Tema 8: Sate cu specific ca atracție principală a mediului rural

În lucrarea Spaţiul rural, turismul rural şi agroturismul (2007), geograful român Melinda Cândea a
plasat noţiunea de ruralitate în strânsă legătură cu peisajul. Potrivit acesteia, spaţiul rural este o
capodoperă rustică a omului [29]. Spaţiile rurale sunt caracterizate în principal prin existenţa unei
populaţii rurale susţinută în mod regulat printr-o utilizare extensivă a terenurilor pe teritorii deschise
şi slab populate, cu un anumit mod de cunoaştere, credinţă, experienţe, abilităţi şi orientări culturale,
adaptate la modul de viaţă sătesc [207].
În 2010, istoricul român Dana Mihai, în lucrarea sa, De la oraş la sat. Modificări în peisajul cultural
rural de la Giurgeni/Piua Petri/Oraşul de Floci, notează că spaţiul rural, în sensul banal al
termenului, a apărut odată cu sedentarizarea omului şi apariţia primelor locuinţe şi a primelor
amenajări în vederea unei producţii agricole. În timp istoric, între societăţile rurale şi complexul
teritorial pe care l-au exploatat şi îl exploatează s-a creat o serie de relaţii durabile şi profunde,
întărite prin activităţi, fizionomii, tradiţii, obiceiuri şi interese extrem de diverse. Astfel, spaţiul rural
nu mai este, de cele mai multe ori, doar domeniul activitaţilor agricole şi pastorale, o bună parte a
acestuia servind pentru desfăşurarea unor lucrări industriale, comerciale, ca loc de destindere şi
recreere, drept loc de rezidenţă pentru populaţia agricolă, dar şi neagricolă.
Însuşi termenul de sat este definit diferit în cadrul statelor europene şi nu numai. De exemplu, în
Franţa, spaţiul rural este considerat teritoriul în care predomină producţia agricolă, iar elementele
spaţiului (naturii) se găsesc în stare mai pură. În Belgia, se consideră că spaţiul rural defineşte în
primul rând un anumit gen de peisaj, fiind vorba de un teritoriu cultivat de către om. În Germania,
sunt considerate rurale toate spaţiile care se găsesc în afara zonelor de mare densitate. În SUA, în
funcţie de ponderea populaţiei agricole, se vorbeşte despre spațiu rural agricol (rural form) şi unul
rural neagricol (rural non-form) etc. [83, p. 36].

Satele turistice pot fi clasificate în:

 Sate turistice etnografic – folclorice
În această categorie se pot încadra satele în care portul tradiţional, arhitectura, mobilarea
şi decorarea interiorului în stil rustic, muzica şi coregrafia populară, predomină şi se impun ca
însuşiri esenţiale ale satului respectiv. În aceste sate pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi
masă în condiţii autentice (mobilier, decor şi echipament de pat în stil popular; meniuri
tradiţionale servite în veselă şi cu tacâmuri speciale – farfurii de ceramică, linguri de lemn, etc.)
În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente, iar pentru turiştii care nu
rămân în localitate, ci numai o vizitează se pot amenaja una sau mai multe gospodării, ca muzeu
etnografic în aer liber. În aceste sate pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozii populari (vocalişti şi
instrumentalişti), la sărbători, obiceiuri şi tradiţii locale să participe efectiv şi turiştii.
Localităţi reprezentative din Moldova:
 Satul Baurci – Moldoveni (Cahul) – renumit prin realizatori de instrumente muzicale populare,
portul tradiţional din Sudul Moldovei.
 Satul Vrăneşti (Sângerei) – portul tradiţional, arhitectura, mobilierul şi decorul caselor în
interior, muzica şi coreografia populară, turiştii pot vizita ”Muzeul de studiere a ţinutului
natal”.

1
  Satul Podoima (Camenca) este renumit prin prezenţa elementelor de port şi tradiţii populare.
 Satul Cociulia (Cantemir) se mândreşte cu ansamblul folcloric ”Semănătorii”, care
organizează concerte pentru localnicii care le vizitează localitatea.
 Cricova – funcţionează ”Şcoala de arte”, care instruieşte doritorii la diverse instrumente
populare, studiază dansul sportiv, popular, copiii deprind măiestria de pictor – modelier.
