naturale
reprezentau, în perioada 1960-1970 cea mai eficientă reţea hidrografică interioară sub aspectul
circulaţiei apelor şi transportului naval. Ulterior, prin schimbarea direcţiei de valorificare a unor
resurse naturale, multe din canale au fost abandonate, invadate cu vegetaţie, colmatate. Între
anii 1991-1994, a fost construit digul şi canalul însoţitor între Sulina şi Sf. Gheorghe cu unele
consecinţe ecologice negative.
Lacurile constituie o categorie morfohidrografică importantă în ansamblul Deltei Dunării, chiar
dacă prin lucrările de amenajare a numeroase incinte, multe lacuri şi chiar complexe lacustre au
fost desecate (amenajările agricole Pardina, Sireasa). Din inventarierea lacurilor făcută înainte
de 1960, a rezultat un număr de 668 de lacuri însumând 31.262 ha (9,28% din suprafaţa Deltei
Dunării). În urma acţiunii de desecare a lacurilor din cele mai mari amenajări agricole din
Delta Dunării, Sireasa şi Pardina, numărul total al acestora a scăzut la 479 (lacuri mai mari de
1 ha) iar suprafaţa totală a ajuns la 25.666 ha (7,82% din suprafaţa deltei) (Tabelul 4.1).
Terenurile mlăştinoase sunt terenurile situate între -0,5 şi 1 m altitudine, ocupă zonele din jurul
lacurilor şi complexelor lacustre din ariile depresionare. Sunt acoperite de apă, în funcţie de
nivelul Dunării şi de vegetaţia palustră. O bună parte din aceste terenuri au fost desecate prin
acţiunea de îndiguire şi realizarea amenajărilor agricole şi silvice. În amenajările piscicole,
această categorie morfohidrografică a rămas, dar este supusă regimului hidrologic dirijat.
Suprafaţa acoperită cu vegetaţie acvatică este apreciată la circa 143.500 ha (43% din suprafaţa
deltei).
Complexul lacustru Razim-Sinoie, în suprafaţă totală de circa 103.000 ha este format în
principal din lacuri, grinduri maritime şi câteva formaţiuni de relief mai înalte ce reprezintă
martori de eroziune. Lacurile ocupă circa 85% din complex (86.300 ha) şi sunt de tip lagunar
(Razim, 41.500 ha, Sinoie, 17.150 ha, Goloviţa, 11.870 ha, Zmeica, 5460 ha, Nuntaşi, 1.050 ha
şi Istria, 560 ha), de tip limanic (Babadag, 2.370 ha, cu prelungirile Tăuc, 180 ha şi Topraichioi,
50 ha, Agighiol, 490 ha, toate transformate în amenajări piscicole) şi lacuri cuprinse între
grinduri (Leahova-Coşna-Periteaşca, 3.550 ha sau cele de pe grindul Chituc, Edighiolurile,
37
1.070 ha).
Zona maritimă costieră, în suprafaţă totală de 140.492 ha, se întinde pe o lungime de 166 km,
de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are apectul unei câmpii
submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Platforma continentală (şelful) are o
lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km). Valoarea pantei creşte de la nord (1°)
spre sud (2°) considerată pe profilele orientate de la vest spre est de la ţărm spre taluzul
continental. Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică, altitudine redusă (0-12 m) şi diversitatea
peisajului, cu predominarea mediului amfibiu, clima este temperat-continentală cu influenţe pontice.
Evoluția regimului hidrologic la stațiile din RBDD în 2014 este prezentată în graficul nr.4.1.

Graficul nr.4.1. Cotele Dunării în anul 2014

(Graph no.4.1. Danube quota in 2014)

[Link]ţia cotelor fluviului Dunărea la staţia Tulcea în perioada 2010-2014

38
 (Fig. 4.3. Evolution of the river Danube quota from Tulcea station in the period 2010-2014)

3.1.2. Clima
Temperatura ambientală (media anuală, maxima şi minima anuală)
[Ambient temperature (annual average, annual maximum and minimum)]
În anul 2014 la ora 7 în fiecare zi s-au inregistrat următoarele temperaturi :
Staţia Meteo Temperatura minimă Temperatura maximă Temperatura medie anuală
Tulcea -16 25 9.93
Gorgova -15 23 9,89
Sulina -13 27 11.70
[Link] -13 27 11.10
Chilia Veche -14 22 8.44
Gura Portiţei -13 26 11.00
Mahmudia -16 26 9.79

39
 Evoluţia temperaturilor medii înregistrate în anul 2014 la ora 7, pe luni este reprezentată în
tabelul 4 (Evolution of average temperatures recorded in 2014 at 7, on months is represented in
the table 4)
Staţia Meteo ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nob dec
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
TULCEA -0.3 -0.3 5.37 9.54 15.4 19.1 21.6 20.7 14.7 8 4.69 0.84
GORGOVA -0.3 0.52 5.4 9.43 15.1 18.5 20.7 19.2 14.7 9.03 5.28 1.1
SULINA 1.04 1.1 6.21 10.8 15.9 17.6 22.5 22.3 19.3 12.6 7.59 3.32
[Link] 1.3 2.29 5.5 10.2 15.5 19 21.8 21.1 17 10.8 6.25 2.65
E
CHILIA -0.5 -0.3 4.83 6.57 12 15.9 18.2 17.9 14 7.33 4.59 0.81
VECHE
GURA 0.78 0.57 6.1 10.2 15.6 19.1 21.9 21.6 17.4 11 5.76 2.06
PORTITEI
MAHMUDIA -0.4 0.67 5.23 9.39 14.7 17.4 20.6 20.5 15.3 9.27 4.07 0.84

3.2. DEMOGRAFIA
În perimetrul RBDD sunt 25 de localităţi organizate în 7 comune situate integral în acest
perimetru: (Ceatalchioi, Pardina, Maliuc, Crişan, C.A. Rosetti, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche)
şi oraşul Sulina. De asemenea există comune care au parţial teritorii în perimetrul RBDD
(Nufăru, Beştepe, Murighiol), precum şi suburbia Tudor Vladimirescu a Municipiului Tulcea.
Tabel.4.2. Evoluţia populaţiei în localităţile din RBDD 2010-2014
(Tabel.4.2. Evolution of the population in localities of RBDD 2010-2014)

Nr. Municipiu,Oraş, Localitatea [Link]. [Link]. [Link]. [Link]. [Link].

crt. Comună 2010 2011 2012 2013 2014

1 Tulcea [Link] 383 383 385 384 384

2 Sulina Sulina 4420 4295 4350 4156 4182

3 Ceatalchioi Ceatalchioi 375 347 412 319 375

4 Ceatalchioi Plauru 96 70 89 68 53

5 Ceatalchioi Sălceni 77 95 105 91 97

6 Ceatalchioi Pătlăgeanca 204 188 227 145 178

7 Chilia Veche Chilia Veche 2595 2198 2232 2138 2348

8 Pardina Pardina 691 680 682 693 680

9 [Link] [Link] 295 218 225 272 266

10 [Link] Sfiştofca 312 104 110 93 109

40
Nr. Municipiu,Oraş, Localitatea [Link]. [Link]. [Link]. [Link]. [Link].

crt. Comună 2010 2011 2012 2013 2014

11 [Link] Letea 404 357 362 321 334

12 [Link] Cardon 27 15 16 5 7

13 [Link] Periprava 141 230 240 245 235

14 Crişan Crişan 485 452 470 456 452

15 Crişan Mila 23 492 459 460 465 459

16 Crişan Caraorman 435 307 320 307 307

17 Maliuc Maliuc 286 233 236 233 233

18 Maliuc Partizani 428 363 364 363 363

19 Maliuc Gorgova 158 142 142 142 142

20 Maliuc Vulturu 81 39 45 39 39

21 Maliuc Ilganii de Sus 89 49 53 49 49

22 Beştepe Băltenii de Jos 89 75 82 80 57

23 Nufăru Ilganii de Jos 158 164 167 148 133

24 Murighiol Uzlina 2 4 4 7 7

25 [Link] [Link] 860 840 860 819 830

Total 13.583 12.307 12.638 12038 12319

Se constată o creştere a populaţiei în anul 2014 faţă de anul 2013 cu 281 de locuitori.

