CEDES Certatare Dezvoltare

CEDES CERCETARE-DEZVOLTARE

Proiect de absolvire a cursului:

AGENT DE TURISM - GHID

Absolvent: Brsoianu Iulian Andrei

Bucureti 2013

CEDES Certatare Dezvoltare

Titlul proiectului

Potenialul turistic al judeului Vlcea i posibiliti de valorificare a acestuia

CEDES Certatare Dezvoltare

CUPRINS Introducere.................................................................. 4 Capitolul I - Potenialul natural.......................................6 Capitolul II - Potenialul antropic..................................17

Concluzii.....................................................................24
Bibliografie: 1. Parcul Naional Buila Vnturaria Studiu de fundamentare tiinific 2. Prvulescu, E (2009), Bazinul hidrografic al Oltului n spaiul Carpailor Meridionali i al Subcarpailor Getici studiu de geografie uman i economic, (rezumatul tezei de doctorat) 3. Travel Biz, Judeul Vlcea, Ghid turistic 4. Valorificarea potenialului turistic al judeului Vlcea, Academia de Studii Economice Bucureti, Facultatea de Comer, 2010

5. http://www.cozia.ro/turism.html

6. www.buila.ro/ 3

CEDES Certatare Dezvoltare

Introducere
Judeul Vlcea se bucur de forme de relief variate, fapt ce l transform ntr-un microcosmos al rii. Aproximativ jumtate din teritoriul su este acoperit de pduri de stejar, fag, conifere sau alt vegetaie forestier. n partea nordic, munii reprezint peisajul dominant, cu nlimi de peste 2,200 metri. Prima meniune a judeului Vlcea apare pe data de 8 ianuarie 1392 n Cronicile Mnstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul rii Romnesti, Mircea cel Btrn, este nc pstrat. n Romnia pitoreasc, Alexandru Vlahu afirma faptul c generoasa natur a dat plaiurilor vlcene cu amndou minile din toate frumuseile si din toate comorile cu care-i nzestrat ara Romneasc. Asezare geografic Judeul Vlcea este situat n partea central-sudic Romniei fiind intersectat de paralela de 45 latitudine nordic si de meridianul de 24 longitudine estic. Situat de-a lungul bazinului mijlociu al rului Olt, judeul se ntinde pe o suprafa de 5.765 km (2,42% din suprafaa rii) si se nvecineaz cu judeele Alba si Sibiu la nord, judeul Arges la est, judeul Olt la sud si sud-est, judeul Dolj la sud-vest, judeul Gorj la vest si judeul Hunedoara la nordvest.

Poziia judeului Vlcea n cadrul Romniei,sursa: Google Maps 4

CEDES Certatare Dezvoltare

Harta economic a judeului Vlcea

CEDES Certatare Dezvoltare

Capitolul I - Potenialul natural

Relief Judeul Vlcea prezint un relief variat cu circa 33% muni (incluznd si depresiunea Lovistea), 20% dealuri si depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane si 2% lunci, fiind marcat de pronunate fragmentri, dispus n trepte de la N la S pe o diferen de nivel de 2274 m (ntre vrful Ciortea de 2426 altitudinea maxim si lunca Oltului, aflat la 152 m alt. n aval de Drgsani). Zona montan ocup treimea nordic a judeului Vlcea si este reprezentat de creasta principal a M-ilor Lotrului, partea vestic a M-ilor Fgras, Munii Coziei si Cpnii si Depresiunea Lovistea. Zona subcarpatic se caracterizeaz printr-un relief puternic fragmentat de numeroase vi cu direcia general nord-sud. Se caracterizeaz printr-un relief colinar cu altitudini cuprinse intre 600-800 m, avnd urmtoarele subdiviziuni: Muscelele Argesului, Subcarpaii Vlcei si Subcarpaii Olteniei. Suprafeele relativ netede sunt reprezentate prin depresiunile subcarpatice Horezu si Jiblea, valea larg a Oltului si luncile principalilor si aflueni. n cadrul acestora sunt concentrate majoritatea localitilor, cele mai importante ci de comunicaie, precum si cele mai importante activiti economice bazate pe valorificarea resurselor teritoriului. Piemontul Getic formeaz treapta colinar joas a judeului fiind alctuit din platouri piemontane care se lesc pe msur ce coboar spre sud. Acestea sunt separate de vi largi cu lunci si terase mrginite de versani puternic sau moderat nclinai.