Încrustarea în lemn este o activitate de viitor.
 La Călăraşi faima portului şi tradiţiilor este răspândită de ansamlul etno – folcloric
”Ţărăncuţa”.
 Satul Nisporeni (Drochia) la ”Muzeul sătesc” turiştii pot examina mobilierul de stil rustic,
echipamentul de pat în stil popular, tacâmuri tradiţionale, etc. În satul Sofia din acelaşi raion
există un muzeu foarte reprezentativ acestor cerinţe ”Case ţărăneşti”, formaţia corală
deosebită.
 Satul Viişoara (Glodeni) – ”Muzeu sătesc”.
 Satul Cărpineni (Hânceşti) – ansamblul etno – folcloric ”Râuleţul”.
 Satul Bardar (Ialoveni) – meşteri populari în arta crestăturilor în lemn. În satul Zâmbreni din
acelaşi raion funcţionează ”Muzeul de etnografie”. Astfel de muzee de etnografie sunt bine
amenajate şi puse la dispoziţia turiştilor ân satele Mereni şi Speia (Anenii Noi).
 Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală
Sunt cunoscute interesul numeroşilor turişti pentru creaţia artizanală, ca şi dorinţa lor
pentru achiziţionarea unor astfel de creaţii direct de la sursă, de la însuşi producător. În aceste
localităţi se practică doar turismul de circulaţie. Aceste sate oferă posibilitatea practicării unui
turism de sejur, în cadrul căruia în atelierele special amenajate turiştii s – ar putea iniţia în artă şi
tehnici arhaice populare: icoane pe sticlă, pictură, sculptură în lemn şi piatră, ţesătorie populară,
confecţii şi cusături populare, ceramică, etc.
Localităţi reprezentative din Moldova:
 Satul Zoloniceni (Criuleni) în acest talentul meşterilor populari este bine evidenţiat prin
confecţionarea semnelor zodiacale, clopoţei, păpuşi din pănuş, paie, lozie şi papură.
 Satele Trebusăuţi, Tabani, Gordineştii Noi (Edineţ) sunt înregistrate câte două genuri de
activităţi de artizanat: broderie, croşetat, tricotare, prelucrarea pielii.
 Cai mai numeroşi şi mai activi sunt meşterii populari din Chişinău şi Bălţi. Doamna Nadejda
Vedraşco (satul Volintiri (Ştefan Vodă)) specialistă în arta croşetatului, colecţia sa cuprinde
peste 870 de obiecte croşetate.
 Satul Ulmu (Chişinău) activează talentata meşteriţă, posesoarea Marelui Premiu al Uniunii
Meşterilor Populari din Republica Moldova.
 La Teleneşti întreprinderea ”Moldsilva” secţia de împletire în lozie, confecţionează coşuri,
mese, leagăne pentru prunci, fotolii, etc.
 În scopul propagării artizanatului, în localul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie
Naturală din Chişinău se organizează anual 5 – 6 expoziţii tematice (în arta prelucrării artistice a
lemnului şi împletitului în lozie, broderiei, croşetatului, tricotării, etc).
 Satul Costiceni (Soroca) este renumit prin ţesătura făcută cu fibre colorate, măşti populare,
bijuterii feminine.
 Satul Cosăuţi (Soroca) piatra de Cosăuţi este unul dintre cele mai apreciate şi solicitate
materiale de construcţie. Pietrari din Cosăuţi: familia Lozan, Zagaievschi. Construcţii inedite
sunt în satele Păhărniceni, Piatra, Jeloboc, Furceni, Brăneşti, Ivancea, Trebujeni, Butuceni,
Morovaia, Măşcăuţi, Bălăneşti, Răculeşti, Jevreni (Orhei).
 Sate turistice climaterice şi peisagistice
Caracteriatica predominantă a acestor sate, adecvate turismului de sejur (pentru amatorii
de linişte, de plimbări într – un cadru natural pitoresc), este cadrul natural şi poziţia geografică
izolată de centrele aglomerate şi de mare artere de circulaţie. Satele de deal cu casele răspândite
pe văi şi coline, la o oarecare distanţă unele faţă de altele, cu pajişti, fâneţe şi livezi, satisfac
motivaţia fundamentală a numeroşi turişti ”reântoarcerea la natură”.