3.3. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

3.3.1. Amenajarea teritorială
Amenajarea teritoriului şi urbanismul reprezintă un ansamblu de activităţi complexe care
au drept scop organizarea fizică a spaţiului. În perimetrul RBDD toate comunele au Planuri de
Urbanism Genaral (PUG) aprobate care includ obiectivele principale ale amenajării teritoriale.
Aceste obiective sunt: Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a comunelor şi localităţilor;
Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţii umane; Utilizarea raţională a terenului;
Conservarea tradiţiilor arhitecturale şi culturale locale; Dezvoltarea şi utilizarea durabilă a
resurselor naturale şi protecţia mediului; Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere
ecologic; Evitarea riscurilor naturale şi prevenirea efectelor unor catastrofe.

41
3.3.2. Turism
Potenţialul turistic al regiunii (elemente turistice naturale)
Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie ceea ce se poate numi generic resurse
estetice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului. Aceste valori constiuie în
acelaşi timp atracţii turistice ce creează produsul turistic RBDD, putând fi grupate după cum
urmează:componentele principale ale peisajului din Delta Dunării sunt cele aproape 400 de
lacuri de diferite mărimi, stufărişurile, pădurile de stejar şi frasin, dunele de nisip, plajele de pe
litoralul marin deltaic,toate acestea conferă o diversitate şi varietate spaţială deosebită.
Statutul Deltei Dunării de arie protejată a determinat un proces de reorganizare a
turismului ce se desfăşoară pe acest teritoriu în contextul valorificării durabile a resurselor
naturale şi în special a resursei peisagistice cu impact minim asupra integrităţii ecosistemelor
naturale. Tot aici se află cele mai multe specii de plante medicinale, dar şi cele mai mari
suprafeţe acoperite cu stuf de pe glob şi două păduri unice în Europa, formate din stejari seculari
şi liane mediteraneene (Pădurile Letea şi Caraorman).Cea mai mare bogăţie faunistică a

42
rezervaţiei o constituie totuşi păsările care poposesc pe acest teritoriu în timpul migraţiei sau
care au ales delta ca loc de hrănire, cuibărire şi creştere a puilor. Toate aceste caracteristici unice
fac din Delta Dunării un laborator de cercetare şi observare pentru cercetători din întreaga lume,
dar şi pentru turiştii iubitori de natură ca vizitează delta în căutarea unor zone naturale şi a unor
specii deosebite.
Resursele naturale cum ar fi cele piscicole şi cinegetice ale RBDD sunt valorificate prin
turism, constituind o atracţie turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv şi pentru vânători.
Regimul termic ridicat, precipitaţiile reduse şi durata mare de strălucire a soarelui, în general
clima din RBDD favorizează practicarea turismului din primăvară şi până în toamnă. Cultura şi
istoria RBDD, elementele de etnografie şi folclor, prezenţa de situri arheologice reprezintă
argumentele puternice în favoarea diversificării ofertelor turistice pentru RBDD. Aşezările
umane,specificul şi unicitatea lor, precum şi arhitectura specifică reprezintă de asemenea atracţii
turistice deosebite.
Analiza dinamicii fluxului de turişti înregistraţi la ARBDD conform datelor primite de
la cei 168 agenţi economici care au fost autorizaţi să desfăşoare activităţi de turism în RBDD,
arată că până la sfârşitul sezonului turistic 2014, s-a înregistrat un număr de: aprox. 5400
locuri cazare, 12 hoteluri, 101 pensiuni, 54 de pontoane dormitor, 2 hidrobuze, 1 navă
pasageri, 5 campinguri, 1 tabără tineret; sezonul turistic 2014 a avut o perioadă de maxim în
lunile mai, iunie, august şi septembrie, în celelalte luni numărul turiştilor fiind redus. Această
caracteristică a sezonului 2014 a marcat şi sezonul turistic anterior. Activitatea de turism
desfăşurată în RBDD în anul 2014 nu este pe măsura potenţialului deosebit de ridicat al zonei.
Pe lânga datele oficiale luate în considerare în aprecierea fenomenului turistic din RBDD trebuie
menţionat şi fenomenul turismului neorganizat prin agenţi economici autorizaţi, acest fenomen
cunoscând în anul 2014 o uşoară creştere faţă de anii precedenţi în special în localităţile cu
potenţial turistic ridicat: [Link], Sulina, Crişan, Mila 23.
Conform rapoartelor primite de la agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
turism pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării anul 2014 înregistrează un total de
59.039 turişti, din care 32. 037 turişti români şi 27.002 turişti străini. Se constată o dezvoltare
lentă a structurilor de cazare, şi a activităţilor recreative. În anul 2014 s-au autorizat 8 agenţi
economici pentru desfăşurarea activităţii de turism în perimetrul RBDD.

Fig. 4.5. Repartiţia turiştilor (Fig. 4.5. The distribution of tourists)

43
 Ofertele recreative cuprind: excursii în deltă cu şalupe, catamarane sau bărci cu rame,
observare de păsări, partide de pescuit, explorarea deltei cu caiace, vizitarea localităţilor, mese
tradiţionale etc. Faţă de numărul turiştilor veniţi prin agenţii de turism şi al căror număr a fost
raportat catre ARBDD, Delta Dunării a mai fost vizitată şi de turişti veniţi pe cont propriu şi care
s-au folosit de mijloacele de transport în comun sau mijloace proprii, au stat în corturi amplasate
în zone de campare sau au fost cazaţi în localităţile din perimetrul RBDD fără o evidenţă clară
declarată.

Fig.4.6. Evoluţia comparativă total turişti în RBDD 2010/2014

(Fig.4.6. Comparative evolution of total tourists in RBDD 2010/2014)

44
Se constată o repartiţie inegală pe cele patru zone analizate, braţele Dunării, zona Dunării şi
zona Jurilovca, zona cea mai căutată şi cea mai accesibilă, de altfel rămânând zona braţul Sfântu
Gheorghe. Pentru sectorul turistic, participarea şi implicarea în elaborarea planului de dezvoltare
turistică a unei arii protejate, precum RBDD, a avut ca rezultat în anul 2014 creşterea calităţii
actului turistic prin: obiective şi servicii turistice specifice zonei, protejarea resursei turistice,
atragerea unei anumite categorii de turişti, amenajarea ca zone de campare .
În centrele de informare ARBDD, turiştilor le-au fost puse la dispoziţie pliante şi hărţi.
De asemeni pentru a veni în sprijinul turiştilor, a fost actualizată permanent baza de date cu
informaţii turistice (capacităţi de cazare, posibilităţi de agrement, transport,etc) puse la dispoziţie
de operatorii de turism cu activitate pe teritoriul RBDD, a fost actualizat permanent domeniul
“turism” (în [Link]ână şi [Link]ă din pagina web a ARBDD,care cuprinde informaţii despre:
formele de turism practicate în RBDD, reguli de vizitare, centrele de informare din perimetrul
RBDD, trasee turistice, posibilităţi de transport în RBDD, agenţi economici care desfăşoară
activităţi de turism.

45
 Pe teritoriul RBDD sunt 6 Centre de Informare, situate în Chilia Veche, Crişan, Gura
Portiţei, Murighiol, [Link] şi Sulina. În 2014 au fost 3600 vizitatori din care 2500 români
şi 1100 străini.

3.3.3. Impactul turismului asupra mediului

Dezvoltarea turismului în RBDD înregistrată în 2014, a dezvoltat totuşi şi turismul
rural. Un număr tot mai mare de pensiuni şi gospodării situate în satele din RBDD oferă acum
servicii turistice precum cazare şi masă, plimbări cu barca, activităţi recreative.
Cazarea la localnici este preferată în special de către pescari, vânători sau acei turişti care
vin la Sulina sau Sf. Gheorghe pentru plajă. Lipsa publicităţii şi a informaţiilor despre
posibilităţile de cazare fac o mare parte a pensiunilor rurale şi a gospodăriilor să depindă de
cunoştinţe, prieteni, clienţi fideli şi recomandările acestora. Ultima iniţiativă de realizare a unui”
Ghid turistic al judeţului Tulcea” care cuprinde toate categoriile de furnizori de servicii turistice
împreună cu ofertele acestora va avea un impact important asupra unor astfel de furnizori locali.
Unul dintre aspectele care merită menţionate este acela că toate pensiunile nou construite
au strictul necesar de facilităţi sanitare ( băi, grupuri sanitare, apa caldă ) în timp ce gospodăriile
încă oferă “doar” toalete uscate, lavoare şi duşuri de vară. O mare parte a serviciilor turistice şi
a pachetelor turistice este furnizată în RBDD de catre companii de turism înregistrate în Tulcea
sau în alte oraşe ale României. De cele mai multe ori, aceste companii folosesc de obicei
propriile mijloace de transport, cazare şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor turistice.
O parte semnificativă a venitului obţinut din valorificarea resurselor turistice este astfel
direcţionată spre companii de turism situate în afara RBDD. Doar câteva dintre companiile
turistice apelează la serviciile turistice locale pentru întregul pachet turistic sau anumite părţi ale
acestuia. Aceste companii organizează pachete turistice în Delta Dunării bazate pe cazare la
localnici, uneori în mai multe sate, în timp ce altele oferă mese tradiţionale în pensiuni locale.