Harta hipsometric, realizat dup DEM-ul Romniei n programul Global Mapper 6

CEDES Certatare Dezvoltare

OBIECTIVE TURISTICE 1. Parcul Naional Buila Vnturaria Masivul Buila-Vnturaria, prin potenialul su deosebit, ntrunste condiiile optime dezvoltrii si practicrii turismului n diferite forme: turism montan, turism stiinific, agroturism, turism cultural, turism monahal, etc. Desi infrastructura nu este dezvoltat dect n mic msur, exist totusi un minim necesar desfsurrii activitilor turistice. Cu toate aceast insuficien a infrastructurii, zona este foarte cutat si vizitat de turisti. Din punct de vedere al infrastructurii existente zona dispune de: reea de drumuri de acces destul de bine pus la punct, cuprinznd drumul naional 67 Rmnicul Vlcea Trgu Jiu, care trece prin sud-vestul masivului, la mic distan de acesta, drumul judeean Rmnicul Vlcea Olnesti, drumurile comunale asfaltate care se ramific din aceste principale artere spre localitile Costesti (Bistria si Pietreni), Brbtesti si Cheia, reeaua de drumuri forestiere axat pe vile rurilor Bistria, Costesti, Otsu, Cheia si Olnesti si o reea destul de bine pus la punct de trasee turistice amenajate si marcate corespunztor. Reeaua unitilor de cazare cuprinde uniti hoteliere n Rmnicu Vlcea, Bile Olnesti si Horezu, cteva pensiuni turistice n localitile Horezu, Costesti, Brbtesti, Cheia si Olnesti, precum si de uniti de cazare la standarde ridicate n mnstirile Bistria si Horezu si mai modeste n toate celelalte. n zona montan nu se afl dect un singur refugiu turistic, cel de la Curmtura Builei, unde se poate dormi n condiii de bivuac, ca si n stnile si cantoanele silvice. Prin structura si conformaia sa, Masivul Buila-Vnturaria prezint condiii foarte bune pentru practicarea escaladei, aici fiind att trasee amenajate si cunoscute de ctre crtori, ct si alte zone propice practicrii acestui sport, neamenajate, dar cu un potenial deosebit n acest sens. Dintre zonele n care sunt amenajate trasee de escalad, n ordinea amplorii activitilor de amenajare-reamenajare, ct si al gradului de cunoastere si de cutare de ctre sportivi, menionm zona Cheilor Cheii, zona Cheilor Olnestilor, zona Cheilor Bistriei si a Cheilor Costesti.

Localizarea parcului naional

CEDES Certatare Dezvoltare

Parcul Naional Buila Vnturaria Harta traseelor turistice 8

CEDES Certatare Dezvoltare

Parcul Naional Cozia Zona Parcului Naional Cozia si a vecintilor acestuia este cunoscut ca o destinaie turistic important n Romnia, care prin potenialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faun, flor, etc) si antropic (mnstiri, monumente istorice, ), reprezint o destinaie interesant att pentru turistii din ar, ct si pentru turistii din strintate. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in eviden c un numar de aproximativ 50.000 turisti pe an au vizitat aceast zon, dar numarul lor a crescut foarte mult, chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Principalele motivaii fiind: - drumeii, plimbri in natur; - practicarea unor sporturi, organizarea de expediii, tabere si concursuri in aer liber; - vizitarea unor lcase de cult, locuri si monumente istorice; - vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, (Defileul Oltului, Cheile Lotrisorului, Cascada Gardului, Bulzul); - insusirea unor cunostine despre natur (in general elevi si studeni); O parte din vizitatorii care frecventeaz in general locurile mai accesibile de la intrrile in parc sunt sosii in zon pentru tratament balnear n Staiunea Climanesti Cciulata-Cozia.

1. Turism montan Cltoriile n natura din zona montan a PNC, pe traseele turistice si potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului n acest parc naional. Programele turistice sunt in general de 1-3 zile. 2. Sportiv Practicarea unor sporturi ( crri, snius, ciclism, srituri cu parasuta, lansri cu parapanta, sporturi nautice, etc,.), cstig tot mai muli amatori in zona PNC. 3. Agroturismul si turismul rural. Zonele agroturistice ale localitailor Perisani, Sltrucel, Berislavesti, Racovia au un mare potenial turistic, beneficiind de ambiana montan pitoreasc si nepoluat, cu factori naturali de mediu care le recomand ca pe niste interesante destinaii de cunoastere a spaiului rural montan romnesc, a tradiiilor si obiceiurilor culturale, a datinilor strbune, care dau savoare vieii rurale din aceste locuri. 4. Balnear Factorii de cur din staiunea Climnesti- Cciulata- Cozia, atrag o mulime de vizitatori care isi completeaz timpul petrecut n zon si cu vizite n PNC. 5. Turismul stiinific. Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, provenii n general din mediile universitare si academice. Acestia sunt interesai n completarea cunostinelor despre natur pentru realizarea unor lucrari stinifice. 6. Turismul pentru reuniuni si congrese. n staiunea Climnesti-Cciulata-Cozia se organizeaz o mulime de simpozioane, cursuri de perfecionare si pregtire, workshop-uri, olimpiade, etc, cu participani din ar si strintate. O parte dintre aceste programe au n completare si iesiri n natura din zona PNC pentru vizitarea unor obiective (ex. vizitarea cascadei de pe Valea Lotrisor) sau a mnstirilor (ex. Vizitarea Mnstirii Stanisoara).