2
 Localităţi reprezentative din Moldova:
 Satele coderene, în orice timp al anului au farmec aparte, îndemnând prin freamăt călători care
– şi fac popasul la poalele lui.
 Satul Crăsnăşeni (Teleneşti) este inundat de mireasma teilor. La Sfânta Biserică, construită pe
la mijlocul secolului XIX mulţi călători admiră stilul arhitectonic deosebit.
 Satul Budăi, vatra cunoscutului scriitor I. C. Ciobance, a publicistului Axentie Blanovschi.
 Faima Codrilor din preajma Teleneştilor: de la o singură tulpină de stejar se ridică maiestos
spre cer 7 fraţi gemeni. Este unicul loc în Codrii Orheiului şi chiar a Moldovei, unde poţi
întâlni aşa o frumuseţe.
 La Est de comunele Branişte şi Cobani (Bălţi) rezervaţia peisagistică ”Suta de Movile”
reprezintă un fenomen unic în spaţiul dintre Nistru şi Prut. Turiştii pot savura din frumuseţea
acestui peisaj natural care prezintă o reală valoare ştiinţifică nu numai ca fenomen geologic, dar
şi din punct de vedere floristic.
 Satul Valea Adâncă – ”Pădurea seculară” rezervaţia ”Buhornea” şi rezervaţia peisagistică
”Peştera Carmaliuc”.
 Satul Lărguţa (Cantemir) călătorii pot admira ”Movila lui Ghică Vodă” (302 m altitudine) ceea
ce reprezintă înălţimea cea mai mare din podişul Tighiciului. Tot aici, există rezervaţii
faunistice şi arbori seculari salcia Mică din comuna Chioselia şi Antoneşti.
Satul Sipoteni (Călăraşi) – stejar secular din pădurea ”Leordoaia”, în satul Volcineţ călătorii
îşi pot potoli setea la izvorul lui Ştefan cel Mare, aflat lângă satul Izvoarele Râcovăţului.
Satul Hagimul (Căuşeni) se înalţă trei stejari faimoşi de peste 300 de ani.
 Satul Hârtop (Cimişlia) călătorii se pot odihni în pădurea de stejar cu plante ierboase.
 Satul Călineşti (Făleşti) renumit prin ”Pădurea de luncă Prutului” cu viţă de vie spontană şi
arbori seculari şi pădurea ”Călugăr” cu stejari şi frasini seculari.
 Sate turistice pescăreşti şi de interes vânătoresc
În afara posibilităţilor de cazare, în aceste sate se pot oferi servicii gastronomice şi
vânătoreşti. Populaţia locală poate organiza pentru turişti unele forme de agrement specifice –
pescăreşti şi vânătoreşti.
În ţara noastră de problemele pescăreşti şi vânătoreşti se ocupă Asociaţia Vânătorilor şi
Pescarilor din Republica Moldova.
Râurile şi fluviile Moldovei:
 Fluviul Nistru – îşi poartă apele pe pământ ucrainean pe o distanţă de circa 700 km, întrând în
spaţiul nostru în aval de Hotin, lângă comuna Naslavcea. Cei mai mari afluienţi ai Nistrului în
limetele Republicii Moldova sunt: Răut, Ichel, Botna, Ciorna, Bâc, Ocniţa, Camenca, Beloci,
Molochiş, Râbniţa, Iagorlâr.
Pescuitul se practică în majoritatea satelor de pe malurile Nistrului.
 Râul Prut – îşi are obârşia în Carpaţi la poalele vărfului Hoverla (masivul Cernogora), la o
altitudine de 1600 m şi se varsă în Dunăre lângă comuna Giurgiuleşti (Cahul). Râuleţul Larga,
Vilia, Lapatnic, Camenca, Ciuhur, Racovăţ, Draghişte şi – au tăiat calea printre stânci enorme,
formând masive peisaje pitoreşti.
Râul Răut mare afluent al Nistrului şi al treilea râu ca lungime din spaţiul dintre Nistru şi
Prut. Izvorăşte lângă localitatea Rediul Mare (Edineţ) până la vărsarea în Nistru lângă localitatea
Ustia (Chişinău).
Pescuitul se practică în comuna Antoneşti (Cantemir) din lacul Antoneşti, în comuna Slobozia
Mare din lacul Beleu.