Pensiune din Uzlina (Bed and breakfast in Uzlina)

46
Arhitectura specială a caselor din Delta Dunării a dat posibilitatea localnicilor să cazeze turişti în
casele lor, fără prea multe investiţii. Numai în ultimii ani pătrunderea civilizaţiei urbane şi a
tehnologiei, cerinţele turiştilor pentru ceea ce înseamnă pentru ei standarde “minime” şi un venit
mai bun au determinat locuitorii Deltei Dunării ( în special ultimile generaţii ) să-şi
îmbunătăţească standardele de viaţă şi să investească pentru a oferi turiştilor condiţii mai bune.
Există totuşi un efect negativ al acestei dezvoltări economice şi sociale a comunităţilor deltei:
comunităţile locale tind să-şi piardă identitatea specifică, tradiţiile şi arhitectura pentru a atinge
criteriile cerute pentru obţinerea unor preţuri mai mari ale serviciilor lor în timp ce cultura şi
tradiţiile lor ca atracţii turistice sunt lăsate în urmă!

Casă tradiţională pe Braţul Sulina (Traditional house on the Sulina branch)

47
Camping „DELFINUL”- Sfântu Gheorghe (Camping "DAUPHIN"- Sfântu Gheorghe)

Ponton dormitor(hotel plutitor) [Pontoon bedroom (floating hotel)]

48
 Tabel. 4.7. CAPACITATE CAZARE : CĂSUŢE,VILE, BUNGALOURI ŞI CAMPĂRI
([Link] CAPACITY: COTTAGES, VILLAS, BUNGALOWS, CAMPER)

CAPACITATE
CAZARE CAPACITATE CAZARE
NR. CAMPARE VILE,CĂSUŢE,CABANE,
CRT. NUME CAMPING LOCALITATE (aprox.) BUNGALOURI
1 Camping DELFINUL [Link] 100 80
Camping
2 CAMPOEUROCLUB Partizani 48
3 Hostel pentru tineret Sulina 50 200
Gura Portiţei-
4 Sat de vacanţă LA EDEN Jurilovca 1000 340
5 Complexul Turistic Tatanir Chilia-Veche 20 35

Fig.4.8. Harta trasee turistice pe căi navigabile

(Fig. 4.8. A map of hiking trails inland waterway)

49
 Tabel nr. 4.10. Situaţia infrastructurii de cazare autorizată din Delta Dunării
(Tabel no. 4.10. Situation of accommodation authorized infrastructure in the Danube Delta)

50
 Dată emitere
Număr Număr Tip Operator Operator
Tip structură Denumire Categorie Localitate certificat
spații locuri Economic Economic
clasificare
Societate cu
CAMERE DE CHIRIACOS- marţi, 22
ACROPOLIS 2 STELE 8 16 Tulcea Răspundere
ÎNCHIRIAT TRANS Mai, 2012
Limitată
Societate în
ALEX ŞI marţi, 17
VILA 3 STELE 15 32 Tulcea Nume BABU AND CO
RĂZVAN Sep, 2013
Colectiv
Societate cu
NAVĂ miercuri, 16
ANDA 4 STELE 9 18 Tulcea Răspundere LISCOM
FLUVIALĂ Iun, 2010
Limitată
Societate cu
PENSIUNE miercuri, 30
ANDA 3 STELE 5 13 Tulcea Răspundere ANDA
TURISTICĂ Nov, 2011
Limitată
Societate cu
miercuri, 28
HOTEL ATLANTIS 3 STELE 30 64 Tulcea Răspundere TOPAUR
Mar, 2012
Limitată

Societate cu
vineri, 12
HOTEL CITY 3 STELE 18 36 Tulcea Răspundere CONSTANTIN
Nov, 2010
Limitată

Societate cu
joi, 01 Sep,
HOTEL CORSAR 3 STELE 15 30 Tulcea Răspundere DUNAROM
2011
Limitată

Societate cu
PENSIUNE CRISTAL marţi, 18
CRISTAL 3 STELE 13 26 Tulcea Răspundere
TURISTICĂ TOURISM Oct, 2011
Limitată
Societate cu
COMPLEX marţi, 12
HOTEL DELTA 3 STELE 117 234 Tulcea Răspundere
DELTA Apr, 2011
Limitată
Societate cu
PENSIUNE DELTA joi, 04 Aug,
3 STELE 15 30 Tulcea Răspundere ECHINOX
TURISTICĂ DUNARII 2011
Limitată
Societate cu
PENSIUNE DOBROGEA joi, 12 Iul,
DOBROGEANA 3 STELE 10 18 Tulcea Răspundere
TURISTICĂ COMPANY 2012
Limitată
PENSIUNE Societate pe miercuri, 17
ECHINOX 2 STELE 5 10 Tulcea UTILAJ COM
TURISTICĂ Acțiuni Nov, 2010
Societate cu
marţi, 05
MOTEL EDEN 3 STELE 9 18 Tulcea Răspundere TELENA BEST
Aug, 2014
Limitată
Societate pe UNITA TURISM miercuri, 10
HOTEL EGRETA 3 STELE 98 182 Tulcea
Acțiuni HOLDING Nov, 2010
Societate cu
NAVĂ luni, 03 Sep,
EGRETA 1 4 STELE 8 16 Tulcea Răspundere FUN BUNLOC
FLUVIALĂ 2012
Limitată
Societate cu
PENSIUNE COMPLEX luni, 31 Oct,
EGRETA ALBĂ 4 STELE 20 42 Tulcea Răspundere
TURISTICĂ EGRETA 2011
Limitată
Societate cu
joi, 03 Mar,
HOTEL ESPLANADA 4 STELE 104 208 Tulcea Răspundere TRIDENT
2011
Limitată
Societate pe EUROPOLIS SA marţi, 05
HOTEL EUROPOLIS 3 STELE 50 104 Tulcea
Acțiuni – TUL Iun, 2012
Societate pe vineri, 16
HOTEL EUROPOLIS 2 2 STELE 16 32 Tulcea EUROPOLIS
Acțiuni Sep, 2011
Societate cu
NAVĂ luni, 26 Sep,
FINESSE 4 STELE 10 20 Tulcea Răspundere FINESSE
FLUVIALĂ 2011
Limitată
Societate cu
PENSIUNE luni, 18 Apr,
IGUANA 2 STELE 9 20 Tulcea Răspundere ELIMARG
TURISTICĂ 2011
Limitată
Societate cu
miercuri, 09
HOTEL INSULA 2 STELE 11 28 Tulcea Răspundere M.D.A.
Sep, 2009
Limitată

