UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ

VETERINARA „Ion Ionescu de la Brad”

Facultatea de Inginerie Economică în Agricultură

Referat
Disciplina TURISM RURARL
Tema
„ Turismul Rural, factor de dezvoltare rurala în zona Viscri”

Student: Ciucă (Manoliu) Alina Florentina

Anul III, Semestrul II

2017

1
 Introducere
Cultura săsească din Transilvania merită să fie păstrată pentru a folosi generațiilor
viitoare. Enunțul poate părea o concluzie, dar reprezintă punctul de origine al ideii acestui
proiect. Viscri reprezintă un reper modern al culturii săsești, deoarece prin efortul susținut
al unei mâini de oameni, acest sat are parte în zilele noastre de un renume mondial,
făcându-l pe însuși moștenitorul tronului britanic, Prințul Charles, să fie un fan înfocat al
acestei așezări. O piatră prețioasă în mijlocul pitorescului Ținut al Bârsei, Viscri poate
reprezenta, după cum a dovedit-o de nenumarate ori, locul în care străinii pot începe să se
îndrăgostească de țara noastră.

Scopul alegerii temei de față este de a prezenta dezvoltarea turismului rural in zona
localității Viscri ca pe un model de succes demn de urmat pentru alte zone cu potențial
turistic ridicat din România.

Pe parcursul următoarelor cinci capitole, doresc să prezint motivarea alegerii

temei,potențialul turistic al zonei, prezentarea contextului economic, prezentarea
infrastructurii turistice și în cele din urmă propunerile pentru dezvoltarea turismului rural în
Viscri.

1. Motivarea alegerii temei

Turismul rural este o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată
și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale
(naturale, cultural-istorice, umane), precum și dotările, structurile turistice, inclusiv
pensiunile si fermele agroturistice.Turismul rural corespunde unei varietăți de gusturi și
preferințe, adresându-se unui segment larg de consumatori.

Turismul rural a fost implementat în satul Viscri prin Fundația “Mihai Eminescu Trust”
(MET) care se ocupă cu precădere de satele săseşti din Transilvania. Acestea reprezintă
un caz special datorită vechimii şi bogăţiei lor culturale, precum şi din cauza emigrării în
masă a populaţiei săseşti în Germania în anul 1990. Aceste sate, cu locuinţe şi hambare
ţărăneşti construite în jurul bisericilor fortificate - rămase aproape neschimbate din
vremurile Evului Mediu – sunt situate în locuri de o frumuseţe extraordinară. Turismul a

2
fost implementat prin atragerea de turiști, mai ales străini, prin promovarea satului în
străinătate cu ajutorul prințului Charles și prin MET dar și prin eforturile depuse de
Caroline Fernolend de-a lunugul anilor de a-și salva satul de la pierire.

Modelul oferit de Viscri pentru promovare și activitate de turism rural este desăvârșit și
în ciuda tuturor dificultăților - accesul greu în localitate: lipsa unei gări de tren, lipsa unei
stații de autobuz local( nici să nu vorbesc de autostradă, ci există doar un drum local)
reprezintă un exemplu fascinant pentru mine, pe care mi-am dorit să-l analizez în
profunzime pentru a desluși secretele reușitei.

1.1 Așezarea geografică

Satul Viscri este componentă a comunei Bunești, comună de categoria a-III-a
impreună cu satele Criț, Meșendorf, Roadeș. Este așezat în sud-estul Transilvaniei, în
Podișul Târnavelor la o altitudine de 496m, având coordonatele geografice 45°43’21”-
46°12’14” latitudine Nord, 23°39’28”- 25°46’32” longitudine Est, la poalele culmilor fiind cel
mai nordic sat al județului Brașov, la granița cu județul Mureș, fiind străbătut de drumul
european E 60 care unește cele două centre de județ, respectiv Brașov și Târgu Mureș.
Geografic este o zonă colinară care face trecerea spre zona de podiș.

1.2 Istoricul așezării

Viscri, care a fost cunoscut și sub numele de Giscriu (germană: Deutsch-Weißkirch;

maghiară: Szaszfehergyhaza), este o localitate în județul Brașov, Transilvania, România.
Poziția retrasă a așezării explică și apariția sa relativ târzie în documente. Abia pe la 1400,
"Alba ecclesia" (alias Viscri) apare într-un registru al localităților pentru plata impozitului
datorat episcopatului, al comitatului de Rupea. Pe la 1500, Viscri este enumerată printre
comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi
săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor
germani a luat ființă la sfârșitul secolului al XII-lea, când a fost colonizată și partea
apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum mai există în zona
Rupei doar în Homorod (biserica-sală din Criț aparținea deja stilului de trecere de la
romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost parțial inclusă în aceast edificiu.
Coloniștii germani (care s-au așezat în Viscri ca imigranți după domnia regelui Geza al II-

3
lea, adică după 1162, ca "alii Flandrenses", în ultimul sfert al secolului al XII-lea) au găsit
pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă..

Localitatea a înflorit și a dăinuit pentru următoarele șapte secole. După cel de-al Doilea
Război Mondial, populația săsească din Transilvania a intrat în declin, în urma trimiterii în
lagărele de muncă din Rusia, a evacuărilor forțate și în final a trimiterii germanilor care
locuiau în Romania, pe bani grei, de către regimul comunist, în Germania. Acestui plan de
depopulare a aparținut și localitatea Viscri.

1.3 Date demografice

Totalul populației din comuna Viscri este de 500 de locuitori dintre care doar 27 sunt
declarați sași. După anul 1990 au mai rămas în sat doar 68 de sași din cei 600 care erau
în anii 1970. După anul 1990 în sat au venit din ce în ce mai mulți rromi, satul fiind locuit în
mare parte de aceștia. Însă la recensământul din anul 2011 doar 2 oameni s-au declarat
ca fiind rromi, restul spunânând că sunt sași sau români.