Comunele Copanca, Leuntea şi Talmaza sunt utilizate la pescuit, localnicii numesc această albie
”Nistrul vechi”.
Pădurile sunt principalul element ce formează cascada verde a republicii, locul unde se practică
vânătoarea.
Vânatul se practică în comunele:
 Rădeni (Călăraşi).

3
  Hânceşti şi Lăpuşna.
 Goteşti (Cantemir) se vânează păsări şi mistreţi.
 Chetriş (Făleşti).
 Sate turistice pastorale
În această grupă se includ satele în care preocuparea de bază a localnicilor este creşterea
oilor şi vitelor şi care pot să atragă turiştii prin meniuri bazate pe produse lactate. Asemenea
meniuri pot fi completate cu ouă, carne de pasăre, de ovine şi de bovine, iar pentru divertisment
pot fi organizate ospeţe ciobăneşti (berbec haiducesc, urdă şi jintiţă), petreceri specifice şi
tradiţionale.
Astfel de sate sunt răspundite pe întreg teritoriul republicii:
 Zona turistică Edineţ – Ocniţa: Duruitoarea, Pererâta, Brânzeni.
 Zona turistică Bălţi: Cubolta, Sofia, Chetriş, Viişoara.
 Zona turistică Codru: Butuceni, Ivancea, Trebujeni, Chiţcani, Horodişte.
 Zona turistică Chişinău: Pănăşeşti, Condriţa, Speia, Oniţcani.
 Zona turistică Soroca – Dubăsari: Holoşniţa, Vărăncău, Bădiceni, Temileuţi, Onişcani,
Oxentea.
 Zona turistică Cahul: Goteşti, Colibaşi, Vadul lui Isac.
 Zona turistică Vulcăneşti – Căinari: practică majoritatea comunelor.
 Zona turistică Nistru Inferior: Ursoaia, Olăneşti, Taşlâc, etc.
 Sate turistice pentru practicarea sporturilor
Acest tip de sate poate să atragă două categorii de turişti: sportivi amatori şi turişti
neiniţiaţi. Pescuitul sportiv (canotaj) se practică pe traseul turistic de pe apele Moldovei.
1. Râul Nistru este divizat în două segmente de barajul de la Dubăsari:
”Nistrul de Mijloc” – Naslavcea – Dubăsari;
”Nistrul de Jos” – Dubăsari – Palanca
2. Râul Prut – râu de frontieră cu sistem de protecţie special.
3. Râul Răut – traseul recomandat este Orhei – Ustia.
 La Vadul lui Vodă există baze de odihnă pentru fotbaliştii Republicii Moldova, teren pentru
antrenamente, săli de forţă, bazine, săli de odihnă.
 La staţiunea turistică ”Satul Moldovenesc” turiştii au posibilitatea de a face plimbări cu caii,
admirând peisajul pitoresc din împrejurimi.
 Sate turistice de interes istoric
 Case rupestre – sunt în componenţa complexelor monahale de la Ţâpova, Orheiul Vechi,
Saharna, Japca.
 Case ţărăneşti tradiţionale, caracteristice satelor moldoveneşti, din zona Orheiului se impun
prin decorul bogat, realizat din flori de piatră, casele din zona Codrilor – prin coloanele din
lemn decorate frumos.
 Case nobiliare construite în secolul trecut, cu respectarea anumitor stiluri de arhitectură:
Sofia, Brânzeni, Ţăul, Dolna, Donici. Unele case au fost transformate în muzee.
 În comuna Japca (Camenca) se găseşte ansamblul mănăstirii de călugăriţe ”Japca” cu
hramul ”Înălţarea Domnului” secolul XVIII – XX, localitate importantă din punct de vedere
istoric pentru turişti.
 În comuna Rudi se află o serie de obiective turistice cultural – istorice, care ar impresiona
călătorii:
- Ansamblul arhitectural al mănăstirii ”Sfânta Treime” (secolul XIX, anii 30 secolul XX);
- Rezervaţia arheologică Cetatea geto – dacă, localnicii îi numesc ”La şanţuri”;
- În apropierea satului Rudi se găseşte o cetăţuie ”La trei cruci” (secolul IV – III e.n.).
 În comuna Ciuciulea (Glodeni) se găseşte Biserica ”Sfântul Gheorghe” construită de Gh.