51
 Societate cu
PENSIUNE miercuri, 12
LAKE HOUSE 4 FLORI 3 6 Tulcea Răspundere SILEX CLASIC
TURISTICĂ Aug, 2015
Limitată
Societate cu
joi, 01 Sep,
HOTEL MILA 35 3 STELE 22 44 Tulcea Răspundere CORAL
2011
Limitată
Societate cu
PENSIUNE marţi, 13
MILA 35 4 FLORI 9 18 Tulcea Răspundere CORAL
TURISTICĂ Mar, 2012
Limitată
Societate cu MILENA
NAVĂ MILENA NR. marţi, 24
4 STELE 10 20 Tulcea Răspundere SPLENDID
FLUVIALĂ 2846 Apr, 2012
Limitată TOUR
Societate cu
PENSIUNE miercuri, 18
MODERN 3 STELE 15 30 Tulcea Răspundere BYA INVEST
TURISTICĂ Iul, 2012
Limitată
Societate cu
APARTAMENTE miercuri, 18
MODERN 3 STELE 10 20 Tulcea Răspundere BYA INVEST
DE ÎNCHIRIAT Iul, 2012
Limitată
Societate cu
PENSIUNE joi, 15 Dec,
MOJITO 3 STELE 7 14 Tulcea Răspundere TROFIHER
TURISTICĂ 2011
Limitată
Societate cu
PENSIUNE marţi, 22
NICOL 2 STELE 15 34 Tulcea Răspundere URAM-IMPEX
TURISTICĂ Feb, 2011
Limitată
Societate cu
NAVĂ vineri, 09
P/D 1986 4 STELE 9 18 Tulcea Răspundere LISCOM
FLUVIALĂ Iul, 2010
Limitată
Societate cu
NAVĂ vineri, 09
PD 2069 4 STELE 11 21 Tulcea Răspundere IBIS
FLUVIALĂ Iul, 2010
Limitată
Societate cu
NAVĂ DELTA luni, 21 Feb,
PD 2129 4 STELE 9 18 Tulcea Răspundere
FLUVIALĂ EXPLORER 2011
Limitată
Societate cu VOYAGE
NAVĂ PD 2281 miercuri, 17
3 STELE 9 18 Tulcea Răspundere DANUBIU
FLUVIALĂ DANUBIU Nov, 2010
Limitată TURISM
Societate cu
PONTON joi, 29 Apr,
PD 265 3 STELE 10 20 Tulcea Răspundere IBIS
PLUTITOR 2010
Limitată
Societate cu
marţi, 11
VILA PELICAN 3 STELE 8 16 Tulcea Răspundere EURO SPICE
Aug, 2015
Limitată
Societate cu
PENSIUNE joi, 02 Sep,
RAMONA 3 STELE 10 19 Tulcea Răspundere STACOR
TURISTICĂ 2010
Limitată
Societate cu
joi, 13 Aug,
HOTEL REX 3 STELE 39 78 Tulcea Răspundere LE FRANC
2015
Limitată
Societate cu
PENSIUNE marţi, 06
SELECT 4 STELE 6 12 Tulcea Răspundere CALYPSO
TURISTICĂ Sep, 2011
Limitată
Societate cu
miercuri, 18
HOTEL SELECT 3 STELE 40 80 Tulcea Răspundere CALYPSO
Sep, 2013
Limitată
Societate cu
NAVĂ SINCRON joi, 02 Sep,
4 STELE 9 18 Tulcea Răspundere SINCRON
FLUVIALĂ DELTA PD 7620 2010
Limitată
Societate cu
NAVĂ RTS luni, 10
SPLENDID 5 STELE 15 30 Tulcea Răspundere
FLUVIALĂ TELECOM Aug, 2015
Limitată
Societate cu
NAVĂ STEAUA MODERN vineri, 09
4 STELE 9 18 Tulcea Răspundere
FLUVIALĂ DELTEI PD 2168 AMBIENT Iul, 2010
Limitată
Societate cu
NAVĂ INTER DELTA joi, 07 Apr,
VIDRA 2 STELE 5 10 Tulcea Răspundere
FLUVIALĂ TOUR 2011
Limitată
Sursa: AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM (Source: NATIONAL AUTHORITY FOR TOURISM)

52
 STUDIU DE CAZ
ANALIZA DIMENSIUNII TURISMULUI NEAUTORIZAT
DIN DELTA DUNĂRII: CAUZE, EFECTE, SOLUŢII
În ultimii ani, în România, fenomenul turismului neautorizat a căpătat dimensiuni
îngrijorătoare. Alături de pensiunile agroturistice autorizate, spațiul Deltei Dunării este animat și
de categoria de pensiuni neautorizate, din ce în ce mai numeroase. Obiectivul acestui studiu este
acela de a analiza turismul autorizat şi cel neautorizat din Delta Dunării, cu scopul de a vedea
care este adevărata dimensiune a turismului neclasificat de către Autoritatea Naţională pentru
Turism şi pentru a identifica unele soluţii de intrare în legalitate a agenţilor economici. Ca
metodă de lucru, am aplicat un chestionar administratorilor pensiunilor agroturistice neautorizate
de pe teritoriul Deltei Dunării. Eșantionul a fost format din 31 de respondenți care au răspuns la
o serie de 13 întrebări relevante despre activitatea lor și despre neautorizarea unităților. Motivele
pentru care reprezentanții pensiunilor agroturistice neautorizate aleg să nu se autorizeze sunt
dintre cele mai diverse, de la nivelul scăzut al încasărilor, birocrație și până la nivelul ridicat al
taxelor și impozitelor aplicate de către administrațiile publice locale.

Pensiunile agroturistice neautorizate prezintă o pondere însemnată din totalul unităților de

cazare, fie ele localizate și în regiunea Rezervației Deltei Dunării. În mod clar neautorizarea lor
este rezultatul a mai multor factori de natură socio-economică, pe care autoritățile publice locale
nu îi cunosc sau încă nu îi iau în calcul, motiv pentru care chestionarul aplicat unităților
agroturistice neautorizate de pe teritoriul rezervației Deltei Dunării dorește să identifice o serie
de factori care să ne facă să înțelegem mai bine comportamentul acestor unități de cazare
neautorizate. Din păcate, puţini autori au analizat acest fenomen care aduce grave prejudicii
calităţii serviciilor turistice, bugetului central şi local.

53
Chestionarul aplicat se adresează administratorilor pensiunilor agroturistice neautorizate de pe
teritoriul Deltei Dunării. Astfel, eșantionul este format din 31 de respondenți care au răspuns la o
serie de 13 întrebări relevante despre activitatea lor și despre neautorizarea
unităților lor, ținându-se cont de gradul de clasificare presupus de reprezentanții unităților
care, cel mai adesea, este unul subiectiv, de capacitatea de cazare al unităților, precum și tariful
mediu practicat pentru o noapte de cazare.
1. Cum apreciați posibilul nivel de clasificare al pensiunii dvs. agroturistice?
2. Care este capacitatea unității dvs. de cazare?
3. Care este tariful mediu practicat pentru o noapte de cazare?
4. Care este perioada medie pe care turiști o petrec la dvs. în pensiune?
5. Care este perioada în care aveți cei mai mulți turiști în pensiune?
6. Cu excepția serviciului de cazare, ce alt serviciu este cel mai solicitat de turiști?
7. Considerați că numărul actual de turiști, pe care îl aveți, este satisfăcător?
8. Ce măsuri credeți că ar trebui să fie luate pentru a facilita accesul unui aflux mai mare de
turiști?
9. Cum apreciați implicarea administrației publice locale în sprijinirea desfășurării activității
dumneavoastră?
10. Considerați că legislația aplicată până acum, referitoare la protejarea Rezervației Deltei

Dunării, vă pune în pericol viitorul afacerii?

11. Ce măsuri ar trebui luate pentru o protejare mai eficientă a Rezervației Delta Dunării?
12. Care este motivul pentru care ați ales să funcționați fără autorizație?
13. Această opțiune vă afectează numărul de turiști?

Analiza dinamicii fluxului de turişti înregistraţi la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării (ARBDD) conform datelor primite de la cei 168 agenţi economici autorizaţi care au
desfăşurat activităţi de turism în RBDD, arată că până la sfârşitul sezonului turistic 2014, s-a
înregistrat un număr de: 5400 locuri cazare, 12 hoteluri, 101 pensiuni, 54 de pontoane dormitor,
2 hidrobuze, 1 navă pasageri, 5 campinguri, 1 tabără tineret; Activitatea de turism desfăşurată în
RBDD în anul 2014 nu este pe măsura potenţialului deosebit de ridicat al zonei. Pe lânga datele
oficiale luate în considerare în aprecierea fenomenului turistic din RBDD trebuie menţionat şi
fenomenul turismului neorganizat, acest fenomen cunoscând în anul 2014 o uşoară creştere faţă
de anii precedenţi în special în localităţile cu potenţial turistic ridicat: [Link], Sulina,
Crişan, Mila 23. Conform rapoartelor primite de la agenţii economici autorizaţi să desfăşoare
activităţi de turism pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării anul 2014 înregistrează un
total de 59.039 turişti, din care 32. 037 turişti români şi 27.002 turişti străini. Faţă de numărul
turiştilor veniţi prin agenţii de turism şi al căror număr a fost raportat către ARBDD, Delta
54
Dunării a mai fost vizitată şi de turişti veniţi pe cont propriu şi care s-au folosit de mijloacele de
transport în comun sau mijloace proprii, au stat în corturi amplasate în zone de campare sau au
fost cazaţi în localităţile din perimetrul RBDD fără o evidenţă clară declarată.