CEDES Certatare Dezvoltare

Harta turistic a masivului Cozia (http://www.profudegeogra.eu/harta-turistica-a-muntilorcozia-carpatii-meridionali/)

10

CEDES Certatare Dezvoltare

Cheile Lotrisor Parcul Naional Cozia

Parcul Naional Buila Vnturaria 11

CEDES Certatare Dezvoltare

Potenialul climatic Zona n care se situeaz judeul se caracterizeaz printr-un climat temperat continental moderat, cu ierni lungi si friguroase si veri scurte. Clima este mai umeda n zonele nalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai reduse n zonele joase. n ultimii ani, n judetul Vlcea s-a nregistrat temperatura minima absoluta de -32,2oC (Obrsia Lotrului - 17.02.1993) si cea maxima absoluta de 41oC (Blcesti 04.07.2000).. Media anual a temperaturii este de +10,2C, iar regimul anual al precipitatiilor variaza ntre 600 si 1.200 mm. Temperatura aerului reprezint elementul meteorologic cel mai important, ce d nota caracteristic a climatului pentru orice areal. n zona montan trsturile climatice sunt o consecin direct a poziiei acestui spaiu n cadrul grupelor montane Fgras - Parng, fapt ce ncadreaz respectivul teritoriu n sectorul de clim continental. Aceasta este zona cu cele mai mari diferene de altitudine fapt ce se reflect si n diferenele nregistrate la nivelul temperaturii medii anuale care oscileaz ntre izotermele de 90 si 20 C. Pentru zona subcarpatic, temperatura medie anual este de 80 C, caracteristice fiind inversiunile de temperatur. Temperatura medie anual nregistreaz 10,40C la Rmnicu Vlcea si 10,10C la Bile Govora. Temperatura medie anual creste dinspre nord spre sud, de la -20C pe creasta Fgrasului la 60C la contactul munte-deal si la peste 100C la vrsarea Topologului. Trecerea temperaturii medii zilnice peste pragul de 50C marcheaz nceputul primverii si se produce la 16 martie la Rmnicu Vlcea, mai trziu fa de Trgu Jiu si mai devreme dect la Curtea de Arges. Toamna temperaturile medii depsesc 110C, artnd un anotimp clduros, mai ales la vest de Olt datorit circulaiei sudice predominante, ndeosebi n prima jumtate a lunii octombrie.Toamna coborrea temperaturii sub pragul de 50C se realizeaz la 19 noiembrie la Rmnicu Vlcea. Temperaturile minime absolute se datoreaz invaziilor de aer polar arctic care staioneaz la sud de Carpai, nregistrnd valoarea de -27,50C la Rmnicu Vlcea la 25 ianuarie 1963. Temperatura maxim absolut, n acelasi interval de timp s-a nregistrat la R mnicu Vlcea de 40,60C, n zilele de 4-5 iulie 2000. ianuarie 1963. Temperatura maxim absolut, n acelasi interval de timp s-a nregistrat la Rmnicu Vlcea de 40,60C, n zilele de 4-5 iulie 2000. ianuarie 1963. Temperatura maxim absolut, n acelasi interval de timp s-a nregistrat la Rmnicu Vlcea de 40,60C, n zilele de 4-5 iulie 2000. Fig. 6 Harta climatic