Exită doar o școală primară cu doi invățători și un număr de 35 de elevi, o singură

grădiniță cu un educator la un număr de 27 de copii.

2. Potențial turistic
Satul Viscri are un potențial turistic foarte ridicat deoarece îmbină elemente ale cadrului
natural cu valorile culturale și istorice. Acestui fapt i se adaugă și faptul că prințul Charles
are o casă proprietate personală aici și vine des în țara noastră, el făcând cunoscut
numele de Viscri și dorind ca tot mai multe sate românești să fie cunoscute în toată
Europa. De asemenea Viscri se consacră a fi un loc pitoresc prin biserica fortificată inclusă
în patrimoniul UNESCO și prin peisajele frumoase, cadre perfecte pentru plimbările în aer
liber îmbinate cu liniștea satului. Satul Visci este o oază de liniște, admirație și aducere
aminte a vieții dinaintea epocii industrializării, a tehnologizării și a vitezei.

4
 2.1 Resurse turistice naturale
Starea mediului din comuna Bunești, de care aparține și satul Viscri, se caracterizează
prin inexistența zonelor critice sub aspectul poluării atmosferei, apei, solului. De asemenea
salubrizarea comunei si totodată a satului este făcută de o firmă de specialitate cu sediul
în Sighișoara- SC Schuster Ecosal.

Cei mai mulți vizitatori vin verile, deoarce este mai cald, este un climat bun pentru
plimbări în aer liber. Aceștia așteaptă seara sa vină vacile de la păscut, pentru ei este o
noutate cum fiecare locuitor iși asteapta animalele la poartă și nu ezită sa fotografiaze
imediat aceste obiceiuri.

Natura înconjurătoare surprinde prin varietate. Minunatele pajiști sunt mărginite de

păduri umbroase de stejar și fag. Colinele blânde sunt străbătute de poteci care invită la
plimbare. De primăvara până toamna păsări de tot felul ciripesc de dimineața până seara.

Atmosfera satului este minunat de liniștitoare, trebuie admirate fațadele caselor săseți,
liniștea acestor oameni și căldura cu care este primit orice vizitator.

Se pot face călătorii cu căruţa prin pădurile din zonă, se poate merge la stînă, la torcătorie,
la cărbunărie, la cuptorul de pîine neagră. Sătenii vă vor invita să vedeţi cum fac ei
activităţile tradiţionale: împletit, cosit, fierărit. În satul Viscri fiecare vizitator este invitat să
se plimbe cu căruța, pentru ei este cel mai normal lucru, acest fapt dând o notă de
originalitate satului în detrimentul orașului și totodată reprezintă satul tradițional.

Saşii, sub conducerea fostei învăţătoare Caroline Fernolen, sunt şi ei reuniţi în

asociaţii care pun umărul la renaşterea satului şi valorificarea tradiţiei locale. Frumuseţile
naturale sunt un alt atu al satului. Peisajele sunt minunate, pădurile virgine au scăpat de
distrugerile civilizaţiei. S-au conservat speciile de plante şi animale de care restul
europenilor doar au auzit. John Akeroyd, un renumit botanist englez, spunea: „Britanicii ar
face din asta o rezervaţie naturală, din care ar scoate enorm de mulţi bani prin turism“. 

5
Fig.1 Imagine ansamblu (sursa Google)

2.2 Resurse turistice antropice

Cel mai vizitat loc din acest sat este biserica. Numele săsesc al aşezării, Weißkirch,
provine din traducerea denumirii latine Alba ecclesia („Biserica albă”) care apare în actele
oficiale încă înainte de întemeierea localităţii săseşti. Prima menţiune datează de la
începutul secolului al XII-lea, când se pare că aici, înainte de venirea saşilor colonizaţi de
regele Geza al II-lea între 1141-1162, trăiau secui, care construiseră o primă capelă
dreptunghiulară cu altar semicircular din calcar alb-verzui. Iniţial, capela a fost folosită ca o
biserică-sală romanică, de către saşi, aducându-i-se doar unele modificări, cum ar fi
construirea în vest a unei tribune de lemn, destinată greavului şi familiei sale în timpul
slujbelor religioase. Din aceasta perioadă datează patru capiteluri romanice, păstrate in
corul bisericii, unul dintre ele servind mai târziu drept cristelniţă. În a doua jumătate a
secolului al XIII-lea a fost construit, la 4 m distanţă de capelă, turnul-locuinţă al greavului,
asemănător cu un donjon, capela şi turnul fiind înconjurate de o incintă ovală, ceea ce
reprezintă prima etapă a fortificaţiei bisericii. Apoi capela a fost amplu transformată. În
prima fază absida este mult lărgită şi transformată într-un cor trapezoidal, sprijinit de şapte
contraforţi. În a doua fază, sala bisericii şi corul au fost dotate cu bolţi semicirculare şi
supraînălţate cu un cat de apărare, a cărui ziduri erau prevăzute cu guri de tragere.
Fortificarea bisericii a continuat în prima jumătate a secolului al XVI-lea, din cauza
iminentului pericolului turcesc. În această a treia fază, biserica este lărgită spre vest, sala
bisericii fiind racordată la turnul-locuinţă, care devine turn-clopotniţă şi de apărare. La
parter se face legătura cu sala bisericii, iar etajul patru al turnului este legat direct cu catul
de apărare de deasupra bisericii, turnul căpătând şi un al cincilea nivel, în care sunt

6
aşezate clopotele, fiind prevăzut de jur împrejur cu drum de strajă. Zidul de deasupra
acestui cat este prevăzut cu mici guri de tragere, turnul fiind încheiat cu un acoperiş
piramidal. În secolul al XIX-lea drumul de strajă de pe zidurile de apărare a fost dezafectat,
iar de-a lungul zidurilor, în interiorul incintei, au fost construite şoproane care adăposteau
lăzile de cereale ale locuitorilor satului.