Source: ARBDD

În ceea ce privește capacitatea de cazare declarată de reprezentanții pensiunilor agroturistice

neautorizate, 35,48% dintre aceștia au o unitate ce are în componență 5-6 camere, 32,26% dispun
de 7-8 camere, 19,35% dispun de 3-4 camere de cazare, în timp ce numai 12,9% dintre
reprezentanții pensiunilor agroturistice neautorizate au o unitate ce are în componență 2 camere
(Tabelul nr.1).

Table no. 1 The structure of unauthorized rural tourism accommodation capacity depending on the
level of self classification of units
Care este capacitatea dvs. de cazare? (camere)
Gradul de clasificare
2 camere 3 – 4 camere 5 – 6 camere 7 – 8 camere Total
autoevaluat
2 stele/margarete 3,23% 3,23% 3,23% 0,00% 9,68%
3 stele/margarete 9,68% 9,68% 16,13% 9,68% 45,16%
4 stele/margarete 0,00% 6,45% 9,68% 9,68% 25,81%
5 stele/margarete 0,00% 0,00% 6,45% 12,90% 19,35%
Total 12,90% 19,35% 35,48% 32,26% 100,00%
Source: Data processing from the questionnaire

Din totalul reprezentanților pensiunilor agroturistice neautorizate aceștia consideră în proporție

de peste 45% că unitatea lor ar primi o clasificare de 3 stele/margarete, 25,81% consideră că ar
primi 4 stele/margarete, 19,35% - 5 stele/margarete, în timp ce doar 9,68% din cei intervievați

55
consideră că pensiunea pe care o reprezintă ar putea să obțină o clasificare de 2 stele/margarete
(Tabelul nr. 1).
Dintre reprezentanții pensiunilor agroturistice neautorizate, 38,71% practică un tarif mediu
pentru o noapte de cazare sub 120 de lei, 35,48% dintre respondenți au declarat că practică un
tarif mediu cuprins între 201 și 300 de lei, 16,13% au un tarif cuprins între 121 de lei și 200 de
lei, în timp ce 9,68% dintre reprezentanții pensiunilor agroturistice neautorizate practică un tarif
mediu pentru o noapte de cazare de peste 300 de lei (Tabelul nr.2).

Table no. 2 The structure of the degree self classification of unauthorized rural tourism
accommodation depending on an average price for an overnight stay
Care este tariful mediu practicat pentru o noapte de cazare?
Gradul de clasificare
< 120 lei 121 – 200 lei 201 – 300 lei > 300 lei Total
autoevaluat
2 stele/margarete 9,68% 0,00% 0,00% 0,00% 9,68%
3 stele/margarete 29,03% 6,45% 9,68% 0,00% 45,16%
4 stele/margarete 0,00% 9,68% 16,13% 0,00% 25,81%
5 stele/margarete 0,00% 0,00% 9,68% 9,68% 19,35%
Total 38,71% 16,13% 35,48% 9,68% 100,00%
Source: Data processing from the questionnaire

De asemenea, reprezentanții pensiunilor agroturistice neautorizate care consideră că unitatea lor ar putea fi
clasificată la 3 stele/margarete, în cea mai mare parte a lor practică un tarif mediu de sub 120 de lei pe noapte
(29,03% din totalul respondenților) în timp ce cei care își autoevaluează unitatea de cazare la 4 stele/margarete
practică un tarif cuprins între 201 lei și 300 de lei (Tabelul nr. 2.).

Table no. 3 The structure of unauthorized rural tourism accommodation capacity depending on the average price
of a night's accommodation
Care este tariful mediu practicat pentru o noapte de cazare?
Capacitatea de cazare < 120 lei 121 – 200 lei 201 – 300 lei > 300 lei Total
2 camere 9,68% 0,00% 3,23% 0,00% 12,90%
3 – 4 camere 9,68% 3,23% 6,45% 0,00% 19,35%
5 – 6 camere 16,13% 3,23% 9,68% 6,45% 35,48%
7 – 8 camere 3,23% 9,68% 16,13% 3,23% 32,26%
Total 38,71% 16,13% 35,48% 9,68% 100,00%
Source: Data processing from the questionnaire

Putem observa faptul că, din punct de vedere al capacității de cazare, reprezentanții pensiunilor
agroturistice neautorizate ce dispun de 5-6 camere practică în cea mai mare parte un tarif mediu
pe noapte sub 120 de lei (16,13% din totalul celor intervievați), iar cei care dispun de 7-8 camere
practică în cea mai mare parte un tarif cuprins între 201 și 300 de lei (16,13% din totalul celor
intervievați) (Tabelul nr.3).

56
Reprezentanții pensiunilor agroturistice neautorizate afirmă în proporție de 58% că turiștii care
își petrec vacanța la ei în pensiune optează să petreacă între 8 și 14 nopți, 26% petrec între 4 și 7
nopți, în timp ce doar 16% aleg să petreacă mai puțin de 3 nopți de cazare în unitățile
reprezentate de aceștia (Tabelul nr. 4).

Table no. 4 The analysis of the average stay that tourists spend in the unauthorized agro hostels according to
the degree self classification
Care este perioada medie pe care turiștii o petrec la dvs. în pensiune?
După gradul de clasificare (stele/margarete)
<3 zile 4 – 7 zile 8 – 14 zile Total
Gradul de clasificare U.M.
Nr. Nr. Nr. Nr. %
2 stele/margarete Nr. 2 0 1 3 10%
3 stele/margarete Nr. 3 4 7 14 45%
4 stele/margarete Nr. 0 2 6 8 26%
5 stele/margarete Nr. 0 2 4 6 19%
Nr. 5 8 18 31 -
Total
% 16% 26% 58% - 100%
Reziduul Standardizat
2 stele/margarete Nr. 2,18 -0,88 -0,56
3 stele/margarete Nr. 0,49 0,20 -0,40
4 stele/margarete Nr. -1,14 -0,04 0,63
5 stele/margarete Nr. -0,98 0,36 0,28
10,64 p > 0,1(*)
Chi-Pătrat Calculat = 9,15
Valoarea Critică (teoretică) = 12,59 p > 0,05(**)
Grade de libertate (df) = 6 16,81 p > 0,01(***)
Cramer’s V = 0,38 Pearson’s C = 0,48
Source: Data processing from the questionnaire

Dintre reprezentanții pensiunilor agroturistice neautorizate care își autoevaluează unitatea la 3

stele/margarete, cea mai mare parte dintre aceștia spun că turiștii care le vin în pensiune optează
să stea între 8 și 14 nopți (22,58% dintre cei chestionați). Aceeași variantă este remarcată și de
cei care își autoevaluează unitatea la 4, respectiv 5 stele/margarete (19,35%, respectiv 12,9%
dintre cei respondenți) (Tabelul nr.4).
Analizând structura opiniei reprezentanților pensiunilor agroturistice neautorizate cu privire la
perioada medie pe care turiștii o petrec în pensiune în funcție de capacitatea de cazare, o parte
însemnată a respondenților, 19,35%, care dispun de unități de cazare cu 5-6 camere susțin că
majoritatea turiștilor aleg să petreacă între 8 și 14 nopți. Același lucru au afirmat și respondenții
pensiunilor ce dispun de 7-8 camere, reprezentând 22,58% din totalul celor intervievați (Tabelul
nr. 5).

Table no. 5 The analysis of the average stay that tourists spend in unauthorized agro hostels
accommodation according to their accommodation capacity
Care este perioada medie pe care turiștii o petrec la dvs. în pensiune?

57
După capacitatea de cazare (număr camere/unitate de cazare)
<3 zile 4 – 7 zile 8 – 14 zile Total
Capacitatea de cazare U.M.
Nr. Nr. Nr. Nr. %
2 camere Nr. 1 0 3 4 13%
3 – 4 camere Nr. 3 1 2 6 19%
5 – 6 camere Nr. 1 4 6 11 35%
7 – 8 camere Nr. 0 3 7 10 32%
Nr. 5 8 18 31 -
Total
% 16% 26% 58% - 100%
Reziduul Standardizat
2 camere Nr. 0,44 -1,02 0,44
3 – 4 camere Nr. 2,07 -0,44 -0,79
5 – 6 camere Nr. -0,58 0,69 -0,15
7 – 8 camere Nr. -1,27 0,26 0,50
10,64 p > 0,1(*)
Chi-Pătrat Calculat = 9,28
Valoarea Critică (teoretică) = 12,59 p > 0,05(**)
Grade de libertate (df) = 6 16,81 p > 0,01(***)
Cramer’s V = 0,39 Pearson’s C = 0,48
Source: Data processing from the questionnaire

Și din punct de vedere al tarifului mediu practicat pentru o noapte de cazare, reprezentanții
pensiunilor agroturistice neautorizate ce practică un tarif mediu de cazare cuprins între 201 și
300 de lei, afirmă că cei mai mulți turiști aleg să petreacă între 8 și 14 nopți de cazare,
reprezentând 22,58% din totalul respondenților (Tabelul nr. 6).