12

CEDES Certatare Dezvoltare

Potenialul apelor de suprafa si de adncime Apele subterane Principala surs de alimentare a apelor freatice o constituie regimul pluvio nival. Acest lucru influeneaz nivelul apelor freatice ce variaz de la o perioad la alta a anului, n funcie de volumul precipitaiilor atmosferice. Astfel, n perioada de toamn si primvara, cu ploi abundente, debitul si nivelul acestora cresc, fcndu-si totodat apariia un numr mare de izvoare temporare pe versanii mai nali ai vilor, care n perioada secetoas seac. La Climnesti sunt izvoare sulfuroase, clorurosodice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene folosite att n cura intern ct si n cea extern pentru tratarea bolilor aparatului digestiv, cilor urinare, reumatism, boli ale ficatului si boli profesionale. Este cea mai mare dintre staiunile vlcene, dup capacitatea de cazare si de vizitatori. Dac adgm poziia sa favorabil pe drumul european E 81 si accesul spre zona montan a Cpnii si Coziei, ntrevedem principalele direcii de dezvoltare durabil. La Bile Govora, izvoarele cu ape minerale au fost descoperite ntmpltor, foarte trziu, n jurul anului 1860, cnd ranul Gheorghe Ciurea din Cernelele sap un pu si constat cu deziluzie si uimire c apa arde, prin urmare nu este bun de but. Apele minerale clorurosodice, iodurate, bromurate, clorurosodice sulfuroase si apele minerale slab concentrate, ca si nmolul mineral antrenat din adncuri de ape sunt indicate n tratamentul afeciunilor aparatului locomotor, respirator, O.R.L., sistemului nervos periferic, bolilor de nutriie, ca boli asociate. ntr-un hrisov din 1760 se fac pentru prima dat referiri la izvoarele minerale din Olnesti. Apele minerale ncep s fie folosite de localnicii din Tisa, Comanca si Olnesti de pe la 1830, cnd sunt efectuate si primele analize si sunt menionate pe o hart pentru prima dat la 1832. n urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat c izvorul mineral nr. 24 din Bile Olnesti egaleaz sau depseste efectele apelor din zone cu renume cum ar fi Contrexville, Karlsbad, Martingni, Vittel, Evian si Tahanon. Izvoarele minerale nr. 3 si nr. 9 au caliti similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes. Izvorul mineral nr. 2 are aciune egal ori superioar apelor minerale de la Eaux Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains, Baden, Weisbaden si Achen. Apa folosit pentru bi - sursa mineral nr. 20 - depseste calitile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax si Eaux Bonn. STAIUNILE BALNEOCLIMATERICE BILE OLNETI Perla staiunilor vlcene, aflat la poalele Carpailor Me- ridionali, este renumit pentru cele 35 de surse de ape minerale cu nenumrate proprieti curative. Bioclimatul sedativ este benefic pentru persoanele cu afeciuni ale sistemului nervos, cauzate de stres i poluare

13

CEDES Certatare Dezvoltare

BILE GOVORA Staiune balneoclimateric de interes naional, una din cele mai bogate staiuni n ape iodurate i bromurate din Europa, iodul i bromul fiind de origine organic. Staiunea este recomandat persoanelor cu afeciuni respiratorii, reumatismale ale aparatului locomotor i ORL.

CLIMNETI - CCIULATA Staiune balneoclimateric, aflat pe malul drept al Oltului, este renumit pentru apele minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu i magneziu, cu proprieti curative. Staiunea dispune de instalaii pentru bi calde n cad sau bazin cu ap mineral, electrohidroterapie i kinetoterapie, aerosoli i inhalaii, bazine descoperite cu ap termal sulfuroas (n staiunea Cciulata), izvoare de ap mineral pentru cur intern, sli de gimnastic medical, saun, bazine de not situate chiar pe malul rului Olt.

SALINA OCNELE MARI La Ocnele Mari, sarea este exploatat din cele mai vechi timpuri, ns salina a fost deschis publicului larg pentru vizitare i cure de tratament doar de civa ani. Parcul turistic este compus din muzeu, restaurant, baruri, biseric, magazine de suveniruri, terenuri de fotbal, tenis sau baschet, mese de biliard, locuri de joac pentru copii. Program de vizitare: Luni - Vineri 10:00 - 17:00, Smbta - Duminica 09:00 - 17:00. 14

CEDES Certatare Dezvoltare

Reeaua hidrografic de suprafa n aval de confluena cu Cibinul, Oltul ptrunde n valea sa transversal reprezentat de defileul Turnu Rosu, unde are o cdere de 128 m pe distana de 80 km, pn la Rmnicu Vlcea (1,6 m / km). Defileul se poate mpri n dou sectoare principale: cel superior, ntre Turnu Rosu si Brezoi, se distinge prin cderi mai mici (1,38 m / km), iar cel inferior prin cderi mai accentuate (1,9 m / km). Lotrul (S=1024 km2, L=76,6 km) este unul dintre ruri1e carpatice 1ongitudina1e c1asice, exceptnd zona de izvoare, care s-a adaptat la o falie transversa1. Folosind o cdere de 800 m, hidrocentrala de pe Lotru are o putere instalat de 500 MW. Lacul de acumulare de la Vidra, cu un volum de aproximativ 350 000 000 m3, primeste nu numai apele Lotrului, fiind alimentat parial si de debite1e Jieului, Galbenului din bazinul Gilortului, izvoarelor Olteului, Cernei Olteu1ui, Luncavu1ui, Horezului, Latoriei. n ava1 de gura Lotru1ui, Oltul ptrunde n vastul su con de dejecie, mascat de terase si conuri1e de dejecie ale unor serii de aflueni sosii de pe versantu1 sudic a1 Munilor Fgras si culmea Cpnei. Zona subcarpatic este traversat de Olt ntre Jiblea si Rmnicu Vlcea, u1timul aflndu-se n culoarul subcarpatic depresionar extern. Din zona subcarpatic, din partea stng, O1tu1 primeste aflueni mici (Valea Satului, Smnicul, Aninoasa), n schimb dinspre crestele nalte ale extremitii vestice a Munilor Fgras soseste Topologul (S = 547 km2; L = 83,7 km), un reprezentant tipic al rurilor din Carpaii Meridionali. Olteul (S = 2474km2; L = 183,6 km) este colectorul principal al interfluviului Olt-Jiu. Bazinul su este ngust, puin dezvoltat n zona Munilor Cindrelului, unde si are obrsia (de la altitudinea de 1600 m), dar se desfsoar pe larg n zona subcarpatic si mai ales n cea piemontan.