Fig. 2 Cetatea-Biserica (Sursa: www.google.ro)

Odată vizitată biserica-cetate nu trebuie sa treci peste cele mai interesante camere de
vizitat din aceasta, cristelința, muzeul, camera slăninei, turnul și atelierul de pâslă.

Cristelnița, este principala atracție a bisericii. Făcută din piatra unui capiteliu romanic din
sec. XIII, venerabila cristelniță stă așezată pe o sectiune de coloană monumentală. Se
spune că amândouă provin din capela Alba Ecclesia, prima biserică a locului.

Muzeul deține obiecte foarte interesante. Privind vechile lăzi ale vecinătăților, veți afla
detalii relevante despre organizarea comunităților săsești. Muzeul mai deține, printre
altele, cutii ale breslelor și diverse unelte, piese de mobilier, porturi tradiționale.
Urcatul în turn și priveliștea din acesta asupra satului și a împrejurimilor, nu trebuie
ratată. De acolo veți admira imaginea satului, a pajiștilor și pădurilor din jur.
Pentru a vizita biserica se fac programări la telefon sau dacă nu ca și în cazul altor sate
cheia este mereu la cineva din sat. În cazul Viscri, cheia se găsește la numărul 144 pe
strada Principală, la mama Carolinei Fernolend, care se poate numi și ghidul acestui sat
deoarece ea cunoaște personal istoria acestui sat, a acestei biserci și poate împărtăși
nenumărate povești din trecut. 

Din momentul in care Printul Charles si fundația sa, MET (fundația care a protestat
împotriva planului ceaușist de sistematizare a satelor), au început să restaureze casele
sașilor din Viscri, satul a reînviat. Satenii au început să-și renoveze casele vechi de sute

7
de ani, în zonă a inflorit comerțul cu obiecte tradiționale românești, iar prețul imobilelor a
crescut într-un ritm amețitor.
Biserica fortificata a satului a intrat in 1999 pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.
Retras de la drumul mare ce leagă Brașovul de Sighișoara, satul Viscri adăpostește una
dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate săsești, de altfel fiind una din cele 6
înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Particularitățile așezării au atras atența MET,
care a renovat biserica și câteva case din localitate redându-le ceva din strălucirea inițială.
Despre acestea voi scrie mai pe larg într-un capitol următor.

3. Prezentarea contextului economic

3.1 Afaceri locale

În rândul afacerilor locale se înscriu producția de șosete de lână, producția de dulceață de
lux, producția proprie de cărămidă, țiglă și balamale despre care voi scrie în cele ce
urmează.

3.1.1 Șosetele de lână naturală

Izolarea, dar și absența altor ocupații in afară de agricultură, au făcut ca pe la
sfârșitul anilor ‘90 să apară proiectul ”Șosete din lână naturală” în Viscri. Inițiat de cei doi
nemți stabiliți aici. Șosetele croșetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat
erau la început date în schimbul alimentelor (zahăr, ulei sau pâine). Cum grămada de
șosete a început să crească din ce în ce mai mare, cu timpul trocul s-a transformat într-un
adevărat proiect la care participă 125 de femei din sat. Țărăncile tricotează aproximativ
10.000 de perechi de șosete, mănuși, căciuli, pulovere sau papuci de pâslă care ajung la
depozitul central din Naumburg Germania, de unde se vând în toată țara, sau la
cafeneaua internațională din Viscri. Oamenii din Viscri sunt ei înșişi interesanţi de acest
proiect și contribuie la menținerea și dezvoltarea acestuia. Oameni care trăiesc simplu,
natural, sunt harnici, parolişti, preocupaţi să valorifice bogăţiile cu care satul lor a fost
hărăzit. Printre ei, sunt şi câţiva cetăţeni germani, care şi-au lăsat casele din marile oraşe
ale Europei de Vest şi s-au stabilit aici. Doi dintre aceștia sunt Maria şi Harald Westerveldt.
Ei au iniţiat „Afacerea Şoseta“, în primăvara anului 1999. „Leana, o femeie săracă, a venit

8
la noi cu o pereche de şosete. N-avea din ce să trăiască şi ne-a cerut să-i cumpărăm
ciorapii“, povesteşte Maria, care i-a dat bătrânei nişte ulei, pâine, brânză. Peste câteva
zile, femeia a venit din nou. „S-au strâns mai mulţi ciorapi decât ne trebuiau, aşa că, atunci
când ne-au vizitat prietenii din Germania, le-am arătat şi lor. «Bine, luăm câteva», au spus
ei încântaţi. Aşa mi-a venit ideea afacerii“, spune Maria. Vestea s-a dus repede în sat.
Femeile au început să se înscrie în asociaţie, bucuroase că nemţii plăteau bine şosetele,
vestele, botoşeii şi mănuşile pe care le împleteau. Lână naturală există în Viscri din
belşug, de la cele peste 5.000 de oi. Maria a cumpărat şi nişte maşini de tors, ca să
uşureze munca femeilor care torceau lâna manual. Se folosesc numai culori naturale: alb,
gri şi maro. Şosetele din Viscri au ajuns mai întâi în Germania, la particulari. Apoi au venit
comenzi de la case de copii şi case parohiale. Ciorapii au ajuns vestiţi în Irlanda, Anglia,
Austria, Elveţia, Etiopia. O femeie tricotează în medie 10 perechi de şosete pe lună şi
1.000 pe an. Deşi, când e urgenţă, pot face şi cîte două perechi pe zi.