Leonardi (1831) şi Conacul familiei Leonardi – Buzni (secolul XIX – înc. secolului XX),
înconjurat de un parc foarte frumos.

4
 În comuna Lăpuşna (Hânceşti) se găseşte Biserica ”Sf. Apostoli Petru şi Pavel”. Aici
amintim şi faptul că această localitate a dat Moldovei şi un domnitor în persoana lui Alexandru
Lăpuşneanu (este ridicată Curtea voievodală Alexandru Lăpușneanu în 2014-2017).
 Sate turistice viti – pomicole
În aceste localităţi predomină activităţile de cultivare a pomilor fructiferi şi a viţei de vie;
activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului, prin oferirea fructelor, strugurilor şi a
preparatelor făcute din acestea. O atracţie deosebită şi în acelaş timp o sursă principală de
venituri o constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante pe bază de fructe.
Una din priorităţile principale pe larg recunoscute în privinţa dezvoltării turismului rural
în Republica Moldova este specializarea în viticultură şi produceltură şi produceajoritatea
întreprinderilor vinicole (peste 80%) sunt situate în localităţi rurale.
Întreprinderi vinicole: Călăraşi, Româneşti, Mileştii Mici, Cojuşna, Mândreşti, Zubreşti,
Lozova, Cricova, Purcari, Ciumai, etc
În Ruta Vinului din republică pot fi incluse nu numai cele mai importante, cele mai vestite
întreprinderi de producere a vinurilor, ci şi multe gospodării ţărăneşti care practică viticultura.
Este vorba despre vinul de casă, produs în condiţii mai simple şi păstrat în beciuri casnice în
butoaie de stejar, calitatea cărora de cele mai multe ori este foarte înaltă. Prospeţimea vinului, ca
şi prospeţimea bucatelor ţărăneşti sunt deosebit de ademenitoare, calităţi specifice care pot fi
întâlnite numai la sat.
 Sate turistice balneare
Acest tip de sate se adresează celor cu probleme de sănătate, care au nevoie de tratament
balnear şi nu – şi pot permite un bilet într – o staţiune balneo – climaterică. Aici sunt oferite cure
de: băi de plante, nămol şi lut curativ, ceaiuri din plante, siropuri, sucuri naturale, miere de
albini, etc.
De exemplu:
- În anul 1853 după propunerea doctorului major al corpului nr. 6 de armată, apele minerale ale
izvorului de la Oniţcani au ânceput să fie folosite pentru tratarea soldaţilor.
- În anul 1933 în orăşelul Camenca se deschide sanatoriul cu profil terapeutic general, în numele
lui V. I. Lenin pentru 200 de locuri şi cu o secţie pentru copii cu 50 de paturi.
- În anul 1937 – sanatoriul de tuberculoză pentru copii cu 100 de locuri în satul Coşniţa
(Dubăsari).
În anul 1970 – 1980 construcţia sanatoriilor şi staţiunilor balneare în Republica Moldova se
dezvoltă cu tempouri mai rapide. Au fost construite:
- sanatoriul cardiologic ”Bucuria” din Vadul lui Vodă;
- tabăra pentru copii de tip sanatorial ”Speranţa”, Vadul lui Vodă;
Actualmente Moldova dispune de 5 staţiuni balneare şi câteva localităţi cu factori naturali
curativi ca:
1. ”Nufărul Alb” – or. Cahul
2. ”Codru” – s. Hârjăuca, rl Călărași
3. ”Bucuria” – or. Vadul lui Vodă
4. ”Speranţa” – or. Vadul lui Vodă
5. ”Moldova” – or. Camenca
Localităţi cu factori naturali:
1. Staţiune balneoclimaterică de interes local – or. Ocniţa.
2. Izvoare de apă minerală – or. Basarabeasca
3. Izvoare de apă minerală – s. Copanca (Căușeni)
4. Izvoare de apă minerală – or. Taraclia
5. Izvoare de apă minerală – or. Ungheni
6. Izvoare de apă minerală – s. Cotelea (Briceni)
7. Izvoare de apă minerală – s. Goteşti (Cantemir)
8. Izvoare de apă minerală – s. Oniţcani (Criuleni)
Case de odihnă:

5
 1. ”Nistru” – or. Vadul lui Vodă
2. ”Monolit” – or. Vadul lui Vodă
3. ”Kamping” – or. Vadul lui Vodă
4. ”Victoria” – or. Soroca
5. ”Dumbrava Albă” – or. Bălţi
6. Casa de odihnă de la Holercani
7. ”Poieniţa Verde” – s. Ivancea
 Personalităţile Moldovei din satele turistice
Fiecare ţară se mândreşte cu persoanele care-i aduc faima, recunoştinţa pe plan
internaţional. Majoritatea oamenilor de vază s – au născut şi şi – au petrecut copilăria în mediul
rural.