Reeaua hidrografic, generat dup DEM-ul Romniei

15

CEDES Certatare Dezvoltare

Defileul Oltului

Cheile Olnetiului

Cheile Bistriei

Cheile Costetiului

Rul Latoria

16

CEDES Certatare Dezvoltare

Flor si fauna Diversitatea condiiilor fizico-geografice determin o mare varietate a nvelisului vegetal din spaiul judeului, unitile de vegetaie fiind dispuse n fsii ce se succed, n linii generale de la S la N. Zona pdurilor de foioase format din cerete si grnie, n mare parte defrisat, alterneaz cu culturi si pajisti stepizate. Etajul pdurilor de foioase este cel mai extins, fiind alctuit din gorunete ntlnite n zona colinar din dreapta Oltului, n mare parte nlocuite cu livezi, pduri de fag si gorun, pduri amestecate ce cuprind zona subcarpatic si versanii munilor. Etajul pdurilor de molid apare fragmentat pe masive montane, local ntlnindu-se plcuri de zad. n cadrul acestor etaje, datorit climatului blnd de adpost se ntlneste o mare varietate de elemente sudice precum: nucul, crpinia, mojdreanul. Din aceeasi cauz limita coniferelor urc mult n altitudine la 1300 m. Teritoriul judeului Vlcea dispune de o faun bogat si variat, etajat n funcie de relief si condiiile climatice. Fauna este reprezentat prin specii de pdure: urs, cerb, cprior, mistre, viezure, lup, cocos de munte, cerbul loptar si elemente mediteraneene: scorpionul carpatin, vipera cu corn. n zona alpin se ntlnesc psri si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpin, capra neagr, alturi de vipera comun si soprla de munte. Au fost identificate un numr de 54 de specii de flor si 67 specii de faun de interes naional, respectiv 7 specii de flor si 19 specii de faun de interes comunitar. La nivelul florei si faunei slbatice nu se constat dezechilibre ecologice, generate de dezvoltarea unei specii n detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost nregistrate calamiti sau incendii si nici alte fenomene, care s afecteze ireversibil fauna si flora slbatic protejat de lege n rezervaiile si parcurile naionale (Parcul Naional Cozia, Parcul Naional Buila-Vnturari, Munii Cpn) de pe teritoriul judeului Vlcea.

Harta vegetaiei 17

CEDES Certatare Dezvoltare

Campanula trahelium Trollius europaeus

Inachis io

Guster (Lacerta viridis) 18

CEDES Certatare Dezvoltare

Capitolul II - Potenialul antropic

Judeul Vlcea dispune i de un bogat i valoros potenial antropic, rezultat al istoriei i culturii poporului din acest spaiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizaiilor trecute, unele dintre ele unicate, bogia tradiiilor populare, creaia spiritual modern, realizrile tehnico-economice contemporane atest evoluia i continuitatea vieii pe meleagurile vlcene, alctuind un important fond cultural-istoric. Patrimoniul cultural vlcean se manifest prin 14 muzee, 10 expoziii permanente, 2 teatre, o filarmonic, 15 cinematografe, 280 biblioteci, 21 de librrii, 92 monumente i situri arheologice, 11 statui, 2 case memoriale, 2 cimitire ale eroilor, 492 biserici, 22 mnstiri i schituri . Vestigiile arheologice n categoria acestora, de menionat sunt: cetatea dacic de la Buridava i Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" - situat n comuna Deti i Castrul de la Titeti-Periani, acestea datnd din primele secole ale mileniului I. Monumente istorice, de arta i arhitectur Cele mai importante monumente i statui sunt n Rmnicu Vlcea: Monumentul Independenei Placa memorial dedicat revoluiei de la 1848 Obeliscul 1848 Bustul domnitorului Constantin Brncoveanu Bustul monumental Nicolae Blcescu Statuia lui Barbu tirbei Edificii religioase ncrctura religioas a judeului Vlcea este una de necontestat, aceasta zon adpostind un numr impresionant de lcauri de cult valorificate turistic. Printre acestea putem meniona: MNSTIREA COZIA O autentic podoab a arhitecturii bisericeti autohtone, Mnstirea Cozia reprezint una dintre cele mai impor- tante ctitorii ale Voievodului Mircea cel Btrn. Situat la 3 km de staiunea Climneti, pe malul drept al Oltului, ansamblul mnstiresc de la Cozia, ce poart hramul Sfnta Treime, a fost sfinit pe data de 18 mai 1388 i este unul dintre cele mai vechi i bine pstrate monumente din Romnia. 19