Fig. 3 Sosetele Viscri (sursa Google)

3.1.2 Dulceața de Viscri

Satul Viscri este preferatul Prințului Charles și al multor străini care au auzit de
minunea comuniunii oamenilor cu natura. De asemenea și pentru că locuitorii de la Viscri
stiu că au ce să ofere lumii, au pregătit o dulceață care va deveni celebră la nivel mondial,
nu doar datorita gustului excepțional, ci și datorită prezentării și mai ales prețului de peste
250 de euro.
Rețeta este secretă, dar producătorul a dezvăluit câte ceva din secretele acestei
delicatese. “Este o dulceață făcută din mai multe fructe de pădure, iar prezentarea ei va fi
una pentru produse de lux. Borcanele vor fi învelite într-o țesătura cu argint si vor fi insoțite
de lingurițe speciale, de argint”, spune Cristi Gherghiceanu, unul dintre sătenii de la Viscri.
Lansarea pe piața internațională a acestui produs de lux este o parte din proiectul de
dezvoltare a satului Viscri, alături de Saschiz si alte localități din zona Târnava Mare,

9
proiect la care și-a adus o parte din contribuție chiar prințul Charles, prin promovarea
zonei la nivel internațional. Proiectul este finanțat din fonduri europene, prin Programul
Operațiional Sectorial POS MEDIU, accesat cu ajutorul cofinanțării Orange România.
Proiectul se axează pe programe de menținere a biodiversității în această zonă, prin
implicarea tuturor membrilor comunității și atragerea cât mai multor investiții .

3.1.3 Producția de cărămidă, țiglă și balamale

MET contribuie puternic la renașterea artizanatului în Viscri, dovadă fiind și implicarea
lor în producția de cărămidă, de țiglă și de balamale.

Fig.4 Gheorghe Lascu în timp ce produce țigla ( Sursa: Google)

Gheorghe Lascu în vârstă de 47 de ani a urmat meseria bunicului lui și produce

cărămidă și țiglă tradiționale. Într-un cuptor impunător încălzit cu foc de lemne ziua și
noapte timp de aproape o săptămână el își coace producția destinată renovării caselor
saxone din împrejurimi. Gheorghe și soția sa Dorina fac cărămizi și țiglă cu mâna, cu
pământ din Viscri, dintre cel mai bun potrivit experților britanici care le oferă consultanță. Ei
produc de trei până la cinci ori pe an 6.500 de cărămizi și 12.000 de țigle pentru acoperiș.
Cărămidăria este administrată de familia Dorina și Gheorghe Lascu, ei fiind ajutați de nouă
muncitori.

Doi frați, Matei, în vârstă de 32 de ani și Istvan Gabor în vârstă de 28 de ani sunt
fierari, o meserie învățată de bunicul lor. În atelierul lor ei fabrică balamale, lacăte și
candelabre. Ei sunt printre puținii din sat care afirmă că sunt rromi.

10
 3.2 Situația din punct de vedere economic
Ajutorul social, din care aproape întregul Viscri supravieţuia în urmă cu zece ani, s-a
redus considerabil, acum mai trăiesc din el doar trei persoane, ceea ce arată că acest sat
se administrează din ce in ce mai bine din punct de vedere economic.

În Viscri, unde trăiesc câțiva dintre ultimii sași rămași în România după 89, un adevărat
brand al țării și aproape o utopie: oamenii câștigă și 30-40 de mii de euro anual din turism
și doar trei familii au ajutor social. Rețeta propusă fiind compusă din ingrediente precum
moștenirea săsească, oamenii fără locuri de muncă și prințul Charles.

Când a trecut, pe 8 mai 2006, pe sub poarta înaltă de lemn a casei de la Viscri, Prințul
de Wales s-a trezit în fața unei ruine. Atunci, aceasta a costat 6.000 de euro. Azi, nici
rromii, nici românii nu se gândesc să-și vândă casele, așa căzute cum sunt, mai ieftin de
30.000 de euro.

Doresc să prezint în cele ce urmează și cifra de afaceri pentru două societăți cu sediul
în Viscri. Astfel cifra de afaceri pentru -2Viscreni SRL- este de 100,787lei, ocupându-se cu
facilităti de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată. Cifra de afaceri pentru
Berolina SRL, adresa 194 Viscri, care se ocupă cu baruri și alte activități de servire a
băuturilor este de 118,136 lei

4. Prezentarea infrastructurii turistice

4.1 Unități de cazare și alimentație

Foarte multe case din sat sunt date spre închiriere, astfel se poate experimenta viața la
sat, peste hotarele micilor ecrane.

Cele 95 de locuri de cazare, care reprezintă capacitatea satului, sunt ocupate mereu.
Majoritatea familiilor rrome au căruțe și fac bani organizând tururi. Peste 3.000 de turiști au
mers cu căruțele în acest an. “Ceea ce oferim noi turiștilor este numai autenticitate, case
cu mobilier tradițional săsesc, dar și mâncare numai cu produse din grădină și carne de la
animalele din grădină. A fost foarte nostim anul trecut, când am avut o întâlnire cu cei care
conduc casele de oaspeți și m-au întrebat ce facem în octombrie, când nu se ouă găinile
și nu avem ce să le dăm turiștilor. Cineva a spus Păi facem papară și nu se vede că e oul

11
cumpărat. Dar nu e voie așa ceva și soluția a fost să le dea zacuscă. Chiar nimic din ce
oferim nu e cumpărat”, spune Caroline.