Table no. 6 The analysis of the average stay that tourists spend in the unauthorized agro hostels according
to the tariff of accommodation
Care este perioada medie pe care turiștii o petrec la dvs. în pensiune?
După tariful practicat de unitățile de cazare (lei)
<3 zile 4 – 7 zile 8 – 14 zile Total
Tarif mediu de cazare U.M.
Nr. Nr. Nr. Nr. %
< 120 lei Nr. 4 3 5 12 39%
121 - 200 lei Nr. 0 1 4 5 16%
201 - 300 lei Nr. 1 3 7 11 35%
> 300 lei Nr. 0 1 2 3 10%
Nr. 5 8 18 31 -
Total
% 16% 26% 58% - 100%
Reziduul Standardizat
< 120 lei Nr. 1,48 -0,05 -0,75
121 - 200 lei Nr. -0,90 -0,26 0,64
201 - 300 lei Nr. -0,58 0,10 0,24
> 300 lei Nr. -0,70 0,26 0,20
10,64 p > 0,1(*)
Chi-Pătrat Calculat = 5,04
Valoarea Critică (teoretică) = 12,59 p > 0,05(**)
Grade de libertate (df) = 6 16,81 p > 0,01(***)
Cramer’s V = 0,29 Pearson’s C = 0,37
Source: Data processing from the questionnaire

În cazul reprezentanților unităților ce practică un tarif sub 120 de lei părerile sunt împărțite,
astfel că 12,9% (din totalul respondenților) spun că cei mai mulți turiști aleg să stea sub 3 nopți
58
de cazare, în timp ce 16,13% (din totalul celor intervievați) aleg să petreacă între 8 și 14 zile la
pensiunea reprezentată de cei chestionați (Tabelul nr. 6).
În ceea ce privește opinia reprezentanților pensiunilor agroturistice neautorizate cu privire la
implicarea administrației publice locale în sprijinirea desfășurării activități turistice, 84% din
totalul reprezentanților pensiunilor agroturistice care au răspuns chestionarului sunt de părere că
implicarea administrației publice locale este nesemnificativă, 13% din totalul celor intervievați
spun că, implicarea aministrației publice locale este semnificativă, în timp ce doar 3% din totalul
reprezentanților pensiunilor agroturistice neautorizate spun că implicarea autorităților este una
importantă (Tabelul nr.7).

Table no. 7 The structure of representatives opinion of unauthorized rural tourism pensions regarding the
involvement of local government in supporting the activities carried out by them according to the degree
self classification
Cum apreciați implicarea administrației publice locale în sprijinirea desfășurării activității dumneavoastră?
După gradul de clasificare (stele margarete)
importantă nesemnificativă semnificativă Total
Gradul de clasificare U.M.
Nr. Nr. Nr. Nr. %
2 stele/margarete Nr. 0 3 0 3 10%
3 stele/margarete Nr. 0 14 0 14 45%
4 stele/margarete Nr. 0 6 2 8 26%
5 stele/margarete Nr. 1 3 2 6 19%
Nr. 1 26 4 31 -
Total
% 3% 84% 13% - 100%
Reziduul Standardizat
2 stele/margarete Nr. -0,31 0,31 -0,62
3 stele/margarete Nr. -0,67 0,66 -1,34
4 stele/margarete Nr. -0,51 -0,27 0,95
5 stele/margarete Nr. 1,83 -0,91 1,39
10,64 p > 0,1(*)
Chi-Pătrat Calculat = 10,63
Valoarea Critică (teoretică) = 12,59 p > 0,05(**)
Grade de libertate (df) = 6 16,81 p > 0,01(***)
Cramer’s V = 0,41 Pearson’s C = 0,51
Source: Data processing from the questionnaire

Analizând punctul de vedere al reprezentanților pensiunilor agroturistice neautorizate cu privire

la modul în care se implică administrația publică locală în susținerea activității turistice, în
funcție de autoevaluarea gradului de clasificare al reprezentanților pensiunilor agroturistice
neautorizate, se remarcă faptul că, 45,16% dintre reprezentanții pensiunilor agroturistice
neautorizate care s-au autoevaluat la 3 stele/margarete sunt de părere că implicarea administrației
publice este una nesemnificativă, 6,45% din totalul respondenților care s-au autoevaluat la 4 și 5
stele/margarete sunt de părere că implicarea autorităților publice este unua semnificativă și doar

59
3,23% din totalul reprezentanților pensiunilor autoevaluate la 5 stele spun că implicarea
autorităților publice locale este una importantă (Tabelul nr. 7).
Analizând opinia reprezentanților pensiunilor agroturistice neautorizate cu privire la motivul
pentru care au ales să funcționeze fără autorizație, 55% dintre reprezentanții pensiunilor
agroturistice care au răspuns la chestionar, spun că, motivul principal pentru care au ales să
funcționeze fără autorizație este legat de faptul că încasările din activitatea turistică sunt foarte
mici, 35% dintre reprezentanții pensiunilor agroturisitice neautorizate sunt de părere că nivelul
birocratic i-ar împiedica să-și obțină autorizarea, în timp ce doar 10% din cei care au răspuns
chestionarului spun că nu și-au obținut autorizația din cauza nivelului taxelor aplicate de către
administrațiile publice locale (Tabelul nr.8).

Table no. 8 The structure of representatives opinion of the unauthorized rural tourism pensions on why that works
without authorization according to the self classification level
Care e motivul pentru care ați ales să funcționați fără autorizație?
După gradul de clasificare (stele/margarete)
nivelul nivelul scăzut al nivelul taxelor
Total
Gradul de clasificare U.M. birocratic încasărilor din turism aplicate
Nr. Nr. Nr. Nr. %
2 stele/margarete Nr. 0 1 2 3 10%
3 stele/margarete Nr. 5 8 1 14 45%
4 stele/margarete Nr. 3 5 0 8 26%
5 stele/margarete Nr. 3 3 0 6 19%
Nr. 11 17 3 31 -
Total
% 35% 55% 10% - 100%
Reziduul Standardizat
2 stele/margarete Nr. -1,03 -0,50 3,17
3 stele/margarete Nr. 0,01 0,12 -0,30
4 stele/margarete Nr. 0,10 0,29 -0,88
5 stele/margarete Nr. 0,60 -0,16 -0,76
10,64 p > 0,1(*)
Chi-Pătrat Calculat = 13,32**
Valoarea Critică (teoretică) = 12,59 p > 0,05(**)
Grade de libertate (df) = 6 16,81 p > 0,01(***)
Cramer’s V = 0,46 Pearson’s C = 0,55
Source: Data processing from the questionnaire

CONCLUZII

Prin testarea statistică a opiniei reprezentanților pensiunilor agroturistice neautorizate

(Chi-Pătrat = 13,32**; Valoarea Critică = 12,59 la o probabilitate de p>0,05), privind motivul
pentru care funcționează fără autorizație în funcție de autoevaluarea gradului de clasificare
60
declarat, se observă că există o asociere semnificativă între motivul pentru care au ales să
funcționeze fără autorizație și gradul de clasificare autoevaluat pe problema analizată iar din
analiza lui R (Reziduul standardizat) se observă diferențe semnificative în ceea ce privește
răspunsul oferit de reprezentanții pensiunilor autoevaluate la 2 stele/margarete care au ales să
funcționeze fără autorizație din cauza nivelului taxelor existente, permițându-ne să formulăm
concluzia că opinia reprezentanților pensiunilor cu privire la motivul pentru care au ales să
funcționeze fără autorizație este influențată de gradul de clasificare autoevaluat de către
aceș[Link] asemenea, prin interpretarea lui Pearson’s C, respectiv Cramer’s V, în cazul de față se
poate spune că între opinia reprezentanților pensiunilor privind motivul pentru care au ales să
funcționeze fără autorizație și gradul de clasificare autoevaluat (Pearson’s C = 0,46; Cramer’s V
= 0,55), există asociere între aspectele analizate, opinia reprezentanților pensiunilor agroturistice
privind motivul pentru care au ales să funcționeze fără autorizație este influențată de gradul de
clasificare autoevaluat de către aceștia.