CEDES Certatare Dezvoltare

MNSTIREA HUREZI Una dintre cele mai pitoreti aezminte mnstireti din Romnia, Mnstirea Hurezi este cel mai reprezentativ complex de arhitectur definitoriu pentru "stilul brncovenesc", un monument istoric ce se afl pe lista patrimoniu- lui mondial UNESCO

MNSTIREA DINTR-UN LEMN Aezmnt monahal situat n comuna Frnceti, la 25 km de Rm.Vlcea, Mnstirea Dintr-un lemn are o istorie aparte. Legendele locului spun c ar fi fost constru- it prin anul 1653 din lemnul unui singur stejar n scorbura cruia, diaconul arab cretin Paul de Alep a gsit o icoan a Maicii Domnului, adpostit astzi n biserica de piatr.

MNSTIREA BISTRIA Ctitorie a boierilor Craioveti, Mnstirea Bistria aflat n comuna Costeti, sat Bistria, dateaz din jurul anului 1490. Mnstirea a fost distrus din temelii prin anul 1590, ca urmare a unei expansiuni a lui Mihnea Vod, ce lupta mpotriva Craiovetilor, i a fost refcut n tim-pul domniei lui Neagoe Basarab. Marele ban Barbu Cra- iovescu al Olteniei aduce de la Constantinopol cea mai de pre comoar a lcaului, moatele Sfntului Grigorie Decapolitul. Trupul sfntului nu a putrezit niciodat i s-a dovedit purttor de mari daruri: vindec bolile trupeti i sufleteti, aduce ploaia pe timp de secet, motiv pentru care acest lca este asaltat de numeroi pelerini. 20

CEDES Certatare Dezvoltare

Instituii i evenimente cultural-artistice O alt resurs turistic antropic de importan deosebit o constituie muzeele, amenajate n 16 uniti de profil n ntregul jude. Cel mai valoros tezaur muzeistic se afl la Muzeul Judeean de Istorie din municipiul Rmnicu Vlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Sunt adunate i expuse aici aproape 50.000 de mrturii care vorbesc despre existena neamului romnesc din cele mai vechi timpuri i pn n prezent. Un real interes l reprezint i celelalte uniti muzeale: Muzeul de Art "Casa Simian", Casa Memorial "Anton Pann" din Rmnicu Vlcea Memorialul "Nicolae Blcescu" din Comuna Milcoiu Colecia de arheologie Bujoreni Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Muzeul de arheologie i art bisericeasc "Gheorghe Petre" din Govora Muzeul Viei i Vinului i Expoziia "Gib I.Mihescu" din Drgani Complexul Muzeistic Mldreti Expoziia de arheologie de la Ocnele Mari MUZEUL MEMORIAL NICOLAE BLCESCU Conacul Blcetilor, o cas boiereasc romneasc ce dateaz din 1824, devine n anul 1968 un muzeu n memoria marelui istoric i om politic, Nicolae Blcescu. Radu Mandrea, strnepotul su, doneaz statului romn n anul 1948, conacul cu terenul i pdurea din jur, pen- tru a deveni o tabr de creaie pentru artiti. Astzi, muzeul cuprinde documente legate de viaa i activitatea conductorului Revoluiei de la 1848 din ara Romneasc. CULELE DE LA MLDRETI Monumente deosebite ale arhitecturii romneti, n care se mpletesc armonios elemente rneti din zon cu elemente ale unor construcii cu caracter de fortificaii. Complexul Muzeal Mldreti se afl n comuna Ml- dreti, la aproximativ 3 km de Horezu. Program de vizitare: vara (apr.-oct.) 10:00 - 18:00, iarna (nov.-mar.) 09:00 - 17:00, nchis n zilele de luni.