Oamenii din sat se bucură de turiști și de banii câștigați, dar Caroline nu vrea ca
turismul să devină principala activitate în sat.

Unele familii își aleg oaspeții optând doar pentru sași ei având legaturi doar cu cei
din Germania sau Austria, iar aceștia nici nu apar pe siturile din România, aceasta este
politica lor și vor să continue așa.

Existența a 4 pensiuni fac ca satul sa devină din ce în ce mai dezvoltat.

Pensiunea Viscri 195, se află pe strada Principala la numarul 195, având 4 camere,
una dublă matrimonială, o cameră triplă, o garsonieră și o cameră cu 4 locuri. Mobilierul
din lemnn, lazile de zestre si dulapurile pictate manual, patul tradițional săsesc cu sertare
sunt menite să aducă oaspeții intr-o atmosferă rustică și o lume de poveste.  Prețul fiind
între 90 și 100 de lei pe noapte, având și mic dejun și cină contra cost.

Pensiunea Viscri 44, se află pe strada Bisericii nr 44, dispune de 2 camere cu 6

locuri.

Pensiunea Onea din Viscri se află pe strada Principală la numarăul 199, dispune de
4 camere duble și o cameră dublă twin, o sală de mese de 15 locrui, se află în apropierea
casei prințului Charles, prețul este între 50 și 100 ron pe zi de persoană.

Pensiunea Maria se află pe strada Principală la numarul 25 are 3 camere, una

dublă twin, una triplă și o cameră single, prețul camerelor oscilează între 150 și 300 de lei
pe noapte de persoană.

Fig. 5 Imagine camera pensiune Viscri (sursa

Google)

12
 4.2 Circulația turistică
Infrastructura turistică a acestui sat nu este un punct forte. Satul este situat in județul
Brașov spre Sighișoara intrând prin Rupea apoi prin Buneşti, dinspre DN60. Din Bunești
se face la stânga iar de acolo drumul începe sa fie din ce în ce mai rau. Se poate ajunge
doar cu mașina personală sau cu grupuri organizare care asigură și transport. Nu există
nici autobuze care duc spre acest frumos sat și nici trenuri.

Prin echilibrul perfect între natura care inconjoară satul și comunitatea locala, satul Viscri
este un model de dezvoltare a turismului durabil și a conservarii patrimoniului, ceea ce a
facut ca numai in anul 2009, satul sa fie vizitat de peste 11 000 de turiști din tară și din
străinătate.

Viscri, cunoscută datorită bisericii fortificate si a gospodăriei țărănești achizționate

în anul 2005 de o fundație din Anglia pentru prințul Charles, moștenitorul tronului Angliei,
este vizitată de la un an la altul de tot mai mulți turiști. Dacă în anul 2000 numărul celor
care au vizitat comuna era de 400, anul trecut numărul turiștilor a ajuns la 5.173, a
precizat, pentru ROMPRES, Caroline Fernolend, vicepresedintele MET, care se ocupă de
restaurarea a 17 sate transilvanene. Sursa citată a arătat că, din cei 5.173 de turiști, 2.700
au dorit să rămână măcar o zi pentru a dormi într-o casa tărănească în care sunt păstrate
vechile tradiții. Caroline Fernolend a menționat că cei mai mulți dintre turiștii de anul trecut
au fost din Franța, cam 70%, urmați de turiști din Germania și Austria. "Sunt deosebit de
impresionați de tradițiile zonei, de arhitectura caselor, dar și de tehnicile tradiționale care
se mai folosesc în gospodăriile noaste", a spus Caroline Fernolend.

4.2.1 Turism cultural

Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimii
ani în Viscri. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ în
cadrul industriei turistice. Organizațiile culturale, comunitățile locale au îmbrățișat acest
fenomen caracterizat ca fiind un potențial factor economic generator de activități
economice și noi locuri de muncă într-un sens, muzeele nu trebuie să-și limiteze activitățile
și acțiunile la funcțiile de bază ci din contră trebuie să preia inițiative prin dezvolatea unei
strategii ce trebuie să demonstreze importanța lor în cadrul comunității sau a regiunii în
care își desfășoară activitatea.

13
În acest sens am găsit organizându-se în Viscri, între anii 2008-2009, două ediții ale
conferinței internaționale Siebenbürgische Akademiewoche von Studium Transylvanicum
la care au participat de fiecare dată mai mult de treizeci de specialiști în domeniul istoriei
Transilvaniei din țară și străinătate.

4.2.2 Școli de vară

Fundația Calea Victoriei și Atelierul Photon a organizat o școala de vară de fotogrfie
pentru pasionați coordonată de fotograful Marius Iacob. A fost ales satul Viscri deoarece
adăpostește una dintre cele mai spectaculoare biserici fortificate săseși care se afle în
patrimoniul UNESCO și din cauza frumuseții acestui sat după ce casele au fost refăcute
de către MET.

4.2.3 Sărbătorile și tradițiile locale, din perspectiva circulației turistice

a) Arhitectură și mobilier ca tradiție locală

Coloniștii medievali sași au construit sate ordonat așezate iar acestea sunt
neschimbate ca structură și mărime de secole, fiecare gospodărie având parcele de
pământ asemănătoare. Gospodăriile înșirate de-a lungul străzilor înca păstrează
arhitectura medievală originală adoptată de sași, deși fațadele sunt în stilul secolului al
XVIII-lea. Fiecare gospodărie are un zid înalt legat de casă și o poartă mare, destul de lată
pentru a permite accesul unui car cu fan. De obicei, înauntru se află o curte pavată cu
pietre de râu, mărginită de o parte și de alta de o locuință. În capătul curților, se află o sură
mare pentru depozitarea fânului. Camerele sunt amenajate tradițional, au sobă de teracotă
și nu calorifere de aluminiu sau alte noutăți din ziua de azi cum ar fi geamurile din PVC
(termopane), mobila este veche tărănească din lemn, pictată, au deasemenea și lăzi
pictate pentru depozitul lucrurilor, cearșafurile sunt din niște broderii făcute manual.
Turiștii pot admira porturi tradiționale autentice, unelte de lucru ori, piese de mobilier
autentice. Așa arătau casele săsești pe timpuri și așa arată și acuma din dorința
localnicilor de a duce tradiția mai departe.