BIBLIOGRAFIE
REFERENCES
1. Alecu Ioan Niculae, Constantin Marian, Agroturism şi marketing agroturistic, Editura Ceres, Bucureşti,
2006, pag.275...
2. Alecu Ioan Niculae, ş. a - Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti 2000;
3. Alecu I. N., ş, a - Managementul agricol în România. Trecut, prezent şi viitor - Ed. Ceres, Bucureşti 2002;
4. Alecu I. N., ş.a - Managementul exploataţiei agricole„ – Ed. Ceres, Bucureşti 2001;
5. Amerein P.şi colaboratorii,1996, Marketing, pag.20, Editura Nathan, Paris
6. Antonescu Daniela și colab,2014,Dezvoltarea durabilă a agroturismului în Uniunea Europeană și în
România, [Link]/DEZVOLTAREA%20DURA
7. Ardelean George-Daniel, 2013, Marketing, Partea I: Bazele Marketingului,
[Link]/cursuri/...//An%20I/Sem...//[Link]
8. Balaure V. (Coord.), "Marketing", Ed. Uranus, București, 2000, pag. 125-129
9. Băcescu - Cărbunaru Angelica și colab., 2013, Metode utilizate în analiza variațiilor sezoniere a seriilor
cronologice, Revista Română de Statistica nr 3/2013.
10. Bălăcescu Aniela, 2012, Analiza statistică a circulaţiei turistice şi a capacităţii de cazare în funcţiune în
perioada 2000 – 2009 în judeţul Braşov, analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Nr. 3/2012.
11. Blajovici Liliana,2003, „Cercetări privind dezvoltarea turismului şi agroturismului în condiţiile extinderii
Uniunii Europene”, Teza doctorat, USAMV, București.
12. Blanca Gracia Henche, - Marketing în turismul rural, Ed. Irecson, București, 2004
61
13. Bold I., Buciuman E., Drăghici M., 2003, Spaţiu rural - definire, organizare, dezvoltare, Timișoara, Ed.
Mirton
14. Botez G., Lupu N., Îndrumător pentru turismul rural, ed. Rentrop și Straton, București, 1998.
15. Bran Florina, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia Turismului şi Mediul înconjurător, Editura
Economică, 1998, Bucureşti, pag.128
16. Bran Florina, Simon Tamara, Dinu Marian, 1997,Turismul rural - modelul european, Editura Economică,
Bucureşti
17. Brezuleanu Stejărel, 2006, Management agroturistic, [Link]
in-Agroturism
18. Brown,L., Probleme globale ale omenirii, 1997,Ed.,Tehnică, București, pg. 23
19. Buhociu Liviu, Buhociu Cătălin-Adrian ,Apa şi agricultura în perspectiva dezvoltării
omenirii,[Link]
20. Cepoiu N. Metode statistice aplicate în experientele agricole și statistice, [Link]-Silvica, București 1968
21. Cibotariu Irina Ştefana, Efectul de antrenare a turismului, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava,
Sistemul fiscal şi fiscalitatea europeana - Asociaţia .pdf,[Link]/documente/lista
%[Link]
22. Cocean, P.,1996, - Geografia turismului, Ed. Ceres, Bucureşti.
23. Cosmescu I.,1998, Turismul - fenomen complex contemporan, Ed Economica, 973-590-057-2
24. Cozniuc O.,2010, Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, Note de curs, Bălţi.
[Link]/tinread/fulltext/cozniuc/tehn_inf.pdf.
25. Cretu Daniela, 2008, Înființarea și conducerea unei gospodării agroturistice, Ed. Agora, Călărași, 2008,
ISBN 978 - 953 -5423 -27 -6.
26. Creţu Romeo Cătălin, 2012 - Legislaţie în alimentaţia publică şi agroturism, Editura CERES, Bucureşti.
27. Crețu Romeo Cătălin, 2012 - Resurse agroturistice, Editura CERES, Bucureşti.
28. Dan Adrian.2007, Dezvoltare comunitară, Suport de curs, anul III, Asistență Socială,
[Link]
29. Deaconu Alexandrina, Lefter Cornelia, 2007, Întreprinderea din Uniunea European, Simpozion 23 Nov
2007 Ro Vol2, [Link]
30. Dernoi L.A.,1983, „Situation actuelle du tourisme rural en Europe”. Rapport Nr. 2,AGRIIStructu-res
agraires et la rationalisation des exploitations. FAO/ECEIWP.3/12 Nations Unies New York.
31. Drăghici M.I., 2010, « Cercetări privind dezvoltarea agroturismului de-a Lungul Dunării din Regiunea Sud-
Muntenia », Rezumat Teza doctorat, USAMV, București.
32. Draghici M., Mara Fl.,Indicatori statistici ce caracterizeaza productia animala de carne la nivelul tarii și a
judeţului Teleorman pe perioada 2000-2008, Sesiune ICADER, 2010.
33. Drăghici Manea, Necula Raluca, Necula Diana, 2013, „ The innovation impact evolution on family activity
from agricultural holdings from Buzău County”- Simpozionul Ştiinţific Internaţional - " Post Crisis Economy:
Challenges and Opportunities ",17-18 May 2013 , Universitatea „Lucian Blaga” ,Section „ Management New
Coordinates and Chalenges” , ISBN 978-606-12-0323-9, Sibiu, Conference Proceedings Citation Index by Thomson
Reuters – ISI Proceedings.
34. Fenişer Fl. Agroturism suport de curs, [Link]
35. Florescu Georgiana și colab. , 2005, Economie Agroalimentară și Agrosilvica, București,
[Link]
36. Gheorghilaş Aurel, 2014, Geografia turismului, Universitatea din București Editura CREDIS,
Geografia_Turismului.pdf, [Link]/prof/ene.../23_12_37_091_Geografia_Turismului.pdf.
37. Giurgiu Claudia, 2013, Tehnici de marketing în dezvoltarea rurală Studiu de caz - Zona Călăţele, Judeţul
Cluj, Teza doctorat, Rezumat, [Link]/files/teze/2013/[Link] .
38. Glăvan Vasile, Agroturism. Ecoturism, editura Alma Mater, Sibiu, 2002
39. Gogonea Manuela Rodica,2005, ,Metode statistice , Aplicate în analiza turismului rural, Teză de doctorat,
ASE.
40. Iarca (Stănescu) Denisa Mihaela,2007, Teza doctorat, Cercetări în domeniul estimării calităţii şi eficienţei
serviciilor în turism, ASE.
41. Ionescu Ana Luiza, 2014, Capitolul 1 Conceptul şi funcțiile agromarketingului,
https:/[Link]/5963999/Capitolul 1- Conceptul si functiile_agromarketingului.
42. Iosifescu, M., ş. a., 1985, Mică enciclopedie de statistică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, p.
382.