21

CEDES Certatare Dezvoltare

CASA MEMORIAL ANTON PANN Adpostit ntr-o cldire ce reprezint un monument de arhitectur urban, construit la jumtatea sec.XVIII, avnd foior i pivni, deine o expoziie ce a ncercat s puncteze peregrinrile pe meleagurile Vlcii din anii 1826-1828, 1836-1840 ale celui ce a rmas n contiina urmailor drept fiul Pepelei cel iste ca un proverb" si care a fost dascl de musichie" la coala organizat pe lng Episcopia Rmnicului. Expoziia a fost amenajat pentru a ilustra interiorul unei modeste locuine de trg de la mijlocul secolului al XIX-lea. Adresa: Str. tirbei Voda, nr. 4, Rm.Vlcea. Program de vizitare: 10:00-18:00 (apr.-oct.) / 17:00 (nov.- mar), nchis n zilele de luni. MUZEUL DE ART CASA SIMIAN Cldirea care adpostete Muzeul de Art a aparinut fa- miliei Simian originari din Slitea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de nclminte n Rm.Vlcea, la nceputul sec.XX. Casa beneficiaz de o structur arhitectonic specific, nsumnd dou tipuri de spaiu, unul punnd n valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construit n 1940, i un altul neutru, funcional pentru necesitile unei galerii de art, construit odat cu trans- formarea locuinei n muzeu. Muzeul de Art mai posed o bogat colecie de lucrri de grafic, desene i acua- rele. Anual, muzeul organizeaz expoziii de pictur i sculptur contemporan, iar n timpul verii, n curtea interioar, expun artiti plastici din localitate. MUZEUL DE ISTORIE Adapostit in cladirea fostei Scoli cu ceas, un edificiu reprezentativ pentru orasul Ramnicul, din sec.XIX. Colectiile expozitiei permanente sunt dispuse cronologic, dezvaluind vizitatorilor anii de vietuire neintrerupta pe aceste locuri, care se intind de-a lungul vaii Oltului, la poalele Carpatilor. Expozitia permanenta se deschide cu marturii arheologice din epoca paleolitica, neolitica si din cea a bronzului expuse intr-o realizare grafica moderna. 22

CEDES Certatare Dezvoltare

MUZEUL SATULUI VLCEAN BUJORENI Conturat sub forma unui sat muzeu, menit s reconstituie pe o suprafa de 8 hectare, imaginea funcional a unei aezri rurale tradiionale, cu toate instituiile sale social- culturale, muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoa- re ale sale: gospodrie-locuin, social-cultural al monu- mentelor de utilitate public", meteuguri-tehnici populare i construcii specializate. Arta popular vlcean este ilus- trat i prin prezentarea ei n decorarea interioarelor locu- inelor, n cadrul atelierelor meteugreti, prin piesele textile sau de ceramic, lemn, metal de iconografie i mobilier popular. Adresa: Comuna Bujoreni (drumul spre Sibiu). Program de vizitare: 10:00-18:00 (apr.-oct.) / 17:00 (nov.- mar.), nchis n zilele de luni. Arta i tradiia popular Arhitectura i tehnica popular Dei poate prea auster la o prim vedere, casa vlcean i tot ce ine de mediul construit al omului din acest inut poart pecetea unei intense preocupri pentru estetic, pentru detaliul mrunt al ornamentaiei, pentru ncadrarea armonioas n peisaj. n arhitectura populara vlcean, se poate vorbi despre o adevrat civilizaie a lemnului. Tradiia arhitectonic a lemnului s-a transmis i s-a combinat cu tradiia marilor construcii medievale de zid. Cu materiile prime avute la ndemn, folosind tehnicile dezvoltate n condiiile istorice i economice tiute pentru rile Romne, meterii vlceni au construit una dintre cele mai reuite opere arhitectonice rneti: casa cu foior. Aceasta i gsete aici, n Vlcea, una din cele mai artistice ntruchipri i are o frecven neegalat de alt inut romnesc. Creaia artistic Pdurile, care ocup o zon ntins n Vlcea, au pus la dispoziia omului un material bogat, uor de prelucrat, menit s-i satisfac cele mai variate cerine de via i confort. Astfel c, prelucrarea lemnului este un alt meteug care reprezint o constant in arta tradiional vlcean. Meterii lemnari confecioneaz o mare diversitate de obiecte: lzi de zestre, lcrie, mese cu scaune ornamentate, dulapuri nalte, hambare. Caracteristica principal o constituie unitatea de o mare originalitate combinat cu simplitatea i fineea formelor decorative. Confecionarea fluierelor a dus faima meterilor vlceni pn departe. Localitatea de unde s-a dezvoltat acest meteug este Vaideeni. Scoara vlcean, a crei vechime se pierde n negura vremurilor, era destinat, in epoca feudal, decorrii interioarelor caselor boiereti. Scoarele erau lucrate in gospodrie, la rzboiul de esut orizontal, sau la mnstiri, unde se utiliza rzboiul vertical. Ele se caracterizau prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe. Dezvoltarea 23