14
 b) Sărbătoarea Rusaliilor la Viscri
Această sărbătoare reușește în fiecare an să adune întreaga suflare a satului, ținând
cont și de Rusaliile ținute după Paștile Catolice cât și cele Ortodoxe. Sărbătoarea are un
caracter religios, prin care se serbează intrarea anotimpului verii, de aceea se iese la
câmp, se sfințesc holdele iar sașii sfințesc pădurea. Se împodobeau casele în semn de
bucurie cu flori și ramuri verzi, îndeosebi de nuc sau de tei așa cum se face până astăzi.
Sărbătoarea Rusalilor, a luat amploare în acest sat deoarece în anul 2011 foarte mulți
străini sași sau sași din România au venit împreună cu familile, rudele acestora sau
prieteni pentru a sărbători.

c) Kronenfest (sărbătoarea cununii)

Aceasta este o ceremonie de vara, specifică comunităților săsești din zona etnografică
Rupea - Viscri, Bunești, Fiser, Dacia care consta în împletirea mai multor cununi din flori
viu colorate, ornarea ei cu panglici și amplasarea în grădina casei parohiale. În dimineața
zilei în care are loc ceremonia, sătenii se îmbracă în costume populare și merg la slujbă,
după care se adună în jurul cununii, cântă și dansează. Ea marchează schimbarea
anotimpurilor, de la primăvară la vară, devenind o sărbătoare a florilor și a vegetației
abundente. 

4.3 Susținerea producției locale

În acest subcapitol dorim să prezentăm mai pe larg diferitele fundații, organizații sau
persoane publice care au contribuit la dezvoltarea producției locale prin proiectele
implementate, prin fondurile oferite sau prin simplul renume făcut satului la nivel
internațional.

4.3.1 UNESCO

UNESCO este Organizația Națiunilor Unite pentru Educație și Cultură. Obiectivul ei

este acela de a identifica și proteja în lumea întreagă, monumentele culturale și naturale
care merită să fie recunoscute ca fiind parte a patrimoniului comun al umanității. În 1972,
UNESCO a adoptat Convenția pentru Protejarea Patrimoniului Mondial. De atunci 183 de
sate au ratificat-o și mai bine de 850 de situri au fost înscrie pe lista obiectivelor de
patrimoniu. Cele mai de preț comori ale țării noastre, mai exact siturile românești de o

15
valoare culturală sau naturală excepțională pentru umanitate și care aparțin patrimoniului
mondial, au fost incluse în patrimoniul UNESCO.

Bisericile fortificate sunt un fenomen unic si foarte interesant. Ele pot fi găsite doar in
câteva locuri din Europa, iar in Transilvania existau mai mult de 300 de biserici săsești
fortificate. Unele dintre ele au dispărut, iar altele sunt pe cale de dispariție, dar cea mai
mare parte a lor s-au păstrat cu mândrie chiar și în sate abandonate sau deja uitate. Șapte
dintre ele au avut o soartă mai bună și au fost declarate monumente de patrimoniu fiind
acum incluse pe lista UNESCO. Cetatea Viscri este una dintre cele mai impozante cetăți
săsești ce adăposește între zidurile sale o rară biserică hală din secolul al 13-lea. În urma
cumpărării cetății de Akus in secolul al 17-lea, cetatea a fost fortificata cu un zid
rectangular și două turnuri devansate pe 4 nivele. Pe timp de pace, in turnurile cetății
sătenii își păstrau proviziile, devenind astfel o tradiție pentru oamenii locului să vina aici și
să își depoziteze slănina și grânele. In 1970-1971, cetatea de la Viscri a fost considerabil
restaurată, refăcându-se culoarul de apărare al bastionului de est, iar după 1990 situl a
intrat in patrimoniul mondial UNESCO. La Viscri se poate vizita un muzeu cu exponate
(costume țărănesti, unelte, manuscrise) care ne fac sa ințelegem mai bine modul și
sistemele de valori în care oamenii trăiau în acele timpuri.

4.3.2 Fundația Mihai Eminescu

Fundatia "Mihai Eminescu" Trust, înfințată în anul 2000 în România are drept scop
restaurarea a 17 sate transilvanene.

De departe, cel mai faimos străin ajuns la Viscri este prinţul Charles, moştenitorul
coroanei Marii Britanii. A venit pentru prima dată aici în 1998, la insistenţele baronesei
Jessica Douglas - Home, preşedinta Fundaţiei Mihai Eminescu Trust (MET), pe care o
înfiinţase în 1987 la Londra, în încercarea de a salva de la pieire cele peste 8000 de sate
din România pe care Ceauşescu le hărăzise "sistematizării".

După revoluţie, baroneasa a început să viziteze satele salvate de la distrugere, mai

ales din Transilvania, iar în 1993 a ajuns şi la Viscri, unde ghid i-a fost Caroline Fernolend,
pe atunci învăţătoare la şcoala primară din sat.