62
43. Iova, Radu Andrei - Valorificarea durabila a resurselor locale din spațiul rural, prin agroturism ,pg.143-
149- Simpozionul internațional cu tema –Competitivitatea agriculturii românești în procesul de integrare europeană-
Ed. ARS ACADEMICA, București 2009, ISBN 978-606-8017-25-9.
44. Isfănescu A și colab. Analiza economico-financiară, ASE, Cursuri în format digital, [Link]
[Link]/biblioteca/[Link]?id=75.
45. Higgins R.C., Analysis for Financial Management, Business One Irwin, 1992.
46. Jean Simon,1991, „Le tourisme en milieu rural. perspectives et limites. Essai sur le tourisme de Ia RU-
REALITE”. Aout 1991, vol 1. Tourisme-Espace-Rural (TER).
47. Jugănaru M., 1998, "Teorie și practica în cercetarea de marketing", Ed. Expert, București, pag. 36-47.
48. Kotler Philip, Gary Armstrong, John SAUNDERS, Veronica Wong,1998,Principiile marketingului, Editura
Teora, Bucureşti.
49. Lahovari, George Ioan (1899), Marele Dicționar Geografic al României.
50. Manole Victor, și colab, 2011, Strategia oceanului albastru pentru piața vinului românesc, Conferinţa
ştiinţifică internaţională „Sustainable agriculture and rural development in terms of the Republic Serbia
strategic goals implementation within Danube Region”, Novisad, Jurnalul Economics of Agriculture,Special
Issue -2, II Book, pag. 305-310.
51. Merce, E., ş. a., 2010, Prelucrarea statistică a datelor, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca.
52. Micu Adrian, 2009, Managementul serviciilor publice, Universitatea Galați,
[Link]/app/.../Managementul+serviciilor+[Link]?t.
53. Mihăiţă N.V.,ş.a., 2013, Relaţiile statistice puternice, ascunse, false și iluzorii [Link]
[Link]/biblioteca/[Link]?id=388&idb=, accesat 22.03.2013.
54. Minciu R.,2000,Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000.
55. Muhcin Silvia, 2014,Marketing în turism-servicii, [Link]
Turism-Servicii
56. Munteanu - 1996 - „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”
57. Necula Diana Maria, 2012, Chestionar individual turistic și agroturistic.
58. Necula Diana Maria, 2012, Chestionar vizând infrastructura comunelor în perspectiva unei dezvoltări
turistice.
59. Necula Diana, 2012, “ The evolution of the agroturistic pensions in Buzau county, period 2004-2011 ”,
Simpozionul international”Agrarian Economy and Rural Development – Realities and Perspectives for Romania”
11-13 Oct., 2012- ICEADR, Bucureşti, volumul 3 , pag 244-247, ISSN-2285-6803, EBSCO,
EconPapers,ProQuest,RePec, SSRN.
60. Necula Raluca, Necula Diana, Drăghici Iulian, 2010, “Agricultural innovation for environmental
protection”, 10th International Symposium “Prospect of Agriculture and Rural Area Development in the Context of
Global Climate Change”, 20-21 may 2010, USAMV – Bucureşti , pag 141-145, Vol.10(1)/2010 , ISSN 1844-5640,
BDI.
61. Nistoreanu P, Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, 2003
62. Nistoreanu Puiu, Ecoturismul și turismul rural, editura ASE, 2002
63. Oroian Maria, Ghereş Marinela, Economia şi managementul turismului,, Ed. Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-
Napoca, 2013, [Link]/.../PA%20ELR0105%20EAM%20RO%20Turism...
64. Palicica Laura Ioana, Palicica Maria, 2005, Resursele Umane și pregătirea forţei de muncă din mediul
rural Editura, Orizonturi Universitare, Timișoara
65. Palmer A, 1994,Principles of Services Marketing, Mc. Graw-Hill Book Co, London, 1994, p8 (citat de
Iarca Denisa Mihaela, 2007)
66. Patine Valery, 1993,„Image du patrimoine et consommation touristique”, citat de Florescu Georgiana și
colab. , 2005, Economie Agroalimentarasi Agrosilvica, București,
67. Pǎunescu D.,1986, Turism şi agrement. Revista: „Actualitǎţi în turism” nr. 1/1986
68. Pota Madona Maria, 2010, Cercetări privind potențialul agroturistic al zonei de șes a județului Arad,
Universitatea de Ştiinţe Agricole și Medicină veterinară a Banatului Timisoara Facultatea de Management Agricol,
Rezumat Teza doctorat, [Link]/rezumat/[Link]
69. Radu Rey,1985, „Civilizaţie montană”. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
70. Rebega Lucia Elena, Dezvoltarea durabilă a turismului în judeţul Sibiu, Teză de doctorat, Bucuresti,
[Link]/.../Doctorate2012Mai/...%20Dezvoltarea%20durabila%2...
71. Robu V., Anghel I, Şerban E.C., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti 2014, pg. 62,
pg. 83.
72. Rotariu Ilie, 2004,Globalizare şi turism , cazul României, Ed Continent,
[Link]/documents/books/globalizare%20si%[Link]
63
73. Rusen, Gheorghe (2008). Bâsca – Penteleu. Așa cum a fost. Buzău: Editura MAD Linotype. ISBN 978-
973-7764-12-6.
74. Smedescu D. Ștefan P., Cutaș C., 2013, Rural tourism in Romania – a marketing perspective, Scientific
Papers Series Management, Economic Engineering Agriculture and Rural Development, Vol. 13, Issue 1, ISSN
2285-3952, UASVM Bucharest;
75. Smedescu I. Dragoș – Ion, 2013, ”Cercetări privind promovarea și valorificarea agroturismului în regiunea
Sud-Vest Oltenia”, Teza doctorat, USAMV București
76. Snak Oscar, Petre Baron, Nicolae Neacşu, 2003,Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti, pag.74,
pag. 182.
77. Ştefan Mitrache şi colab.,1996, „Agroturism şi tourism rural”, FRDM. Bucureşti.
78. Talabă Ioan, coord, 2011, Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile, actualitate şi
perspective, ICES „Gheorghe Zane”, VOLUMUL XXII,
[Link]
79. Tălângă C., 2014,TURISM RURAL , 2014, Note de curs,Facultatea de Geografie,
[Link]/prof/.../23_13_01_317_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf
80. Tobă Daniel, Macroeconomie, Universitatea Craiova, [Link]/curs/macroeconomie_dtoba.pdf
(accesat la feb 2013).
81. Tomescu Ada Mirela,2000, Calitatea produsului turistic, pag.16, Editura Univ. din Oradea, 2000.
82. Trella Adrian,2009, Montanologie, note de curs, Universitatea De Vest „Vasile Goldiş” din Arad Facultatea
de Inginerie, [Link]/doc/49632587/Turism-montan.
83. Turcu Daniela, Weisze Janeta, 2008, Economia Turismului Editura Eurostampa Timișoara,
[Link]/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.[Link].
84. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti 2005,
pg. 272-273.
85. Willliams Shaw, 1997, citat de Dinu Mihaela,- Geografia turismului, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2002.
86. Zikos Konstantinos, Preşedintele Organizaţiei Naţionale Elene de Turism (EOT), Turismul:abordari noi,
provocari noi, Marketer, [Link]
87. *** Agenda Comunelor din România, 2012, Orizonturi 2020, Asociația Comunelor din România, p. 88,
Agenda_Comunelor_2012.pdf Adobe Reader, accesat 05.05.2013.
88. *** Analiza indicatorilor ce caracterizeaza activitatea de productie și comercializare,
[Link]
89. *** ANEXA nr.1.5 la normele metodologice, Hotărâre nr. 1267/2010, privind eliberarea certificatelor de
clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, [Link]/wp-content/uploads/2013/09/HG_1267_2010.docx
90. *** Build Free Website of your own on, Tripod, [Link]
91. *** Cadru de dezvoltare a turismului rural și agroturismului,
[Link]
92. *** Comune cu potential turistic, Fonduri europene, 2014,
[Link]
93. *** Consiliul Judeţean Tulcea, Strategia de Dezvoltare și Promovare a Turismului și a Agroturismului
2010 – 2015,(Accesat ian 2015), Strategie turism [Link]- Adobe Reader.
94. ***Creşterea demografică, [Link]
95. ***„Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”.
[Link]. Accesat la 3 ianuarie 2013.
96. *** Dex camping-definiție, 2014,[Link]
97. *** Factorii care influențează Economia Turismului Rural,
[Link]
(accesat aprilie 2013).
98. *** Geografia României, 2014, [Link]
99. *** Ghidul Solicitantului „Încurajarea activităţilor turistice”,2012, MĂSURA 313, MADR, [Link]-
[Link]/res/filepicker_users/.../16_Ghid_Mas_313.pdf.
100. *** Google Inc. Google Maps – Comuna Murighiol. Cartografiere de Google, Inc. Accesat la 5 septembrie
2014.
101. *** Google Inc. Google Maps – Comuna Crişan. Cartografiere de Google, Inc. Accesat la 6 septembrie
2014.

64
102. *** [Link], [Link], [Link]
camping.r[Link] =opera&ie=UTF-
8&oe=UTF-8).
103. *** INS - Buletin statistic lunar judeţean – ediţiile 2007-2015,
[Link]
104. *** Lansarea proiectului ANTREPRENORIAT TURISTIC RURAL, 2014, Comunicat de presă post
conferință, [Link]
proiectului-antreprenoriat-turistic-rural/.
105. *** Legea nr. 145/1994, [Link]
106. *** Legea nr. 2/1968”. [Link]. Accesat la 29 februarie 2012.
107. *** „Legea nr. 3/1968”. [Link]. Accesat la 1 ianuarie 2013.
108. *** “Legea nr. 145/1994”, [Link]
109. ***„Legea nr. 2/1968”. [Link]. Accesat la 29 decembrie 2012.
110. *** MADR, 2014, Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020,
[Link]/...rurala/.../strategia-de-dezvoltare-rurala-2014-2020-ver.
111. *** Marketingul turismului rural, 2014, [Link]/alter-agro/pdf/[Link].
112. *** Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007-2026.

65