CEDES Certatare Dezvoltare

esutului scoarelor este n strns legtur cu centrele specializate din sudul Dunrii, dar stilul este original i se datoreaz unor meteri locali i a unui centru specializat care s-a aflat, cel mai probabil, la mnstirea Horezu. Velinele au un decor mai simplu dect al scoarelor. Acesta se compune din simplul joc al alternrii culorilor. Stilul decorativ al acestor esturi este preponderent geometric: dungi colorate, dispuse orizontal pe toat suprafaa sau dungi alternnd cu motive romboidale. Dac scoarele au rol preponderent decorativ, velinele au rol practic, fiind folosite frecvent n gospodriile rneti. Prelucrarea argilei, n depresiunea Horezu, a determinat apariia centrelor: Sltioara i Olari-Horezu. Lng oraul Rmnicu-Vlcea sunt menionate ca centre ceramice: Buda i Vldeti. Olritul a fost i continu s fie n anumite localiti rurale din judeul Vlcea o activitate specializat, pe care doar anumii steni o practic, alturi de ocupatiile specifice zone. Gama motivelor decorative folosite de olarii vlceni nu este prea mare, dar motivele se combin, conducnd la o mare varietate decorativ Oale din lut Printre cele mai importante manifestri tradiionale, pot fi amintite: Festivalul de folclor "Cntecele Oltului" din Climneti Trgul Ceramicii Populare "Cocoul de Hurez" Trgul Meterilor Populari Festivalul folcloric al pstorilor din Carpai nvrtita dorului din Vaideeni Realizrile tehnico-economice recente constituie, de asemenea, elemente de atracie turistic: Amenajarea hidro-energetic Olt- Lotru Hidrocentrale: Govora, Drgani, Gura Lotrului, Turnu, Ciunget, Brdior, Robeti, Climneti etc. Dintre lacurile antropice, importante sunt lacurile srate de la Ocnele Mari i Ocnia, formate n urma prbuirii unor saline. De menionat sunt i lacurile de acumulare de pe Olt: Deti, Rmnicu Vlcea, Rureni, Govora, Ioneti, Zvideni, Drgani, i de pe Lotru: Vidra, Malaia. La acestea se adaug acumulrile Jidoaia de pe rul cu acelai nume i Petrimanu pe Latoria, de dimensiuni mai mici.

24

CEDES Certatare Dezvoltare

Concluzii
Propunerile de valorificare sunt cu adevrat diverse i orice mbuntire major va avea un efect considerabil asupra turismului vlcean. Tendina actual, aa cum o demonstreaz i analiza circulaiei turistice efectuat anterior, indic o scdere considerabil a numrului de nnoptri efectuate de turiti, respectiv a duratei medii de edere pe teritoriul judeului. Acest lucru se datoreaz n special infrastructurii de turism nentreinut, dezvoltrii dezechilibrate a zonelor turistice sau competitivitii sczute a ofertei turistice. Conform celor mai recente date statistice disponibile, judeul Vlcea dispune de 168 de uniti de cazare, o component foarte important fiind reprezentat de numrul de hoteluri i moteluri. Majoritatea hotelurilor, dar i a vilelor turistice, se ncadreaz n categoria de con fort de 1*, 2* sau 3*. Astfel c, infrastructura de turism poate fi considerat una slab dezvoltat, nentreinut. Absena unor servicii de categorie superioar (de 4* sau 5*) reprezint un mare dezavantaj la nivelul turismului judeean. n prezent, investiiile ar trebui ndreptate ctre renovarea vechilor uniti de cazare (schimbarea vechiului mobiler din camere, aparatur modern, modificari eseniale la nivelul grupurilor sanitare, amenajarea spaiului din apropierea hotelului), care s fie aduse la standarde internaionale, pentru a se putea face promovarea turismului vlcean i la nivel internaional. Turismul balnear este cea mai important form de turism practicat n judeul Vlcea, de aceea investiii consistente trebuie efectuate n vechile baze de tratament cu scopul de a moderniza i diversifica gama de servicii oferit de acestea. O alt soluie viabil este reprezentat de diversificarea componentei de agrement. Existena unor parcuri de distracie, a unor sli moderne de spectacol, teatru sau film i diversificarea mijloacelor de agrement deja existente reprezint un alt pas important pentru a atrage ct mai muli turiti. Lipsa strategiilor de promovare a turismului la nivel judeean/ teritorial, lipsa parteneriatelor i a structurilor de sprijin poate fi combtut prin existena unui personal calificat i bine-pregtit, prin inovare i cercetare, dar i prin o mentalitate cu totul diferit. Judeul Vlcea este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, cilor de comunicaie i accesibilitii, iar dac va beneficia de investiiile planificate la nivel naional i regional, accesul i organizarea eficient a transportului vor fi facilitate i vor contribui la dezvoltarea judeului. Vlcea poate deveni un jude vizitat de turiti de toate vrstele, romni, dar i strini, interesai de patrimoniul cultural i natural i de tradiiile vii, dar i de serviciile de calitate din turismul cultural, monahal, balnear i de agrement.

25