Au "empatizat" imediat şi în scurt timp Viscri a devenit centrul de coordonare a

activităţilor MET în România, iar Caroline Fernolend - "omul de bază" al baronesei Jessica

16
Douglas - Home, postură oficializată apoi, în 2005, prin desemnarea ei în funcţia de
vicepreşedinte al MET. Între timp, conducerea celei mai mari părţi a activităţilor
organizaţiei fusese transferată în România, odată cu înfiinţarea primei filiale MET
România, cu sediul la Sighişoara, urmată de alte două, la Viscri şi la Floreşti, în judeţul
Mureş.

De mai bine de zece ani, activitatea MET se desfăşoară pe două direcţii majore. Prima -
salvarea, restaurarea şi introducerea în circuitul turistic a patrimoniului istoric din
Transilvania, săsesc, românesc şi maghiar deopotrivă.

Cea de-a doua - un amplu proiect de integrare economico-socială, denumit "Satul de sine
stătător", destinat comunităţilor rurale şi structurat în funcţie de nevoile şi resursele
fiecăreia dintre acestea, ambele proiecte însumând până acum peste 1100 de programe
punctuale, materializate în 49 de sate din patru judeţe, Braşov, Mureş, Covasna şi
Sibiu. În principal, "Satul de sine stătător" vizează schimbarea vieţii locuitorilor din
comunităţile respective, indiferent de etnia lor, prin şcolarizarea copiilor şi prin programe
de pregătire în diferite meserii tradiţionale pentru adulţi, care să le permită apoi să-şi
deschidă câte o mică afacere şi să trăiască din munca lor.

După cum a precizat vicepreședintele fundației, se restaurează gospodării țăranești,

obiective turistice, monumente istorice, lucrându-se cu materiale tradiționale și folosindu-
se tehnici tradiționale. Numai pentru localitatea Viscri s-au derulat până acum 58 de
proiecte, a căror valoare depășește 250.000 de dolari. "Am realizat un atelier pentru
producerea cărămidei și a țiglei cu tehnici tradiționale, am reparat zidul bisericii fortificate,
am construit mai multe podețe și am pus în valoare arhitectura caselor țărănești", a
explicat Caroline Fernolend.

4.3.3. Grupul Orange

Fundația Adept "încurajează și susține financiar micii producători din triunghiul
Sighișoara-Brașov-Sibiu în a-și dezvolta afacerile, găsi piețe și crea propriile mărci de
produse agricole tradiționale", spune și presedintele organizației, Jim Turnbull. Urmând
modelul din Marea Britanie, satele sau mici regiuni din centrul Transilvaniei își creează
mici societăți comerciale sub un brand comun, numele satului ori comunei. "Însăși

17
prezența producătorilor de gemuri din zona Sighișoarei la Salonul gusturilor din Torino
este parte a strategiei de marketing pentru produsele agricole tipic românești", a adăugat
Turnbull.

Orange fundația se ocupă cu proiectele de caritate din toată țara. Susținerea pe

care au primit-o locuitorii satului Viscri de-a lungul anilor de la Orange, prin fundația Adept
Transilvania sunt finanțări europene mari. Cu această ocazie, Jean-Francois Falacher,
CEO-ul Orange România ne-a spus că proiectele caritabile vor fi preluate de fundație.
Adept v-a finanța de-acum direct prin fundația Orange. Operatorul speră ca astfel Fundația
Orange să desfășoare mai multe proiecte în România (și mai bune). Sunt trei direcții
principale, axate pe comunitate: educația, mediul înconjurător și copiii. Viscri, împreună cu
Saschiz, Biertan, Rupea sunt sit-uri UNESCO. S-a dezvoltat foarte mult turismul, festivaluri
locale, dar s-a dezvoltat de aemenea agricultura si a producția locale – lapte, dulceață, dar
și alte produse.

4.3.4. Prima stație de epurare ecologică din România

Grupul Rompetrol, prin programul său de responsabilitate socială cooperativă -
Împreună pentru fiecare- a susținut proiectul ECO H2O-Prima stație de epurare ecologică,
propus de MET. Valoarea Sprijinului acordat de companie este de 12.000 euro. Proiectul
din satul Viscri a fost realizat de specialiști din Germania și Belgia și a presupus realizarea
unui sistem de canalizare centralizat și construcția unei stații ecologice de epurare a
apelor uzate din gospodării prin intermediul a trei lacuri artificiale și a unor plante acvatice
(macrofite). Pe termen lung se umărește racordarea tutror celor 255 de gospodării la
sistemul de canalizare și epurare. A fost ales Viscri pentru implementarea acestui proiect
datorită valorii deosebite a patrimoniului existent, arhitectura, viața spirituală și cadrul
natural. Realizarea acestui sistem contribuie doar la îmbunătățirea calității vieții populației
dar are și un efect de asanare deosebit de important pentru protecția arhitecturală.

18
 5. Propuneri pentru dezvoltarea turismului rural

În baza datelor oferite mai sus referitoare la contextul economic local, potențialul
turistic, a infrastructurii turistice, subscriem părerii generale conform căreia satul Viscri are
un potențial turistic mare.

Dezavantajele pot fi constituite doar de faptul că potentialul turistic este atat de ridicat incât
notorietatea satului îl descalifică pentru anumite proiecte.

În cele ce urmează vor fi prezentate măsuri și propuneri prezentate în satului Viscri dar și
propuneri proprii pentru dezvoltarea turismului rural in această zonă.