 În satul Bogdăneşti (Briceni) prima menţiune luată la 25.03.1585 s-a născut
Babiuc Stanislav – pictor naţional (12.03.1935).
 În satul Caracuşenii Vechi (Briceni) atestat la 02.05.1589 s-a născut Baieşu Nicolae –
folclorist (24.06.1934) şi Bolduma Ion – poiet, născut la 06.06.1933.
 În satul Larga (Briceni) atestat la 19.06.1429 s-a născut Mihai Cimpoi – critic, istoric literar
(03.09.1942)
 În satul Pererâta (Briceni) atestat la 15.071660 s-au născut două personalităţi: Grigore
Vieru – poiet (14.02.1935) şi Dumitru Blajinu – interpret (10.11.1934)
 În satul Şirăuţi (Briceni) atestat la 25.01.1476 s-a născut Victor Ciutac – actor (12.01.1938).
 În satul Trebusăuţi (Briceni) atestat la 12.04.1620 s-a născut Constantin Rusnac –
compozitor, muzicolog (16.02.1948).
 De asemenea, în satul Caracuşenii Vechi se află mormântul scriitorului Constantin Stamati
Ciurea, fiul scriitorului C. Stamati – personalitate de seamă a culturii româneşti.
 În satul Badicul Moldovenesc (Cahul) atestat la 02.06.1740 s-a născut Botgros Nicolae –
viorist (25.01.1953).
 În satul Grigoreşti (Sângerei) atestat la 15.10.1813 s-a născut Bălţanu Efim – cântăreţ,
bariton de estradă (12.05.1930).
 În satul Vrăneşti (Sângerei) atestat la 01.09.1586 s-a născut Leonida Lari – poetă
(26.09.1949).
 În satul Bursuceni (Sângerei) atestat la 06.02.1570 s-a născut Ion Halipa (1871) – şi
Pantelemon Halipa (1883), se găseşte Conacul de la Cubolta al familiei Leonard.
 În satul Japca (Camenca) atestat la 26.02.1491 s-a născut Malarciuc Gheorghe – scriitor
(06.06.1934).
 În satul Raşcov (Camenca) atestat în 1402 s-a născut Dumitru Matcovschi – scriitor
(20.10.1939).
 În satul Cârnăţeni (Căuşeni) atestat la 18.05.1651 s-a născut Burac Andrei – scriitor
(17.08.1938).
 În Căuşeni localitatea atestată la 06.06.1455 s-a născut actorul Grigorii Grigoriu.
 În satul Briceni (Donduşeni) atestat la 16.02.1570 s-a născut Eliza Botezatu – critic şi
istoric literar (07.11.1938).
 În satul Cocieri (Dubăsari) atestat în 1772 s-a născut Vlad Ioviţă – prozator, regizor de
cinema (25.12.1935).
 În satul Brânzeni (Edineţ) atestat în 1859 s-a născut Vasile Romanciuc – poiet
(17.12.1947).
 În satul Călineşti (Făleşti) atestat la 20.10.1598 s-a născut Iurie Negoiţă – actor
(05.11.1946).
 În satul Vărvăreuca (Floreşti) atestat la 12.04.1620 s-a născut Mihail Cebotaru – prozator,
publicist (21.06.1934).

6
  În satul Cirepcău (Floreşti) atestat la 1763 s-a născut Constantin Stere – om politic, jurnalist
şi scriitor român, luptător înflăcărat pentru dreptatea socială şi naţională a românilor din
Basarabia.
 În satul Suruceni (Ialoveni) atestat la 17.03.1528 s-a născut Ion Suruceanu – cântăreţ de
estradă (09.09.1949).

Lucrul individual: Utilizând informația din lecție, încercați să definitivați la ce tip să referă
localitatea Dvs din punct de vedere turistic.