5.1 Propuneri oficiale

1-Sprijin pentru a continua restaurare şi refacerea infrastructurii de la Viscri:
Continuarea restaurării patrimoniului UNESCO de la Viscri va contribui la transformarea
comunităţii într-o destinaţie din ce în ce mai populară la nivel internaţional. Există o serie
de proiecte imediate de infrastructură care sunt necesare pentru a îmbunătăţi imaginea
actuală şi accesul către comunitate.
2 - Proiect de canalizare;
3 - Îmbunătăţirea şi întreţinerea căilor de acces pe drumuri;

4 - Planificare şi dezvoltarea pieţei/ străzilor comunităţii

5 - Reabilitarea drumului va fi importantă şi pentru locuitorii din zonă şi va demonstra

acelora care nu înţeleg beneficiile economice directe importanţa pe care o deţine turismul
în cadrul comunităţii.

6 - Un fierar și mai mulți dulgheri au primit ajutor material pentru a-și dota atelierul cu
unelte și echipamente de producție
7 - Biserica fortificată a fost restaurată în colaborarea cu Banca Mondială.
8 - Zona a fost propusă să devina Parc Natural datorită valorii deosebite a peisajului, lucru
care va crește interesul vizitatorilor din țară și din străinătate și va aduce beneficii
localnicilor prin dezvoltarea turismului.
9 - În cooperare cu Banca Mondială s-a deschis un centru de informare în centrul satului.
10 - A fost finanțat parțial serviciul de colectare a gunoiului.
11- S-a înfințat o fundație locală care reprezintă interesele sătenilor și propune spre
finanțare proiecte prioritare pentru comunitatea locală.

19
12 - În cooperare cu Fundația Germană pentru Patrimoniul Mondial o porțiune a străzii
principale din Viscri a fost pietruită, s-au plantat pomi pe malul pârâului, s-au construit
bancuțe din lemn și coșuri de gunoi din nuiele.

Concluzii
În concluzie pasiunea si dorința de a evita dispariția comunității locale,
angajamentul, munca susținută, dezvoltarea continuă, gândirea îndrăzneață și implicarea
comunității internaționale în proiectele locale, ar putea constitui câteva ingrediente ale
succesului promovării turismului local din Viscri.

Având în vedere numeroasele studii internaționale realizate în diferite țări, și ținându-se

cont că turistul din ziua de azi este tot mai dornic să cunoască noi civilizații, culturi,
obiceiuri, tradiții și este tot mai atras de mediul natural pur, nemodificat de om iar
frumusețea acestui loc si originalitatea lui, am dorit ca prin acest proiect să aduc la
cunoștiință bogățiile și potențialul turistic rural inimaginabil pe care Viscri l-a atins.

20
 Bibliografie
http://www.addjb.ro/fileadmin/user_upload/Documente_pdf/Cadrul_de_Strategie_si_planul
_de_implementare.pdf
http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/viscri,92,3656/casa-cu-zorele-crit,12288/impresii-
sejur-si-fotografii-vacanta__32570.htm
http://www.banatblog.eu/sachsentreffen-und-vieles-mehr
http://www.cabana3stejari.ro/viscri.html
http://www.cimec.ro/Monumente/unesco/UNESCOro/Album/Transilvania/Viscri/descriere.h
tm
http://www.computerblog.ro/dan/orange-fundatia-preia-proiectele-caritabile.html
http://www.deutsch-weisskirch.ro/ro/tourismus/deutsch-weisskirch-entdecken/
http://eveste.ro/miracolul-de-la-viscri-cum-poate-renaste-romania-prin-traditii-munca-si-
incredere-in-sine/
http://gandeste.org/general/dispari%C8%9Bia-satului-romanesc/15892
http://www.gandul.info/reportaj/lectia-de-patriotism-a-carolinei-fernolend-sasoaica-din-
viscri-care-l-a-facut-pe-printul-charles-sa-iubeasca-transilvania-10345476
http://www.impreunapentrufiecare.ro/blog/?p=744
http://www.incomemagazine.ro/articol_2979/charles-al-marii-britanii-s-a-indragostit-de-
ardeal.html?action=print

http://jurnalul.ro/stiri/observator/cea-mai-scumpa-dulceata-din-europa-se-face-la-viscri-
peste-250-de-euro-624342.html

http://www.mediafax.ro/social/viscri-un-sat-parasit-din-romania-readus-la-viata-de-romi-si-
germani-galerie-foto-7468625
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=106388
http://www.national-magazin.ro/articole/satul-viscri
http://www.national-magazin.ro/descopera-romania/satul-viscri--parte-din-patrimoniul-
unesco-624
http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BUNESTI.htm
http://promovareturistica.eu/turismul-rural/
http://www.rupea-cohalm.ro/index.php?id=31
http://www.scribd.com/doc/32203019/2/Defini%C5%A3ii-%C5%9Fi-concepte-in-turism

21
http://siebenbuergen-institut.de/die-wissenschaftlichen-gesellschaften/studium-
transylvanicum/berichte-von-den-akademiewochen/24-akademiewoche/
http://totb.ro/satul-in-care-ultimii-sasi-au-adus-mii-de-turisti-si-au-salvat-o-lume
http://www.turistinfo.ro/viscri/cazare-viscri/pensiunea_viscri_195-c67590.html
http://www.turistinfo.ro/viscri/cazare-viscri/pensiunea_viscri_44-c39843.html
http://www.turistinfo.ro/viscri/cazare-viscri/pensiunea_onea-c60601.html
http://www.turistinfo.ro/viscri/cazare-viscri/pensiunea_maria-c66750.html
http://www.viscri-info.ro/viscri_ce_sa_nu_scapi.html
http://www.wall-street.ro/articol/Lifestyle/137626/reportaj-sate-saxone-transilvania.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Viscri,_Bra%C8%99ov
http://www.ziare.com/brasov/biserica/numarul-turistilor-care-viziteaza-localitatea-viscri-in-
crestere-225046

22